Sunteți pe pagina 1din 134

UNIVE,R.

SITAT'EA
TtrE{NICA DE CONST'R{.]CTI{
BUCTIREST'T
Bd. LACLTLTE\ t24 * Sect.2 - X{O-72302 * Bucharest38
F ax: +40-21-2420866
Tei.: +40-21-2429350,

C E N T R U { , D E , I N G { N E R . I E G E G T t rX { N { C A
Director: Prof. Dr. lne. Iaclnt MANOLIU

F{cnmativde proiectarea flumda{iilorde


suprafa{ä
Reclactanea
{

Contract nr: 147I 2802


Eeraeftciar: v{.{,.P.T.L"

Fätnut $ef de proiect,

Frof. Dr. {mg"NicoletaRäduäescu


! ,
._ ql
1 , ,

Coiectivdeelaborare:
Prof.Dr. Ing.NicoletaRädulescu i"': '-
'
uf ;*>4v
r-/
Prof. Dr. Ing. Iacint Manoiiu
Prof. Dr. Ing. Vlarius Gabor \-,1L*\

Prof. Dr. Ing. SandaPretorian l,f

Conf. Dr. Ing. RodicaVierescu 'i,,it


) . .\ . " '
$ef Lucräri Ing. .AndreiOlteenu ..1,"'
$ef Lucräri Ing. ManoleSerbule
a ii .r''*-
TehnicianCristianBanciu -, ,' -lrrt..r,,.,

Bucuregti,Decembrie2002-
NOTA DE PREZENTARE

"Normativul privind proiectareafunda{iilor de suprafatä",prezentatin cele ce urmeazä


intr-o primä redactarece se transmitein anchetä,va inlocui la incheiereaprocesuluide
elaborareqi avizarc,,Normativulprivind proiectareaqi executarealucrärilor de funda{ii
directela construcfii",indicativP.10- 86.

inainte de succintaprezentarcanoului normativ esteinstructiväreamintireacontinutului


NormativuluiP.10- 86:
I. Prevederigenerale
2. Condilii pentru alegereatipului defundalie
3. Materiqle utilizate lafundalii
4. Adäncimeadefundare
5. Stabilirea dimensiunilorin plan ale bazeifundaliilor
6. Proiectareafundayiilorizolatedin betonSi betonarmat
7. Proiectareafundaliilor continuedin betonSi betonarmat
8. Proiectareafundaliilor pe grinzi $i pe radier din betonqrmat
9 Proiectareafundaliilor pentru construtcliiuSoaredemontabile,ctt durato limitatä pe
un amplasament
I 0. Executareafundaliilor directe
I I. Mäsurile de tehnicasecttritälii muncii
Anexa I Calculu! momentelor incovoietoare pentru fundalii pätrate Ei fundalii
dreptunghiulare tnformö de talpä armatä

Comparändcuprinsulcelor douä Normative,rezultäunele modificäri semnificative.in


primul ränd, noul text supus ancheteise referä exclusiv la aspectelede proiectare,
considerändu-secä problemele privind executarealucrärilor de fundalii de suprafalä
trebuie sä formeze obiectul unor reglementäridistincte.Pe de altä parte, aspecteie
privitoarela proiectareau fosi extinseincluzändu-se capitolenoi precum:
Cap. 2 Principii generale de conformare de rezisten!äa infrastructurilor
Cap. 5 Solicitäri transmiseinfrastructurilor
Cap, 9 Proiectareafundaliilor construcliilor cu pereli strutcturalide zidärie
Cap. I 0 Proiectareafundaliilor construcliilor cu pereli structurali de betonarmat
Cap. I2 Infrastructuri

Versiunea revizuitäa normativului eliminä o deficien!äfundamentaläa ediliei din anul


1986 privind proiectareafundaliilor la acliuni seismice.Se are in vedereprincipiul
calibrärii rezistenlelor structurii in vedereaasigurärii unui räspuns ductil la acliuni
seismicede mareintensitate.

De asemeneas-a introdus un capitol pentru proiectareainfrastructurii construcfiilor.


Asemeneaprevederigeneraleavänd caracterde recomandäriau fost cuprinsepänä in
prezentin normativul de proiectarea structurilorin cadrede beton armatsau a perelilor
structuralide beton armat.

Degi obiectul principal aI noului Normativ il reprezintä proiectarea structuraiä a


fundaliilor de suprafa!ä, sunt incluse intr-o proporlie insemnatä elemente privind
proiectareageotehnicä,inclusiv prin reluarea in anexe a principalelor prevederi ale
Standardului 3300-2185referitor la calculul terenului de fundare in canil fundärii
directe.S-a avut in vederenecesitateaca proiectantulsä gäseascäin acelagiact normativ
elementelenecesarepentruproiectare,atätsub aspectgeotehniccät gi sub cel structural.

Pentru problemele complexeprivitoare la proiectareafundafiilor de suprafa!äde tipui


fundaliilor continue sub stälpi sau pereli structurali din beton armat qi de tipul
radierelor, in interactiunecu terenul gi cu alte componenteale sistemului structural,
Normativul qi-apropussä asigureun cadru general de careproiectantulsä linä seama,
inciusiv in alegereacu discernämänta programului de calcul adecvat,din multitudinea
celor aflate in uz. Totuqi, pentru acestgen de problemeesteevidentänecesrtateaunuia
sau mai multor ,rghiduri de proiectare", care sä reprezinte o completare a
Normativului.

Un ultim aspect care se cuvine a fi menlionat este faptul cä o nouä versiune a


normativului privind proiectareafundaliilor de suprafa!äaparepentru prima oarä ca o
elaborarecomunä a specialigtilordin domeniile ingineriei geotehniceqi ingineriei
structurilor.

Colectivulde elaborareigi exprimäincredereacä in urrnaancheteivor rezultaobserva{ii


gi propunericaresä conducäla o substan{iaiä
imbunätätirea versiuniiiniliale.
Cuprins
N o t a l igi is i mb o 1 u ri ................ ........ ..............
3
i. Prevederi generaie ................
6
2. Principiigenerale deconformare de rezisten!äa infrastructurilor ..............
6
2.1.Definirea sistemului structural gi a subsistemeior
componente ............... ..............
6
2.2.Cein[eprivindproiectarea fundaliilor .............
7
? ? /-ori-fa n.irtit
y^,,.id proiectarea substructurilor............. ............ 7
3. Aiegerea tipuiuide fundalie .................... 8
3.1.Factoriide caredepindealegereatipului de fundalie ..........8
J.!.
? t
vrrlwrrry-,r",u
a;+o;i hahrr
alegereaadäncimiiminime de fundare .......9
4. Materialeutiiizatela fundatii. ............... 10
5. Solicitäritransmise infrastructuriior.......... ............ ii
6. Stabilirea dimensiunilor bazeifunda{iei ................. 1i
6 . 1 .C o n d i l i g i enerale . . . . . . . .I.1
6.2.calcuiuli:renuluide fundarepebazapresiunilorconvenlionale ....... ................. 14
6.3.Calcuiulrerenuluide fundarela starealimitä de deformalii.............. .................. 15
6.4.Calcuiulterenuluide fundarela stareaiimitä de capacitateportantä.. ................. 16
7. Proiectarea fundaliilorizolate... ........... 16
'7
1 F r r n Ä o f i i ^. n a n t
y-^,,il stälpide betonarmarmonoiit..... .............17
7.2.Fwda1p i i e n r r us t ä l p d
i e b e r o na r m a rp r e f a b r i c a t i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .:.j
7 . 3 .F u n d a l ipi e n r r us t ä l p m i etalici............ . . . . . . . . . .2. .8.
8. Proiectarea fundatiiiorcontinuede betonarmatsub stäipi .....30
8 . 1 .D o m e n i udl e r p i i c a r e . . . . . . . . . . . . . . . . .3. 0 ...
8 . 2 .A l c ä t u i r efau n d a 1 i i 1 o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. .l
8.3.Calcuiul_rnnzrlor continue ............ 33
8 . 3 . 1C . a l c u l ucl u m e t o d es i m p l i f i c a t e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. 3 .....
8.3.2.Caicuiulc''rmetodecareiau in considerare conlucrarea intre fundatieqi teren.................. 35
9. Proiectarea fundatiilorconstructiilorcu pereli structuraiide zidärie ........3g
9.1.Prevederi generale de alcätuire ......r( "3
9.2.Fundaliila ciädiri amplasatepe terenbun de fundarein zonecu seismicitate redusä........... 39
9.2.1.Funcialii la clädirifä.räsubsol .....39
9.2.2.Fundaliila clädiricu subsol.. ......43
9.2.3.Dimensionare fundaliilor ..........43
9.3.Fundaliila clädiri amplasatepe terenbun de fundarein zonecu seismicitate rid.icatä..........46
9.4.Soluliide fundareia perelinestrucfuraii .............. ............. 4g
9.5,Racordarea in treptea fundaliiloravändcotede fundarediferite ......50
9.5.Funciatii la rosturide tasare .......... 50
9.7.Funciatiiiac1ädiriamp1as:atepeterenuriciifici1e
q 7 1 Frrnrlotii pämänturifbartecompresibile gi pämänturisensibiie
" ia ume2ire.................... 5l
9.7.2.Fundatiipe pämantwicu umfläri gi contracliimari ......54
10.Proiectarea fundaliiiorconstructiilorcu pereli structuralide betonarmat......... .......57
11. Proiectarea radierelorde betonarmat........ .......... 62
11.1.Alcätuiregeneralä gi domeniide aplicare ..................... 62
1 1 . 2E . l e m e n tceo n s r r u c t i v. .e. . . . . . . . . . . . .6. 5
11 . 3 .C a i c u l urla d i e r e l o r . . . . . . . . . . . . . . .......6 . .7
11.3.1Metodesimpiificate pentrucalcuiulradierclorngide ..................., 69
11.-1.2. Caicuiulradierelor pe mediuWinkier .......70
1 1 . - 1 .C 3 .a i c u l uria d i e r e i opre m e d i uB o u s s r n e s q .....................70
i 1 . 3 . 4C . a l c u i urla d i e r e l opre m e d i uW i n k i e r- B o u s s i n e s q . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . |7
1 2 .I n f r a s r m c t u. .r .i . . . . . . . . . . . . . . .i. .1
1 2 . 1P . r e v e d egne n e r a 1 e . . . . . . . . . . . . . . .........7i
12.1.1.Clasificarea infrastructurilor dupämodulde comportare la acliuniseismice ...................1I
I2.I.2. Clasificareainfrastructuriiordupämodul de solicitare a terenului de fundare................. 71
12.2.Solicitäritransmiseinfrastructurii ......... ..-'." 12
12.2.I. Grupärifundamentalede incärcäri '...........72
12.2.2.Gruparispecialede incärcäri .........-',.........72
12.2.3.Schematizarea incärcarilor pentru calcului infrastructurii '.........'.... "..'."....." 73
12.3.Calcululeforhrrilorin elementele infrastnrcturii.............. -'...".........13
12.3.1.Schematizarea pentru calcui a infrastructurii.......... .."74
12.3.2.Schematizarea pentrucalcula perelilorcu goluri ai infrastructuriior .............14
12.3.3.Schematizarea terenului de fundare pentnr calcul infrastructurilor.......... ......15
12.4.Dimensionarea elementelor infrastructurii.......... .-..'..'..' 15
I2.4.L V e r i f i c a r e p
a l a n q e e l o r . . . . . . . . . . . . . . . . ' - " . . . . ' . . ' . -..76
12.4.2.Verificareapere!iior..., .'.".'.'..'.76
12.4.3.V e r i f i c a r e p
a e r e l i l o i
r n z o n e l ed e d i s c o n t i n u i t a t e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ' . ....'....7 . .6. . '
12.4.4.Verificareafundaliiior .'........... 78
12.5.Transmitereaeforturilor la infrastructuräprin indermediulplangeelor "efectul de -
mahcl-r1nq
Irlvrr<rrrrrs
. . . . . . . . . . . . .7
. .9. . . . . .
1 2 . 5 . 1P.r e ve d egrie n e ra l e ' .....' ....'....." 79
qiver
d eca l cu ld, i me n sionar
1 2 . 5 . 2E.l e me n te e ificar e............... ' .' ."'.'.'..19

BIBLIOGRAFIE
ANEXA A
REGLEMENTAzu TETLxII CE
ANEXA B
B 1. PRE,SII'Ni CONI\T,NTION.{LE
82. DEPLASARI SAU DEFORMATII ADMISE. VALORI ORIENTATIVE
83. CALCULUL TERENLLUI DE FLNDARE LA STAREA LIMITA DE
DEFCRMATII
84. CAI-CULLL TERENIILUi DE FLNDARE LA STAREA LI]VIiTA DE,
CAPACITATE PORTANTA
A}IE)LA C
CALCULUL GRINZILCR CCNTINUEPE MEDru WINTI(LER
C1.METODA DE CALCULBAZATA PE SOLUTIiE)LA.CTE
C2.METODENUMERICEDE CALCUL
ANEXA D
CALCULUL GRNZILOR PEMEDIUBOUSSNESQ
ANE)LA E
CALCULUL RADIERELORPE MEDru WD{KLER
ANEXA F
CALCULUL RADIERELORPE MEDIU WIIiI(LER - BOUSSn'.IESQ
Notalii gi simboluri

A (m2) Aria sectiuniitransversalea sistemuluide fundare


e", lcml; Aria de armäturäde suspendare
Auu(cm') Aria de armät'.rävenicalä dispusäpe fala interioaräa paharului,
ancoratäcorespunzätorpe fiecare parte a planuiului de cedareia
sträpungere
Ap (cm1) Aria minimä a pläcii
As (cm_') Aria lateralä a stälpului pe inälfimea paharuiui
A*r (m') Suprafalasecfiunii de forfecare (lunecare)dintre elementul
vertical ;i plangeu(placä)
B Sub stnrctura
B (m) Lälimea sistemuiuide fundare (pentrufundalii de sectiune
dreptunghiularäin plan)
B, (m) Lälime activä a tundaliei
Bo (m) Lälimea (saudiametrul)pläcii utilizate in incercareade
determinareaa caracteristiciiorde compresibilitateprin incercarea
pe teren
D (kNm) Rigiditateacilindricä a radierului
E (kPa) Moduiui de elasticitateal betonului (materiaiuluidin careeste
aicätuitterenulde fundare)
E' (kPa) - Modulul de deforma{ieliniarä a terenuluide fundare
- *'r, - .
E, (kPa) Vlodulul de defoemalieliniarä dinamic
E'I. (kPa) fugiditatea aproximativäa constructiei
E'Io (kPa) fugiditateafundatiei
F Fundatia
F (kN) Forla täietoaretransmisäintre pereli cu pianuri mediane
mtersectate
G (kPa) Modulul de forfecare
H (m) inällimea fundariei
H' (m) Inällimea la margineafundaliei tip obelisc
Hi, H2 (m) Inälfirneatreptelorbiocului din leton sirnplu
Hc (m) Inällimea secliunii grinzii de fundalie
Hr (m) Grosimeafundului paharului
Hi (m) Adancime de inghe!
FI*in(m) Inällime minimä a fundatiei
Hp (tr) inällimea paharului
I (m*) Momentul de inerlie a1secliunii transversalea sistemuluide
fundarein lungul axei longitudinale
Ic (-) Indice de consisten!ä
Ir (-) Momentul de inerlie al unei fä9ii de radier definitä intre
mijloacelea douädeschiderisuccesive.
Ip (%) lndice de plasticitate
K (-) Coeficientcaredepindede: forma in plan a sistemuluide fundare,
de rigiditateafundaliei, de pozilia punctului pentrucarese
calculeazätasareaz
Ko (-) Coeficientul presiunii pämäntului in starede repaos
Kc (-) indice de rigiditatepentru radiere generalede formä
dreptunghiularä
Kn (-) Rigiditate relativä a fundaliei fa!ä de restul construcliei
L (m) Dimensiuneaceamai mare in plan a fundatie
L (m) Lr.urgimeasistemului de fundare (pentru fundalii de sectiune
dreptunghiularäin plan)
Lo (m) Distanlaintre stälpi
Lr (m) Lungimeatrepteiblocului din betonsimpiu
Lu, L6 (m) Valoareamaximä a dimensiunilorpläcii debazä
L, (kl.{) Valoareade calcul a forlei de lunecaretransmisäplangeuiui
superior
M (kNm) Moment incovoietor
M (kNm) Momentul incovoietor rezultant in centrul de .ffeutateal sectiunii
tundaliei
M (kPa) Modulul edometric
Mo G) Coeficientde corelalieintre valoareamodului edometricin
intervalul de presiuni200+300kPagi modulul de deformatie
liniarä
Mr (kNm) Momentul incovoietortransmispaharuiuiprin presiuni pe peretele
frontal
M2-3(kPa) Moduiul edometricdeterminatpenrruintervalul de presiuni
200=30OkPa
M1ftNm) Moment incovoietorin stälpul i
M., M. (kNm) Momenteleincovoietoarerezultatein plan orizontal aplicatepärfii
superioarea pereteluifrontal sunt
Mqr n,^ (kl{m) Momentul capabilal stlpului in sectiuneade la fafa paharului
M* (klim) Moment incovoietorfa!ä de sectiuneax-x
M, (klim) Moment incovoietorfa!ä de secliuneav-y
N (kr'r) Fortä axiaiä
N (-) Numärul de lovituri necesarepeneträriiinstalaliei SpT pe o
adäncimede 30cm,pentnr un diametrual trSeide penetrarede
5Omm
N(kN) Rezultantaincärcäriloraxiale in centrul de greutateal sectiunii
tunda!iei
Nr.up(N) Forla axialä transmisäla paharprin betonul de monol itizare
Ni 0<r\) Forla axialä in stälpul i
Np (kli) Forla de intinderein peretii longitudinali
(kN)
N51.,non1u, Forla axiaiä maximä in stälp in fazade montaj a structurii
prefabricate
P (klr) Rezultantapresiunilorpe peretelefrontal
Q (l'}{) Fo(ä täietoare
Q,, ßN) Fo4a täietoarein eiementulvertical al suprastrucfurii.asociatä
mecanismuluide plastificarela actiuni seismice
Qi"r(kN) Forla täietoarecarese dezvoltäin elementulvertical sub plangeu
R, (kPa) Rezistenfade calcul a armäturii de suspendare.
fu Q'ü/mm') Rezistenlade calcul a betonului
Ri(kN) Reacfiunein reazemul i
Rl Qrl/mm2) Rezistenlade calcul la intinderea betonului din stälp
S Suprastructura
T Terenul de fundare
U Perimetrul sectiunii de forfecare
W (rn') Moduiul de rezistentäal sectiuniitransversaiea sistemului de
fundare

bi (m) Grosimeaunei fägii de radier definita intre mijloacele a douä


deschiderisuccesive
cu (kPa) Rezistenfala compresiunemonoaxialäa pämäntului
dr (m) Distanladin centrulde greutateal tälpii fundaliei la axul stälpului
'|
e (-) Indiceleporilor
h (cm) Inälfimeasecliuniitransversalea grinzii
h (m) Inällimea probei anaLizate
h (m) Grosimearadierului
h. (cm) inällimea cuzinetului
h. (cm) Inällimea secliuniitransversalea grinzti in cämp
ha (m) Inälfimeadiafragmelor
h, (cm) Inälfimeasecliuniitransversalea grinzü in reazem
k" (kN/m') Coeficientulde pat oblinut prin incercareade probä a pläcii de
laruraBo
k1ftN/m3) Coeficientulde pat oblinut din incercareacu placa de lm' (pentru
Bo:1.0m)
k, (kN/m3) Coeficientulde tasaresau coeficienfulde oat al mediului
deformabil
lun.o.u..(cm) Lungime de ancorare
l. (cm) Lungimeacuzinefului
lr, b. (cm) Dimensiunilesecliuniitransversalea stälpului
m (-) Coeficientde corecliecare depindede raporful intre grosimeaz6 a
stratuluideformabilgi lätimeaB a sistemuluide fundare
mut(-) Coeficientuiconditiilorde lucru
p (kPa) Presiuneade contactfundalie-teren
q. (kPa) Rezistenleipe värf (CPT)
ta (m) Grosimeadiafragmelor
vo (cm/sec.) Yiteza de propagareaa undelor longirudinale(principale)prin
materialulgranular(prin pämänt)
vo (cm/sec.) Yiteza de propagareaa undelor trasversale(secundare)prin
materialulgranular(prin pämänt)
z (m) Deplasareatälpii fundatiei (pe direclie ver-ticalä)
zo lm) Grosimeastratuluideformabil

Rigiditateacadrelordin componenlaconstrucliei
lE'I.^ lkPa;

ü (-) Factorulde transformarede la valoareak'" la valoareak"


CX, Unghiul blocuiui din beton simplu
B Unghiul cuzinerului
e (%) Deformaliespecificä
ö (mm)
-1.
Diametrul barei de armäturä
/'(m') Coeficientde flexibilitate pentruradiereincärcatedin stälpi
uniform distribuili pe suprafalaacestora
p (-) Coeficientde frecareintre bloc qi cuzinet
\'r (-) Coeficientullui Poissonpentruterenul de fundare
vr' (-) Coeficientullui Poissondinamic
p (gicm3) Densitate
o'(kPa) Efort normal
o, (kPa) Efort unitar vertical
t*.6 (k?a) Efortul tangenlialmediu pe suprafalade lunecare
1. Prevederi generale

1.1.Prezentulnormativ se apiicäla proiectareastructuraläa fundaliilor directepentru stälpi gi pereli


la clädirile de locuit gi social- culturale,construcliileindustrialeqi agrozootehnice.

La proiectareafundaliilor de suprafa!äse va avea in vedere respectareacerinlelor preväzute la


puncful2.2 qi in reglementäriletehniceconexe.

La proiectareagi executareafundaliilor in condilii specialede teren (pämänturisensibilela umezire.


pämänturi contractile,pämänturi lichefiabile) li a fundaliilor in zone seismicese au in vedere gi
mäsurilesuplimentaredin prescripliiletehnicein vigoare specificeacestorcazuri.

1.2.Normatir,ul se referä la urmätoareletiouri de fundatii directe:

a) fundalii izolate,
b) funda{ii continue,
c) fundalii pe radier.

1.3.Tipurile de funda{iide la punctul 1.2 sepot folosi in cadrulaceleiagiconstruc{ii.

1.4.Prescripliiletehniceconexesunt enumeratein anexaA.

2. Principii generalede conforrnarede rezistentäa infrastructurilor

2.1.DefinireasistemuluistructuralSi a subsistemelor
comtlonente

2.1.1. Sistemulstructuralreprezintäansambluleiementelorcare asigurärezistenla gi stabilitatea


unei construclii sub acliuneaincärcärilorstatice,dinamice gi seismice.Elementelestructuralepot fi
grupatein patru subsisteme:suprastructuraS; substructuraB: fundatiiie F; terenul de fundare T
(Fig.2.1).

2.L2. Suprastructura (S) reprezintä ansamblul elementelor de rezistentä situate deasupra


infrastructurii.

2.1.3. Infrastructura (I) este alcätuitä din substructurägi fundalii. La construcliile care nu au
substructuräinfrastructuraestealcätuitädin fundatii.

2.L4. Substructura (B) este zona pozitionatä intre suprastructurägi fundafii. in rapot cu
suprastructura,aceastaprezintädiferenle de alcätuire gi conformare,care conduc la capacitä1ide
rigiditategi rezisten!ämajorate.

2.1.5.Funda{iile(F) reprezintäansamblulelementelorstructuralecaretransmitincärcärilela terenul


de fundare.

2.1.6. Terenul de fundare (T) constituie suportul construcliei gi reprezintävolumul de rocä sau de
pämänt care resimte influenla construcfieirespective sau in care pot avea ioc fenomene care sä
influentezeaceaconstructie.
+M-F I'
f-F

10.00

Fig.2.1 Conponentelesistemuluistructural:Suprastrucfura
S; Substructura
B; FundatiileF;
Terenulde fundareT: Infrastructurai

2.2. Cerin\eprivind proiectareafunda{iilor

2.2.1. Fundaliile trebuie proiectateastfel incät sä transmitä la teren incärcärile aplicate, inclusiv
incärcärile din acliuni seismice, asigurändindeplinirea condiliilor privind calculul terenuiui de
fundarela stäri limita.

2.2.2. Fundaliile ca elementestructuralese vor proiecta astfel incät sä fie indeplinite condiliile de
verificarela stärile limitä ultime si ale exploatäriinormale.

2.3. Cerinleprivind proiectareasubstructurilor

2.3.1. Substructuraare rolul de aprelua acliunile provenitede la suprastructurägi de a le transmite


fundaliilor.

2.3.2. Substructuraeste alcätuitä de regulä din elemente structurale verticale (perefi, stäipi) gi
elementeorizontalesauinclinate (pläci, grinzi etc.).

2.3.3.Proiectareasubstructuriitrebuiesä linä cont de asigurareaconlucräriicu fundafiile.

2.3.4.La proiectareasubstructurilorse vor lua in considerareincärcärileproprii qi cele transmisede


suprastructurägi de teren (impingereapämäntului.presiuneaapei subteraneetc.).

2.3.5. incärcärile din acfiuni seismice transmise substructurii se vor asocia mecanismuiui de
plastificare al suprastructurii (Fig. 2.2), majorate astfel incät infrastrucrura (substructura qi
fundaliile) sä fie solicitatä,de regulä,in domeniulelasticde compoftare.

Aceastäcondilie nu esteobligatoriein zoneleseismicede calcul E gi F conform normatir,'uluiP100-


92.

Se admite proiectareamecanismului de plastificare a construcliei la acliuni seismice severe cu


dezvoltareade arliculalii plastice gi in substructurä.In aceste situafii se vor lua mäsuri care sä
asigureo comportareductilä a substructuriigi de accespentru intervenlii post seismice.
7
2.3.6. La proiectarea elementelor structurale ale substructurii vor fi indeplinite conditiile de
verificarela stärilelimitä ultime si ale exploatäriinormale.

Perete
Stälp Articulalii plastice
Grindä

Fig.2.2. Sistemestructuralecu mecanismede plastificarein suprastructurä

3. Alegereatipuluide funda{ie.
3.l. Factoriide caredepindealegereatipului de fundatie.

Alegereatipului de fundalie gi a adäncimii de fundarese face functie de urmätorii factori:

3.1.1. Sistemulstructuralal constructiei


- tipul de suprastructurä(in cadre.cu pereli etc.);
- dimensiuni(deschideri,travei, inällimi - supraterangi subteran):
- aicätuireasubstructurii:
- materiale(beton,metal, zidärieetc.);
- eforturiletransmisela terenin grupärilefundamentalegi specialede incärcäri;
- mecanismulde disipare a energieiindusede acliuneaseismicä(pozilia zonelor potenlial plastice.
eforfuriletransmisefundatiilor etc.);
- sensibilitateala tasäri a sistemuluistructural

3.I.2. Condiliilede teren:


- nafuraterenului de fundare,stratificatie,caracteristicilefizico-mecaniceale straturilor de pämänt
saude rocä qi evolulia acestorain timp:
- condiliile de stabilitategeneraläa terenului(terenuriin pantäcu structurigeologicesusceptibile
de
alunecäride teren etc.);
- condiliile hidrogeologice (nivelul apelor subterane, varialia sezonierä, agresivitatea
apelor
subteraneetc.)
- condiliile hidrologice (nivelul apelor de suprafatä,posibilitäli de producere a inundatiilor.
a
fenomenuluide afuiereetc.).

3.1.3.Condiliilede exploatareale constructiei:


- eforturiletransmisela fundalii (sarcinistaticegi dinamice- vibrafii produsede utilaje etc.):
- posibilitateapierderilor de apä sau substanlechimice din instalaliile sanitaresauindustriale;
- incälzirea terenului in cazul construcliilor cu cuptoare"furnale etc.;
- degajäri de gaze agresivecare polueazä apelemeteorice qi accentueazäagresivitatea
chimicä a
apelorsubterane;
- influen!ädeformaliilor terenuluide fundareasupraexploatäriinormalea constructiei.
3.1.4 Condiliile de execulieale infrastructurii:
- adäncimeasäpäturii pentru realizarca frndaliilor construcfiei gi modul de asigurarea stabiiitätii
säpäturii;
- existenla unor construclii in vecinätate carepot fi afectatede lucrärile de execulie a infrastructurii
(instabilitateataluzului, afuiereaterenului la realizareaepuismenteloretc.);
- sistemulde epuismente;
- prezenlarelelelor de apä-canal.de gaze,energieelectricäetc.

3.2. Criterii pentru alegereaadäncimiiminime de fundare

3.2.1.Adäncimeaminimä de fundareestedistantamäsuratäde la niveiui terenului(naturalsau


sistematizat)panäla talpa funda1iei.

Adäncimeaminimä de fundarese stabileqtein functie de:


- adäncimeade inghet;
- nivelul apeisubterane;
- nafuraterenuiuide fundare;
- inältimeaminimä constructiväa fi.mda1iei,

3.2.2.Adäncimeade inghe! arevalorile indicatein STAS 6054.

Adäncimeaminimä de fundare se stabilegteconform tabeiului 3.1 in functie de naturaterenuiui de


fundare.adäncimeade inghel ;i nivelui anei subterane
T e b e i u 3l . 1
Y Y Adäncimeamir Limäde fundare
II_
Hi: ( c n)
r
adäircimeaapei
adäncime de Terenuri ferite
subteranefatä de
Terenulde fundatie inghe! conform Terenun de inghet
cotaterenuiui
STAS60s4-77 supuse ac{iunii (constructiicu
narural
tcm.) (m)
in ch etr r lr li sau fürä
subsol)
Rocr stäncoase oncare orlcare 30+40 20
Pietriguricurate, H>2.00 TT
rl.i 40
nisipurimari qi oricare
H<2.00 Hi-10 40
miilocii curate
Hi<70
H>2.00 80 50
Pietrigsaunisip H<2.00 90
argilos,argiläorasä H>2.00 Hi-10 50
Hi>70
Fi<2.00 H-- /l I
50
H>2.50 80 50
Nisip frn präfos.praf F{r<70
aroilnq aroilä
H<2.50 90 50
nräfnocä ci nicinnqcä
Hi>70
H>2.50 Hi+10 50
H<2.50 Hr*20 50
Observalie- Valorile indicatein tabeiui 3.1 datepentrucazul terenurilorferite de inghel se mäsoarä
de Ia cotapardoseliisubsoiului.

3.2.3.Talpa fundaliei va pätrundecel pulin 20crnin stratulde fundarenatural sauimbunätätit.


3.2.4. Pentru construcliile fundate pe terenuri dif,rcile(pämänturi sensibilela umezire, pämänturi
confractile, pämänturi lichefiabile, etc.), adäncimeade fundare se stabilegtein conformitate cu
prescripliiletehnicein vigoarespecificeacestorcazun.

4. Materialeutrl\zatela fundalii

4.1. Fundaliilese alcätuiesc


in mod obignuitdin:
- beton armat;
- betonsimplu;
- zidärie de piaträ.

4-2. Catacteristiciiebetoanelorutiiizate la executareafundaliiior .se stabileqtede proiectant in


funclie de destinalie. soiicitäri. condiliile mediului de fundare gi influenla acestora asupra
durabilitä1iibetonului din fundalii, conform precizärilordin NE 012-99.

,1.3.Claseleminime de betonse stabilescastfel:


a) Beton simplu
c4l5- pentruumplururi, egalizärigi bloc (la fundaliiie tip bloc gi cuzinet).

b) Beton armat
C8/10 pentru fundalii izolate sau continue. fundalii pahar rnonolite. cuzinefi, radiere si relele de
grinzi neexpusela acliuni agresive.cu procenteoptime de armare;
Cl2l15 pentru fundalii paharprefabricate.fundalii supuse1asolicitäri importanteqi fundatii supuse
ia acliuni dinamice.

ln condilii de agresivitatecaracteristicile betoanelorse stabiiescconformprevederiiorciin anexele


I.3. I.4. I.5 qi VII.3 din NE 012-99;i Instrucliunile
TehniceClt5-88.

4.4. Pentrufundaliiledin zidäriede piaträse aplicäprevederileclinST-\S 2911.

Mortarulintrebuinlatestedin var gi cimentde marcäminim \ii0 conformSTAS 1030-85.

4.5. Pentrufundatiile continueale clädirilor de locuit cu cel mult P-1E precum gi ale clädir-ilor
administrativegi social culturale ampiasatein mediul rural se pot aplica gi solulii consrructive
bazate pe folosirea matenalelor locale. Fundaliile se pot realiza din zidärie de piaträ sau beton
ciclopian,

4.6' Tipul de ciment ce se utilizeazäIa preparareabetonului prnrru fundatii se stabilegtein funclie


de influenla condiliilor mediului de fundare,in conformitate cu prececieriieNormatiluiui NE 012-
99 qi InstructiunilortehniceC215-88.

4.7. Olelul beton trebuiesä indeplineascä


condiliile tehaicepreväzutein STAS 438/1-89$i STAS
438t2-9t.

Pentru armätura rezultatä din criteni constructive se utilizeazä de regulä olel OB37 iar penrru
armäturade rezistenlärezultatädin calcul se utilizeazäolel 0837, PC sauplasesudatedin STliB.

r0
5. Solicitäri transmiseinfrastructurilor

5.1. Proiectareainfrastructurii estecondifionatäde dimensionareacompletäa suprastructurii.

5.2. Solicitärile transmiseinfrastructurilorse pot determinaconsiderändansamblulreprezentatdin


suprastructurä, infrastructurägi terenulde fundaresauprin separareaacestorsubsisteme.

Subsisternelese consideräseparatein calcul dacälegäturiledintre acesteasunt modelatenumai prin


(N, M, Q etc) (Fig.5,1).
forle generalizate

5.3. Solicitärile transmiseinfrastructurilor se determinäin erupärile fundamentaiesi specialede


incärcäri.

Se vor considera grupärile de incärcäri utilizate la proiectarea suprastructurii gi incärcäri


determinatede acliuni aplicate direct infrastructurii (impingerea lateralä a pämäntului,presiunea
apei subteraneetc ),

5.4. In grupärile fundamentale de incärcäri, solicitärile transmise infrastructurii se determinä


conformSTAS l0l0ll0-17 si coeficientiide corectiea incärcärilordin STAS 10101/2A1-87.

5.5. In grupärilespecialede incärcäriin care intervin incärcärileseismice,solicitäriletransmise


infrastructurilorsunt asociatemecanismuluide plastificareal suprastrucfurii.

Se considerä r'alorile for{elor generalizate(M, N, Q) corespunzätoareacliunilor seismice pe


direcfiileprincipalegi direcliile obliceale constructiei,
majoratecu coeficientulkp;
kp: 1,3
Efectul componenteiverticale a acliunii seismicese va lua in considerareconform prevederilordin
notmatiwl P100-92.in cazul funda{iilor sensibiie1asarcini verticale(radieretip dalä groasäetc ).

Directieactiuneseismica
+

n
cl

Fig. 5.1 Soiicitäriletransmiseinfrastructuriide la suprastructurä

6. Stabilireadimensiunilorbazeifundatiei

6.1. Condilii generale

Dimensiunrle bazei fundaliei se stabilescpe baza calculului terenului de fundare, cu respectarea


prevederilorSTAS 3300/1-85 qi STAS 330012-8s.

11
Dimensiunilebazeifundaliei se aleg astfel incät presiunilela contactulintre fundafieqi teren sä aibä
valori acceptabile,pentru a se impiedica aparilia unor störi limitä care sä pereclitezesiguranla
construclieigiisauexploatareanormaläa construcliei.

Stärilelimitä ale terenului de fundarepot fi de naturaunei stäri limitä ultime (SLU), a cärei depäqire
conducela pierdereaireversibilä,in parte sauin totalitate,a capacitä1iifunclionalea construclieisau
de naturaunei stäri limitä a exploatdrii normale (SLEN), a cärei depäqireconducela intreruperea
exploatäriinormale a construc{iei.

Potrivit STAS 3300/1-85,stärilelimitä ale terenuluide fundaresunt:


- starea limitd de deformaltt (SLD), care poate fi de natura unei stäri limitä ultime (SLD.IJ), dacä
deformaliile terenului conduc la deplasärigi deformafii ale construclieiincompatibile cu structura
de rezisten!ä,sau de natura unei stäri iimitä a exploatärii normale (SLD.EN), dacä deforma{iiie
terenuluiimpiedicä exploatareanormaläa construcliei;
- starea limitä de capacitateportantä (SLCP), care corespundeunei extinderi a zonelor in care se
indeplinegtecondilia de rupere (efortul tangenlial efectiv este egal cu rezistenla la forfe eare a
materiaiului) astfel incät are loc pierderea stabilitälii terenului gi a construcliei,in par-tesau in
totalitate;starealimitä de capacitateportantäa terenului de fundareesteintotdeaunade naturaunei
stäri limite ultime.

in func1ie de particularitalile construcliei gi ale terenului de fundare. presiunile acceptabrlepe


terenulde fundare se pot stabili. in cazul fundärii directe.in trei moduri:
- ca presiuniconvenlionale. p.on,.;
- ca presiuni care sä asigureindepiinireacondiliilor calcului ia starea limitä de deformatii
(SLD.Uqi SLD.EN);
- ca presiuni care sä asigureindepiinireaconditiilor calcului la starea limita de capacitate
por-rantä(sLCP).

Din punctul de vedere a\ construc{iei,calculul terenului de fundare se diferenliazäin functie de


urmätorii factori:
a. clasade importantä
- construcliispeciale,CS (din claselede imporlantäI pi II conform STAS 10100/0-75);
- construcliiobignuite,CO (din claselede importan!äIII, IV, V).
b. sensibilitateala tasäri
- construcliisensibilela tasäridiferenliate(CSElrT);
- construcliinesensibilela tasäridiferenliate.
c. existentarestrictiilor de deformatiiin exploatare:
- construcliicu restriclii (CRE);
- construcliifärä restrictii.

Din punctul de vedere al terenului de .fundare, calculul terenului de fundare se diferenttuzäin


funclie de apartenenlaterenuluila una din urmätoarelecategorii:
a. terenuribune (TB)
b. terenuridificile

in tabelul6.1 suntdate,dupäSTAS3300/2-85,situaliilecarecorespund
incadrärii,.terenuri
bune"

T2
Tabelul6.l
Nr.
Tipul de teren
crt.
I
I Blocuri, boloväniguri sau pietriguri con{inändmai pulin de 40oÄnisip gi mai pulin de 30oÄ
argilä, in condiliile unei stratificalii practicuniforme qi orizontale(avändinclinareamai micä
de 10%)
2 Pämänturinisipoase,inclusiv nisipuri präfoase,indesatesau de indesaremedie, in condiliiie
unei stratificatiipractic uniforme si orizontale
1
J Pämänturi coezive cu plasticitate redusä: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase gi prafuri,
avänd e<0,7 $i ic >0,5 in condiliileunei stratificatiipracticuniformeqi orizontale
A
Pämänturicoezivecu plasticitatemedie:nrs puri argiloase,prafuri nisipoase-argiloase,
avänd
e < 1 gi I. > 0,5 in condiliile unei stratificali practic uniforme gi orizontale
5 Pämänturi coezive cu plasticitate mare: argile nisipoase, argile präfoasegi argile, avänd
e ( l, 1 gi I. > 0,5 in condiliile unei stratificaliipractic uniforme gi orizontale
6 Roci stäncoasegi semistäneoase in conditiileunei stratificalii practic uniforme gi orizontale
7 Orice combinatieintre stratificatiileprec zatelanr. crt. 1...6
8 Umpluturi de provenientäcunoscutäreal zateorsanizat.continändmaterii oreanicesub 5%

Notä: Pämänturilecoezive saturatede consistenläridicatä (I. > 0,5), pot fi considerate.,terenurr


bune" in accepliatabelului 6.1. Totugi. in situaliain care incärcareatransmisäde fundafia directä
asupraacestorpämänturi se realizeazärapid. färä posibilitatea drenärii apei din porii pämäntului,
devinenecesaräo verificare a terenului la starealimitä de capacitateportantä(SLCP).

Condiliile de efectuarea calculului terenuluide fundare alcätuit din pämänturi,in vedereastabilirii


unor dimensiuniale bazei fundaliei care sä conducäla presiuni acceptabilepe teren,sunt sintetizate
in tabelul6.2.

Tabelul6.2
Modul de Constructii
calcul
Restricliide
(stabilirea Sensibilitatea la
Dificil Importan!a deformaliiin
presiunii tasäri diferentiale
incärcatrapid exploatare
acceotabile
Nesensibil Sensibilä
(csEN) rictii

Dupä cum rezultä din tabelul 6.2, calculul terenului de fundare pebazä de presiuni convenlionale
impune indeplinireasimultanä a patru condilii. in schimb, o singurä condilie estesuficientäpentru
a face obligatoriu calculul la starealimitä de deforinalie (la SLD.U sau SLD.EN) sau calculul la
starcalimitä de capacitateportantä(SLCP).
In cazul fundärii pe rocä, folosireapresiunilorconvenlionaleca presiuni acceptabileesteadmisäin
toate cazurile. cu exceplia construcliilor speciale cänd se impune calculul la starea limitä de
capacitatep ortantä ( SLC P).
r3
6.2. Calcululterenuluide fundarepebazapresiunilorconven{ionale

Presiunile convenfionale sunt presiuni acceptabile stabilite pe cale empiricä, 1inänd seama de
experienlade construcliedin !arä.

in anexaB sunt reproduse,dupä STAS 3300/2-85,tabelelecuprinzändaga-numitelevaiori debazir


ale presiunilor convenfionale, p.onu,corespunzätoare
unor fundalii convenlionaieavänd lätimea
tälpii B: 1,0 m gi adäncimeade fundareD-2.0 m, precumgi regulile de stabilirea corectiilorde
lälime Cs qi de adäncimeCp.

Caracterulempiric al presiunilor convenlionaleeste evidenliat de faptul cä valorile de bazä din


tabelese oblin in funclie de caracteristiciale naturii pämänturilor(granulozitate,plasticitate)gi ale
stärii pämänturilor(starede indesare,starede consisten!ä.grad de saturafie,indicele poriior). |arä a
seface uz de cunoagterea proprietälilormecanice(rezistenlala forfecare,deformabilitate).

Condiliile care trebuie respectatein cazul calculului terenului de fundare pe baza presiunilor
convenlionalese diferenliazä in funclie de tipul incärcärii gi de grupareade incärcare (gruparea
fundamentaläGF, gruparea specialä GS) gi sunt sintetizaLein tabelul 6.3. Pentru stabilirea
dimensiunilor in plan ale fundaliei este necesarä, dupä.caz. indeplinirea tuturor condiliilor
specificatein tabelul 6.3. Prin aceastase consideräimplicit indeplinite condiliile calcului terenulur
de fundare la starealimitä de deformalie gi la starealimita de capacitateporlantä, ca stäri limitä
ultime.

Tabeiul5.3
Centricä Cu excentricitate
dupä Cu excentricitate
Tipul incärcärii o sinsurädirectie dupädouädireclii

Grupareade
incärcare

GF Pef S Dconi
(
Pef max l.2P.on.,'
(
Defmax 1.4D"nnu
GS ( '"f
P'.t( 1.2 p"onu F ef max 1 .4P.ont -u* S 1

Dimensiunile in plan ale fundafiilor se stabilesc astfel ca rezultanta incärcärilor provenite din
acliuni din grupäri fundamentalesä fie aplicatäin cadrul sämbureluicentral.Pentrusitualiile in care
in grupareafundamentaläintervin solicitäri orizontale importante. nepermanente,se admite ca
rezultantaincärcärilorsä se aplicein afarasämbureluicentralcu condilia ca secliuneaactivä,a tälpii
fundatieisä nu fie mai micä de 80% din aria totalä a acesteia.

Excentricitä1ilemaxime admisepentru rezultanteleincärcärilor din grupäri specialetrebuie sä fie


limitate astfel incät secliunea activä a suprafeleitälpii fundaliei sä se extindä cel pulin pänä in
dreptulcentruluide greutateal acesteia.

1 ^
t+
6.3. Calculul terenului de fundarela starealimitä de deformatii

Prin calculul terenului de fundarela starealimitä de deformalii se cereindeplinireaa douä seturi de


condifi, sintetizatein tabelele6.4 gi 6.5.
Tabelui6.4
Tioul stärii limitä de deformatie Conditia de indeplinit
SLD.U a".^,
SLD.EN A,'Ä,

Condiliile specificatein tabelul 6.4 au semnifica!ia:


As deplasäri sau deformalii posibile ale construcliei datorate tasärilor terenului de fundare
calculatecu incärcäri din grupareafundamentaläpentru SLU;
A1 aceeagisemnificalieca ;i Ar, calculatecu incärcäridin grupareafundarnentaläpentru SLEN;

{ deplasarisau deformalii de referin!äadmisepentru structurä,stabilite de proiectantulstructurii;


in lipsa unor valori stabilite de proiectantpot fi luate in considerare,orientativ,valorile specificate
in anexaB pentru construclii neadaptatein mod specialin vedereapreluärii tasärilorneuniforme;
At deplasärisau deformalii admise din punct de r.'ederetehnologic, specificatede proiectantul
tehnolos.
Tabelul6.5
Tipul Centricä Cu excentricitatedunä o Cu excentricitatedupä
incercärii singurädirec!ie douä directii

l"
a
l\

Condi!ia
de PeiS Ppt P e fm a x< 1 . 2 P p r p e fm a x< 1 . 4 p p r
indeplinit

In condiliiledefinitein tabelul6.5, ppr(presiunea


plasticä)reprezintäpresiuneacorespunzätoare
unei extinderilimitate pe o adäncimeegalä.,, +, B fiind lätimeafundaliei,a zoneiplasticein
+
terenul de fundare. Prin zonä plasticä se inlelege zona pe conturul gi in interiorul cäreia se
indeplinegtecondilia de ruperein pämänt.

Presiuneaplasticä ppr este o presiune acceptabilä.Condiliile din tabelul 6.5, a cäror indeplinire
precedeefectuareacalculului deformaliilor probabileale terenuluide fundare,reprezintäconditii de
valabilitate a caicului deformafii. in care terenul este asimilat cu un mediu liniar-deformabil iar
utilizarearelaliilor din Teoria Elasticitalii esteadmisä.

15
in ane*a B sunt sintetizateprevederile din STAS 330012-85referitoare la calculul terenului de
fundarela starealimita de deformatii.

6.4. Calculul terenuluide fundarela starealimitä de capacitateportantä

Prin calculul terenului de fundare la starealimitä de capacitateportantä, in cazul fundärii directe, se


cererespectarea condifiei generaleQ(rnR, cu cele trei forme particularedatein tabelul6.6.

Tabelul6.6
Fundaliede Fundaliesolicitatä
suprafa!ä transversal

4t_
Tipul
ll---
i l
lucrärii t l
tl
I
I
I
l \ l
r a "
----1-----r--------

_-ffi
Cazul de
S L C P .1 SLCP.2 SLCP.3
calcul
Condi!ia
V < 0 .9 L 'B 'p ., T < 0.8pN M, < 0.8M,
OS m R
Q reprezintäincärcareade calcul asupraterenului de fundare.provenitä din acliunile din grupärile
speciale;
R reprezintävaloareade calcul a rezisten{eiterenuiuide fundare:
m reprezintäcoeficientulcondiliilor de lucru.

in ane*a B sunt sintetizateprevederiledin STAS 3300/2-85referitoarela calculul terenului de


fundarela starealimitä de capacitateportantä.

7. Proiectareafundatiilor :zolate

Prevederileprezentului capitol se aplicä la proiectareafundaliilor izolate ale stäipilor de beton


armat qi din metal. Fundaliile izolate pot fi utilizate gi in cazul unor elementestructuralecontinui.
dacästructuraesteproiectatäconsiderändrezemärileconcentrate.
Tipurile de fundafii izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt:
a) Fundaliilepentru stälpi de beton armatmonolit:
- fundalii tip talpä de beton armat("fundalii elastice"),
- fundalii tip bloc qi cuzinet("fundalii rigide").
b) Fundaliilepentru stälpi de beton armatprefabricat:
- fundalii pahar;
- alte tipuri de fundafii adaptatesistemului de imbinare dintre stälpui prefabricat qi funda{ie.
c) Fundaliilepentru stälpi metalici:
- fuirdalii tip talpä de beton armat;
- fundalii tip bloc qi cuzinet.

l6
Proiectareafundaliilor izolatede betonarmat seva conformaprevederilordin STAS 10107/0-90.

Dimensiunilein plan ale fundaliilor izolate se stabilescconform prevederilorde la capitolul 6.

La alcätuireafundaliilor izolate se va line seamade urmätoarelereguli cu caractergeneral:


a) Sub fundaliile de beton armat monolit se prevedeun strat de beton de egalizarede 50+100 mm
grosime,stabilit funclie de condiliile de teren,execuliegi suprafafafundalieil
b) Sub fundafiile de beton armatprefabricatseprevedeun pat de nisip de 70+150mmgrosime;
c) Fundaliile se pozilioneazä centratin axul stälpului. Pentru stälpi de calcan sau de rost se pot
utiliza funda{ii excentricein raport cu axul stälpului;in acestcaz momentul transmistälpii fundaliei
se poatereduceprin prevedereade grrnzrde echilibrare.

7.1.Fundaliipentrustälpide betonamat monolit

7 .1.1.Fundaliitip talpäde betonarmat

Fundaliiletip talpä de betonarmatpot fi de formä prismaticä(Fig. 7,1.a)sauformä de obelisc(Fig.


1.r.b).

Betonul utilizatlarealizareafundatiilor tip talpä armatäva fi de clasäminimä Csrro.

7 ,I J.1. inällimeafunda{iei(H) se stabileqte


funcliede urmätoarelecondilii:
a) Asigurarearigiditalii fundaliei de beton armat; dacä se respectävalorile minime ale rapornrlui
dintre inällimea fundaliei gi dimensiuneacea mai mare in plan (illl-) date in tabelul 7.1 nu este
necesarsä se calculezedeformaliiletälpii de betonarmat;
b) Verificarea fundaliei la for!ä täietoare / sträpungere;dacä se respectävalorile minime ale
raportului dintre inällimea fundaliei gi dimensiuneacea mai mare in plan (H/L) date in tabelul 7.1,
secliuneade betonpoatepreluafo4a täietoarenefiind necesarearmäturitransversale;

_.-
H
-c--

a) b)
Fig.7.1Fundaliitip talpädebetonarmat

c) Verificareafundaliei la incovoiere;de reguläverificareasecliunii de beton armatla stareaiimitä


de rezisten!äla incovoierenu implicä dimensionareainällimii secliunii de beton;
d) Valoareaminimä a inällimii fundaliei esteH.6:300mm.
? -,,.
Inällimeala margineafundaliei tip obelisc(H') rezultäin funclie de urmätoarelecondi{ii:
a) Inältimeaminimä necesaräpentruancorareaarmäturilorde pe talpa fundaliei (15$,r,u");
b) Pantafelelor inclinate ale fundalieinu va fi mai mare de 1/3;
c) Valoareaminimä H' esteH'.;,,:250mm.

l'7
7.I.1.2.Armäturafundaliei(Fig.7.2) estecompusädin:
a) Armätura de pe talpä, realizatäca o refeadin baredispuseparaleicu laturile fundaliei.

Armätura rezultädin verificareala moment incovoietorin sec{iunilede la fala stälpuiui.in calcuiul


momentelorincovoietoaredin fundalie se considerä presiunilepe teren determinatede solicitärile
transmisede stälp. Se vor considera situaliile de incärcare (presiuni pe teren) care conduc la
solicitärilemaxime in fundatie.

Procentulminim de armarepe fiecare direclie este 0.10o2pentru armäturi OB37 gi 0.075% pentru
armäturiPC52.

Diametrulminim al armäturilorestede 10mm.

Distanlamaximä intre armäturi estede 250mm; distantaminimä estede 100mm.

Armätura se distribuie uniform pe lä1imeafundaliei gi se prevedela capetecu ciocuri cu lungimea


minimäde 15$.
b) Armätura de la pafiea superioaräesterealizatädin2+4 bare dispusein dreprulstäipuiui sauca o
lelea dezvoltatäpe toatä suprafalafundaliei.

Fundaliile tip obelisc care nu au desprinderede pe terenul de fundare au armäturäconstrucri",rä


la
pafteasuperioarä,unde se dispun pe fiecaredireclie principalä minimum 3 bare de armäturäO837.
cu diametrulde 12mm.

La fundaliile care lucreazäcu zonä acti\'ä armäturade la partea superioarärezultä din calcrilul la
incovoiere.Dimensionarea armäturiise facein secliunilede consoiäcelernai solicitate,consideränd
momenteleincovoietoare negative rezultate din acliunea incärcärilor din greutateafundaliei, a
umpluturii peste fundalie qi a sarcinilor aplicate pe teren sau prin repartizareamomentului
incovoietortransmis de stälp. In aceastäsitualie de solicitare amräturase realizeazäca o retea de
baredispuseparalel cu laturile funda1iei.

c) Armätura transversaläpentru preluarea fortelor täietoare se realizeazäca armäturä inclinatä


dispusäin dreptul stälpului.

Forla täietoarein secliuneade calcul se determinäconsiderändo fisurä inclinatä cu 45o gi presiunile


dezvoltatepeteren de fo4ele transmisede stälp. Dacä fundatialucreazäcuzonä activä la calculul
fo4ei täietoarese va considerapresiunileefectivepe teren.

d) Armäturi pentru stälp (mustäli), Armäturile verticale din funda1ie,pentru conectareacu stälpul
de beton armat. rczultä in urma dimensionärii/verificärii stälpului. Armäturile din fundalie
(mustälile)se alcätuiescastfel incät in prima secfiunepotenlial plasticä a stälpului, aflatädeasupra
fundaliei,barelede armäturäsä fie continui (färä iruiädiri).

Etrierii din fundalie au rol de pozilionare a armäturilorverticalepentru stälp; se dispun la distanle


de maximum 250mm gi cel pulin in 2 secliuni.

Armätura trebuie prelungitä in fundalie pe o lungime cel pulin egalä cu lun.orur.+250mm,


unde
lun.o.ur.
se determinäconform STAS 10107/0-90.

18
---t-

i r -.|-
-
+a-
i r r

Fig.7.2 Armareafundaliilor tip talpä de beton armat


Tabelul7.1.
Presiunea HiL minim pentrucarenu
HiL minim pentru
efectivä estenecesaräverificareala
carenu se verificä
maximä fortä täietoarea fundatiei
rigiditateafundaliei
pe teren (kPa) Beton Clrn B e t o nC r o , r s
100 0.15 a.r4 0.25
150 0,16 0.15 0.26
200 0.18 0.l6 0.27
250 0.20 0.11 0.28
300 0 .22 0.18 0.29
400 0.25 0.21 0.33
600 0.30 0.26 0 . 35
*pentrubetoanede ciasäsuperioaräC10/ se utilizeazävaloriledatein tabelul7.1. pentruclasaC10/15

7.1.I.3. Calcuiulmomentelorincovoietoare
in fundatie

Pentrucaiculul momenteiorincovoietoarein fundatiese consideräsec{iunilede incastrarede la fala


stälpului qi presiunile pe teren pe suprafaladelimitatä de iaturile tälpii gi pianul de incastrare
considerat (Fig.7.3).

Caiculul simplificat al momentelorincovoietoarein talpa fundatiei se face cu relaliile 7.I Si 7.2:


I t' ,. .r2l (7.1)
M '. - e . l p ^ ! * ( p ,- p' "" )' -? I l
l ' " -7 "_)
L

12
M , = L ' P . " 0:
2

t-.1
t t
t t
D
+ | l
lr, t l
l
l
I
'v
-t- LJ
__-_-l- E
d

o,To,
ts10 | <

I9
ln cazulfundaliilor la care se respectäcondiliile privind raportui minim H/L din tabelul 7.1 stabilit
in fuirclie de condilia de rigiditate a tälpii gi pentru care zonä activä este de minimum 809/0,
armäturacalculatä functie de momenteleincovoietoare(M* $i Mr) se distribuie uniform pe talpa
tundaliei.

Dacä zona activä este mai micä de 80%, in relalia 7.2 se inlocuieqtep'ed cu valoareap1. Dacä
fundalia este solicitatä cu momente incovoietoare pe douä direclii (soiicitare oblicä) p1 are
semnificaliade presiunemaximä pe teren.

7.1.2.Fundaliitip bloc qi cuzinet

Fundaliiletip bloc de beton gi cuzinet sunt alcätuitedintr-un bloc de beton simplu pe care reazemä
un cuzinetde beton armat in carese incastreazästälpul (Fig. 7.a).

7.1.2.1.Blocul de betonsimplu serealizeazä


respectänd
urmätoarelecondilii:

a) inällimea treptei estede minimum 400mrn la blocul de beton cu o treaptä;


b) Blocul de betonpoateaveacel mult 3 treptea cärorinäl1imeminimä estede 300mml
c) Clasa betonului este minim C4l5; dacä in bloc sunt preväzute armäturi pentru ancorarea
cuzinetuluiclasabetonuluiestecel outin C8/10:
d) inällimeablocului de betonse stabilegteastfelincät tga sä respectevaloriieminime din tabelul
7.2; aceastäcondilie vaft realizatägi in cazul blocului realizatin trepte(Fig. 7.a);
e) Turnareablocului de beton se va reaiiza astfelincät sä fie asiguratäcontinuitateabetonului.

lr lz J

+
ß h
-t-
H .

-c*l
i L t l
,/i----- I-{:
ACr {-
+----r------l'

a. Bloc de betoncu o treapta b. Bloc de betoncu douatreapte


Fig. 7 .4 Fundalii cu bloc de beton simplu gi cuzinet de beton armat
Tabeiul7.2.
Valori minimetgcr
Presiunea
funcliede clasa
efectir'äpe
betonului
teren(kPa)
Cq,,s C*r
200 r .15 1.05
250 1.30 1 .1 5
300 1.40 1.30
350 1.50 t.40
400 1.60 1.50
600 2.00 1.85

1.1.2.2.Cuzinetul de beton armatse proiecteazärcspectänd


urmätoarelecondilii:

a) Cuzinetulse realizeazäcu formä prismaticä;


b) Dimensiunilein plan (l. gi b.) vor respectaurmätoarelecondilii:

20
- Sä fie mai mari decätdimensiunilecareasigurälimitarea presiuniiorpe planul de contactcu blocul
la valori mai mici decätrezistenlade calcul la compresiunea betonului;
- Se recomandäurmätoareleintervalepentrurapotul 1./L (b.iB):
. bloc de betoncu o treaptä l"lL:0.50+0.65
e bloc de betoncu mai multe treaptel./L:0.40+0.50
c) inällimea cuzinetului (h.) va r.rp..iu urmätoalelevalori minime:
- h. >300mm;
- h"ll">0.25'
- tgp>O.65(Fi-e.7.4); dacätgB>1.00nu estenecesarä verificareacuzinetuluiia for!ä täietoare;
- r'alori minime impuse de conditia de ancorarea armäturilorpentru stäip,cu lungimealun.orur.
+ 250
mm, undelun.o.u,-.se determinäconformSTAS 10107/0-90.
d) Ciasa betonului este minim C8/10; clasa betonului rezultä gi din condilia de rezisten!äla
compresiunelocalä a betonului din cuzinet in sectiunea de incastrare a stälpului (de regulä,
&_.urin"t2O.7fu stälp);
e) Rostul de turnare dintre bloc qi cuzinet se trateazä astfel incät sä se realizeze continuitatea
betonuiui sau, cel pulin condiliile care asiguräun coeficientde fi'ecarep2l.0 (conform STAS
r0r07/0-90).

7.1.2.3.Armareacuzinetuluiva respectaurmätoarele
condilii:

a) Annätura de la parlea inferioarä se realizeazäca o relea de bare dispuseparalel cu laturile


cuzinetului; alia de armäturärezultä din r,erificareala moment incovoietor in sectiunilede la fata
stälpului(Fig.7.5).

Procentulminim de armarepe fiecaredireclieeste0.10% pentru armäturiOB37 qi0.075% pentru


alrnäturiPC52.

Diametrulminim al armäturilorestede 1Omm.

Distan{amaximäintre armäturiva fi de 250mm;distantaminrmäeste100mm.

Armäturase distribuie uniform pe lä1imeacuzinetuluigi se prevedeia capetecu ciocuri cu lungimea


:':rinirnä
de 15$.
b) Armätura de la partea superioaräse realizeazäca o retea de bare dispuseparalel cu laturile
cuzinetuluigi ancoratein blocul de beton simplu: aiia de armäturäpe fiecale direclie rezultädin:
- Verificarea la compresiuneexcentricäa secliunii de beton armat pe suprafalade contact dintre
:
cuzinetgi bloc. In verificarese va considerarezistentade calcula betonului(R. ) cu vaioarea
2MJuo..,,,..'
R"- ( 7.3)
b.l:

Dacä zonacomprimatä pe talpa cuzinetului estemai mare de 70oÄpentru dimensionareaarmäturilor


de ancorarein bloc poate consideragi o schernäde calcul bazatä de preluarea de armätulä a
rezultanteivolumului de eforturi unitare de intindere de pe suprafalade contact,obtinutä dintr-o
distribulieliniarä a presiunilor;
- Verificarea 1a moment incovoietor negativ a cuzinetului incärcat cu forlele dezvoltate in
armäturilede ancorare:
Diametrulminim al armäturilor estede 10mm.

Distantaintre armäturiva fi de minim 100mm$i maxim 25Omm.

2l
c) Armäturi pentru stälp (mustä!i).Armäturile verticale din cuzinet.pentru conectareacu stälpul de
beton armat,rezultäin urma dimensionäriiiverificäriistälpului.Armäturile din cuzinet se aicätuiesc
astfel incät in prima secliune potenlial piasticä a stälpului, aflatä deasuprafundaliei, barele de
armäturäsä fie färä innädiri. Etrierii din cuzinetau rol de pozilionarea armäturiilor verticalepentru
stälpgi se dispunin cel pulin in 2 secliuni.

Armätura trebuie prelungitä in fundalie pe o lungime cel putin egalä cu lungimea de ancorare
majoratäcu 250mm. Armäturile inclinate se dispun pentru preluareafortei täietoarein consolele
cuzinetuluidacätgB<1 (Fig. 7.q; se dimensioneazä conf. STAS 1010710-90.

7.1.2.4.Calculul momentelorincovoietoarepozitive in cuzinet se face considerändincastrarea


consolelorin secliunile de la fala stälpului (Fig. 7.5). Presiunile pe suplafala de contact dintre
cuzinet qi bloc, funclie de care se determinäeforturile sectionalein cuzinet, sunt detenninatede
solicitäriledin stälp (nu se line cont de greutateacuzinetului).Momenteleincovoietoarerezultä:

"i-"-

T
L
IL]
E
i.

0"ffi.,
F i g .7 . 5

Presiunilepe suprafalade contact dintre cuzinet ;i blocul de beton, dacä nu apar desprinderisau
zonacomprimatäestecel pulin70Yo,se determinäcu relatiile (7.4):

Nr, Nrr
F - , . .= *9"-"' ) 0 s a up ' ' ' " - -4 6 M r r , , ,
l. .b. ]Lb. l. .b. 1 .. b ; {1.4)

dacä:p.r<O,atuncise admitepc::O iar p.1 se determinäcu relatiile(7.5):

2 N ,, 2N,,
-Ycl
- Sätl p", = ']
M"'*, Mrr,",
t o' [(2\ - ) z. _
-, .' ,' [I b (7.5)
Nr, ) Nr,)

Momenteleincovoietoarein cuzinetse calculeazäcu (7.6) qi (7.7).


f t2 r2 I
i t t l
M , = b . . i p . o; t * t p . ,- p . .),T I ( 7.6)
L J ]
L

22
M"=l.,p"..0 =u+-
f , 0.,"*
( 1.7)

Dacä zonacomprimatäde pe suprafalade contactcuzinet- bloc estemai micä decä 7AoÄdin talpa
cuzinetului(l.xb.):

Mx:Msr(4 gi My:Ms119 (7.8)

7.2.Funda1iipentru stälpi de beton armatprefabricali

Fundaliile izolate pentru stälpi de beton armat prefabricat pot fi realizate ca fundalii pahar (Fig.
7.6).

j ISI

br Beton de monolitiza,re
h
1- Tl
I
lf\ + H p l
L J S l u B
+
+
hv p - - +
i\lonar de poza

h,
-.+
t' J h
r lr bo l. bo lr ö r "Dr
#
L L

Fig.7.6 Fundaliepaharpentrustälpprefabricat

7 .2.1.Dimensiunilesectiunilorde beton

7 .2.1.1.inällimeapaharuluiHp

inäitimeapaharuluiHp se stabileqterespectändurmätoareiecelinle:
- Asigurarealungimii de ancoraj(lun.o,uj) a armärurilorlongirudrnaledin stälp:Hp>lun.oruj*250mrn,
llp sepoatereducedacäarmäturaesteintoarsäIabaza stälpului.
se determinä conform STAS 10107/0-90considerändconditii normale de soiicitare;
lunco,uj
conditiile de aderen!äsunt stabilitefunctie de modul de realtzarea stälpulurprefabricat.
- Lirnitareaefectuiui forlei täietoarepe lungimeade stälp introdusäin pahar:

M", ^"-
F i' " > _ - - (7.8)
3.lsbsR,

unde:
Msr."up- momenful capabil al stälpuluiin secliuneade la fala paharului;
ls, bs - dimensiunilesecliunii transversalea stälpului;
R1- rezistenlade calcul la intinderea betonuluidin stälp.

Condi{ii constructivegenerale:
. Hp)1.21,in cazul stälpilor cu secjiunedreptunghiularäcu dimensiunilel, gi b,, l,)b,;
. Hp>500mmin cazul stälpilor la construcliietajate;

aa
L)
o Hp)Hs/l1 la fundaliile stälpilor de hale cu poduri rulante gi ai estacadelor;Hs este inältimea
liberä a stälpuluide la fala superioaräa fundaliei pänäla rigla acoperigului.

7 . 2 . L 2 .G r o s i m e H
a'

Grosimeafundului paharului (H) rezultä in urma verificärii la sträpungere;calculul va considera


situafia cea mai defavorabilä de solicitare la sträpungere,din faza de montaj sau exploatare a
construc{iei.

in faza de montaj, cu paharulnemonolitizat, verifrcarealasträpungere


estedatä de conditia :

Nsr,.ont"3 u. H,.R,+Nu,
<0,7s. ( 7 10)
ry
unoe:
N sr.,,'ontuj
esteforla axialä maximä in stälpin faza de montaj a strucfuriiprefabricate;
U:21s+2bs+4H1 esteperimetrul secliuniide forfecare;
Rl rezistenlade calcul la intinderea betonuluidin fundaliapahar;
Nuu:ouuAuu; our,:100Nlmm2gi A",,:aria de armäturäverticalädispusäpe fala interioaräa pahamlui,
ancoratäcorespunzätorpe fiecarepafie a planulului de cedarela sträpungere;

in faza finalä. for!ä axialä maximä N sr n,u"(r,aloarede calcul) trebuiesä respecte

r ' g - ( t t 1 H J x u t+ H t )
N
- s. r, .-m
" ,a x < 0 . 7 5u. . H . . R ,+ N u ,+ N , , , . (7.1 )
L.B

Nr",^
' '_r
: Aq mr.'R (7.12)

unde:
Nrcap- esteforla axialä transmisäla paharprin betonul de monolitizare(Fig. L7);
.{5 - aria lateraläa stälpului pe inällimeapaharului:A5:(215+2bs)Hp;
R, - rezistenlade calcul la intinderea betonuluide monolitizare;
m61- coeficientul condiliilor de lucru, cu valoareärnbt: 0.30 in cazul construcliilor färä poduri
rulante sau cu poduri rulante cu regim uqor de lucru; mbt: 0 in cazul halelor cu poduri ruiante cu
regim mediu sau greu de lucru sau al constructiilor solicitate dinamic din incärcärile curente de
exploatare.

Nsr.r*

Fig.7 .7 Transmitereaforlei axiale din stälpulprefabricatla fundalia pahar

1A
paharului(bp)
7 .2.1.3.Verif,rcarea

Verificareaperefilor paharuluiin plan orizontal

Eforturile transmiseperelilor paharului de solicitärile din stälp (M gi Q) sunt reprezentatein Fig.


7.8. Momentul incovoietor (M1) transmispaharuluiprin presiuni pe peretelefrontal se determinä

/ ,\
M r = 0 . 8 [ M ,-. IN , , = o . + r , , (1.r3)
äJ

Rezultantapresiunilor (P) pe peretelefrontal este

P:I.2sMllHp+Qsr (7.1,4)

NP_

-9,3lu
0.,1]b
-!,: to
NP-

h)

in pere{iipahamlui
Fig.7.8Soijcitäri

rezultatein pianorizontalapiicatepär'!iisuperioare
incovoietoare
Momentele a pereteluifrontalsunt

IVi,:0.045P1u (7.15)

M.:0.020P1r Q.16)

Forladeintinderein pereliilor-rgitudinali
G.{p)rezultä
Np:P/2 (7.11)

Secliuneade beton gi de armäturäin perelii paharuluitrebuie sä repecteurmätoarele:

(a) Peretelefrontal se verificä la acliuneamomentelorincovoietoareM, $i M. stabilite cu relalia


(7.15), respectiv (1.16). Annätura rezultatä se dispune in treimea superioaräa peretelui qi se
prelungeqtecu lungimea de ancoraremäsuratäde la jumätätea grosimii peretelui lungitudinal al
paharului(Fig. 7.10).

(b) Verificareaperetelui frontal la for!ä täietoareimplicä limitarea eforturilor principale in peretele


paharului,condilie careimpune

. 1.5P
h > - (7.r 8)
" Ho 'R,

(c) Perelii longitudinali se verificä la intindere centricäcu fo4a Np. Arrnätura rezultatäse dispune
simetricpe felele peretelui,distribuitäin treimeasuperioaräa paharului (Fig. 7.10).
25
(d) Verificarea perelilor longitudinali la for!ä täietoareconsideräsecliuneaactivä cu dimensiunile
bo'ae sau bo'be (Fig. 7.9), in funclie de direclia actiunii in stälp, qi forla täietoare de calcul cu
valoareaNp.
Dacä
Np<0.5bo'aoRt(Np<0.5bp'b6R1) (7.1e)
armäturapentru preluareafo4ei täietoarenu estenecesaräqi se dispunepe considerentede armare
minimä. In situaliile in care condilia 7 ,79 nu este respectatäse dimensioneazä armäturapentrn
preluareaforlei täietoarecu relalia (1.20) sau se dimensioneazäcaetrieri; armäturase distribuie in
pere{ii longitudinali pe direclia corespunzätoarc dimensiunii mai mici a pereliior longitudinali (Fig.
7.e).

F
a. Cazul:ao> Hp-A b. Cazul:b6< Hp-A
Fig.7 .9 Directia armäturii pentrupreluareaforlei täietoarein perelii longitudinali ai paharului

Dacä armäturase dispunede direclie verticaiäin peretelepaharului(ao>Hp-A), aria totalä necesarä


(Auu)intr-un perete rczultä

-A^ a v = O6N,H, (7.20)


äoR,

Dacäbo<Hp-Ä armäturase dimensioneazä


ca etrieri.conf. STAS 10107/0-90.

(e) Verificarea in secliunea orizontalä de la baza paharului considerä secliunea chesonatäcu


dimensiunileexterioareasb6 qi grosimea peretilor bo'. Sectiunease verificä ia compresiune
excentricäcu valori ale eforlurile de calcul N gi M, determinateastfel:

ForlaaxialäN-Nt."ap(r,aloarecalculatäcu relatia(7.12)).

Momentulincovoietor
M:Ms1*Qs1Hp (7.2r)
Armätura rezultalädin calculul paharuluila compresiuneexcentricäse dispunepe directie verlicalä.
uniform distribuitäpe laturile secliunii.

(f) Grosimeaminimä a perefilor paharului(bp) estede


- 200mmin cazul paharelordin beton armatmonoiit;
- 150mmla pahareledin beton armatprefabricat.

(g) Amätura dispusäin perelii paharuluitrebuie sä respectegi urmätoarelecerinteminimale:


- Procentulminim de armäturä orizontalä este 0.10% pentru armäturi OB37
Si 0,A75oÄpentru
armäturiPC52;
- Procentul minim de armäturä verticalä este 0.10% pentru armäturi OB37 qi 0,0750Äpentru
armäturi PC52.
7.2.2.Monolitizareap aharului

Dimensiunilegolului paharului se aleg mai mari decät ale secliunii stälpului pe fiecare direclie cu
50+75mmTabazapaharuluigi cu 85+120mmla parteasuperioaräa paharului.

imbinarea dintre stälp gi fundalie se realizeazäprin betonareaspaliului din pahar. Betonul de clasä
minimä Crcrzova aveadimensiuneamaximä a agregatelor16mm. Suprafelelestälpului gi paharului
se curä!ä (de urme de decofrol, pämänt etc.) gi se umezesc inainte de montare in pahar gi
monolitizare.
Dacäintr-un pahar se monteazämai mulli stälpi (in dreptul unui rost). distanlaintre acegtiava fi cel
pulin 50mm pentru a se asigurabetonareacompletäa spaliului dintre stälpi gi a paharului.

7.2.3. Armareapaharului

a paharuluiestedatäin Fig. 7.10a.


Schemade armarerecomandatä

Variantade armaredin Fig. 7.10bcorespundesitualiilor in carenu rezultä armäturäpentrupreluarea


fo4ei täietoare in perelii longitudinali gi din verificarea sec{iunii de la baza paharului (la
compresiune excentricä) nu rezultä necesaräo armäturä verticalä. Armäturile orizontale se
ancoreazä sau,dupä caz. se innädesc,ca bare intinse (Fig. 7.10c).Armäturiie ver-ticalese ancoreazä
in talpatundaliei(Fig. 7. i0a qi b),

Armäturaorizontalädin pahartrebuie sä respecteurmätoareleconditii:


- Diametrulminim $i0mrn in treimeasuperioaräa paharului gi $8 in restulpaharului;
- Cel pulin 2x3 bareorizontalein treimeasuperioaräa paharului;
- Distanlamaximä intre armäturieste250mrn.

Bareleverticaledin pahar au diametrulminim Q8gi se dispun la cel rnult 25Ommdistan!ä.

7 .2.4.Y eriftcareatälpii fundaliei pahar.

Talpafundaliei paharse verificä la moment incovoietorqi la for!ä täietoare.

Verificarea la moment incovoietor se face in secliunile de la fafa paharului gi din axul stälpului
prefabricat.

Calculul momentelorincovoietoarese face cu relafii de tipul (7.1) qi (7.2), pe fiecare direclie


principaläa fundafiei.Se recomandäca inällimeaH, sä fie stabilitäastfel incät armäturacalculatäin
secliunea din axul stälpului, cu inällimea H6 sä fie suficientä pentru preluarea momentului
incovoietordin secliuneade la fala paharului.

Procentulminim de armäturäin talpa fundaliei este 0.10% pentru armäturi tip OB37 qi 0.075%
pentruarmäturitip PC52.

Diametrulminim al armäturiloreste10mm.
Distanlamaximä intre armäturieste250mm.

Armätura se distribuie uniform pe lälimea tälpii gi se prevedela capetecu ciocuri avänd lungimea
minimäde 15$.

27
l'rt"r:l
I
-i-
lHp

t*.
i ]'

c)

Fig. 7 .10 Armareapaharului

Verificareala for!ä täietoareestesemnificativäin secliunilede la fata paharului.

Dacäinällimeasecliunii(H,) li lungimileconsolelor(lr, br - Fig. 7.6) respectä:

l 1 < H 1 gbir < H t (t.22)

fot!ä täietoareeste preluatä de beton. Dacä condtlüIe (7.22) nu sunt realizatese dimensioneazä
armäturatransversalädin bare inclinate.

7.3. Fundalii pentru stäipi metalici

7.3.1.Fundaliileizolateale stälpilormetalicisereaiizeazäca fundafiecubloc gi cuzinet(Fig.7.11).


Se pot utiliza gi modele de fundatii tip talpä armatä.de formä prismaticä,dacä inällimea acestora
asigurälungimeade inglobare necesaräpentru quruburilede ancorareaie stälpului gi esteadecvatä
adäncimiide fundare.

Stalpmetalic
Mortar de poza ----*--7- Suruburi pentru fixarea
_
stalpuluiin fundatie

Carcasapentrupozitionarea

F i g .7 . 1i

28
7.3.2. Stälpul metalic se realizeazä cu o placä de bazä preväzutä cu rigidizäri care asigurä
transmitereapresiunilorla fundalie qi a forlelor la guruburilorde ancorare.

Secliuneain plan a pläcii de bazä rczultä din condifiile privind limitarea presiunii maxime pe
suprafalade contactcu betonul la urmätoarelevalori:
- Rezistenlala compresiunea betonuluidin cuzinet;
- Rezistenlala compresiunea mortarului de pozä.

solicitärile capabileale stälpului(-l.J.up


Presiuneapeplaca debazäde determinäconsideränd $i M.up)
gi for,tade pretensionarea quruburilor.

7.3.3. Dimensiunile gi pozilia guruburilorde ancoraj rezultä conform STAS 10108/90 qi se


dimensioneazä Ia momentul incovoietorcapabilal stälpului,

Lungimeaminimä a guruburilorde ancorajprelungitäin fundalie estedeterminatäastfel:


- Valoareamaximä a dimensiunilorpläcii debazä (Lu sau L6, Fig. 7.11) majoratäcu lungimeade
ancoraja gurubului(30$) dacä suprafafalateraläa acestuiaestenervuratä;
- Valoareamaximä Lu sau L6, (Fig.7.11) majoratäcu lungimeade ancoraja qurubului(15Q)dacä
suprafalalateralä a acestuia nu este nervuratä dar la capätul gurubului este preväzutä o placä
metalicä rigidä qi rezistentä pentru ancorare; dimensiunea minimä a pläcii (Ap) rezultä din
verrficareapresiunilortransmisebetonuluipentruancorareagurubului.

N^
A ,' = l {7,23)
0.4R.

7.3.4.Secliuneade beton

7.3.4.1.Betonuldin cuzinetestede clasäminimä Cs ro,Betonuldin bloc estede clasäminimä Csno


dacäarmäturilecuzinetului sunt ancoratein blocul fundatiei; dacäin bloc nu sunt dispusearmäturi
de rezistentä,clasaminimä esteC+ls.

7.3.4.2.Blocul de betonse realizeazärespectänd


urmätoarelecondilii:

- inälfimea blocului de beton se stabilegteastfel ca valoareatgo sä respectelimitele minime din


tabeiul 7.2; aceastäcondilie se impune gi in cazulblocului realizatin trepte:
- inällimeatreptei estede minimum 400mm la blocul de beton cu o treaptä;
- Blocul de beton poateaveacel mult 3 treptea cärorinällime minimä estede 300mm;
- Turnareablocului de beton se va realizaastfelincät sä fie asiguratäcontinuitateabetonului.
7.3.4.3. Cuzinetulde beton armai seproiecteazärespectändurmätoareleconditii:
- Cuzinetulse realizeazäcu formä prismaticä;
- Dimensiunile in plan ale cuzinetul (1. gi br) vor fi mai mari cu cel pulin cu 300mm decät de
dimensiunilepläcii debazä a stälpuiui(Lu,Lu - Fig. 7.11).
- Dimensiunilein plan ale cuzinetului se stabilescqi in funclie de condilia de limitare a presiunilor
pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decät rezistenla de calcul la compresiunea
betonului;
- Serecomandäca raportulb"/B (l.il) sä ia vaiori in intervaiul0.50+0.65.
- inällimea cuzinetuluih" va respectaurmätoalelelimile minime:
h. >300mm;
h. se stabileqteastfel incät tgo sä respectevalorile minime din tabelul 7 .2 pentrubetonul de clasä
Csnoi

29
- Rostul de turnare dintre bloc qi cuzinet se trateazä astfel incät sä se realizeze continuitatea
betonului sau, cel pufin, condiliile care asigurä un coeficient de frecare p>l.0 (conform STAS
10107/0-90),

7.3,5.Armarea fundatiei se rcalizeazädupä modelul din Fig.7.11. Se vor respectaurmätoarele


conditii:
a) Armätura verticalä din cuzinet rezultä din verificarea la compresiuneexcentricäa secliunii de
rost dintre bloc qi cuzinet; eforturile de calcul din secliune au valori asociatemomentului de
dimensionarea guruburilorde ancorajale stälpului;
b) Armätura de la partea superioaräa cuzinetului,dispusäla cel mult 100mm sub placa de bazä a
stälpului, se realizeazäca o relea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului, prelungite pe
verticaläin cuzinet gi bloc;

Diametrul minim al armäturilorestede 10mm.

Distanlaintre armäturiva fi cuprinsäintre minim 70mm gi maxim 200mm.

c) Armätura verticalä de pe fiecare laturä a cuzinetului se preiunge$tein bloc cu o lungime care


asiguräca distanlele11,12,qi 13,din Fig.7.l2, sä fie cel pulin egalecu lungimeade ancorare(conf.
S T A S1 0 1 0 7 / 0 - 9 0 ) ;
d) Armäturile orizontaleminime, dispusepe perimetrul cuzinetului sunt:
- 1 4 din armäturaverticalädin cuzinet:
- $8/200mm.

1
,:./
t l

o
t
l-rl
t l
l l

Fig.7.12.Armarea
fundalieicublocAicuzinetpentrustäipimetalici

8. Proiectareafundaliilor continuede beton affnat sub stälpi

8.1.Domeniulde aplicare

Prevederileprezentului capitol se aplicä la proiectareafundaliilor continue ale stälpilor de beton


armat monolit. Prin adaptareasistemelor de fixare ale stälpilor (pahar, guruburi de ancorare),
funda{iile continue pot fi utilizate gi pentru stälpii de beton armat prefabricat sau la structurile cu
stälpimetalici.

Solutia de fundalii continue sub stälpi poate fi impusä, in general. ca urmare a urmätoarelor
condilii:
a) Fundalii independentecare nu pot fi extinse suficient in plan (construclii cu travei sau
deschiderimici care determinä "suprapunerea"fundaliilor independente,stälpi längä un rost de
tasaresaula limita proprietäliietc.Fig. 8.1);
b) Fundaliile izolatecarenu pot fi centratesub stälpi (Fig. 8.2) etc.
30
fundatii continue

'/,/ T.ll t'l,J


fundatie continua
lI|
i t /
- - - -t - _ t l l
ffiii
LrlJ itr t]rr"l i

constructleexlstenta constructieexistenta
(limita de proprietate)

F i g .8 . 1 F i - e8. . 2

c) Terenuri de fundare susceptibile de deformalii diferenliale importante qi unde nu se poate


realizao creqterea rigiditalii in plan a ansambluluistructural;

d) Alcätuire generalä a construcliei in care stälpii structurii in cadre au legäturi (la nivelul
subsolului)cu pereli de beton armat rezemalipe terenprin fundalii continue(Fig. 8.3).

.-r"4egg1gg11ft

i - r
,/', ll l
i
.,4"oqr4t'

F i g .8 . 3

8.2. Alcätuireafundatiilor

de beton
8.2.1,Sec{iunea

La proiectareafundagiilorcontinue sub stälpi (cazurilea gi b, pct. 8.1) avändalcätuireade grindä se


recomandärespectarea urmätoarelorcondilii:
- Fundatiilecontinuese dispun pe o direclie saupe douä direclii;
- Deschiderile marginaleseprelungescin consoläpe lungimi cuprinseintre 0.20+0.25L0;
- Lälimea grinzii, B, se deteminä pe baza condiliilor descrise in Capitoiul 6. Se recomandä
majorareavalorii lä1imii oblinute prin calcul cu cca. 20oÄ;aceastämajorareestenecesaräpentru cä,
datoritäinteracliuniidintre grinda staticnedeterminatäqi terenul de fundarediagramapresiunilorde
contactare o distribulie neliniarä, cu concenträride eforturi in zonele de rigiditate mai mare, de
obicei sub stälpi;
- inälfimea secliunii grinzii de fundalie, H (Fig. 8.4a) se alege cu valori cuprinseintre 1/3+116din
distanlamaximä (Ls) dintre doi stälpi vecini; inäl{imeatälpii, H1,S0determinäin func1iede valorile
indicatein tabelul 7.1 pentru raportul Ht/B.
( t r \
- In cazul grinzilor cu r.ute (Fig. 8.ab), lungimeavi.ttei, L.,
'
=l- + - v iar inältim
l.Ln, ' v utei H
ea , u,
[6 4)
rezultädin condiliile:

31
H , i
torv =
- T ?
"v
( 8 .1 )
H+H.
= l.Z+ l.)
H

h
't
i

H
25+50rnm

a.

\Betq lq gCal)Za&

b.

Fig.8.4
- Condilii collstructive:
. Ht>300mm
o H'>150mm (pentrugrinzilecu vute)
. b:br+50-100mm.

Clasabetonuluigi tipul de ciment se stabilescfunctie de nivelul de solicitarea fundafiei gi condiliile


de expunerea elementelorde beton armat.

Clasaminimäde beton€st€C1s,15.

8.2.2.Armareafundatiilor

Armätura de rezisten!ädin grinda de fundalie rezultä din verificarea secliunilor caracteristicela


momentincovoietor.fortä täietoaresi. dacäestecazul.moment de torsiune.

Efornirile seclionalein lungul grinzii de flindare (M, T, Mt) se determinäconform pct. 8.3. Dacä
structurarezematäpe grinda de fundalie esterigidä (de exemplu cadrecu zidärie de umpluturä etc.)
se pot utlliza metode aproximative de calcul; in cazul structurilor flexibile (cadre) se recomandä
aplicareametodelorexacte.

Prin calibrarea eforturilor capabile se urmäregte evitarea dezvoltärii deformaliilor plastice in


grinzile de fundalii continuein cazul acliunilor seismice.

Armarea longitudinalä se dispunein grindä gi in consoleledin secliuneatransversalä(cälärefii din


dreptul stälpilor). Se recomandädispunereade armäturi drepte gi inclinate. Procentul minim de
arrnarein toate secliunile (sus gi jos) estede 0.1%. Pe fetele lateraleale grinzii se dispun armäturi
minim ö10/300mmOB37. Diametrulminim al armäturilorlongitudinaleeste14mm.

Etrierii rczultä din verificarea la for!ä täietoare,{inänd cont de armätura inclinatä gi moment de
torsiune.Procentulminim de armareatransversaläestede 0.1%.

JL
Diametrul minim al etrierilor este 8mm. Dacä lälimea grinzä (b) este 400mm sau mai mult se
dispunetrieri dubli (cu 4 ramuri).

Armätura de rezisten!äatälpä fundaliei in secliunetransversalärezultädin verificareaconsolelorla


moment incovoietor.Dacä se respectäcondiliile privind secliuneade beton date ia pct. 8.2.1.nu
estenecesaräverificareaconsolelorla for!ä täietoare.Armätura minimä trebuie sä corespundäunui
procentde 0.IoÄ dar nu mai pulin decätbare de 8mm diametru la distanlede 250mm. Longitudinal
grinzä, in console se dispune armätura de repartilie (procent minim 0.1% gi 1/5 din armätura
transversalä a consolei).

Dacä grinda de fundalie este solicitatä la momente de torsiune consolelese armeazäpe direclie
transversaläcu etrieri iar longitudinal se dispune armäturä dimensionatäcorespunzätorstärii de
solicitare.

Armäturile pentru stälpi (mustä!i) rezultä din dimensionareacadrelor de beton armat. Mustä1ile
pentru stälpi se preväd cu etrieri care asigurä pozilia acestorain timpul turnärii betronului.Nu se
admite innädirea armäturilor londitudinale ale stälpilor in secliunile potenlial plastice de Ia baza
construc{iei.

8.3. Calcululgrinzilor continue

8.3.1.Calcululcu metodesimplificate

Metodele simplificate sunt cele in care conlucrarea intre fundalie gi teren nu este luatä in
considerareiar diagramade presiunipe talpä se admitea fi cunoscutä.

8.3.1.1.Metoda grinzlicolltinuecu reazemefixe

Fundaliase asimileazäcu o grindä continuäavändreazemefixe in dreptul stälpilor(Fig. 8.5).

Se acceptäipotezadistribuliei liniare a presiunilorpe talpä, rezultatädin aplicarearelaliei:


--N
+ -- M (8.2)
rnm a \ , m n
A W

in rela{ia(8.2):
n

N=FN, (8.3)

n n
rL vrl , -r - \/ ' Nl \Äi u l
/ - t l l /
r| \ a/ T \L rr t
- J i
(8 4)
l l

unoe
- Nr - forla axialäin stälpul i,
- Mi - moment incovoietorin stälpuli,
- dt- distanlade la centrul de greutateal talpii la axul stälpuiuii.

a a
JJ
d
N +
'-l-{
\T I lN

a) b)
Fig. 8.5 Metoda grinzä continuecu reazemefixe

Pentruo lä1imeB constantäconstantäa grinzi, incärcareape unitateade lungime este:


N , 6 M
rr.r ( 8 5)
L- t

Fundalia se trateazäca o grindä continuä crr reazemefixe, aclionatäde jos in sus cu incärcarea
variabiläliniar intre p1 gi p2 $i rezematäpe stälpi. Prin calcul static se determinäreactiunile R; in
reazemeadicäin stälpi.

Dacä
lo - r.r I
, ,
u\_ , ,< 0 . 2
1\,1
( 8.6)
N
_ l

utilizareametodei esteacceptabilä.Se trece la determinareain sectiunilesemnificativea eforlurilor


seclionale(M, T).

in cazulin care condilia (8.6) nu esteindeplinitä pentru a reducediferenlaintre incärcärilein stälpi


qi reacliunile in reazeme se poate adopta o diagramä de presiuni pe talpä in trepte (Fig. 8.6)
repartizändincärcareafiecärui stälppe aria aferentäde grindä.

F i g .8 . 6

8.3.I.2. Metoda grinzli continuestaticdeterminate

Grinda esteincärcatäde jos in sus cu reacliunileterenului gi de sus in ios cu incärcäriledin stälpi.


Se consideräcä incärcärile in stälpi gi reacliunile in reazemecoincid. in grindastaticdeterminatä
astfel rezultatä, momentul incovoietor intr-o secliune x (Fig. 8.7) se calculeazä consideränd
momentultuturor forlelor de la stängasecliunii.

Fig.8.7
. A
J+
8.3.2.Calculul cu metodecare iau in considerareconlucrareaintre fundatie$i teren

Metodele care iau in considerareconiucrareaintre fundalie gi teren se diferenliazäin funclie de


modelul adoptatpentruteren.

8.3.2.1. Metode care asimileazä terenul cu un mediu elastic discret reprezentatprin resoarte
independente(modelul Winkler)

Reiatiacaracteristicäoentru modelul Winkler este:

P: K,Z (8.7)
unde p este presiuneaintr-un punct al suprafeleide contact intre fundalie qi mediul Winkler iar z
estedeformaliain acel punct. k, esteun factor de proporlionalitateintre presiuneqi deformafie,care
caracterizeazäri giditatea resortului, denumit coefici ent de p at.

in Fig. 8.8a se consideräo fundalie rigidä solicitatäcentric. aqezatäpe un mediu Winkler alcätuit
din resoarteindependente,Deformaliile se produc numai sub grinda incärcatä,ceea ce contravine
observaliilordin realitatecare aratäcädeformatiilese extind gi in afarazonei incärcate(Fig. 8.8b)

F i g .8 . 8

in nig. 8.9a se consideräo fundalie flexibilä supusäla o incärcareuniform distribuitä gi agezatäpe


un mediu Winkler. Deformatiile sunt uniforme, ceeace. de asemenea,contravineobselvaliiior din
realitatecare aratäcä deformaliile sunt neuniforme(Fig. 8.9b),

F i g .8 . 9

in ciuda acestorlimitäri, avantajelecare decurgdin simplitateamodelului gi a soluliiior matematice


prevaleazäastfel incät metodelebazatepe modelul Winkler sunt utilizate pe larg in proiectare.O
problemäesenlialäestealegereacoeficientuluide pat, k., de utrlizat in calcul.

8.3.2.1.1.Stabilireavalorii coeficientuluide pat k,

Coeficientulde pat k, nu esteo proprietatea terenului(ca de pildä modulul de deformalieliniara E,)


ci doar un parametrual metodei care utilizeazämodelul Winkler. Acest fapt este pus in eviden!ä
atunci cänd se incearcäoblinerealui k, printr-o incercarecu placa pe teren (Fig. 8.10).

35
--l+++l+++[-
I v7vi,wn | ,
----
_T
z

Fig.8.10

Pentruun punct de coordonate(p, z) aflat pe porliunea cvasiliniaräa diagrameiincärcare- tasare


coeficientulde pat exprimä pantaaceieiporliuni:

kr=P ( 8.8)
z

Pentruun acelaqiteren,diagramade incärcare- tasaredepindede dimensiunilegi rigiditateapläcii.


Trecereade la coeficientul de pat k,' oblinut printr-o incercarecu placa de laturä Bo la coeficientul
de pat k, de utilizat in cazul unei fundalii de laturä B. impune introducereaunui coeficient de
corelarecr:

k , = c x' k , ' (8.e)

Terzaghia recomandat
urmätoarele
expresiipentrucr:
- pentrupämänturicoeziveo = ! (8.l o)
B

ql!'3]t
- pentrupämänturi o =|
necoezive (s.l I )
\ 2 8 )

in relalia(8.11)B seexprimäin metri,

in lipsaunordateoblinuteprin incercäripe terencu placa.pentruvalorilekr' corespunzätoare


unei
pläcicu laturade0.30msepot utilizar,'alorile
datein tabelele8.1qi 8.2.

Tabelul8.1
Pämänturinecoezive Pämänt Pämänt Pämänt
afrnat de indesaremedie indesat
Io 0+0.33 0.34+0.66 0.67+1.00
k, (kN/m' 14000+25000 25000+72000 72000-1
30000

Tabelul8.2
Pämänturicoezive Pämänt Pämänt Pämänt Pämänt
plastic cursätor plasticmoale plasticconsistent olasticvärtos
Ic 0:0.25 0,25+0.50 0.50+0.75 0.75-1.00
k, (kN/m') 7000+34000 34000-63000 63000+1
00000

36
Estimareavalorii coeficientuluide pat k, in funclie de:
- modulul de deformafieliniara E, gi de coeficientullui Poissonv, ale pämäntului:

tr
k '. ' B = = = (8.12)
l-v: 5

- modulul de deformatieedometricM:

k, 'B = 2'M (8.13)

8.3.2.1.2.Metodede calculbazatepe modelulWinkler

in anexa C sunt prezentatemetode pentru calculul grinzri de funda{ie in cazul utilizärii modelului
Winkler.

8.3.2.2.Metodecareasimileazäterenulcu un semispaliuelastic(modeluiBoussinesq)

Mediul Boussinesqeste un semispaliuelastic caracterizatprin modulul de deformalieliniarä E, qi


coeficientullui Poissonv".

E, gi r,, pentrusolicitäristatice
8.3.2.2.1.Stabilireacaracteristicilor

a) Metode de oblinerea modulului de deformalieliniarä E,


- prin incercäripe teren cu placa,conform STAS 894213-80;
- in func1iede modulul edometricM, conformSTAS 89421I-89;
- in funcliede dateledin incercareade penetrarestaticäcu con. conformC 159/89;
-in funclie de dateledin incercareade penetraredinamicästandard,confolm STAS 124215-88.

b) Determinareamodulului de deformalieliniarä. E, n,.d,in cazul terenuluistratificat

K' '(i - u;-.*


E , - . . d = f f i ' p n " 't" ' : "o I*ui (8.14)
b

unde:
m coeficientde coreclieprin carese line seamade adäncimeazonei aclive 20,
dat in tabelulB.13 Anexa 8.3;
pnet presiuneanetäpe talpa fundaliei, conform relaliei (8.8) Anexa 8.3, in kilopascali;
B lä1imeatälpii fundaliei dreptunghiularesaudiametrulfundafiei circulare,in metrii;
Kr, IQr coeficienliadimensionalidali in tabelulB.14 Anexa 8.3, stabilili pentru adäncimllez:20
gi z:0, unde z se mäsoaräde la nivelul tälpii fundaliei;
s tasareaabsolutäprobabiläa funda{ieicalculatäconform metodeiorprezentatela pct. 4.1.
sau4.2.,Anexa 8.3, in metri;
Vs_m.d coeficientulmediu de contraclietransversalä(Poisson)determinatca medieponderatä
in funclie de valorile v., ale diferitelor straturide pämäntdin cuprinsulzonei active
Lt., 'h,
V, -"d = ftjij; h1- grosimeastratuluii.
Ln,

37
c) limitele de varialie ale iui v. (Bowles, 1988)suntprezentatein tabelul 8.3

Tabelul8.3
Pämäntul vs
Arsilä saturatä 0.4-:0.5
Arsilä nesaturatä 0.1:0.3
Areilä nisiooasä 0.2:0.3
Praf 0.3+ 0.35
Nisip 0.3- 0.4

8.3.2.2.2.Stabilireacaracteristicilor
Er* gi v,* pentrusolicitäridinamice

StabilireacaracteristicilorEr* gi vr* in condilii dinamiceimpune determinareape teren a vitezelor de


propagareale undelor primare (vo) li ale undelor secundare(r',) utilizänd metode indicatein C241-
92.

Coeficientullui Poissonpentrucondilii dinamice,v.*, se calculeazäcu relalia:

f 'rZ

lunl .)
l - l - .
- \v,/
1 ' - -
(8.15)
I \/- i
)l -v | _)

\v,/

Moduiul de deformalieliniarä in condilii dinamice,E,*, se calculeazäcu relatia:

(r*t,[r-2";)
r"-^.,r ( 8 16)
"s rp
l_t,*

unde p rcprezirfiädensitateapämäntului.

8.3.2.2.3.Metodede calculbazatepe modelulBoussinesq

in anexaD sunt prezentatemetodepentru caiculul grinzü de fundalie in cazul utilizärii pentru teren
a modeluluiBoussinesq.

9. Proiectarea
fundafiilorconstrucliilorcu perelistructuralide zidärie

9.1.Prevederigeneralede alcätuire

Alcätuireafundaliilor se diferenliazä.func[ie de urmätoareleconditii:


a) Condiliile geotehnicede pe amplasament;
b) Zona seismicäde calcul a amplasamentului:
- seismicitateridicatä- zoneieA+D
- seismicitateredusä- zoneleE-F
c) Regimul de inaltime al construcliei:
- foarteredus- clädiri parter (P) sau clädiri parler qi etaj (P+iE)
- redus- clädiri cu puline niveluri (P+2E+P+48)
d) Clädirecu sau färä subsol.
38
Fundatiile perelilor sunt de tip continuu; in anumite situatii pot fi avantajoasegi fundafiile cu
descarcäripe reazemeizolate.

Fundaliile se pozitioneazä,de regulä, centric gi, numai in anumite situalii particulare,excentricfa!ä


de pereliipe careii suportä.

9.2. Fundalii la clädiri amplasatepe terenbun de fundarein zone cu seismicitateredusä

9.2.1.Fundatiila clädiri färä subsol

Tipurile de fundalii cele mai frecventutilizate suntcele prezentatein Fig. 9.1+9.8.

Fundaliilebloc cu o treaptä (Fig.9.1) se recomandäatunci cänd lä1imeafundaliei B depäqegte


lälimeab a pereteluicu cel mult 50+150mm de fiecareparte.

Solulia indicatain Fig. 9.2 se recomandäin situaliilein carelä1imeafundafieiB depägeqte


lälimea b
a pereteluicu mai mult de 150mm de fiecareparte.

Fundaliilecu socluqi bloc avänduna saudouätreptesuntprezentatein Fig. 9.3 gi 9.4.

. [, t

hidroizolatie

placa suport a
pardoselii
'Zz1:/2 stratde separare

bloc de fundatie

CF cota de fundare

, B
7
Fig. 9.1 Fundalieblcc cu o treaptä

39
peretestructural rntenor

placasuporta pardoselii

strat de separare

plerns

umpluturacompactata

CF

bloc de fundatie
R

Fig. 9.2 Fundatiebioc cu douätrepte

perete structural Lnterior

strat de
2t -----t\-

tr$V)-öfrthrl
K.%l
- 4
/r'>//: 2/) l
): :li/|.)/)t:/i/ '1,r,!ffi Umplururacompacrara
ttr).: :' -
?/r: ), ; ? ; : ) ; . , i ; : J
t
tt ar/: /Z) ar2
-----

blocde fundatie

CF

Fig. 9.3 Fundaliecu soclugi bloc

40
te strucrural
mlenor

hidroizolatie

placa suport a

strat de separare

Uruolutura
corr
ii t>la

bloc de fundatie

Fig. 9.4 Fundaliecu soclugi bloc cu douätrepte

La fundaliile perelilor exteriori se vor avea in vedere particulantätile de alcätuire qi proteclie


exemplificatein Fig. 9.5+9.8.Sub pereliexterioriTeahzatidin zidäriede blocurib.c.a.(Fig. 9.7) sau
peretiavandalcatuiremixta, cu componentaterrnoizolatoare la exteriorsensibilala umezeaia(Fig.
9.8), fala exterioaräa soclului se retragein raport cu fata exterioaräa pereteluide deasupra;aceastä
retragereestede cca 50mm.
tencuiala b
-

Deretestructural exterior

hidroizoiatre

placatrotuar

pietris
dop de bitum

F i g .9 . 5

41
tencuiala peretestructuralextertor
hidrofuga
aca su
hidroizolatie car pardoselii
;:21i1::;;:i:'::;1::;1i1

{.:?)/.a.:.2.:.:.
i/l: Xr': tr)? stratde separare
ietris
placatrotuar

dop de bitum umplutura


compactata
bloc de fundatie

Fig.9.6

b
retestructural
exterior
lacasuoorta
hidroizolatie
pardoselii
izolatie
termoizolatie

\ n .
A I

i /r'/
:::l::;l
:r"/.'t
r: I
a: :::t:l
:/.l -i,,\

placatrotuar F &
\rs!l4il
compactata
soclu
;
dop de bitum

bloc de fundatie

Fig.9.7

4.,
componenta
structuralaa peretelui
rta termoizolanta
a peretelui
laca suoort a
hidroizolatie
pardoselii
termoizolatie
termoizolatie

placatrotuar

dop de bitum

bioc de fundatie

Fig.9.8

9.2.2.Fundatiila clädiri cu subsol

Perelii subsoluluise preväd sub perelii structurali,pe cät posibil axali fa!ä de acegtiagi realizali din
beton aflrl,a,t
saudin zidärie de cärärnidä

Se recomandäreahzareaperetilor de la subsol din beton armat. in acest caz se vor respecra


indicaliile de conformarede la capitolul 10.
+ ,
ln cazulperelilordesubsoldin zidäriefundafiilesealcätuiesc
conformdetaliilordin Fig.9.9+9.10.

9.2.3.Dimensionare
fundatiilor

bloculuidefundatieB sestabileqte
Lä1imea funcliede:
a) Caicululterenuluide fundarela eformriletransmisede fundalieconf. prevederilorde la
capitolul6;
b) Grosimea peretelui(sausoclului)carereazemäpe fundafie:Blb+l00mm; (B>Bs+100mrn);
c) Dimensiunile minimenecesare pentru executarea
säpäturilorconformtabelului9.1.

Tabelul9.1
Adäncimeasäpäturiih (m) Lätimea minimä (m)
h<0.40 0.30
0.40<h<0.70 0.40
0 . 7 0 < h < 11.0 0.45
h>1.10 0.50

Inällimea soclului gi a treptelor blocului de fundalie va fi de cel pulin 400mm. La determinarea


inällimii blocului gi a treptelor se va respectavaloareaminimä tgq datäin tabelul 7.2.

43
planseu
pestesubsol

zidarie de
a hidroizolatiei

reteexteriorde
hidroizolatie
subsoldin zidarie
dop de bitum

placatrotua, / hidroizolatie
pietris

bloc de fundatie

Fig.9.9

A A
++
" b

Fig.9.10

Fundaliile supuse la solicitäri excentrice (de exemplu fundaliile zidurilor de calcan) se


dimensioneazäastfel incät rezultantatufuror forfelor N sä se menlinä in treimea mijlocie a bazer
pentruca intreagalä1imesä fie activä1atransmiterea presiunilorpe teren.

Cändacestlucru nu poatefi,realizatiar lä1imeaactiväBu:l.5b (Fig. 9.11a)nu satisfacedin punct de


vedereal presiunilorefectiveacceptabilela teren,se admiteo lätime activäB^:2.25b (Fig. 9.11b),
cu urmätoarelecondilii:
- peretelece sprijinä pe fundalie trebuie sä fie legat de construclie la parteasuperioaräprin placa
plangeuluisaucenturaplangeului,precumgi prin zidurt transversalesuficientde dese(recomandabil
la maximum 6m distantä);
- presiuneace se dezvoltä intre perete qi fundatie sä nu depägeascärezistenlelede calcul ale
materialelordin care sunt alcätuiteperetele$i fundatia.

Fig. 9.11 Determinarealä1imiiactiveBu la fundalia pereteluide calcan


A<
AJ
In cazuffundafiilorsubperelicu goluripentruugi(Fig.9.12)severificäcondilia:

a.A

, 2 H
5-
1 . --'?-
isu

Fig.9.I2

*, * ''l
,-"="[ (e.1)
\P.i..ri' Igu )
unoe:
tgcr valoaredatäin tabelul T.2;
Rr rezistenlade calcul la intinderea betonuluidin blocul fundaliei.

Dacä relafia (9.1) este indeplinitä fundaliapoate prelua presiunilede pe deschidereagolului. in


acestcaz fundalia se poate realiza din beton simplu sau, dacä se dispune armäturä,aceastapoate
corespunde procenfuluiminim de armare(p,nin:O.l0%).

in cazulin carerelalia (9.1) nu esterespectatäfundaliase calculeazälaincovoiereqi fo4ä täietoare


ca o grindä pe rnediu elastic.Armätura se calculeazägi se dispuneconform prevederilordin STAS
10107/0-90.

9.3. Fundalii la clädiri amplasatepe terenbun de fundarein zone cu seismicitateridicatä

9.3.1. incärcariletransmisefundatiilor se stabilescconfonn principiilor prezentatela capitolul 5.

+ ,
In grupärile specialede incärcäri solicitärile transmiseinfrastructurii de cätre suprastructuräsunt
stabilite in func{ie de comportareaspecificä a peretilor din zidärie sub acesteincärcäri (cedare
ductiläla compresiuneexcentricä;comportareelasticä.etc.).

Solicitarile la nivelul terenului de fundare se deteminä functie de eforfurile transmise de


suprastrucfurä considerändcomportareade ansamblua infrastructurii(Fig. 9.13).

Directie seismicä
acliune
.-.r----.r..*

Fig,9.13
46
9.3.2. Acestefundalii se realizeazä,de regulä,sub forma unor grinzi continuede beton armat.Ele se
calculeazädupä modul de calcul al grinzilor continue prezentatla capitolul 8.

secliuniide betongi a armäturilorse faceconform STAS 10107/0-90.


Dimensionarea

9.3.3. Alcätuirea fundaliilor este prezentatäin Fig. 9.14 a, b pentru construcliile färä subsol gi in
Fig. 9.15pentruconstructiilecu subsol.

+____!''*

e t r i e rg 8 ( 1 0 ) / 2 P
0 C52
de fundatie
a.

PC52
0/30
PC52
c

beton de egalizare

ö 1 0 ' 2 0P C 5 :

ö r 2 ( r 4 ) / 2P0C s l

r n u s t a t4i Q l 2 P C 5 2

b.

Fig.9.14
47
exterior interior

hidroizolatie

etrier$8110)i20

N öl
r')

ra)
c.l o.l

PCs2
Q12(14)t20

Fig.9.15

9.4. Solutii de fundarela pereti nestructurali

Perelii nestructuralireazemä,de regulä,pe placa suport a pardoselii.Placa trebuie aSezatä


pe teren
bun sauumpluturi bine compactatede cel mult 0.80m grosime.Dacä umpluturile se pot umezi (prin
pierdereaapei din instalalii etc.),grosimeamaximä admisäa acestorase va limita la 0.40m.

Soluliile de rezemarepot fi realizateastfel:


a) Dacäperelii nestructuralitransmito incärcarede maxim 4kN/m qi au cel mult 3m lungime placa
se realizeazäde minim 80mm grosimecu o armaturäsupiimentarädispusäin lungul peretelui(Fig.
e.16);
b) Dacä perefii nestructuraliau mai mult de 3m lungime sau transmit o incärcareintre 4:10kN/m
placase varealizacu o ingrogarelocaläde minim 200mm grosime(Fig. 9.17).

Situaliile care nu se incadreazäla punctul a) sau b) se rezolvä ca fundalii ale pereliior structurali
(fundatii continuesaucu rezemäriizolate).

48
pardoseliipafterului

oo

,t.

s
i

''
Fig.9.16

(nestructural
)

pardoseala

suplimentare

stratde se

i
v

umpluturade paman

49
9.5. Racordareain trepte a fundaliilor avändcote de fundarediferite

Racordareain treptea fundaliilor estenecesaräin urmätoarelesitualii:


- amplasamentpe terenuri in pantäsau stratificalieinclinatä;
- clädiri cu subsolparlial;
- interseclii de fundafii avänd cote de fundare diferite (fundafie perete exterior - fundalie perete
interioretc.).

Serecomandä respectarea urmätoarelorcondilii (Fig. 9,18):


- racordareaintre cotelede fundarediferite sä se realizezein trepte;
- linia de pantäa treptelorsä respectecondilia tgö<0.65;
- inällimea treptelor se limiteazä la 0.50m in terenuri pulin coezive, respectlv0.70min terenuri
coezlvesaucompactate;
- cota superioaräa blocului de fundalie se pästreazäla acelaqinivel pe cel pulin intreagalungimea
zonei de racordare.

a-a b-b
perete
,z structural

r',a
t
l
- l
ts
I

I
_\_ _ \i_
I
L
-i
l
-,tr

,
7i-
, 8

'
-i-+._-'7.
, . B \ z

l.
Fig.9.18

9.6. Funda{iila rosturi de tasare

Rosturile de tasare separä atät suprastructuracät gi infrastructura a douä tronsoane de ciädire


aläturate.

Lälimea rostului intre fundalii nu va fi mai micä de 40mm.

9.7. Fundalii la clädiri amplasatepe terenuridificile

Prezentulnormativ se referä la fundatiile construcliilor ampiasatepe urmätoareletipuri de terenuri


dificile:

50
- pämänturifoarte compresibile(argile,pämänturiargiloasede consisten!äredusäsaunisipuri
afänate);
- pämänturisensibilela umezire(loessuriqi pämänturiloessoide)defrniteconform P-712000;
- pämänturicontractile(argile sau pämänturiargiloasecu umfläri gi contraclii rnari), definite
conform (NE 000I -1996).

Se recomandäca in urma unei anahzetehnico- economicesä se decidäasuprasoluliei optime:


- imbunätälireaterenului dificil de fundare gi utilizarea de solulii de fundarepentru terenuri
bune;
- utllizarea de fundalii adaptateterenurilor dificile de fundare.

9.7.I. Fundalii pe pämänturifoarte compresibilegi pämänturisensibilela umezire

in cazul in care sunt de aqteptattasäri neuniformestructuratrebuie astfel alcätuitäincät construclia


sä poatäpreluaeforturile suplirnentarece rezultäca urmare a acestortasäri.dupäcum urmeazä:
- pentrutasäriinegalemici se pot utiliza fundalii cu rigiditate sporitä;
- pentru tasäri inegale mari se poate opta fie pentru reahzareaunei rigiditäli sporite a
ansamblului suprastructurä- infrastructurä;fie pentru o structurä flexibilä adaptabiläla
deformaliimari.

urmätoarelorcondilii :
La alcätuireaplanului de fundalii se cererespectarea
- rcalizareade elementede legäturäintre funda1iile
perelilorstructurali(Fig. 9.19);
maxrmurn6rn

Element de lecatura

i-

Fig.9.19

- fundafiileperelilorsäformezecontururiinchise(Fig.9.20);

5l
Nereconlandat Recomandat

Fig.9.20

- lungimeafundaliilorfärälegäturipe direclietransversalä
nu trebuiesädepägeascä
6m.
ii pentruconstruclii
9.7.1.I Fundaf färäsubsol

La construcliilefärä subsolamplasate
in zonecu seismicitate
redusäfundaliilese prer'ädcu douä
zonearmaledispusela parteasuperioarägi inferioarä.iar betonultrebuiesä fie de clasäminim
CIzlIs (Fig.9.2r a).

in cazulin careestenecesaräo lälimeB a tälpii mai maredecätlä1imea


elementuluidin betonarmat
seprevede un blocdin betonsimplude clasäminimC8/10(Fig.9.21b).

h
b
"-----1

betonde clasa
betonde clasa m i n i mC 1 2 l 1 5
minim C8/10

betonde clasa
m i n i mC 1 2 1 1 5

Fig.9.2I

Astfel de funda{ii se recomandäa se utlliza in cazul in care fundaliile au o inällime suficientä pentru
a preluaeforturile datoratediferenleide tasare(tasärilordiferentiate).

52
Centurile se rcalizeazäin mod curent cu o inäl1imede 15:20cm, armäturälongitudinaläde 6-8 bare
$12mm:$16mm, pe unul sau douä ränduri gi etrieri $6mm la 20-30cm, procent minim de annare
0.2%.

Barele longitudinale se inädesc prin petrecerepe o lungime de 45$ respectändregula armärii


unglriurilor intrände(Fig. 9.22 a qi b).

:
F t g .9 . 2 2
Se urmäreqtedispunereaintr-un singur plan a armäturilor inferioare respectivsuperioare,devierea
unei pantede 1:4.
pe verticaläfiind adrnisäcu respectarea

Se va sigura rcahzareaunei aderenlecit mai bune a suprafelelorde separalieintre centuri gi betonul


simplu.

ridicatäse aplicäpret'ederilede la punctul9.3.


in zonecu seismicitate
in cazulamplasamentelor

9 .7.l.2. Fundaliipentruconstrucliicu subsol

Fundaliile constructiilorcu subsolamplasatein zone cu seismicitateredusäse realizeazä,de reguiä,


respectändu-se utmätoarelemäsuri(Fig. 9.23):
a) dispozilia zidurilor longitudinale gi transversaletrebuie sä alcätuiascäun sistem spalial cit mai
simplu qi clar (de exemplu se vor evita zidurile in gicanä), preväzändu-setotodatä ziduri
transversalesuficientde desela maximum 6.00m;
b) fundaliile zidurilor se preväd cu centuri de beton armat,pentru preluareaeventualeloreforturi de
intindere; pentru cazurllecurente centurile pot avea lä1imeazidului pi inäilimea de 15-20cm cu
secliuneaarmäturii longitudinale de 6+12cm- (4+8 bare $12-16mm pe unul sau doua ränduri) gi
etrieri $10mmla25cm; betonulde clasäminim CI21T5;
c) se asiguräconlucrareacenturilor din fundatii cu zidul de deasupraprin executareaunor centuri de
beton arcnatgi la nivelul planqeului de peste subsol; in cazul construcliilor färä subsol dar cu
adäncimemare de fundare,se pot introducecenturi suplimentarepe inällimea ziduiui (de exemplu
in dreptulpardoseliiparterului);
d) izolalia hidrofugä orizontalä a zidurilor se ageazäastfel incät sä nu creeze in zid rosturi de
lunecare intre centuri; in caz cä pozilia acestei izolalii nu poate fi schimbatä se recomandä
executareacenturii superioaresub nivelul izolaliet orizontale;
e) se executäcenturi de beton armal. atätla plangeelemonolite cit gi la cele prefabricate,pe toatä
lälimea zidurilor, pentruziduri pänä la 37Scm grosiine;cenfurilese armezdmai puternicla plangeul
peste primul nivel de deasupra fundaliilor (cu o armäturä corespunzätoarecelei din centura
tundafiilor);
f) zidurile construclieise executädin cärämizi marcaMl50 gi cu mortar minim M25; in caz cä zidul
de deasuprafundaliei estede beton simplu acestava fi de cel pulin clasaCl2ll5.

53
planseupestesubsol

centuradin betonarmat

Fig.9.23

in cazul amplasamentelor
in zone cu seismicitateridicatä se aplicäprevederilede la punctul 9.3.

9.7.2.Fundaliipe pämänturicu umfläri qi contracliimari

in cazul anumitor pämänturi argiloase ca efect al umflärii datoritä umezirii gi contracliei prin
uscare, apare pericolul degradärii sau ruperii fundaliilor, fenomen insolit de aparilia de fisuri
profundein perelii structuralice sunt realizalide obicei din zidärie.

La proiectareafundaliilor pe pämänturi cu urnfläri gi contraclii mari se va urmäri, de regulä, ca


presiuneaefectivätransmisäla teren,sä fie mai mare decätpresiuneade umflare.

9 . 7 . 2 . 1F. u n d a l ici o n t i n u e

Pentruprevenireadegradäriifundaliilor se recomandäca, in afaräde rnäsurilede la punctul 9.7.1, sä


se prevadäqi urmätoarele:
a) adäncimeade fundare de cel pulin 1.50m, mäsuratäde la cota trotuarului" in scopul evitärii
fundärii in zona cu varialii mari de umiditatepentrupämänt;
b) lälimea excavalieipentru rcalizareafundatiilor sub zidurile exterioarese alegecu cca. 40-50cm
mai mare decätiä1imeafundaliei respective,sporulde lä1imedändu-secätreexterior;
c) sub talpa fundafiei se prevedeun strat de cca. 5cm grosimecienisip gräunloscurat: imediat dupä
turnareabetonului in fundalie spaliul rämas liber intre fundalie gi peretele säpäturii se umple cu
pämäntstabilizatconform NE 0001-1996(Fig.9.2q;
d) pentrupreluareaeventualeloreforturi de intinderece pot sä aparäin fundalii se prevädcenturi de
beton armat continue pe intreaga lungime a perelilor; centurile se realizeazä,de regulä, cu o
inälfimede 15+20cm,din betonCl2l1,5gi armatesimetriccu minim 4$I2mm din OB37;
e) se iau toate mäsurile necesarepentru scurgereagi indepärtareaapei din vecinätateaclädirii, prin
nivelareaterenului,executareade rigole etc.;
f) apelemeteoricetrebuie evacuatecät mai departede construcfie,prin rigole specialepreväzutein
acestscop;se recomandäutilizareaburlanelorcareconducapa in condilii mai bune;
g) trotuarul din jurul construcliei are aveao lä1imeminimä de 1.0m gi se prevedecu o pantäde 5Yo
spreexterior;acestase ageazäpe un strat de 20cm de pämänt stabilizatgi se prevedela margine cu
un pintende 20x40cm(Fig.9.2q;
h) proiectul trebuie sä cuprindä mäsurile specialece trebuiescluate in timpul execuliei; astfel se
recomandäca:
- executareaconstruclieisä se facä pe cät posibil intr-un anotimp in care nu sunt de agteptatvarialii
mari ale umiditafli pämäntului qi anumeprimävara sautoamna;
- locul alespentru construcliesä fie bine curälat gi nivelat inainte de incepereasäpäturilorastfel ca
sä nu sepermitästagnareaapelor meteorice;
- turnarea fundaliilor sä se facä imediat dupä terminarea säpäturilor pentru a nu se modifica
umiditateaterenuluide fundare.

Centurade betonarmat
Zidariede interior

m i ni . 5 0 m
Trotuar

Nivelteren

7d
n
^i

Pamantstabilizat
0.20 Pinten

Fundatiede beton

Fi9.9.24

9 .7.2.2. Fundalii cu descärcäripe reazeme izolate

Fundaliile cu descärcäripe reazemeizolate transmit terenului incärcärileexterioareprin blocuri de


fundalie dispusediscontinuuin lungul pere{ilor.

Fundaliile cu descärcäripe reazemeizolatesunt alcätuitedin:


- blocuri de fundalie de beton simplu;
- srinzi de beton armat.

Fundaliile cu descärcäripe reazeme izolate sunt folosile in cazul pämänturiior cu umfläri s l


contraclii mari pentru ca presiunea efectivä pe teren sä depägeascäpresiunea de umflare
oämäntului.

Solufia se poatedovedi mai avantajoasädecätsolulia fundaliilor continuein cazulunor adäncimide


fundaremai mari decätcca. 2.0m.

In cazul perelilor nestructurali cu incärcäri foarte mici pentru o adäncime de fundare mai mare de
1.20msoluliareazemelorizolate se impune fa!ä de ceaa fundaliilor continue.

Presiuneaacceptabiläa terenului de fundaretrebuie sä fie suficient de mare pentrua faceo posibilä


distanlareralionaläde-a lungul zidurilor a blocurilor de fundalie.

Fundaliile cu descärcäri pe reazeme izolate nu sunt indicate in cazul cänd sunt de aqteptattasäri
inegaleale acestora.De asemeneaele se vor evita in regiunile cu seismicitateridicatä.

55
Reazemeleizolate se dispun obligatoriu in punctelede intersecfieale zidurilor sau in cele in care
sunt concentrateincärcäri importante. In general, aceste reazemese dispun in conformitate cu
traveileconstruclieigi in dreptul plinurilor (spaleli)de zidärie.

Reazemeleizolate dispusein lungul zidurilor au in plan o secliunede formä dreptunghiularä.in


zonelede intersectiein ,.L" sau ,,T" a zidurilor, se pot folosi diferite forme in plan (Fig. 9.25).

---r't-l-
Ttl'-r
t l
l l
I

+I
_ l L _
I I

I - =
i
I
Fig.9.25

Pozilia in plan a blocurilor de fundalie se va alegeastfel incät centrelede greutateale bazelorlor sä


coincidäpe cät posibil cu axul peretelui.

in cazul reazernelorexecutatedin zidärie din piaträ, blocuri de beton sau cärämidä, la parlea
superioarä a blocului se prevede un cuzinet de beton annat pentru repafüzareaincärcärilor
transmisede elementelede descärcareale sunrastructurii.

Elementelede descärcaresunt alcätuitedin grinzi de beton armat care constituie suportul zidurilor
qi caretransmitincärcärilela blocurile de fundatie.

in cazul obiqnuit al construcfiilor färä subsol elementelede descärcarealcätuiescqi soclul zidului


depägindcu cel pulin 25cm cota trotoaruluiconstructiei.

Fala inferioaräa elementelorde descärcarese ageazäla cel putin i Ocmsub nivelul trotuarului.

lzolalia hidrofugä orizontaläa zidurilor se pozeazä,in mod obiqnuit,la parteasuperioaräa grinzilor'.

Sub elementelede descärcarese prevedeun strat de pietriq de cca. 8cm; in cazul grinzilor din beton
armatmonolit se va turna gi un stratde betonde egalizarepestestratulde pietriq,

Grinzile se fac, de regulä,mai late decätzidul de deasupracu cca. 2.5cm de fiecareparte.

Grinzile se realizeazä, in general, din beton armat turnat monolit. Grinzile prefabricate se
recomandäin cazul construcliilor cu ziduri avändo dispozilie regulatäin plan gi cu incärcäri mici.
Pentruugurinlaexeculiei se va urmäri, pe cät posibil, ca grinzile sä aibä aceeagiinältime.

Grinzile suntcontinueavändinällime constantäsaucu vute pe reazeme(Fig. 9.26).

56
Sectiunea-a

i'".8ryi' l'"tlnfo

a) Grinda fara vute

b ) G r i n d ac u v u t e

Fig.9.26
Pentruasigurareaunei rigiditäli corespunzäroare serecomandä:
L
- in cazul grinzilor drepte.inällimea n )U ,

L I
- in cazulgrinzilorcu \xte inältimeain cämp n. =;. iar pe reazernen, =; undeL reprezintä

lumina dintre teazeme.

La construcJiide micä importan[asauin cazul grir:zilorce suporläincärcäri mici (ziduri neportante)


lirnitele prezentateanteriorse pot micgora.

10. Proiectareafundatiilor construcliilorcu pereli structuralide beton armat

10.1. Principiigeneraiede proiectare

Peretii structuralide beton armatavänd rigiditate gi rezisten!ämare transmit infrastructuriieforturi


semnificative(momenteincovoietoare-M,forle täietoare-Q),in principal in grupärile specialede
incärcäri.

prin lestareinsuficientä(for!ä axialä


in generalperelii structuralide beton armatse caracterizeazä
micä), astfel incät solulia de fundalii independentenu poate ft utrlizatä decät in unele cazuri
particulare.

Solicitärile mari M,Q transmise de pereli infrastructurii pot fi preluate in general de fundalii
dezvoltatein plan pe una sau douä directii ca o refeade fundalii continue(Fig.10.1).

57
Perete
structural

Perete Peretestiucrural
suprastructurä

-
-

- ) l
<__
,hundatle/'

-
Fig. 10.1Fundalii pentru pereli de beton armat;a-fundalieindependentä;b, c.d relele de grtnzi

Structurile cu pereli rari sau cu nuclee de pereli concentreazäsolicitäri foarte mari la nivelul
infrastructurilor.In asemeneasitualii transmitereaeforturiior la terenul de fundare se poate asigura
numai de infrastructuri cu rezisten!ägi rigiditate foarte mare. alcätuite din pereli de beton armat,
plangeegi fundalii (radiere)considerateca o structuräspalialä(Fig.10.2).

58
I I
Nucleu din pereli de
beton armat
I I

Peretede subsolde
/ betonarmat

Infrastructurätip cutie
rigidä

Fig. 10. 2 Infrastructuräde tip cutie rigidä pentru construclii cu pereli de beton armat

10,2,Cerinleprivind comportareasistemuluistructuralcu pereli de beton armatla acliuneaseismicä

La acliuni seismice de mare intensitate structura trebuie sä se comporte ductil dezvoltänd


mecanismede plastificarecapabilesä suportedeformalii importante,ar,ändcomportarehistereticä
favorabiiä(degradärimici de rezisten!ä;i stabilitateaciclurilor histeretice).

Prin calibrarearezistenteielementelorsistemuluistructuralse realizeazädirijareamecanismuluide


plastificarein cazul actiunilor seismice.

In majoritatea situatiilor mecanismul de plastificare este proiectat cu dezvoltareade articulalii


plasticein suprastructurä, infrastructuraavändo compofiareelasticä(Fig. i0.3).

Direclieacfiuneseismicä

stäi
Perete
strucfural

Zona
M' I' comprimatäa Nst
peretelui
-a
!|

r L
f- -fundafie
z
Fig. 10. 3 Fundalii cu comportareelasticä:a- fundalie independentä;b- infrastructurä

Dirijarea articula{iilorplastice in elementeleinfrastructurii(Fig. 10.a) poatefi avantajoasäin unele


situalii, ca de exemplu:
- suprastructura dezvoltärezistenlefoartemari datoritäalcätuirii acesteia,mult pestecerinlele
proiectäriiantiseismice;
59
elementelesuprastructuriisunt limitate degradärileprodusede cutremure(spitaleetc);
intevenliilepostseismla eiementeleinfrastructuriise potrealiza cu ugurin!ä.

stälp

perete
structural

zonade articulä1ie Zona de nod rigid, zonade articulalie I plastice


plasticäin perete- fundalie plasticä
infrastructurä

Fig. 10.4 infrastructuräcu articulalii plastice.Modelareapentru calculul strucrural

10.3.Schemade incärcaretransmisäinfrastructurilorde perelii de beton armat

Eforturile transmisede perelii structuraii de beton armat la infrastructuri pot fi schemattzatein


calculca in fisura 10.5.

l h * f

ru
f'

a b
Fig. 10.5 Eforturi seclionaletransmiseinfrastructuriide peretelede beton armat

Considerareain detaliu a eforfurilor transmisede pereteledin figura 10.5.aeste recomandabiläin


cazurlleunor pereli cu inällime de secliunemare,hp, in comparaliecu inällimea perelilor de subsol,
h,: hp) 2, h, saual perelilor(grinzilor)infrastructuriidispugipe douädireclii (Fig. 10.1.c.).

incärcärile se pot consideraconcentratein axul peretelui (Fig. 10.5.b) dacä hp=2h, gi grinzile de
subsolsunt dezvoltatein planul pereteluistructural.

Aceste eforturi sunt asociatemecanismuluide plastificare al sistemului structural, corespunzätor


acliunii seismice pe direcfiile principale ale construcliei, consideränd un coeficient de
suprarezistenfä,Kp, Kr: 1.30.

10.4.Dimensionareatälpii fundaliilor se face conform prevederilorde la capitoiul 6.

60
Dacä infrastructuraesterigidä pot fi acceptatedistribulii liniare de presiuni pe teren gi un calcul de
ansamblual fundaliilor (Fig. 10.6).

in cazul infrastructurilorcu deformalii mari distributia de presiuni pe teren nu poate fi consideratä


liniarä, fiind necesara se efectuacalculul pebaza unui model care permite luareain considerarea
interactiunii dintre infrastructurä pi terenul de fundare.

presiunilorpe terenpentruansamblulfundatiilor
Fig.l0.6 Considerarea

10.5Alcätuireafundaliilor pentruperelii structuralide betonarmat

subperefide betonatmat(Fig. 10.7).


10.5.1Fundaliiindependente

Armäturile din talpa fundaliei se dimensioneazäia momentele incovoietoare determinate in


secfiunilede la fala peretelui.

Armäturile de la partea superioarädin fundalie se dimensioneazäconform punctului l.l.l. in


situaliile in careapardesprinderide pe teren.

Armätura scoasädin fundalie pentru imbinareacu peretelestructuralcorespundearmäturii rezultate


din calcululperetelui(compresiuneexcentricä,lunecarein secliuneprefisuratäetc).

10.5.2.Funda{iicontinuesub elementelesubstructurii

Fundaliilepot fi realizateca relele de grinzi sauca radier general.

61
Peretestructural 1-1
de beton armat

lr<2H lz<2H

P-tn >0,1oÄ

b
Fig. 10.7 Fundalieindependentäpentru peretede beton armat

11. Proiectarearadierelorde beton arrnat

generalä
I 1.1.Alcätuire deaplicare
qidomenii

Fundaliatip radier generalreprezintätipul de fundalie directä, rcalizatäca un plan;eu intors 9i care


asiguräo suprafa!ämaximä de rezemarepe teren a construcliei.

Fundaliiletip radier se utilizeazä,de regulä,in urmätoarelesitualii:


- terenuricu rezisten!äscäzutäcareimpun suprafelemari ale tälpii fundaliilor;
- terenuridificile sauneomogene,cu risc de tasäridiferenliale;
- elementeleverticale (stälpi, pereti) sunt dispuse la distanle rnici care fac dificilä rcalizarca
(execulia)fundaliilor izolate sau continue:
- prezenJaapei subteraneimpune rcalizareaunei cuve etan$e;
- radierulimpreunä cu elementeleverticale structuraleale substructuriitrebuie sä tealizezeo cutie
rigidä gi rezistentä.

Radierulgeneralse poate realizain urmätoarelesolutii constructive:


a) radier general tip dalä groasä,in care elementeieverticale (stälpi sau pereli structurali) sunt
rezematedirect pe acesta;
r radiercu grosimeconstantä(Fig. 11.1);h. :(IlI2+Il15) l*u".,
r radiercu grosimevariabilä (Fig. 11.2); solulia poatefi adoptatäin cazul unei construcliicu pereli
structurali din beton armat care transferä eforturi seclionale imporlante intr-o zonä centralä a
acestuia;

62
I

Radia:trp da1ä
I-I BruoE

-*r.
_L'{
B etonde
Retelede egalizare
Fig. 11.1Radiertip dalä groasä

R e t e l ed e
atrr Ätrrti

-betm de eeälizare

Fig. 11.2Radiercu grosimevariabilä

b) radier generaltip plangeuciupercä; in cazul stälpilor care transmit incärcärimari rezemareape


placä se realizeazäprin intermediul unor capiteluri (fig. I 1.3 a.b); capitelurilese pot realizafie cu o
singuräpantä(Fig. i 1.3a),fie cu douäpante(Fig. 11.3b).

Carnrel
.\F
L I I I T t r

Capifd cu o
parlE

Fig. 11.3Radierde tip planqeuciupercä

63
c) radier tip placä 9i grinzi (drepte sau intoarse)dispusepe una sau douä direcfii (Fig. 1i.4); se
recomandäalegereainällimii grtnzir(hr) qi a pläcii radierului (ho)conform relaliilor:

hnll^u*=| I 3+l I 6; h,ll^u*:(l I | 5+I I 20) ( 11 . 1 )

De obicei, grinzrle au secliune constantä.ln cazul unor incärcäri mari se pot realiza grinzt cu vute
( F i g .11. s ) .

fh^
t . E
*n,

Fig. 11.4Radiercu grinzipe douädireclii:


a radiertip placäqi grinziintoarse;b - radiertip placäqi grinzidrepte
-

JI

Fig. I 1.5Radiercu grinzi cu vute


alcätuit
d)-radiercasetat din douä plangee tip dalägroasäsolidarizate
intre eleprin intermediulunor
grinzidispusepe douädirec{ii.

64
I !-r"'----ir-----"1-i ""--t-i-"'--'i
I
I i; i- - -ii- -- -.!-i______
i- : i i i _i_L
; i __l__t__i! -Li- -i - - --i
i l
:--i---;l-------'--:-':r;------------jr'---------:-:1r::::--:--j
i r - - - r . :r i ! l : i
i ! i : : , !
i::::::ll-:::::::Ll::::-: jr!---------:--i.',:::::--
i;------L'------,-i------i-L------.i-
! i l i r : i :------ '

I-I

Fie. 11.6Radiercasetat

I 1.2.Elementeconstructive

Il.2.L Radierulpoatefi folosit gi la construcliisituatesub nivelul apei subterane(Fig. 11,7).in


acestcaz subsolulimpreunäcu radierul realizeazäo cuvä etan$ä.

Etangareacuvei se obline prin dispunereahidroizolaliei la exteriorul radierului gi a perelilor


perimetraliconformfigurii 11.7.

De asemenea,suprafalainterioarä a perelilor structurali perimetrali se trateazä pentru a asigura


In acestesituatii se verihcä deschidereafrsurilorcu ar(0,1mm.
oermeabilitateacoresnunzätoare.

DeEliulA

stratprotäctiehifr oizolatr
e

F i g . 11 . 7

11.2.2.Proiectarearadierelor trebuie sä tinä seamade compatibilitateadeformaliilor terenului


cele ale elementelorstructurale.

La construcliile inalte, amplasatein zone selsmlce se recomandä ca elementelestructuraleale


infrastructuriisä realizezeo cutie risidä.

Calculul eforturilor secfionaleM, Q in secliunilecara,:teristiceale radierului se oblin de regulä cu


programede calcul carepermit modelareafenomenuluide interacliunefundalie-teren.
Incärcärile transmise de substructurä Q.J1,Mi, Qi) radierului sunt corespunzätoaregrupärilor
soecifice,

65
Pentruipotezade infrastructurärigidä gi rezistentä,in modelul de calcul structuralvor fi introdusegr
elementeleverticaie structuraleale subsolului(pere!i, stälpi) gi plangeulpestesubsol;in acestcaz
incärcäriletransmiseinfrastructurii sunt date de suorastructurä.

Dacä in radier apar eforturi axiale de compresiunesau intindere ca efect al conlucrärii acestuiacu
ansamblulinfrastructurii, la dimensionareasecliunilor de beton qi armäturäla moment incovoietor
gi for!ä täietoarese va consideragi efectulacestora.

Radiereiecare pot ajunge in situalia de soiicitarela intindere excentricäcu excentricitatemicä se


vor proiectaastfelincät sä se asiguretransmitereaeforturilor la elementeleverticale.

11.2.3.Armarea radierelor se realizeazäcu relele orizontale de armäturä,dispusepe felele pläcii


pentrupreluareamomentelorpozitive gi negative(Fig. 11.1 qi 11.2).De asemenea, estenecesarägi
o armarepe zonacentraläa pläcii pentru fenomenelede contraclie.

in variantain care nu se prevädarmäturiinclinate,se face verificareala for!ä täietoarea secliunii de


betonsimplu cu relatia:

Q<0.7bh,Rt (11.2)

Este posibil ca in zona lifturilor, inälfimea radieruiui sä se reducä, micgorändu-secapacitatea


betonului la for!ä täietoare gi incovoiere.ln acestcaz se pot prevedealocal etrieri gi almäturä de
bordaj.

Procenteleminime de armarepentruplaca radieruluisunt 0,I50 pentru fiecarefatä.

irurädireabarelor se poate face prin petrecere.dar cum, de obicei in asemene


a cazurirezultäbarede
diametremari ($25..{40), estenecesarä sudareaacestora.

elementelorinfrastructuriiserealizeazäcorespunzätor
Dimensionarea STAS 10107i0-90.

\1.2.4. Rosturi de turnare gi mäsurile care trebuie preväzutein proiectaredin punct de vedere a
rezistenleiqi tehnologieide execulie(conformNE 012-99).

Principiul1: rosturivefiicalede turnare(Fig.11.8);

Rezistenlala lunecarein planurile rosturilor de betonarese realizeazäprin armäturaorizontaläcare


Iraverseazärostul qi de rugozitateafeleior rosturilor.

Pentrurcalizareaacestorrosturi, se foloseqteo plasä de ciur, amplasatä vertical lafalaintreruptä a


elementuluigi rigidizatä pentru arezistala impingereabetonului proaspät.

Prin poziliile rosturilor de tumare se va asiguraimpärlirea radierului in volume de beton pentru care
pot fi asiguratecondi{iile optime gi sigurepentrulucrärile de prepararea betonului,transportulauto,
turnareaqi vibrarea acestuiain vederea realizärrimonolitismului total. a continuitälii, precum gi
etangeitatea contra infi lträrii apelorfreatice.

Turnareabetonului se va face continuu, in straturi orizontale de aproximatir, 40cm grosime, iar


intervalul de timp intre turnarea a douä straturi suprapuse(pe intreaga suprafa!äa acestora)sä fie
mai scurtdecätdurataprizei celor douä straturisuprapuse.

66
Tumareabetonului in volume prestabiliteasiguräconsumareapractic totalä intr-un anumit interval
de timp a deformaliilor din fenomenul de exotermie(degajareade cäldurä din procesulchimic de
hidratareacimentului).

Principiul 2: rosturi orizontalede turnare (Fig.11.8);rezistenlala lunecarein planurile rosturilor de


betonare va fi realizatä de armätura verticalä care traverseazä rostul qi de rugozitatea felelor
rosturilor.

AnnätwäorizonQlä-Ao Affiütu$ v#ticalä-Aq*tr


.-.-.----..-------.-l

-+', Il::-
1, lt

RsstvE{trcal
det:npre
[if]lare

F i g .i 1 . 8

Principiul 3: Calculul eforhrluidelunecareL in lungul planului rostulur:

-| M= - ,- - M ,
"t-2 ( 11 . 3 )
zt z"

o pentrurosfuri verticale,perpendicularepe axul grinzii

L.uo:AuRuFQn.".ru'- (11.4)

o pentrurosturi orizontale,paralelecu axul grinzü

L.up:L.up, etrieri:Aa, .t.i..,R*FRufAu(A", .r.i..i/Au):P.1.RuA6f


(i 1.5)

f - coeficientde frecareconform STAS 10107/0-90.


f:0.7 pentrusuprafelenetede:
F1.4 pentrusuprafeleneregulatecu diferenleaproximativde 6mm;
f: 1.0 pentrusuprafeleneregulateintermediare.

11.3.Calcululradierelor

in calculul radierelortrebuie luati in considerarenumerogifactori intre care cei mai importanli sunt
rigiditatea gi geometria radierului. märimea qi distribulia incärcärilor, caracteristicile de
deformabilitategi de rezisten!äale terenului,etapelede execufie.Calculul urmäregtedeterminarea
presiunilorde contactgi a deformaliilor, precumgi a momentelorincovoietoarepi forlelor täietoare.

in calcule, radierul poate fi consideratca rigid sau flexibil. Principalele criterii de aprecierea
rigiditafi relativea radierelorprin raport cu terenulde fundaresunt prezentatein continuare.

o Pentru radierelegeneraleavänd forma dreptunghiularäin plan (LxB) gi grosimeauniformä (h)


indicele de rieiditate se determinäcu expresia:

67
1 2 ' n ( l - v 2' E . ( r ) ' B
K^ ( 11 . 5 )
r{ E tzt'J 2h
Radierulpoatefi consideratrigid dacäesteindeplinitä condilia:

8
Kos t-
(l1.6)
lL
1B
. in cazul radierelorincärcatede fo{e concentratedin stälpi dispugi echidistantpe ambeledireclii
iar incärcärile din stälpi nu diferä cu mai mult de 20o/ointre eie, se definegteun coeficient de
flexibilitate,),, dupä cum urmeazä:

" ik.b, ( 11 . 7 )
1l / rt
v +Erf

undebr qi Il se definescca lä1imea,respectivmomentul de inerlie ale unei fägii de radier consideratä


intre mijloacelea douä deschidericonsecutiveintre stälpi (Fig. 11.9). Se remarcäfaptul cä bl este
egalcu distanladintre douä axe consecutiveale stälpilor.
BmdaarQ
l t t - t
| 9, r, of I
| , ,i r

;_L
L_1

f.l--l, -
L-J

f;-.l -
L]J

f;t -
t-f

fJ -
LIJ

r i l ; r i r l

t r t r 8 8 t r t r 8 t r t r
!

Fig. 11.9:impärlirearadieruluiin ffiqii

Dacäbr estemai mic decät I.l5l)", atunciradierulpoatefi consideratrigid.

. in cazul in care structurade rezisten!äa constructieieste realizatädin cadre (stälpi gi grinzi) gi


din pereli portanli (diafragme) iar fundatia este un radier general se defineqterigiditatea relativä,
Kp, cärepermiteevidenliereaconlucräriidintre structurä,radier qi terenulde fundare.

E'I^
Ko, . = ----+ (11.8)
E,B'

68
Unde E'I. reprezintärigiditatea construcfiei gi a radierului. Aceastä valoare se calculeazäcu
ajutorul rela{iei:

FrI - F,I * \- tr,T * t'tohl


- , c - ( 11 . e )
L L L c a t L l )

unde:
E'Io esterigiditatearadierului,

IE'I"" esterigiditateacadrelor,
to qi trasunt grosimeagi respectivinällimea diafragmelor.

Dacä valoareaKn estemai mare de 0.5 atunciradierulpoatefi consideratrigid.

11.3.1Metodesimplificatepentrucalcululradierelorrigide

11.3.1.1.Metodareduceriiincärcärilorin centrulde greutateal radierului(Fig. 11.10)

Etapelede calcul sunt urmätoarele:


- se determinäcentrul de greutateal suprafeleiradierului
- se determinäpresiunilepe talparadieruluicu reialia:

Y N e a
D = L''
r r ..- ,r , . , ,
-rFX:-,,'-F\\r
- (11.10)
Li Ll
A ], I,

FiguraI 1.10

- se examineazäradierulca un intreg pe fiecaredintr"ecele douä direclii paralelecu axelex $i y.

For{a täietoaretotalä aclionänd in orice secliunedusä prin radier este egalä cu suma aritmeticäa
tuturor incärcärilorgi presiunilorde contactla stängasecliunii considerate.

Momentul incovoietor total aclionändin aceeaqisecliuneeste egal cu suma momenteloraceloraqi


incärcärigi presiunifa!ä de secliuneaconsideratä.
69
Metodanu permite determinareadistribuliei forlei täietoaretotale gi momentuluiincovoietortotal in
lungul secliunii.Se impune,in consecin!ä,introducereaunor simplificäri.

11.3.1.2. Metodaimpärlirii radierului in fäqii de calcul (Fig. 1I .9)

Atunci cänd incärcärile din stälpi gi distanlele dintre stälpi nu diferä intre ele cu mai mult de 20oÄ
radierulpoatefi impärlit in fägii de calcul independente.

Fiecare fäqie de calcul este incärcatä de for,telecorespunzätoarestälpilor ce reazemäpe fägia


respectivä.Se determinädiagramapresiunilorde contact,admiländu-seo lege de varialie liniarä de
tip Navier.

Degi pozilia rezultantei incärcärilor din stälpi nu coincide cu pozilia centrului de greutate al
rezultantei presiunilor de contact, valorile oblinute ale momentelor incovoietoare gi forlelor
täietoarein secliunilesemnificativepot fi folositepentru armarearadierului.

11.3.2.Caicululradierelorpe mediu Winkler

itr anexaE sunt prezentateunele metode de calcul pentru radierele rezematepe un mediu discret
alcätuitdin resoarleindeoendentede tin Winkler.

11.3,3.Calcululradierelorpe mediu Boussinesq

Sepornegtede la ecualiadiferenlialäde ordinul4 apläcä supusela incovoiere(Fig. 11.11)

q(x,y)

F i g .11 . 1I

Ecualiasuprafeleimedianedeformatea pläcii radier este:


^a ^a ^4
d - 2- ,- C-2, C - z_ q ( x , y ) - p ( x , y )
" - -
(11.11)
ox- 'oy-
^ d ^ r ^ ? ^ A ^
ox oy u

t0
in careD esterigiditateacilindricä a pläcii de grosimeh

E ' h 3-
D= ( 11 . 1 2 )
1 2. ( l - v ' )

ecualiei(11.11)sebazeazäpe
Rezolvarea Metodaelementelor
finite.

pe mediuWinkler- Boussinesq
11.3.4.Calcululradierelor
+ -
In anexaF esteprezentatämetodahibridäde calculpentruradierelerigide rezemale
pe un terende
fundaremodelatprintr-unmediucompus Winkler- Boussinesq.

12.Infrastructuri

I 2. 1. Prevederigeneraie

Infrastructuracuprindeelementelesubstructuriigi fundaliile.

Fundafiile, considerateca elemente care transmit eforlurile la terenul de fundare sunt tratate in
capitolele 4+II. Prevederile privind fundaliile, prezentatein continuare, considerä efectele
determinatede conlucrareaacestorain ansamblulinfrastructurii.

infrastructurilorduoämodul de comnoftarela actiuniseismice


12.1.I. Clasrficarea

- Infrastructuricu comportareelasticä,la construcliileproiectatesä dezvolte deformatii plasticein


cazul acliunilor seismiceexciusiv in suprastructurä. In acestcaz. infrastructuranu se conformeazä
cerinlelor specificemenite sä ii asigureo compofiareductilä. Rezistenlainfrastructuriiestecalibratä
cu solicitäriletransmisede suprastructuraplastifiatä;
- lnfrastructuriductile la construcliilein care,prin calibrareacapacitä1ilorde rezisten!ä,deformaliile
plastice se dezvoltä gi in substructurä.Zonele potenlial plastice ale infrastructurii se proiecteazä
astfel incät sä prezinteo comportarefavorabiläin domeniul postelastic(deformalii limitä mai mari,
fär'ädegradarede rezisten!äetc.).

in cazul incärcärilor gravitalionale nu se admite ca terenul de fundare. fundaliile gi elementele


substructuriisä fie degradate.adicä rezistentala acliuni verticale sä fie micgoratä,ca urrnare a
deforma{ieiplasticedezvoltatein infrastructuraductilä.

De regulä, mecanismelede disipare a energiei induse de cutremur bazate pe dezvoltareade


articulafii plasticein elementeleinfrastructurii,nu eliminä in totalitate plastificareasuprastructurii,
deci vor fi adoptatedoar dacäconducla comportäristructuraleavantajoaseverificabile.

12.L2. Clasificareainfrastructurilordupämodul de solicitarea terenului de fundare


? - ., .
In grupärilefundamentalede incärcäri toatä supratalafundaliilor trebuie sä fie in contactcu terenul
de fundare(zondactivä 100%).

Distribulia de presiunipe terenul de fundarein cazul grupärilor specialede incärcari carecuprind qi


acliuni seismicepot fi:
- presiunipe toatä suprafalatälpii fundaliei (fundaliefirä desprinderide pe teren);
- compresiunipe o porliune limitatä a tälpii fundaliei,cändfundalia se desprindede pe teren.

7I
Zona activäa tälpii fundaliei trebuie sä respecteurmätoarelelimite in cazul grupärilor specialede
incärcäri:
- La construcfiila care distribulia de presiunepe terenpentru ansamblulfundaliilor estecvasiliniarä
(construcfiicu subsolrigid, turnuri cu o singuräfundalie"castelede apä, silozuri etc.), zona activä
(Z) minimä este0.80 din suprafalafundafiei.Rotireaansambluluiconstruclieipe teren,in grupärile
speciale de incärcäri, se va limita la 0.005radiani. Rotirea fundaliei pe teren se determinä
considerändcaracteristicileterenului de fundarecorespunzätoare acliunilor statice;
- Construcliilerezematepe fundalii izolate (structuriin cadre etc.) vor avea pentru fiecare fundafie
zona activäminimä 0.50.

12.2. Solicitäri transmiseinfrastructurii

12.2.1.Grupäri fundamentalede incärcäri

Verificarea rezistenlei infrastructurilor qi terenului de fundare va consideravalorile de calcul ale


eforlurilortransmisede suprastructurä.

In grupärile fundamentalede incärcäri se considerägi valorile de calcul ale sarcinilor verticale


determinatede greutateaelementelorinfrastructurii sau acliuni aplicate direct acestora,precum gi
presiuneaterenului saua apei subteraneetc.

12.2.2.Grupäri specialede incärcäri

Eforturile transmisede suprastructuräse determinäastfel:


- infrastructuricu comportareelasticäqi suprastructurä
plastificatä

Ep.6:Ep.6*l.f) Ee.s ( 1 2r.)

- infrastructuragi suprastructuraconstruclieisunt solicitatein domeniul elasticde compoftare

Ep,6:Ep,6*1.Er,e 02.2)

- infrastructuri ductile gi suprastructuriparlial plastificate sau ar,änd o comportare elasticä, se


considerä

Ep.6:Ep.6*Ep.E 02.3)

Eforturile calculatecu rela{iiie (12.1):(12.3) servescpentru verificareala incovoierein zonele


potenlialplastice.

Verificareala forle täietoareqi for!ä axialä ale eiementelorinfrastructuriiprecum gi a presiunilor pe


terenulde fundareconsideräeforturile determinatecu relatia 12.1.

? - ' r . r t . i . ' | | ,
In grupärilespecialede incärcäri carecuprind gi acliuneaseismicäse considerägi acliuneade lungä
duratä a incärcärilor aplicate direct elementelor infrastructurii precum gi for,tele seismice
conventionale:

Fp,6=ük5G; (r2.4)

t2
incärcärilor pentru calculul infrastructurii
12.2.3. Schematizarea

Acliunile transmisede suprastructuräla elementeleinfrastructuriipot fi consideratepentru calculul


staticastfel:
- dacäinällimea secliunii transversalea elementuluivertical (h) respectäcondilia (12,5), eforturile
transmise infrastructurii se pot considera aplicate punctual, in centrul de greutate al secliunii
elementuluivertical(Fig.12. 1.a);
h < 0.s.hp (12.5)
unde:
ho esteinällimea secliunii transversalea peretelui substructurii,inällimea secliunii transversalein
zona de rczemarea elementului verticall

- dacä condilia (12.5) nu este realizatä, acliunile transmise de elementul vertical, in grupärile
specialede incärcäri,se consideräca in Fig,12.1.b;in grupärilefundamentalede incärcäri se admit
simplificäri ale schemeide incärcarea infrastructurii.

I
a\ b).
t r i o l ? 1 incärcäritransmiseinfrastructurii.

12.3.Calculul eforturiior in elementeleinfrastrucfurii

Eforturile in elementeleinfrastructurii construcliilor se determinä pentru incärcärile precizate la


ounctul 12.2.

Dacä condiliile de exploatareale construcliei.de teren de fundare,tasäri diferenlialeetc. determinä


gi alte situalii de incärcare semnificative, acesteavor fi luate in considerarela proiectarea
elementelorstructurale(Fig. 12.2).

Eforturile din fazele intermediare de execulie ale construcliei vor fi consideratela proiectarea
infrastructurilor(Fig.lz.3). Se recomandäca prin mäsuri adecvate,de etapizarea execufiei etc.,
precizatein proiect, solicitärile infrastructurii in fazele intermediaresä fie inferioare solicitärilor
rczultatedin calculul ansamblului construcliei.

Fig. 12.2 Solicitariale elementeieorinfrastructuriiin i-azeintermediarede executieale construc{iei

73
pentru calcul a infrastructurii
12.3.1.Schematizarea

Modelarea infrastructurilor pentru calculul eforturilor se va adapta caracteristicilorsistemului


structuralal construclieiprecum qi influenlelor determinatede proprietälile mecaniceale terenului
de fundare.

Schematizareapentru un calcul riguros implicä considerarea ansamblului suprastructurä,


infrastructurä gi terenul de fundare. Calculul eforlurilor implicä uttlizarea de programe de calcui
specializatein care structura este "fidei" modelatä iar terenul de fundare este consideratca un
mediu continuu.

[-ll--l
_]l-l
r.
[---l[-_l
-lrl
l

del€nnnatc de Ii
s o l i c i t a r e a e r c e n t r i cIä

Fis. 12.3.Solicitäriale ementeleor infrastructuriidatoritäsolicitärii excentricea fundatiilor

Suntrecomandateurmätoarelemodelärisimplificateale infrastructuriipentrucalculul:
- Infrastructurilealcätuitedin pereli de beton armat.plangeu/plangee qi fundalii tip radier generalse
modeleazäin ansamblu prin metoda elementelor finite, calculul fiind abordabil cu programe
specializate.Infrastructurase caracterizeazä prin rigiditate gi rezisten!äapreciabilela momente de
torsiunein secliuniverticale. Terenulde fundarese poatemodela ca un mediu elastic(tip Winkler).
Eforturile in elementeleinfrastructuriise determinäprin integrareaeforturilor in elementelefinite.
- lnfrastructurilealcätuite din pereli de beton armat, plangeupeste subsol gi fundalii continui sub
pereli,sepot modela ca un sistemde grinzi de fundatie rezematepe mediu elastic(tip Winkler).
- Infrastructurile alcätuite din grinzi de fundalie gi fundalii izolate pot fi modeiate in calcul ca un
sistemde barecu reazemeelastice(incasträriparliale).

pentru calcul a perelilor cu goluri ai infrastructurilor


12.3.2.Schematizarea

(a) La perelii infrastructurilorcare se pot modela ca un sistem de grinzi pe mediu elastic,zonele cu


goluri se pot considerain calculul staticastfel:
- goluri mari, carereduc secliuneatransversaläde forfecarecu mai mult de Il4 din aria de forfecare
totalä,la carediagramade momenteincovoietoarenu se anuleazäpe lä1imeagolului (Fig.12.4.a);
- goluri mari, la carediagramade momenteincovoietoarese anuleazäpelälimeagoiului (Fi1.I2.4.
b);
- goluri mici care reduc secliuneade forfecarecu mai pulin de 25oÄdinariatotaTäde forfecare(Fig.
12,5).

74
Zona comprimatä

a). Goluri mari - cazul in carediagramade momenteincovoietoare


nu se anuleazäpedeschidereagolului
.) .,)
' ll . 12 1 1r - I ^ ^
i I I l1.nu1.n1

tt , t i

[1,,A.*1..A.1 j Ir.A"r.A]

Lo_o.3Sltp.

b). Goluri mari - cazulin carediagramade momenteincovoietoare


se anuleazäpe deschiderea
golului

Fig.r 2.4

L o< 0 , 2 5 h 0
I ll 1_l

t'+ I
-'rL < - i n1 < L
[J__a rro::v.4Jrlh

I1,A.o,1,41

Fig. 12.5.Goluri mici in perelii infrastructurilor

12.3.3.Schematizarea
terenului de fundareoentrucalcul infrastructurilor

Dacä in calculul eforturilor infrastructurapoate fi consideratäca un sistem de grinzi de funda{ie


sunt admisemodeläriledate la caoitolul 8.

I 2.4. Dimensionareaelementelorinfrastructurii

Elementelede beton arrnatale infrastructurilorse dimensioneazäconform orevederilorseneraledin


srAS 10107/0-90.

75
12.4.l. Verificareaplangeelor

Planqeelecare conlucrcazäin ansamblulinfrastructurilorsunt solicitate cu sarcini semnificativein


planul lor (comportare specificä de diafragmä orizontalä) qi cu incärcäri normale pe plan
(comportarede plangeu).

Diafragmele orizontale se verihcä qi ia eforturile locale in zonele de intersectiecu elernentele


stmcturaleverticale(pct. 12.5).

Verificarea secfiunilor de beton gi de armäturäse face conform prevederilor generaledin STAS


10107i0-90.in calcul se va consideraefectul combinat al solicitärilor specificeplangeelor9i
diafragmelororizontale.

Armäturile de centuräse dimensioneazdconsiderändvaloareamaximä a forlei täietoaredin perelii


structuali(Fig.12.6).

Perete
druclural

FerBtesubsol

Fig.IL.6

12.4.2.Verificareapere{ilor

Verificarea perelilor va considera solicitäriie deterrninatede prticiparea la preluareaeforturiior


infrastructurii qi a incärcärilor aplicate direct acestora(impingerea pämäntuiui, presiuneaapelor
subteraneetc.).

Dimensionareasecliunilor de beton qi de armäturäse face conform prevederilorgeneraledin STAS


in calcul se va consideraefecfulcombinatal solicitärilorspecifice.
10107/0-90.

Verifrcärile specifice grinzilor pereli se vor aplica in situaliile in care compoftareaperelilor


infrastructuriloresteasimilabiläacestora:
- diagramade momenteincovoietoarese anuleazäla distantemai mici decätinallimea secliunii;
- eforfurileunitareverticale (o,) sunt semnificativepentru solicitareapereteiui.

12.4.3.Verificareaperelilor in zonelede discontinuitate

12.4.3,1.Intersecfiide pereli structuraliai infrastructuriicu rezemäriindirecte

Intersecliilede pereli cu formä in plan L, T etc., de regulä fürä elementeverlicale incärcateaxial,


potrealizarezembriindirecte,careimpun gi verificäri ale armäturilorde suspendare.

Reacliuneamaxirnä transmisäprin intersecliade pereli determinäarmäturade suspendarenecesarä


(Fig.I2.1).

76
Aria de armäturäde suspendareAu, este:
, F
A ^ -= - (12.6)
Ru

unde:
F - forla täietoaretransmisäintre pereli cu planuri medianeintersectate;
Ru- rezistenlade calcul a armäturii de suspendare.
Armätura de suspendarese ancoreazäin zonade dezvoltarea diagonalelorcomprimatedin beton.

Secliuneade beton a perelilor se verificä ca in secliunilecurente.

Diagonale comprimate
in perelir de beton

\ P"..ri d" rJ. ^r-"t

Fig. 12.7. Rezemäriindirecte- dispunereaannäturilor de suspendare

de pereli gi plangeela infrastructuri(secliuniprefisurate)


12.4.3.2.Interseclii

Verificarea intersectiilor dintre pereli gi planqeela for!ä täietoare considerä forta de lunecare
maximä transmisäprin rostul de turnare- secliuneprefisuratä.

Forta de lunecare rezultä din verificarea ansambluluiinfrastructurii (pere1i,plangee,tundalii) la


incovoierecu for!ätäietoare(Fig. 12.8).

Forla de lunecare unitarä se poate aproxima ca fiind constantä intre secliunea de mornent
incovoietor maxim si secliuneade moment nul sau secliurlile de aplicare a forlelor concentrate
semnificative.

Dacä planqeeletransmit momenteincovoietoaresemnificativela pere{i (reazememarginaleetc.) se


vor verifica secliunile de beton gi armäturi ale perelilor gi plangeelor.Armäturiie se \ror ancora
conform regulilor specifice nodurilor.

PI"ru* M

-i F*
FE,r
Hrä R
l+
I-{f- f+hF
\} il
1.1>
l+
+ l+
Ä H { ll{
R

Fig.12.8Distribulii de efoturi unitareconsideratein verificarea.lalunecare


a secliunilor prefisurate(rosturiorizontalede turnare)

77
I2.4.3.3.Perelicu goluri

Golurile in pereli se recomandäsä aibe collurile rotunjite sau tegite.Goluri de mici dimensiuni se
recomandäsä fie de formä circularäqi cofratecu leavä de o!el.

Armarea peretelui in zona cu goluri la moment incovoietor se face conform STAS 10107/0-90.
Alcätuirea secliunilor, compuse din pereli, plangeegi fundalii, gi schemade armare,cu armäruri
cuprinsein centuri, distribuite in perefi, pläci gi fundalii, impune calculul la incovoiere cu metoda
generalizatä,aplicabilä prin utllizarca de programe specializate.

Verificareasecliunilorcu goluri la for!ä täietoare:


Secliuneade betontrebuie sä asigurerespectarea condiliei:
Q'u* (r2.7)
A.* >
2.R,

Armäturaverticaläde bordaj a golurilor mari (Fig. 12.9) se dimensioneazäcu relalia


A * a
'^av ( 1 28 )
0,8.R"

In sectiuneacurentäarmäturaverticaläse dimensioneazäca etrieri, conform STAS 10107/0-90.


Amätura longitudinalä (orizontalä A.o), distribuitä pe inälfimea secliunii peretelui, va respecta
minimum:
A u o) 0 , 6. A u " (r2.e)

Procenteleminime de armäturäsunt:
- armäturatransversaläverticalä 0.20%
- armäturalongitudinalädistribuitäpe inällimea sectiunii 0.15%
- armäturalongitudinaläconcentratäla margineasecliunii (sus/jos) 0.20%

12.4.4.Verificareafundatiilor

Verificarea fundaliilor va considera eforturile seclionale (monent incovoietor, fo4ä täietoare.


momentde torsiune qi forlä axialä) determinatede participareaacestorala infrastructurä(Fig. 12.8)
gi de transmiterea incärcärilor la terenulde fundare.

Verificareasecliunilorde beton qi armäturäse face conform STAS 10107/0-90.

o I

r
Fig. 12.8Armäturaverticaläde bordaj a golurilor mari

78
12.5.Transmitereaeforturilor la infrastructuräprin indermediulplanqeelor- "efectul de menghinä"

12.5.L Prevederigenerale

Transmiterea eforfurilor (M, Q) la infrastructurä se realizeazä prin efect de menghind dacä


elementeleverticaleale suprastructurii,caretransmit forlele orizontale,intersecteazäcel pulin douä
plangeeale infrastructurii,rigide gi rezistente,cu deplasärineglijabile in plan orizontal (Fig. I2.10a
$i b).

Fixarea elementelor verticale prin efectul de menghinä (Fig. 12.10) se realizeazädacä sunt
indeplinite urmätoarelecondilii:
(a) conectareadintre elementul verlical gi plangeul superior poate asigura transmitereaforlei de
iegäturä(lunecare);
(b) plangeulsuperiorpoate prelua forla transmisäprin efectul de incastrare- condilia de rezisten!ä
la for!ä täietoaregi moment incovoietor a diafragmeiorizontalesuperioare;
(c) rezistenlala for!ä täietoarea elementuluivertical pe po4iunea dintre elementelecarerealizeazä
efectul de menghinä;
(d) preluareaforlei orizontalede cätreplangeulinferior saude cätre funda{iaelementuluiverlical;
(e) existenlaunor elementeverlicale rigide (pereli ai infrastructurii)care sä poatäpreluareacliunile
planqeelorgi sä le transmitäterenului de fundare(fundalii suficient lestateetc.).

Stälpii de beton armat la care se realizeazäefectul de menghinä sunt, de regulä, conectali cu


plangeul superior prin riglele de cadru. in acestesitualii verificarea la lunecarea secliuniior de
conectareprecum gi a eforturilor in diafragma superioarärcalizatd de planqeul superior nu este
semnificativä.

12.5.2.Elementede calcul.dimensionare
si verifrcare

fo(ei de lunecarelaplangeulsuperior(Fig. 12.11)


12.5.2.i.Transmiterea

Valoareade calcul a fo4ei de lunecare(forla transmisäplangeuluisuperiorLr) este:


L , = Q u ,* Q i n r . (12.10)
unde:

Qu.- for{a täietoarein elementulvertical al suprastructurii.asociatämecanismuluide plastificarela


acliuni seismice;

Qtnr - forta täietoare care se dezvoltä in elementul vertical sub plangeu;valoareade calcul se
determinäacoperitor:

1.5M _
r\
Q i n=
r (l2.ll)
'

Valoarea forlei täietoare care se dezvoltä in elementul vertical, sub plangeul superior este
dependentäde gradul de incastrareasiguratde fundalie (Fig. 12.i2 a) gi de schemade rczemare
asiguratäde planqeelesubsolurilor(Fig. 12.12b 9i c).

/v
RADIER/ RADIER,/

b)

t',-/1
r t
V]
l i r t
,/\l ,.^\l

a:4
r l
i\l t--ll l
1.,'\l l,,'\

F i g .1 2 . 1 0

(d)

F i g .1 2 . 1 1

80
-r-
Hs

RADIER/

RADIERl

RADIER

Fig.12.12

12.5.2.2.Verificareasectiunilorde conectarela lunecare

Efortul tangenliaimediu rmedpe suprafatade lunecarese limiteazäla:


T
-' I

T.--,= <I'R (12.12)


A*r

unde:
L, - for,tade lunecarecalculatäcu (12.10);
A*r - suprafalasectiunii de forfecare (lunecare)dintre eiementulvertical qi plangeu(placä).Dacä
suprafalade contactperete- piangeuesteinsuficientäse poate realiza o centurä(Fig. 12.11gi Fig.
12.13b); secliuneade beton gi armäturä longitudinaläa centurii se verificä la efortul axial
determinatde forla transmisäplanqeului;
Rt - rezistenlade calcul la intinderea betonuiui.

Verificareala lunecareva lua in considerareefecteledeterminatede prezenlagolurilor din planpee.


prin reducereacorespunzätoarea secliunilor de forfecare in zona de conectareqi in verificarea
plangeelorca diafragmeorizontale.

I2.5.2.3.Armäturain zonade conectare

Armätura de conectaredin planqeudispusäperpendicularpe planul de lunecare.calculatäconform


STAS 10107/0-90, estecel putin:

I
A
fL^.^.
_-

O
(r2.13)
vrv R .
^\R
a

81
Armätura se dispune pe lungimea de transmiterecorespunzätoaresecliunilor de lunecare (Fig.
12.13).

a).

b ).

F i g .1 2 . 1 3

12.5.2.4.Rezemareaelementuluivertical la parteainferioarä.

Blocarea deplasärilor gi preluarea reactiunilor de la partea inferioarä se poate asigura de cätre


fundalii (independente,retele de grinzi sau radier) sau de o diafragmä orizontalä (planqeu
intennediarde subsol).

Forfatäietoaredin elementulvertical(perete.stälp)se consideräcu taloareadatäde relalia 12.1i gi


se consideräla determinareareacfiuni aplicate fundatiei sau diafiagmei orizontale de la partea
inferioarä.

in cazulfundafiiior independente,dacäforla orizontalä(Qi,'r)depägegte


limita:

o< l n l >
- 0" t ' ? . -N
' l uP
d a t"r e. (12.r4)
fundalia se fixeazä in plan orizontai prin legäturi cu diafragme orizontale sau grinzi ("centuri") de
fundatie.

12.5,2.5.Verificareaelementuluivertical (stälp,perete)pe inällimea infrastructuriise face conform


prevederilordin STAS 10107/0-90.

Efortul tangenlialmediu estelimitat la valoarea:

o ^
-:r' < 4. R, (r2.rs)
Aoo

82
BIBLIOGRAFIE

1. Bowles J.E., Foundation Analysis and Design - 4th Edition, McGRAW - HILL International
Editions,Civil EngineeringSeries,1988

2. LeIu H., Fundalii II - Procedeede execufie,Editura Tehnicä,1957.

3. WinterkornH.F., Hsai - Yang Fang,FoundationEngineeringHandbook,I975.

4. * * x, ACI Manual of Concrete Practice,Part 4 - Bridges, Substructures,Sanitary and other


SpecialStructures,StructuralProperties,1994.
ANEXA A
REGLEMENTARITEHNICE

P7-92 Normativ privind proiectarea, executareaqi


exploatarea construcliilor fundate pe
pämänturi sensibile la umezire; aprobat de
M.L.P.A.T.cu ordinulnr. 4Ai/26.01.1993
NE 0001-1996 Cod de proiectare qi execufie pentru
construcliile fundate pe pämänturi cu umfläri
gi contraclii mari aprobat de M.L.P.A.T. cu
ordinul 1I N I 12.02.1996
P100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismicä a
construcliilor de locuinfe social-culturale,
agrozootehurice gi industriale
STAS6054-77 Teren de fundare. Adäncimi maxime de
inghe!. Zonarea teritoriului Republicii
S o c i a l i s tR
eo m ä n i e i
NE 012-99
Instrucliune
tehnicäC215-88
STAS291,7-19 Lucräri de zidärie din piaträ naturalä.
Prescripliide alcätuire
S T AS1 0 3 0 - 8 5 Mortare obignuite pentru zidärie gi tencuieli.
Clasificaregi condilii tehnice
STAS43811-89 Olelul beton laminat la cald. Condilii tehnice
seneralede calitate
STAS438t2-9r
S T ASl 0 t 0 1 l0 -7 7
srAS 10101/2A1-87
P100-92 Normatir, pentru proiectarea antiseismicä a
construcliilor de locuinle social-culturale,
agrozootehnicegi industriale
srAS 10107/0-90 Calcuiul gi alcätuirea elementelor structurale
din beton.beton armat qi betobprecomprimat
s r AS 1 0 1 0 8 /9 0
S T AS1 0 1 0 7 /0 -9 0 Calculul gi alcätuirea elementelor structurale
drn beton.beton armat gi betonprecomprimat
STAS8942t3-80 Teren de fundare. Determinareamodului de
deformalie liniarä prin incercareape teren cu
placa
STAS 89421r-89 Teren de fundare. Determinarea
compresibilitä1ii;i consolidärii pämänturilor
prin incercareain edometru
STAS8942t6-76 Teren de fundare. incercareapämänturilor la
compresiunemonoaxialä
STAS r242t5-88 Teren de fundare. Cercetareaterenului prin
penetraredinamicäin foraj
c159/89 Insti'uctiuni tehnice pentru cercetareaterenului
de fundare prin penetrare cu con, penetrare
staticä,penetraredinamicä,vibropenetrare

A-1
c24I-92 Metodologia de determinarea caracteristicilor
dinamice ale terenului de fundare la solicitäri
seismice
10 1 0 7 / 0 - 9 0 Calculul gi' alcätuirea elementelorstructurale
din beton,beton armat gi betobprecomprimat
cR 6-2002 Cod de proiectaregi execulie a structurilor de
ziddrie prevederi pentru proiectare;
comentariipe articole;exemplede calcul
GP058-00 Ghid pentru optimizareanivelului de proteclie
termicäla clädirilede locuit
P-7t2000 Normativ privind fundarea construcliilor pe
pämänturi sensibile 1a umezire (proiectare,
executare,exploatare)
NE 0 0 0 1 - 1 9 96 Cod de proiectare gi execulie pentru
construclii fundate pe pämänturi cu umfläri gi
contraclii mari
S T AS1 0 1 0 7 /0 -9 0 Calculul gi alcätuirea elementelorstructurale
din beton,beton armat gi betobprecomprimat

L-2
ANEXA B

B.1. PRESTUNI
CONVENTTONALE

1. Presiunileconvenlionalep.onuse determinäluänd in considerarevalorile debazä n.onu din tabelele


'
8.1 + B.4,carcsecorecteazäconformprevederilordelapct.2.

Pentru pämänturile sensibile la umezire stabilireavalorilor presiunii convenlionalese face pe baza


prescripliilor speciale.

Tabelul8.1
Denumireaterenuluide fundare
Paonu,Pu
Roc stäncoase I 000....6 000
Rocisemi- Marne. marne argiloasesi arsile marnoasecomDacte 3 5 0. . . .1 1 0 0
stäncoase Sisturiargiloase.argileSistoasesi nisipuricimentate 6 0 0. . . .8 5 0

Observalie- In intervalul indicat, valorile pcon' se aleg finänd seamade compactitateagi stareade degradarea
rocii stärrcoasesau semistäncoase.Ele nu variazä cu adäncimea de fundare si dirnensiuniiein plan ale
fundatiilor.

TabelulB.2
IndesateurIndesaremedieu
Denumireaterenuluide fundare
P.orru,Ba
Blocurigi bolor'äniguri
cu interspaliile
umplutecu nisip 750
qi pietriE
Blocuri cu interspatiileumplutecu pämänturiarsiloase 350....600"1
Pietriquricurate(din fragmentede roci cristaline) 600
Pietrisuricu nisio 550
Pietrisuridin frasmentede roci sedimentare 350
Pämänturi Pietrisuricu nisip argilos 350....s00''
necoezlve Nis p mare 700 600
Nis p mijlocu 600 500
Nisip fin uscatsauumed s00 350
foarteumed sausafurat 350 250
Nisip fin präfos uscat 350 300
umed 750 200
foarteumed sausafurat 200 150

a) In cazul in care nu esteposibilä prelevareade probe netulburate,stabilireagradului de indesarese


poafefacepe bazapeneträriidinamicein foraj saua peneträriistatice.
b) In intervalul indicat, valorile se aleg tinänd seama de consistenlapämäntului argilos aflat in
interspa{ii,interpoländintre valorile minime pentru/.: 0,5 qi maxime corespunzätoarelui I,: L

B-1
TabelulB.3
or
Indiceleporiloror Consistenlao'
Denumireaterenuluidefundare e I. : 0'5 T - 1
Paonu,Pu
Cu plasticitate
redusä(Ip <10%):nisip 0,5 300 350

argilos,praf nisipos,praf 0.1 215 300


Cuplasticitatea
mijlocie(tox.Ip s zo%):
il\
" )" 300 3s0

Pämänturi nisipargilos,praf nisiposargilos.praf argilos. 0,J 275 300


coezive arg lä präfoasä-nisipoasä. argilänisipoasä. 1,0 200 250
arg lä präfoasä
Cu plasticitatemare gi foartemare (Io > 20oÄ): 0" ) 5' 550 650
argilä nisipoasä,argiläpräfoasä,argilä,argilä 0.6 450 s25
grasä 0,8 300 350
1,1 225 300

a) in cazulin carenu esteposibilä prelevareade probenetulburate,stabilireaconsistenleise poateface


pebazapeneträriidinamicein foraj saua peneträriistatice.
b) La pämänturicoeziveavänd valori intermediareale indicelui porilor e gi indicelui de consisten!ä1.,
se admiteinterpolarealiniarä a valorii presiuniiconvenlionalede calcul dupä/. gi e succesiv.

TabeiulB.4
Pämänt url ruslpoaseNisipuripräfoase,
gi zguri(cu exceplra pämänturicoezive,
nisipurlor präfoase') cenusietc.
Denumireaterenuluide fundare SP)
<0 5
- - t "
>0R <0 , 5 >0 R

Pggn1,, kPä
Jmpluturi din pämänturiomogenerealizategi 250 200 r80 150
:ompactatein mod organizat(perne,ramblee)
Depoziteomogene comDactatecontrolat 250 200 r80 i50
rezultatein urma unor necompactate,dar
Umpluturiu)
activitäli sistematice avändo vechimede 180 150 t20 100
de depunerede depunerede minimum
pämänturi gi reziduri doi ani
mineraliere

a) Umpluturicu confinutdemateriiorganicemai mic de 5Yo.


b) Pentruvalori0,54 S,< 0,8valorilepresiuniiconvenfionale prin interpolare
sedeterminä liniarä.

2. Vaiorile debazä din tabelele B.l + B.4 corespundpresiunilor convenlionalepentru fundalii avänd
lä1imeatälpii B : 1,0 gi adäncimeade fundarefa!ä de nivelul terenului sistematizatD1: 2,0 m.

Pentru alte lälimi ale tälpii sau alte adäncimi de fundare presiuneaconvenlionaläse calculeazäcu
rela!ia:

Pconv=Pconv+Cg +Cp [kPa] (8.1)

B-2
in care:
pconv valoarea debazä a presiunii convenlionalepe teren, conform tabelelor B.1 +
I

8.4, in kilopascali;
Ce corecliade lä1ime,in kilopascali;
Co corecliade adäncime,in kilopascali.

2.1 Corecfiade lälime pentru B<5m se determinäcu relalia:

CB = p.onu K1 (B - 1) [kPa] (B.2)

in care:
Kr coeficient
- pentrupämänturinecoezive(cu exceplianisipurilor präfoase),K1 : 0,10;
- pentrunisipuri präfoaseqi pämänturicoeziveKr : 0,05.
B lä1imeafundaliei, in metri.

PentruB > 5m corecliade lälime este:


Cs : 0,4 O.onu pentru pämänturinecoezive,cu exceplianisipurilor präfoase;
Cs:0,2 O.onu pentru nisipuri präfoasegi pämänturicoezive.

2.2 Corecliade adäncimesedeterminäcu relatiile:

o pentruDr < 2m:

f)r-?
CD =p.o'"'# [kPa] (8.3)

o pentruD6> 2m:

CD=K2ytor -zl lkPal (8.4)

in care:
Di adäncimeade fundare,in metri;
Kz coeficientconformtabeluluiB.5;
y greutateavolumicä de calcul a straturilorsituatedeasupranivelului tälpii fundaliei
(calculatäca medie ponderatäcu grosimeastraturilor),in kilonewtoni pe metru cub.

TabelulB.5
Denumireaoämänturilor Kr
Pämänturinecoezive,cu excepfianisipurilor präfoase -) )5"
Nisipuri präfoasegi pämänturicoezivecu plasticitateredusägi mijlocie ) o
Pämänturicoezivecu plasticitatemare $i foartemare ^1) "5

2.3 La construcliile cu subsol se adoptäcorecliade adäncimecorespunzätoarccelei mai mici


I

dintre valorile Ds gi Dg

B-3
m care:
Dr adäncimeade fundaremäsuratäde la cota terenului sistematizat,la exteriorulzidului
de subsol;
r n
Dr:f
v
q supraincätcareapermanentäaplicatäla nivelul tälpii fundafieiin parteainterioaräa
zidului de subsol,in kilopascali;
y greutateavolumicä de calcul a straturilorsituatedeasupratälpii fundaliei (calculatä
ca medie ponderatäcu grosimeastraturilor),la interiorul zidului de subsol,in
kilonewtoni ne metru cub.

8.2. DEPLASARISAU DEFORMATIIADMISE. VALORI ORIENTATIVE,

Deolasärisaudeformatii orientativeadmise
Defonnatii Deplasäri(tasäri)
Tipul construcliei Valoare
Valoare
Tipul deformaliei fipul deplasärii admisä,
admisä
cm
Construc{iicivile qi industrialecu structura
de rezistenläin cadre
r) Cadredin betonarmat fürä umpluturäde tasarerelativä 0,002 tasareabsolutä 8
zidärie sau oanouri maximä.s-",
Cadremetalice{ärä umpluturä de zidärie tasareabsolutä
1 ) tasarerelativä I2
saunanouri maximä, s-u"
) Cadredin betonannat cu urnpluturäde tasarerelativä 0,001
tasareabsolutä
8
zidärie maximä.s.u*
) Cadremetalicecu umpluturä de zidärie tasarerelativä 0.002
tasareabsolutä
r2
sau oanouri maxlmä,s.u,
Construcliiin structura
cäroranu apar tasareabsolutä
2 eforturisuplimentaredatoritätasärilor tasarerelativä 0,006 maximä, s.u* 15
neuniforme
Construcliimultietajatecu ziduri poftante
din:
l) nanouri mari incovoiererelatir,ä.f 0.0007 tasaremedie.s- 10
r) zidärie din blocuri saucärämidä^fl.arä
incovoiererelatir'ä.f 0 , 0 0 1 tasaremedie,s. l0
3 annare
) zidärie din blocuri sau cärämidäarmatä incovoiererelativä,f 0 , 0 0 1 2tasaremedie, s* l5
sau cu centuri armate
J) indenendentde materialul zidurilor inclinaretransversalä o 005
tgotr
Construcfiiinalte,rigide
r) Silozuridin betonarmat'.
- turnulelevatoarelorqi grupuriledecelule inclinare longitudinalä 0,003 tasaremedie, s. 40
suntturnatemonolitgi reazemä pe sautransversalätsO
acelasi
radiercontinuu
- turnulelevatoarelorgi grupuriledecelule inclinare
A longitudinalä
T
suntdin betonarmatprefabricat gi
sautransversalätgO 0,003 tasaremedie,s* 30
reazemä oe acelasiradiercontinuu
inclinaretransversalä 0,003 tasaremedie,s. 25
turnul elevatoarelorrezematpe un radier tgoff
indeoendent inclinare longitudinalä 0,004 tasaremedie,s. 25
rg0l

B-4
Deolasärisau deformatii orientativeadmrse
Deformatii Deplasäri(tasäri)
Tipul construcliei Valoare
Valoare
Tipul deformaliei Tipul deplasärii admisä,
admisä
cm
- grupuri de celule turnate monolit inclinarelongitudinal 0,004 tasaremedie,s* 40
rezematepe un radier indenepndent sautransversalätgO
grupuri de celule din beton armat
incl inarelongitudinal
prefabricat rezematepe un radier
sautransversalätgO
0,004 tasaremedie, s* 30
indenendent
Cosuri
- de furn cu inältirneaH:
H<100m inclinare, tgO 0.00s tasaremedie,s. 40
100(H<200m inclinare, tgO 1 tasaremedie, s. 30
4
2H
200<H<300m inclinare,tgO 1 tasaremedie,s,, 20
*
2H
H>300m inciinare,tgO I tasaremedie,s. 10
2H
c) Alte construcfiiinalte, rigide cu inäl1ime
inclinare,tgO 0.004 tasaremedie,s. 20
nänäla 100m

8.3. CALCULULTERENULUIDE FUNDARELA STAREALIMITA


DE DEFORMATII

1. Condilii generale

1.1 Se consideräcä deformalia suprafeleiterenului de fundare coincide, in fiecare punct, cu


deformaliatälpii de fundare.prin pästrareaperrnanentäa contactuluiintre acestedouä elemente.

1.2 Sub acliunea incärcärilor verticale transmise de construclii gi a altor supraincärcäri


(rambleuri,depozitede matenale etc.) se ia in considerarenumai deplasareape verticaläa terenuluide
fundare(tasarea).

1.3Tasareaunui strat se consideräcompusädin:


- tasareainstantanee,datoritä preponderentschimbärii instantaneede formä sub volum
constant,precum qi deformafieibruqtede volum (reduceriivolumului de goluri) in cazul pämänturilor
nesaturate;
- tasareadin consolidareaprimarä. datoritä reducerii progresive in timp a volumului de
goluri qi disipärii excesuluipresiunii apei din pori;
- tasarea din consolidarea secundarä,care se poate produce in anumite situalii prin
deformarealentä a pämäntului sub efort constant,dupä disipareacompletä a presiunii in excesa apei
din pori.
Deformaliile terenului calculate pe baza prezentelorprescriplii reprezintädeformalii finale
rezultate din suma tasärii instantaneeqi a tasärii din ':onsolidareaprirnarä. In cazul in care este
necesaräevaluareaindependentäa acestor componente.ca gi in situaliile in care apare posibilä
producerea unor tasäri importante din consolidarea secundarä, se folosesc metode de calcul
coresounzätoare.

B- 5
Oportunitatea calculului evoluliei in timp a tasärii din consolidare primarä se apreciazäin
funcfie de grosimeastraturilor coezive saturate(avänd S. > 0,9) cuprinsein zona activä z6 a fundaliei,
de posibilitateade drenare a acestorstraturi, de valorile coeficientului de consolidarecu (determinat
conform STAS 894211-84)precum gi de viteza de cregterea presiuni pe teren,infaza de execulieqi de
exploatarea construcliei.
Tasärile din consolidare secundaräpot apare numai la unele pämänturi coezive. Capacitatea
pämänturilorde a suferi tasäri din consolidaresecundaräsub efortul transmis stratului de incärcärile
exterioarese apreciazäin funclie de valoareacoeficientuluide consolidaresecundaräco (determinat
conform STAS 8942/I-84\. avändin vedereprevederiledin tabelul B.6.

Tabelul8.6
cc Compresibilitateasecundaräa pämäntului
< 0,004 foartemicä
0 ,0 0 4 ....0 ,0 0 8 micä
0,008....0,016 medie
0,016....0,032 mare
> 0.032 foarte mare

1.4 Calculultasärilorprobabileale terenuluide fundarese efectueazä


in ipotezacomportärii
terenuluide fundarecaun mediuliniar deformabil.

1.5 In calculul tasärilorprobabileale terenuluide fundaretrebuie luate in considerare:


- influenla construcliilorinvecinate;
- supraincäTcarea terenuluidin imediatavecinätatea fundaliilor (urnpluturi,platforme,
depozitede materialeetc.).

1.6 Acliunile se iau in grupareafundamentalä.

1.7 Caracteristicilegeotehniceale terenuluise iau cu valorile de calcul, stabiliteconform STAS


3 3 0 0 / 1 - S 5 . V a l o r i l e d e c a l c( D
u l, c g i y s e d e t e t m i n ä c o r e s p u n z ä
u tnouri n i v e l d e a s i g u r a rcer = 0 , 8 5 .

2. Calculul presiunii plastice,ppr


Presiuneapplpentru fundalii cu formä dreptunghiuiaräin plan se calculeazäcu reiatiile:

- pentruconstruclii färä subsol:

Ppl=ml(t Nl+q'N2+. N3) [kPa] (B.s)


"
- pentruconstrucliicu subsol:

Ppl=ml[r xr*4Tgx2+. x3) lkPa] (8 6)


"
m care:
1111 coeficientadimensionalal condiliilor de lucru, conform tabelului B.7;
i media ponderatäa greutälii volumice de calcul a straturilorde sub fundalie
cuprinsepe o adäncimeB/4 mäsuratäde la talpa fundaliei, in kilonewtoni pe
metru cub:

B-6
B laturamicä a fundafiei,in metri:
q suprasarcinade calcul la nivelul tälpii fundaliei, lateralfa1äde fundalie,in
kilopascali;
ee,ei suprasarcinade calcul la nivelul tälpii fundaliei la exteriorul gi respectiv
interiorul fundaliei de subsol,in kilopascali;
c valoareade calcul a coeziunii stratuiuide nämäntde sub taloa fundatiei.in
kilopascali;
N1,N2,N3 coeficienli adminesionaliin funclie de valoareade calcul a unghiului de
frecareinterioaräa terenuluide sub taloa fundatiei. conform tabelului B.8.

Observalii:
a) Seadmitedeterminarea presiuniipr1cu relaliilede mai sus gi pentrufundaliia cärorformäin pian
diferäde un dreptunghi. Pentrutälpi de fundaliiin formäde cercsaude poligonreguiatse ia valoareaB=../F,
in careF estesuprafala tälpii fundalieide fonnädatä.
b) La stabilireasuprasarcinilor de calcul(q, q", q;) se iau in considerare
greutateapärnäntuluisituat
deasupra niveluiuitälpii fundalieiprecumgi altesarcinicu caracter permanent.

Tabeiul8.7
Denumireaterenuluidefundare m
I Boloväniguricu interspaliileumplutecu nisip,pietriguricu exceplianisipurilorfine -1) n-
si nräfoase
Nisipuri fine:
I - uscatesauumede (Sr < 0,8) l,J
- foarteumedesausarurate(S. > 0.8) 1,6
Nisipuripräfoase:
3 - uscatesauumede(Sr< 0,8) 1,5
- foarteumedesau saturate(S, > 0,8) l ?

4 Bolovänigurigi pietriguri cu interspaliileumplute cu pämänturicoezivecu I. <0,5 1,3


5 Pämänturicoezivecu I^ 20.5 r,4
6 Boioväniguri5i pietriquricu interspaliileumplute cu pämänturicoezivecu I. < 0,5 1.1
7 Pämänturicoezivecu I" < 0.5 t.l

TabelulB.8
0 Nr Nz N3
no 0,00 1.00 3,14
20 001 11)
Ao
T 0,06 I ? 5 3,51
60 0,10 r,39 3 , 7|
go 0,r4 1 { 5 1ql

100 0,18 r,73 4 1 7

r20 o)? 1,94 44)

r40 o)g 2,17 4,69


160 0,36 )4? s00
1go o
" )4' '1
1 1 1 5,37
200 t l \ I 3,06 5,66
220 0,6i 3.44 6,04

B- 7
abelul.ts.E(contrnuare
0 Nr Nz N3
'l Ao
0,72 ?R7 6,45
260 0,84 4 ?'7 6,90
2go 0 ,98 4q? 1,40
300 1,15 55q 7,95
aao
)L r,34 6,35 R55
aAo
J+ 1,55 J,2I 9,21
360 1,81 8,25 9,98
2,r7 q44 10,80
3go
400 )46 10,84 l1 71

A10 2,87 12,50 12,77


440
a
-
a -
J-
' t4.48 ri q6

AJ 3 ,66 15,64 14.64

3. Caracteristicide compresibilitateale pämänturilorde utilizat in calcul


Caracteristicile de compresibiiitate ale straturilor de pämänt, care intervin in calculul
deformaliilorprobabiieale terenului de fundaresunturmätoarele:
- modul de deformafieliniarä, E (in kilopascali);
- modul de deformalieedometric.tr4(in kilopascali);
- coeficientulde contractietransversalä(coeficientullui Poisson).v.

3.1 Pentrucalcule definitive la construcliileincadratein claselede importan!äI qi II (conform


STAS 10100/0-75)se recomandäca modulul de deformalieliniarä E sä se determinepe teren prin
incärcarecu placa,in sondajedeschisesauin foraje, conform STAS 894213-84.

+ ,.
3.2 In lipsa incercärilor corespunzätoarede teren, pentru calculul deformaliilor in faze
preliminarede proiectarela construcliiledin claseleI si II. cät gi pentru calcule definite la construcliile
din clasele III, IV, V, se admite utilizarea valorilor modulului de deformatie edometric determinat
conformSTAS 894211-84, corectateconformprevederiiorde la pct. 3.5.

3.3 in aceleagicondilii ca la pct. 3.2 se admite determinareaindirectä a valorilor modulului de


deformalie liniarä E, pe baza unor corelalii stabilite cu datele aitor tipuri de incercäri pe teren
(incercäripresiometrice,penetrarestaticägi, in terenurinecoezive,penetrareadinamicä).

La predimensionarea gi verificareapreliminaräla starealimitä de deformalii a funda{iilor de suprafa!ä,


indiferent de clasa de importan!ä a construcliei,precum qi la verificarea definitivä la starealimitä de
deformalii pentru fundaliile de suprafa!äin cazul construcliilor sensibile la tasäri din clasele de
importan!äIII, IV gi V, se admite, potrivit standardului3300/1-85,utilizarea valorilor modulului de
deformalieliniarä E, datain tabelul B.9.

B-8
TabelulB.9
Caracteizare a p ämänturi I or Indiceleoorilor e
Compozilie 0.45 0.55 0.65 0.75 0.85 0.9s 1 . 0 5
Originea Ig
granulometricä Valori de caicul ale modulului E,, kPa

Nisipuricu pietrig 50000 40000 30000


=
d N

Nisipuri fine 48000 38000 28000 I 8000

Nisipuripräfoase 39000 28000 I 8000 I i 0 0 0


Praf nisipos 0.25+i 32000 24000 16000 I 0000 7000
"Y
0)
C)
Praf, praf
argilos,argilä 0.75+l 34000 27000 22000 r 7000 14000 I r 0 0 0
Aluviale,
präfoasä,
deluviale,
argilä 0 .5 -0.7532000 25000 19000 14000 I 1 0 0 0 8000
\!v
! lacustre
nisipoasä
cd
P F Argilä,argilä 0.75+l 28000 24000 2 1 0 0 0 r8000 1s000 12000
N \ grasä 0 .5 -0.75 21000 r 8000 r5000 120 00 9000
8 ä
O F Praf nisinos 0 . 2 5 + l 33000 24000 17000 I 1 0 0 0 7000
- - Praf, parf
, = X Fluvio - argilos,argilä 0.75+l 40000 33000 27000 2 1 0 0 0
t s -
)5 glaciare präfoasä,
6 argilä 0 .5 +0.7535000 28000 22000 I 7000 14000
nisipoasä

3.4 In cazul amplasamentelorcu stratificalieuniformä, dacä se dispune de valori ale tasärilor


efective mäsuratela constructii existente.modulul de deformalie liniarä se poate stabili prin calcul
invers, pe baza deformaliilor mäsurate ale straturilor de pämänt. Aceste vaiori aie modulului de
deformalieE pot fi utilizate in calculul tasärilorprobabile aie unor construclii proiectate,cu condilia
verificärii uniformitätii caracteristicilorfiecärui stratprin sondajeexecutatepe amplasamentulfiecärei
noi constructii.

3.5 in condiliile specificatela pct. 3,2. modulul de deformalieliniarä E se poatedeterminape


baza valorilor modulului de deformatieedometricM, ctrrelatia:

E:Mo.M lkPal (8.7)

ln care:
M valoareade calcul a modulului de deformalieedometricpentru stratulrespectir,,
determinatäin intervalul de presiunicuprinseintre presiuneageologicäexistentäla
nivelul probei ("g, gi presiuneamedie ce aparein stratul comprimatin urma
,)
incärcäriifundaliei (onr*oftd ), in kilopascali;
\ " J

Mo coeficientde corecliepentrutrecereade la modulul de deformalieedometricla


modulul de deformalieliniarä (deteiminatpe teren cu placa).Valoarea
coeficienfuluiMo se determinäexpelimental;in cazulin carenu se dispunede
asemeneadate,valorile Mo sepot adopta,orientativ, conform tabelului8.10. Pentru
pämänturipräfoasegi argiloaseavändI. < 0,5 saue ) 1,i 0 dacänu se dispunede
dateexperimentale,se poateacceptaMo : 1.

B- 9
TabelulB.10
Indiceleporilor e
Denumireaoämänturilor I. 0 . 4 1 . . . 0 . 600. 6 1 . . . 0 . 800. 8 1 . . . 1 . 01 0, 0 1 . . . 1 . 1 0
Mo
N sipuri(cu exceplianisipului argilos) 1,0 1,0
Nisip argilos,praf nisipos,argilä 0,00...1,00 L,6 1 1
1,0
nisipoasä
Praf,praf argilos,argilä präfoasä 0,76.. .1,00 z,J 1,7 1.3 1.1
0,50...0,75 1,9 1
LtL
1
1,0
Argilä, argilä grasä 0 , 7 6 .i.,.0 0 1.8 1 5 1 ? t.2
0,50...0,75 1 . 5 1 i 1.1 1.0

3.6 Coeficientullui Poisson,v, poatefi adoptatcu valorile precizatein tabelulB.11.

T a b e l uB
l .1l
Denumireapämänturilor IJ

Bolovänisurisi pietrisuri 0.27


Nisiouri(inclusivnisipuripräfoasesi nisipuriarsiloase) 0,30
Praf.praf argilos,argilä nisipoasä.argilä präfoasä 015
Argilä, argilägrasä o" )4' -)

4. Calculultasäriiprobabile

(Fig.B.1).
prinmetodainsumäriipe straturielementare
4.1Calculultasäriiabsolute

e l

N-] 2
rl!
,z
t:*t t :

_t_
N

FiguraB.1

o Efortul unitar net mediu pnetpe talpa fundaliei se calculeazdcu relalia:

P n e t= P e f - Y ' D f lkPal (8.8)

m care:

B-10
P ef=
a
A
Q sumaincärcärilorde calcul provenitedin construclieinclusiv greutateafundalieigi a
umpluturii de pämäntcarestäpe fundafie,in grupareafundamentalä,in kilonewtoni:
A suprafalain plan a tälpii fundaliei,in metri pätrafi;
y greutateavolumicä medie a pämäntuluisituatdeasupranivelului tälpii fundafiei,in
kilonewtoni pe metru cub;
D1 adäncimeade fundare,in metri.
Observalie- in cazulgropilorde fundarecu lä1imimari (B > 10 m) executate in terenuricoezive,cändexistä
posibilitatea
ca fundulsäpäturiisäseumfledupäexcavare, efortulunitarnetrnediupetalpafundalieiseacceptä:
p : h

Iärä a consideraefectulde descärcareal greutäliipämäntuluiexcavat.ln acestcaz, pentrucalculul


tasärilorin domeniulde presiunip<y'Df , sepotutilizavalorilemoduluiuide defonnalie
liniaräla descärcare
E, determinate
conformSTAS894213-80.

o Pämäntul situat sub nivelul tälpii de fundare se imparte in straturi elementare.pänä la


adäncimeacorespunzätoare limitei inferioare a zonei active; fiecare strat elementarse constituiedin
pämäntomogengi trebuiesä aibä grosimeamai micä decät0,4 B.
Pe verticalacentrului fundaliei" la iimiteie de separalieale straturilor elementare,se calculeazä
eforturile unitareverticaledatoratenresiunii netetransmisede taloa fundatiei. c.urelatia:

oz =00'Pnet [kPa] (B.e)

m care:
ug coeficientulde distribulie al eforturilor verlicale,in centrul fuirdaliei,pentru
presiuni unifonn distribuitepe talpä,dat in tabelui 8.12, in funclie de rapoarlele
LIB qi zlB;
L lungirrea funda{ieidreptunghiulare, in metri:
B lätimeafundaliei dreptunghiularesaudiametrul fundafiei circulare,in metri;
z adäncimeaplanului de separalieal stratuluielementarfa!ä de nivelul tälpii
fundaliei. in metri;
pnetefortul unitar net mediu pe talpa fundaliei. conform relaliei B.8 in kilopascali.
Tabelul8.12
Fundatiiin formä de:
dreptunghi,cu raporful larurilor L/B
zlB cerc
1 2 >10
c[,0
0,0 1,00 1,00 1,00 1,00 100
o
' ) -) 0 ,9 5 0,96 0,96 0qR 0,98
0,4 0 ,7 6 0,80 0,87 0,88 0,88
0,6 o 55
v a r J 0,61 0,73 0,15 0.75
0,8 0,39 n45 05? 06? o64
1,0 0 ,2 9 0,34 0,48 05? il\1

1,2 o)) 0,26 0?g 0,44 0,48


r,4 0,r7 0,20 o1? 03R o4)
t,6 0,13 0,16 o )-7 o7) 0,37
)o 0,09 0 , 1I 0,19 o)a 0,31
?o
" ) e
0,04 il
v t v J
tl\ 0,10 0,13 i )1
40 0,02 0,03 0,06 0,08 0,16
-t ) t-l 0,02 0,02 0,04 005 0 1 ?
6,0 0,01 0,02 0,03 0,04 0,10

B-11
o Zona activä in cuprinsul cäreiase calculeazätasareastraturilor se limiteazä la adäncim€azs
sub talpa fundafiei,la care valoareaefortului unitar vertical o, datoratincärcärii fundaliei devinemai
mic decät20% din presiuneageologicä o n Ia adäncimearespectivä:

6z10,2ogz (8.10)

In situalia in care limita inferioarä azonei active rezultä in cuprinsul unui strat avänd modulul
de deformalie liniarä mult mai redus decät al straturilor superioare, sau avänd ES5000kPa,
adäncimeaz0 se majoreazäprinincludereaacestuistrat,sau pänälaindeplinireacondiliei:

6210,1ogz (8.11)

in cazul in carein cuprinsul zoneiactive stabilitäapareun stratpractic incompresibil


(E > 100.000kPa) gi existä siguranlacä in cuprinsul acestuia,pänä la adäncimeacorespunzätoare
atingeriicondiliei B.10, nu apar orizonturimai compresibile,adäncimeazonei active se limiteazäla
suorafataacestui strat.

Tasareaabsolutäprobabilä a fundatiei se calculeazäcu relafa:

n -med
u z i - '1r. r '
s = l o o ' ' B .uf E .[cm] (8.12)
[ lsi

m care:
p coeficientde coreclieegalcu 0.8t

oqed efortul vertical mediu in stratulelementari, calculatcu relalia:


ZI

med
oslP a6ilf
ZI ZI
kPa
LI

otff eforrul unitar la limita superioarä.respectivlimita inferioaräa stratului


";lO,
elementari. calculatcu relalia(B.9), in kilopascaii;
hi grosimeastratului elementari, in metri;
Ei modulul de deformalieliniarä al stratului elementari, in kiiopascali;
n numäruI de straturi elementarecuprinse in limita zonei active.

Observafii:
1. Pentrufundaliilede formä specialäin plan, la caredistribuliapresiunilorpe talpä se admitesä se
considere uniformä,eforturileo, la limitelestraturilorelementare sepot determinaconformprevederilorde ia
pct.3.7.3.2.
2. Pentrudistribuliide presiunipe talpä,diferitede ceauniformä,calcululeforluriloroz seefectueazä
cu metodecorespunzätoare.

B-12
. Pentru calculul tasärii suplimentareintr-un punct al unei funda1ii,sub influenla incärcärilor
transmisede fundaliile invecinate qi a supraincärcäriiterenului in vecinätateafundaliei respective,
eforfurile oz corespunzätoarc se determinäprin metodapunctelorde col1.
Eforhrl 6z la adäncimea z a unui punct aflat pe verticala collului unei suprafele
dreptunghiulareincärcatäcu presiuneauniform distribuitä pnet,se calculeazdcu relafia:

tl, =C{.g'Pngt [kPa] (8.13)

m care:
a" coeficientulde distribulie al eforturilor verticalela collul suprafeleiincärcate,care
se ia conform tabelului B. i3 in funclie de rapoarteleL/B Si zlB;
L lungimeasuprafeleiincärcate,in metri;
B lä1imeasuprafeleiincärcate.in metri;
z adäncimeapunctului considerat,fatäde nivelul de aplicarea incärcärii,in metri;
pnetpresiuneauniform distribuitäpe suprafalaincärcatä.in kilopascali.

TabelulB.13
Fundatii in formä de dreptunshicu raportul laturilor LiB
zlB I 2 3 >10
ctc
0" )0" 0 ,2 5 0 0 0.2500 0,2500 0 7500
a) 0.2486 0.2491 o )4q) o .tLq')
.)4?q
o4 0,2401 0 o )44) o )441
0,6 n ?lto 0.2329 o ???q n )14)
0,8 0 ,1 9 9 9 0,2I76 0,2196 n ))A)
1,0 0,1752 0,7999 0,2034 o )046
1 ) 0 , 15 1 6 0,1818 0 , 18 7 0 0 , 18 8 8
r,4 0 , 13 0 8 0,1644 0,17T2 0,11 40
1,6 0,1123 0,1482 0,1567 0,1604
-) ) o
" 0.0840 0,1202 0,1314 a.r3l4
l 0 0,0447 0,0132 0,0870 0 0gR7
A O 0,0270 0,0474 0,0603 0,07 58
-)"
1 t l 0.0179 0.0328 o n4?5 0,0610
6 0
" t "
0,0127 0.0238 0,0325 0,05 06

Pentruvaloriintermediare
Observalie: zJBgi L/B seadmiteinterpolarea
alerapoartelor liniaräa valoriiorog .

Prin suprapunereaefectelor se poate determinaeforful 6z pe verticala unui punct P sub o


fundalie aflatä la o distan!ä oarecarede o suprafa!ädreptunghiularäABCD, incärcatäcu o presiune
uniform distribuitäp".1(Fig. 8.2):

6z=pn(a"1+a"2-0c3 -0c4 ) [kPa] (B.14)

ln care:
ocl coeficientulde distribulie al eforturilorpentru dreptunghiulAEPG;
dcy idem, pentru dreptunghiulGPFD;
0c3 idem, pentru dreptunghiulBEPH;
ac4 idem, pentru dreptunghiulHPFC.

B-13
Observalie- Pentru funda{iilede formä specialäin plan, la care distribulia presiunilorpe talpä se adrnite
sä se considereuniformä, eforturile 6z pe verticaladiferitelor puncteale fundaliei se pot determinacu ajutorul
rnetodeipunctelorde col1,prin aproximareaformei realea fundafiei cu un numär de suprafetedreptunghiularegi
suprapunerea efectelor.

B ------l E
I

\J
H - - - - - -ixt

FiguraB.2

4.2 Calculul tasärii absoluteprin metodastratuluiliniar deformabil de grosimefinitä


in cazulin carein limita zoneiactiveapareun stratpractic incompresiüit(avand
E > 100.000kPa) sau atunci cänd fundalia are lälimea (sau diametrui) B > 10 m, iar stratul care
constituie zona activä se caracterizeazäprin valori E > 10000 kPa, tasareaabsolutä probabilä a
fundaliei se calculeazäprinmetodastratuluiliniar deformabilde grosimefinitä.
In acestcaz tasareaabsolutäprobabiläa fundaliei se calculeazäcu relalia:

pnet
s=100m t.'"1 tBrs)
"g5i+*(t-'i)
in care:
m coeficientde coreclieprin carese tine seamade grosimeastratuluideformabil
to, datin tabelulB.14;
pnet efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei,conform rel. B.8, in kilopascali;
B lä1imeatälpii fundaliei dreptunghiulare.sau diametrul fundatieicirculare.in
metn;
Ki, Ki-r coeficienli adimensionalidali in tabelul B.15, stabilili pentru nivelul inferior
respectivsuperioral stratuluii;
Et modulul de deformafieliniarä a stratuluii. in kilopascali;
Di coeficienfullui Poissonal stratuluii.

Observalie- Calculultasäriiseextindeasuprazoneiactive,carese impartein straturicu caracteristici


geotehnicede deformabilitatedistincte.in cazulin care zona activäesteconstituitädintr-unstrat omogen,
gi
coeficienliiK1 K;-1se stabilescnumaipentruadäncimea z = z0gi, respectiv,la nivelultälpii fundatiei:z : 0
(calcululefectuändu-se,
deci,pentruun singurstrat).

T a b e l uB
l .l4
z'lB m
0 ,0 0 ....0 ,25 [,5
0,26....0,50 r,4
0 . 5 1 . i...0. 0 1,3
1,01....1,50 r,2
l,5l....2,50 1.1
>? 50 1,0

B-t4
TabelulB.15
Fundatii in formä de dreptunehi cu raportul laturilor L/B
Fundafiiin
>10
formä de
zlB t 5 2 a
J 5 (fundalii
continue'
K
0" , 0" 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,1 0,045 0 ,0 5 0 0,050 0,050 0,050 0,050 0,052
0,2 0,090 0 , 10 0 0,100 0,100 0 , 10 0 0,i00 0,104
o" ) 1
- 0 , 13 5 0 , 15 0 0 , 15 0 0 , 15 0 0 , 15 0 0150 0 , 15 6
n4 0 ,1 7 9 0,200 0,200 0,200 0,200 0,200 0,208

i l )\ -
" o ?3? 0,250 0 ?50 0,250 0,250 n ?50 0,260
n6
v t v 0,266 0,299 0,300 0,300 0,300 0,300 0,31
I
0,7 0 ,3 0 8 o 74) 0,349 0,349 0,349 0,349 0,362
0,8 0 ,3 4 8 0,381 n ?o{ 0,397 0,397 0 ?97 0,412
0.9 0 .3 8 2 0.415 0.437 o 44) o 44? o 44) 0,462
1,0 0,411 0,446 o a.'76 0,484 0,484 o 4R4 0,51
i
1,1 o" )477
'-' 0,474 0,51 0,524 0 5?5 0 s?s 0,560
r,2 0 ,4 6 1 0,499 0 54? 0,561 0,566 0,566 0,605
4,482 0 5?1 {}\/{ || \u\ 0,604 0,604 0,648
r,4 0,501 0 5Jr 0,601 0,626 0,640 0,640 0,687

1,5 0 ,5 7 7 0 s60 o 6)5 0 655 0,611 0,614 0.126


r,6 0 5tl 0,577 0,647 0,682 0,706 0,708 0,163
r,7 0 ,5 4 6 o sq? 0,668 0,707 0,736 0 , 74 r
-77)
0,198
1,8 o 55R 0,606 0,688 0,730 0,764 o 0 R?1
1,9 0 ,5 6 9 0,618 0,708 0,152 0,79r 0,808 0,862

-)) o
" 0 ,5 7 9 0 ,6 3 0 i'71'.) 0,773 0,816 0,830 o Rq?
2,1 0,588 0,64r 0,737 0,191 0,839 0 R5? o q)1
) ) 0 ,5 9 6 0,651 0,751 0,809 0,861 0,885 0,949
-
Z,J
1
0,604 0,660 0,764 o R)4 0,888 0,908 0,916
.lA
0,611 0 ,6 6 8 0,77
6 0,841 0,902 0,932 1,001

-) , "\ 0,618 0,676 0,787 {| x ' \ \ 0,92r 0,955 r,025


) 6
- J " 0,624 0 ,6 8 3 0,198 0,868 0,939 4,977 1,050
)'7 0 ,6 3 0 0,690 0,809 0,881 0 955 0,998 1,013
? R 0 6?5 0 ,6 9 7 0,8i8 0,893 0,97r I,018 1 0q5
) q 0,640 0 ,7 0 3 0,827 0,904 0,986 1 , 0 83 1,1r7
3 0
' 1 " 0 ,6 4 5 0,709 0,836 0,913 1,000 1,057 1,138
3,1 0,649 0,774 0 R4l o q)4 1,074 r ,074 1,158
J,L 0 ,6 5 3 0 ,7 1 9 0,850 0,934 r,027 1,091 I,I]8
a a
- )- 0 ,6 5 7 o" )1' -) 4' 0 R57 0 941 i,040 1,107 I lq7
a ^
0,661 0,728 0,863 0,951 1,051 1,123 I t15

3 5
- t- 0,664 o'77') 0,869 4,959 I,062 1,138 1,233
4,0 0 ,6 7 9 0 , 75 l 0,891 0.995 1,11i 1,205 r,316
4,5 0,691 0,766 0,918 1 0)) 1,151 7,262 1,390
"5 ) 0- 0,700 0,777 0,935 7,045 1,183 1.309 r.4s6
Observafie:Pentru valori intermediare ale rapoartelor zJB gi L/B se admite interpolarealiniarä a
valorilor coeficientului K.

B-15
4.3 Calculul tasärii medii
Tasareamedie probabilä a construcliei se calculeazäefectuändmedia aritmeticä a tasärilor
absoluteprobabilea cel pulin 3 fundalii izolateale construcliei.
Cu cät suprafala construcliei este mai mare, cu atät numärul valorilor tasärilor absolute
probabilepebaza cärorase calculeazätasarcamedie trebuie sä fie mai mare.

4.4 Caiculul tasärii relative


Tasarearelativä probabilä se calculeazäca diferenla intre tasärile absoluteprobabile a douä
fundalii invecinate,raportatäla distanlaintre ele luänd in considerarecea mai defavorabiläsitua{iede
incärcare.

4.5 Calculul inclinärii fundaliei


. inclinareaprobabilä a unei fundalii rigide, dreptunghiulare,incärcatäexcentric,se determinä
cu relaliile:
Inclinarealonsitudinalä:

. )
, g e=l S r r i J l' ' (8.16)
E,r (L tz)3

inclinareatransversalä:

N't2,
o o r " = ! - u ä K '-
t' e (8.17)
" E* ( B r2 ) 3

in care:
N incärcareaverticaläde calcul ce solicitä excentricfundafia.in kilonewtoni;
e1 excentricitateapunctului de aplicarea forlei N mäsuratädin centrul tälpii
dreptunghiulare,paralel cu laturamare, in metri;
a2 excentricitateapunctuiui de aplicarea fortei N, mäsuratädin centrul tälpii
dreptunghiulareparalel cu laturamicä. in metri;
E-, um valorile medii ale modulului de deformalie liniarä, in kilopascaliqi respectiva
coeficientuluide deformarelateralä.pentru intreagazonä activä:
Kr,Kz coeficienli adimensionalideterminaliin funclie de raporlul laturilor L/B, dupä
graficeledin figuraB.3;
L,B lungimea,respectivlä1imeatälpii fundafiei, in metri.

Kl K2
2.4
0.5
2.0
0.4
1.6
n ?
1.2 \
0.2
0.8
0.1
0.4
1 2 3 4 S 6 7 8 9 10 n:L/B 12 3 4 5 6 7 B 910n:L,ts

Figura8.3

B-16
. Inclinarea probabilä a unei fundalii rigide, circularä, incärcatä excentric se determinä cu
relatia:

:(r-"ä)N .
tg0= (8.18)
4E*.13

m care:
N incärcareaverticaläde calcul ce solicitä excentricfundalia,in kilonewtoni;
E'n,Dm valorile medii ale modulului de deformalieliniarä, in kilopascaliqi respectiva
coeficientului de deformarelateralä,pentru intreaga zonä activä;
e excentricitateapunctului de aplicarea forlei N mäsuratädin centru,
in metri;
r raza fundaliei, in metri.

- inclinareaunei funda{iiavändin plan fonnä poligonaläse caiculeazä


Observa{ie cu aceeagi
reiafie,
razaegaläcu:
consideränd

/A
r=n/l ; A - suprafala
poligonalä,
in metripätrali
l|l7r

. inclinareaprobabiläa unei fundalii continuede lä1imeB, incärcatäexcentricse determinäcu


fonnula:

o , o + ( r - r ä )N . e
t' Do" 0 - (B.1e)
Em (erz)3
in care:
N incärcareaverticaläde calcul ce solicitä excentricfunda1ia,in kilonewtoni:
E'n,um valorile medii ale modulului de deformalieiiniarä, in kilopascaligi respectiva
coeficientuluide deformarelateralä,pentru intreagazonä activä:
B lä1imeatälpii fundaliei,in metri:
e excentricitateapunctului de aplicaliea fo4ei N, mäsuratäf4ä de axa
longitudinaläa tälpii continue.in metri.

. inclinareaprobabiläa fundafiilor, produsäin urma influenlei fundaliilor vecine,se calculeazä


cu relatia:

tse=a# sautgt=\a (8.20)

in care:
si,s2 tasärileabsoluteprobabilepentruverticalelefiecärei margini a fundaliei,
calculateconform rel. 8.12, in centrimetri;
B,L dimensiuneafundaliei luatäin consrderare, in direclia inclinärii, in centrimetri.

4.6 Calculul incovoierii relative a fundaliei


incovoierearelativäprobabilä a fundaliei se determinäcu relatia:

B-T7
^ 2 sr a- s lL - s ?L
f'- (B.21)
2l

in care:
Sl,S2 tasärileabsoluteprobabileale capetelorporfiunii incovoiatecarese analizeazä,
in centrimetri;
s3 tasareaabsolutäprobabilämaximä sauminimä pentruporliunearespectiväa
fundaliei, in centrimetri;
I distanlaintre puncteleavändtasärileprobabile s1gi s2,in centrimetri.

B.4. CALCULUL TERENIULUI DE FLNDARE LA STAREA LIMITA DE


CAPACITATE PORTANTA

(SLCP1)
L Cazultundalieide suprafa!ä

1.1Condiliadeindeplinit
portantesepoatefacecu
In cazulfundatiilordirectecu talpaorizontalä,verificareacapacitä1ii
relatia:
t

P e f< m c ' P c r Itpu] (8.22)

ln care:
r !
PeI- ' r
LB

V componentaverticaläa rezultanteiincärcärii de calcul provenitädin gruparea


specialä.in kilonewtoni:

l l

L,B dimensiunile
redusealetälpii funda1iei.
determinate
cu relaliiie:
I

L=L-2
, "1 (8.23)
B=B-2el

L,B lungimea,respectivlä1imeatälpii fundatiei,in metri;


at,az excentricitä1ilerezultanteiincärcärii de calcul fa!ä de axa transversalärespectiv
axa longitudinaläa fundafiei,in metri;
mc coeficient al condiliilor de lucru egal cu 0"9;
p.. presiuneacriticä. in kilopascali.

1.2Calcululpresiuniicritice,p.,
Cänd rezultantaincärcärii de calcul prezintäo inclinare fa!ä de verticalä mai micä de 5o gi in
condiliile unei stratificalii aproximativ orizontale,presiuneacriticä se poatecalculacu relafia:
* -'-- ^ ^ *
pcr=y .B .Ny.try*q.Nq.lq+c' .N..7". lkPal (8.24)

in care:
*
y greutateavolumicä de calcul a straturilorde pämäntde sub talpa

B_18
fundafiei,in kilonewtoni pe metru cub;
I

B lätimearedusäa täloii fundatiei.in metri:


Ny,
I
Ng,
Y
Ns .o.fi.i.n1i adimensionalide Lup,uitut"portanta
caredepinddevaloarea

de calcul a unghiului de frecareinterioarä, @* al straturilorde pämänt


de sub talpa fundaliei conform tabelului 8.16;
q suprasarcinade calcul care aclioneazäIanivelul tälpii fundafiei,lateral
fafä de funda1ie,in kilopascali;
.* valoareade calcul a coeziunii straturilor de pämäntde sub talpa
fundaliei, in kilopascali;
),y ,),q,)us coeficienlide formä ai tälpii fundafiei,conformtabelului8.17.

TabelulB.l6
N^, N^ N.
o* I

00 0,0 1,0 5 1
50 0,1 1,6 ")-
100 o" ) -) ) 5
-t- R
" ) '1
150 n'7 -? ) q- 11 , 0
200 1,8 6,4 14,8
22'30 2,7 9.) 17,5
250 4 1 l0,J )o1
aToaA
zt )ll o.l 13"9 )4, q
1^O
JU 9,0 18,4 io1
aaoaA
J ' J ( , , 13.6 -) ,4)6" 37,0
J)- )o4 a 1 a
46,1
a?orn
J / J U : r.o 45,8 5R4
*
" t
'

400 4l,l 64.2 ' - )-


42"30 75 , 0 9r,9 qql
A<o 120.5 134.9
AJ 133,9

Tabelul8.17
Formafundaliei )
'1
i ]"y
Y
- Continuä 1.0 1,0
- Dreptunghiularä
B I L> 0,2 1 + 0.3B'lL', 1,- 0,4B',lL',
- Pätrat,cerc 1
t
a
l 0.6

I .3 Caracteristicigeotehnice
Caracteristicilegeotehnicey* . @* $i c* se introduc cu valorile de calcul corespunzätoare
unui
nivel de asigurarecr>0,95, conformSTAS 3300/l-85.

La determinareavalorilor O* gi c* trebuiesä se linä seamade stareaterenuluide fundareqi de


vitezade aplicarea incärcärilorpe teren,conformSTAS 3300/1-85.
In cazul prezentei sub fundafie a unei stratificalii in care caracteristicilede rezistentäla
-r( t<
forfecare (D qi c nu variazäcu mai mult de 5A% fa!ä rle vaiorile medii se pot adopta,pentrucalculul
capacitä1iiportante,valori @*, c* gi y* ca medii ponderatecu contribulia fiecärui strat.

Grosimeazonei de pämänt de sub fundalie, ale cärei caracteristicigeotehnice O*, c* gi y


intervin in stabilireapresiunii critice, pcr,se poatedeterminacu relafia:
B-19
t=n.r(o*) [*] (8.2s)
\ /

m care:
t grosimeazonei de pämänt,in metri;
B lä1imeafundafiei,in metri;
^/ - x\
f lA I coeficientadimensionalin funclie de unghiul de frecareinterioaräal stratului
de pämäntin contactcu talpa funda1iei,conform tabeluluiB.18.

T a b e l uB
l .lS
o '(*.)

00 0,70
50 0,J5
100 0,80
150 0R5
2Ao ool
250 1,00
300 1,10
350 1,30
400 1,70
,.1{o
AJ 2,20

In cazul in care in cuprinsul zonei active la o adäncimez mäsuratäde la talpa fundaliei apare
un strat mai slab, avänd rezistenla la forfecare sub 50% din valoarea rezistenfei la forfecare a
straturilor superioare,se va verifica capacitateaportantä a acestui strat ca gi cänd fundatia datä s-ar
rezemadirect pe stratul slab transmi!ändu-i o presiune efectir'ä egalä cu eforrul vertical 7a cota z
calculat^infunclie de incärcarearealäaplicatäla cota de fundare.
In condiliile in care nivelul apei subteranese gäsegtedeasupracotei de fundaresauin cuprinsul
zonei de pämänt dintre talpa fundaliei qi adäncimeat. trebuie sä se linä seamade reducereagreutälii
voiumice a pämäntuluiprin efectul submersärii.

1.4 Limitarea excentricitä1ilor


o La fundaliile dreptunghiularetrebuie sä se urmäreascärespectarea
condiliei:

. l a
e i e i r
-*-i<; @.26)
L . B . Y

in care:
ar,e2 excentricitä1ilerezultanteiincärcärii de calcul fa!ä de axa transversalärespectiv
axa longitudinaläa funda1iei,in metri;
L,B lungimea,respectivlälimeatälpii fundafiei,in metri.

o La fundaliile circularetrebuie sä se urmäreascärespectareaconditiei:

elr<0,59 (8.27)

in care:
r raza fundafiei,in metri;
B-20
e excentricitatearezultanteiincärcärilorde calcul. in metri.

2 Cazulfundaliei supusäla solicitäri transversale(SLCP 2)


in cazul in care esteposibilä deplasareafundaliei sub acliuneacomponenteiincärcäriiparalelä
cu planul tälpii trebuiesä se facä verificareala alunecarecu relafia:

T<m6.pt.N tkNl (8.28)

in care:
N,T componentanormalä,respectivparaleläcu planul tälpii a rezultanteiincärcärilor
de calcul la nivelul tälpii fundaliei,in kilonewoni;
rn6 coeficientulcondiliilor de lucru egal cu 0,8;
tr coeficientulde frecarepe talpa fundafiei.

Coeficientul de frecare p se determinäprin incercäri de teren sau de iaborator.in lipsa unor


rezultateexperimentale se pot adoptavaloriledin tabelul8.19.

TabelulB.i9
Denumireanämäntului p
0,25<I.<0,5 0.20
Argile avänd: s I. < 0,75 0"25
Ic > 0 7 5 0,30
Argile nisipoase.nisipuri argiloaseqi pämänturipräfoase 0,30
Nisipuri fine 0,40
Nisipurimiilociisi marr 0,45
Pietrjsuri
si bolor'änrsun 0,50
Terenuristäncoase 0,60

3 Cazulfundaliei pe taluz sauin apropierede taluz (SLCP 3)


in cazulconstrucliilor fundatepe un teren cu inclinäri pronunlatesau pe o platformä situatäin
apropiereaunui versant sau taluz, trebuie sä se verifice atät stabilitatea localä a fundafiei cät qi
stabilitateageneraläa ansambluluiteren-construclie.
Dacä terenul esteconstituit din straturide pämäntaproximativ orizontale,avändcaracteristicile
de rezisten!äla forfecarepulin diferenliate,se recomandäverificarea stabilitätii generalepe suprafele
circular-cilindricede alunecare.resoectändu-se relatia:

M'. < m'. . M, kNm (B.29)

in care:
M. momentul de rästurnareal prismei de pämänt in raport cu centrul suprafeleide
cedarecircular-cilindriceceamai defavorabilä,in kilonewtoni metru;
M, momentul de stabiiitateal prismei de pämäntin raport cu acelapicentru,in
kilonewtoni metru;
m. coeficiental conditiilor de lucru egal cu 0,8.

B-21
ANEXA C
CALCULUL GRINZILOR CONTiNUE PE MEDIU WINKLER

C.l, METODA DE CALCUL BAZATA PE SOLUTiI EXACTE

1. Grinda continuäpe o singurädirecfie

Pentrucalcululmomentelor,forlelor täietoaregi sägelilorgrinzii se porneqtede la ecuatiadiferentialäa


fibrei medii deformatea unei srinzi care lucreazäla incovoiere:
r4
-E. Io z (c.1)
.= p
dX
unde B esteincärcareape unitateade lungime,iar EI reprezintärigiditatea grinzü.

+ -
Intre B gi presiunea
de contactla nivelultälpii defundaresepoatescrieurmätoarea
relafie:
p = pB (C.2)
undeB esteiälimeagrinzii.
a .
lnlocuindecualia(A-2) in ecualia(A-1) obtinem:

a 4
6 7
EI=+pB=0 (C.3)
OX

ecuatiaD =k.z se obtine:


Luänd in considerare

d 7
EI-+k,zB=O (C.4)
ox

daz k"B
#+::::_z=0 (C.5)
dx' EI

Seinmullegtegi seimparteal doileatermencu 4:

d o z 4-k-"' B
-
.+ z=0 ( C6 )
dxo 4EI

Seintroducenotafiai = t/]+ unde2' semäsoarä


in m-r.Ecuatiadiferentialädevine:
V 4EI

d"z .^r
ä* 4 ) " u z =0 (C.7)
OX

Solulia generaläa acesteiecualii diferenlialeeste:

i v / ^
z = e ' ' ^ ( C ,c o s T u x * C ,s i n 2 , x ) + . - ^ . ( C ,c o s 2 ' " x + Csoi n l " > ; ) (C.8)

Constantelede integrareC1,i:I-4, se determinädin condiliile de margine.

c-r
1 . 1Grindä
. de lungime infinitä incärcatäcu o for!ä concentratä(Fig. C.1)
P
l B l
-T
r.iTln
l'ii't)'riI Ih
l:.+'.1'",'.:'rl
l_

Fig.C.1

Din condiliiledemargineseobline:
- PentruX = *co M:0, T=0 deciCt:Cz=O.
-p = dx : 0 d e c C
- e n t r ux 0 , i ::Cq
cly

- pentru P Pl. Pl. Pi"


x:0 T: I a..i
- - - ^ C, -4 = ^
- r = Co
2 gElil 8Eh4 o ., k,B 2k,B
ö-b,l:
4EI
Solufiaecualieidiferenlialedevine:

P). -i. Pi-


icos)"x+ sin2"x)= :-
z = ..:-_-e-'^ f, (2"x) (c e)
2k,B 2k,B
undef, (i"x)= e-'^lcosl"x + sin2"x)

dz
*" ^ P7,: -1r P).: ^ ,^
=0=- e - ' - ' S i1nX = - 1 , ' _ f , ( i " X . ; (c,10)
dx k.B k,B "'
undef, (2'x)= e-^*sin2ux.

notafial" : +.
Seintroduce

(c 11)

I -^*
M = - P 1" -iAe (cos2ux- sinr.) = ().x)
P1"f3
T ;
unde f, (1,") = e-t"lcos2,x- sin7rx)

;j- 't. lot4


2P!€
-t* 4EI e-t* cos)"x
cos7"x= -
V L L LI le

r
dx'
f
bI k.B k,Bl" (c.12)
I I
T = -P .-'* cos),x= - Pf,(7-x)
2 2
=
unde fo()x) e-t*cos).x

Valorile funcliilor f, (I") , f, ()x) , f, ()"x) , fo()"x)sunt datein tabeleleCI-C4.

c-2
TabelulCl
f, a
),x Lx F
rl Ix rl 2vx rl 7,x rl

0 I I 3 4 5 o 7 8 o
0.000 1.000 1.040 0.484 2.080 0.048 3.120 -0.043 4 . 16 0 -0.021
0.040 0.998 1.080 0.460 2.120 0.040 3.160 -0.043 4.200 -0.020
0.080 0.994 1.120 0.436 2.160 0.032 3.200 -0.043 4.240 -0.0 9
0.120 0.987 1.160 0.413 2.200 0.024 3.240 -0.043 4.280 -0.0 8
0 . 16 0 0.977 1.200 0.390 2.240 0.017 3.280 -0.042 4.320 - 0 . 07
0.200 0.965 1.240 0.368 2.280 0.01i ).JZV -0.042 4.360 - 0 . 06
0.240 0.951 1.280 0.346 2.320 0.005 3 . 36 0 -0.041 4.400 - 0 . 05
0.280 0.935 1,320 0.325 2.360 -0,001 3.400 -0.04i 4.440 -0.0 5
0.320 0.918 1.360 0.305 2.400 -0.006 3.440 -0.040 4.480 - 0 . 04
0.360 0.899 1.400 0.285 2.410 -0.0i 0 3.480 -0.039 4.520 -0.0 3
0.400 0.878 1.440 0.266 2.480 -0.015 3.s20 -0.038 4.560 - 0 . 01
0.440 0.857 1.480 0.241 2.520 -0.019 3.560 -0.038 4.600 -0.0I
0.480 0.835 r.520 0.230 2.560 -0.022 3.600 -0.037 4.640 -0.0 0
0.s20 0 . 8 1I 1.560 0.2t2 2.600 -0.025 3.640 -0.036 4.680 -0.0 0
0.560 0,787 1.600 0 . 19 6 2.640 -0.028 3.680 -0.03
5 4.720 -0.009
0.600 0.163 1.640 0 . 18 0 2.680 -0.031 3.120 -0.034 4.760 -0.008
0.640 0.738 1.680 0.165 2.720 -0.033 3.160 -0.032 4.800 -0.007
0.680 0,712 1.720 0 . 15 0 2.760 -0.035 3.E00 -0.031 4.840 -0.007
0.720 0.687 t , 76 0 0.t31 2.800 -0.037 3.840 -0.030 4.880 -0.006
0.760 0.66r t.800 0 . 12 3 2.840 -0.03 8 3 . 88 0 -0.029 4.920 -0.006
0.800 0.635 i.840 0.111 2 . 88 0 -0.040 3.920 -0.028 4.960 -0.005
0.840 0.610 1.880 0.099 2.920 -0.041 3.960 -0.027 5.000 -0.005
0.880 0.584 1,.920 0.088 2.960 -0.042 4.000 -0.026
0.920 0 . 5 58 1.960 0.071 3.000 -0.042 4.040 -0.025
0.960 0.533 2.000 0.067 3.040 -0.043 4.080 -0.024
r.000 0.508 2.040 0.05
7 3.080 -0.043 4,120 -0.023

TabelulC2
^x € )"x €
II /,x f
l1 ),x
0.000 0.000 040 0.305 2.080 0 . 10 9 3.120 0.001 4.160 -0 0 1 3
0.040 0.038 080 0.300 2.120 0.102 3.160 -0.001 4.200 -0.013
0.080 0.074 r20 0.294 2.160 0.096 3.200 -0.002 4.240 -0.013
0.120 0.106 160 0.287 2.200 0,090 3.240 -0.004 4.280 -0.0I 3
0 . 16 0 0 . 13 6 200 0.281 2.240 0.083 3.280 -0.005 1.320 -0.012
0.200 0 . 16 3 240 0.214 2.280 0.078 3.320 -0.006 4.360 -0.012
0.240 0.187 280 0.266 2.320 0.071 1.360 -0.008 4.400 -0.012
0.280 0.209 320 0.259 2.360 0.061 3.400 -0.009 4.440 -0.011
0.320 0.228 360 0.251 2.400 0.061 3..i40 -0.009 4.480 - 0 . 0 I1
0.360 0.246 400 0.243 2.440 0.056 3.480 -0.00 4.520 -0.011
0.400 0.261 440 0.235 2.480 0.051 3.520 -0.0 4.560 -0.010
0.440 0.274 480 0.227 2.520 0.047 3.560 -0.0 1 4.600 - 0 . 01 0
0.480 0.286 520 0.218 2.560 0.042 3.600 - 0 . 02 4.640 -0.010
0.520 0.295 560 0.210 2.600 0.038 3.640 -0.0 -) 4.680 -0.009
0.560 0.303 600 0.202 2.640 0.034 3.680 -0.0 a
J 4.720 -0.009
0.600 0.310 640 0 94 2.680 0.031 3.720 -0.0 3 4.160 -0.009
0.640 0.315 680 0 85 2.720 0.027 3.760 -0.03 4.800 -0.008
'77 -0.0 4 -0.008
0.680 0.319 720 0 2.160 0.024 3.800 4.840
0.720 0.321 760 0 69 2.800 0.020 3.840 -0.0 4 4,880 -0.007
0.760 0.322 800 0 6I 2.840 0.01
7 3.880 -0.0 4 4.920 -0.007
0.800 0.322 840 0 53 2.880 0 . 05r 3.920 -0.0 / 4.960 -0.007
0.840 0.321 880 0 2.920 0.0i2 3.960 -0.0 4 5.000 -0.006
0.880 0.320 920 0 38 2.960 0.009 4.000 -0.01
0.920 0 . 3i 7 960 0 30 3.000 0.007 4.040 -0.0 4
0.960 0.314 000 0 z) 3.040 0.005 4.080 -0.0 ,4
1.000 0.310 040 0 t6 3.080 0.003 4.120 -0.0 3

c-3
TabelulC3
i,"x r3 ^x l"x f
l1 7uX {
t1 7ux T
rl

0.000 1.000 1.040 -0.126 2.080 -0 70 3.t20 -0.045 4.160 0.005


0.040 0.922 1.080 -0.139 2.120 -0 65 3.160 -0.042 4.200 0.006
0.080 0.846 I 120 -0.152 2.160 -0 60 3.200 -0.038 4.240 0.006
0.120 0.774 1.160 -0.162 2.200 -0 55 3.240 -0.035 4.280 0.007
0.160 0.705 1.200 -0.172 2.240 -0 50 3.280 -0.032 4.320 0.007
0.200 0.640 1.240 -0.180 2.280 -0 44 3.320 -0.029 4.360 0.008
0.240 0.s71 1.280 -0.187 2320 -0 39 3.360 -0.026 4.400 0.008
0.280 0.517 1.320 -0.192 2.360 -0 )+ 3.400 -0.024 4.440 0.008
0.320 0.461 1.360 -0.19',7 2.400 -0 28 3.440 -0.021 4.480 0.008
0.360 0.407 1.400 -0.201 2.440 L) 3.480 - 0 . 09 4.520 0.009
0.400 0 . 35 6 t.440 -0,204 2.480 -0 1 8 3.520 - 0 . 07 4.560 0.009
0,440 0.308 1.480 -0.206 2.520 -0 t2 3 . 56 0 - 0 . 0A 4.600 0.009
0.480 0.263 t.520 -0.201 2.560 -0 0 7 3.600 - 0 . 02 4.640 0.009
0.s20 0.221 1.560 -0.208 2.600 -0 02 3.640 -0.01 4.680 0.009
0.560 0.181 1.600 -0.208 2.640 -0.091 3.680 -0.009 4.720 0.009
0.600 0 . 14 3 1.640 -0.20'7 2.680 -0.092 3.120 -0.007 4.760 0.009
0.640 0.108 1.680 -0.206 2.120 -0.087 3.160 -0.005 4.800 0.009
0.680 0.075 1.720 -0.204 2,160 -0.082 3.E00 -0.004 4.840 0.009
0.120 0.045 r.160 -0.201 2.800 -0.078 3.840 -0.003 4 . 88 0 0.009
0.760 0.017 1.800 -0 9 9 2.840 -0.013 3.880 -0.001 4.920 0.009
0.800 -0.009 1.840 -0 9 5 2.880 -0.069 3.920 0.000 4.960 0.009
0.840 -0.033 1.880 -0 92 2.920 -0.064 3.960 0.001 5.000 0.008
0.880 -0.055 1.920 -0 8 8 2.960 -0.060 4.000 0.002
0.920 -0.076 1.960 -0 8 4 3.000 -0.056 4.040 0.003
0.960 -0.094 2.000 -0 7 9 3.040 -0.052 4.080 0.004
1.000 -0.11I 2.040 -0 l 5 3.080 -0.049 4.[0 0.004

TabelulC4
/rX

L4 )"x f f, )"x f
Äx f.
0.000 1.000 .040 0.r79 2.080 -0.061 3.r20 -0.044 4 . 16 0 -0.008
0.040 0.960 080 0.160 2.120 -0.063 3.160 -0.042 4.200 -0.007
0.080 0S20 120 0.142 2.160 -0.064 3.200 -0.041 4.240 -0.007
0.120 0 . 8 8i 160 0.125 2.200 -0.065 3.240 -0.039 4,280 ,0,006
0 . 16 0 0.841 200 0.109 2.240 -0.066 3 280 -0.037 4.320 -0.005
0.200 0.802 240 0.094 2.280 -0.067 3.320 -0.036 4.360 -0.004
0.240 0.764 .280 0.080 2.320 -0.067 3.360 -0.034 4.400 -0.004
0.280 0.126 320 0.066 2.360 -0.067 3.400 -0.032 4.440 -0.003
0.320 0.689 360 0.054 2.400 - 0 . 0 6/ 3.440 -0.031 4.480 -0.003
0.360 0.653 400 0.042 2.440 -0.061 3.480 -0.0t9 4.520 -0.002
0.400 0.617 440 0.031 2.480 -0.066 3.s20 -0.028 4.560 -0.002
0.440 0.583 480 0.021 2.520 -0.065 3.560 -0.026 4.600 -0.001
0.480 0.549 520 0.011 2.560 -0.06s 3 . 6 0 0 -0.025 4.640 -0.00r
0.520 0 . 51 6 560 0.002 2.600 -0.064 3.640 -0.023 4.680 0.000
0.560 0,484 600 -0.006 2.640 -0.063 3.680 -0.022 4.720 0.000
0.600 0.453 .640 -0.013 2.680 -0.061 3.720 -0.020 4.760 0.000
0.640 0.423 680 -0.020 2.120 -0.060 3.760 -0.0 o 4.800 0.001
0.680 0.394 720 -0.027 2.760 -0.059 3.800 -0.08 4.840 0.001
0.720 0.366 760 -0.032 2.800 -0.057 3.840 -0.0o 4.880 0.001
0.760 0.339 800 -0.038 2.840 -0.056 3.880 -0.0 5 4.920 0.002
0.800 0 . 31 3 840 -0.042 2.880 -0.054 3.920 -0.0 4 4.960 0.002
0.840 0.288 880 -0.046 2.920 -0.053 3.960 -0.0 3 5.000 0.002
0.880 0.264 920 -0.050 2.960 -0.051 4.000 -0.0 2
0.920 0.241 960 -0.053 3.000 -0.049 4.040 -0.0 i
0.960 0.220 000 -0.056 3.040 -0.048 4.080 -0.0 0
1.000 0 . 19 9 .040 -0.059 3.080 -0.046 4.120 -0.009

c-4
in figura C.2 este prezentatävarialia funcliilor f,(i,*), fr(},x), fr(I*) gi fo(),x) cu argumentul ?'.x,
funclii ce pot fi utilizate pentru calculul lui 2,0, M qi respectivT.

Deoarecediagramade for!ä täietoareeste antisimetricäfafä de punctul de aplicalie al forfei. valorile


funcfiei f+ vor fi luate cu semnul prezentatin tabel atunci cänd forla este situatä la stängasectiunii de
calcul gi cu semnschimbatcänd forla estela dreaptasecliunii de calcul.
+ -
In figura C.3 sunt date diagramelede sägeatä,rotire. moment incovoietor gi for!ä iäietoarepentru
grinda de lungime infrnitä aclionatä de for!ä concentratä.

i"x (-)
-0.3

n,)

-0.1

0.0

0.1

0.2

':'01

5
V 0.4

t t \

0.6

0.7

0.8

0.9

t.0

FiguraC.2

c-5
FiguraC.3

1.2.Grindä de lungime infinitä aclionatäde mai multe forfe concentrate


+
in situaliain caregrinda esteaclionatäde mai multe forle concentrateP1,i:1+n, determinareavalorilor
pentruz, e,M, T intr-o secliunedatä se face prin suprapunereaefectelor(Fig. 6).
7 -!-
. = r 2 ) n , r , "( i' x , ) (c.13)
2kB?

e=+: ir,r,1l.*,;
k.B;
(c.14)

l +
M = I l . ) P, f , ( 2 'x') (c.1s)

1+-
T=l) Pf,(i"x,) (c.16)

c-6
t l f l

-f:
9.v74 ln
l.':;1i../.1;;..N
V
..r r)
I !,t ,.t'

calcul

L3. Grindä de lungime infinitä aclionatäde un mornentincovoietor

MomentulincovoietorMs esteinlocuit in calculprin cuplul PÄx (Fig. C.5).


M^
/ \
: J\.

FiguraC.5

Pentru determinareatasärii grinzii intr-o secliune situatäla distanla x fa{ä de punctul de aplicare al
cuplului seutilizeazärelalia(C.11)in cazula douäforle concentrate:

P), P2, 7" .. dx


z= -- I ,( / - x ) + - t l i - ( x- d x) l = P I L( r . x ) I- l r - ( r- d x'),l' ,l - =
2k,B " 2k,B 2k,B dx
(c.r7)
M n i " f , ( l . x ) - f , [ 7 " ( x - d x )_] M " ] . d f r
Mo7.t Mo7,t
= e _ , s, i n ; . , = f^(),x)
2k,B dx 2k,B dx 2k,B 2k,B

Astfel, pentru calculul sägelii in cazul grinzü infinite aclionatä de un moment incovoietor Mp este
utilizatä funclia f, ().x) , funclie care descrie rotirea in cazul grinzri infinite aclionate de o for!ä
concentratäP. Aceastainseamnäcä pentru Q, M qi T se vor utiliza, prin permutare,tot funcliile fr, f: $i
f+ dupä corespondenla descrisäin tabelul 5.

TabeiulC.5
Funclii utllizate in cazul
srinzii a;tionate de:
P Mo
L f^ t L2

e L1

M f.J
L4

T I1 f^ l

c-7
1.4.Grindä de lungime finitä

Pentrufolosireafuncliilor determinatein cazul grinzri de lungime infinitä, grinda de lungime finitä se


calculeazäprin metoda forfelor fictive.

Se considerägrinda de lungime finitä care estetransfonnatäin grindä infinitä prin prelungireafictivä a


capetelorA 9i B (Fig. C.6).

Asupra grtnzh de fundalie consideratäca grindä infinitä actioneazäsistemul de incärcäri Pi, i:l+n.
impreunä cu forlele fictive V1, i:1+4 amplasatede o parte qi de cealaltä a grinzii cu valori astfel
determinateincät stareade eforturi gi deformalii in grinda de lungirnefinitä sä nu se modifice.

"1"1 "1'1
d
EI

FiguraC.6

Pentru determinareafor{elor fictive se irnpuncondiliilepentrucapetelelibere ale grinzii qi anume:


Ma:0, Tn:0, Me:0, Te:0.

Utilizänd funcliile f, (l* ) li fo (1,*,) C.finite anteriorgi impunänd condiliile pentru capetelelibere ale
grinzii se oblin patru ecualii liniare pentru determinareavalorilor for{elor fictive.

Pentru simplificarea calculelor se alege distanla de la for,ta V1 la capätul A ai grinzii astfel incät
momentul incovoietor sä fie egal cu zero, iar punctul de aplicalie pentru V2 astfel incät forla täietoare
corespunzätoare in secliuneaA sä fie egaläcu zero.

? r i e , t
In acelagimod se procedeazägi cu forlele V: gi Va cu privire la momentele gi fo4ele täietoarein
capätulB al grinzii.

Din tabelelepentru funcliile fr()"x,) qi fo(}"x,) rezuitä cä. pentru ca for,telefictive care apar intr-o
ecualie sä se anuleze alternativ, distanlele de la capeteiegrinzii finite la punctele de aplicalie ale
forlelor fictive sä fie alesedupä cum urmeazä'.

It /"t\
pentrucaref,l;i=0 (c.18)
+L \'+/

n /-\
'^
a1
Lt,
pentrucarefol;l=0 (c le)
\/)

Forlele Vi, i:1+4 astfel oblinute se introduc in schema de incärcare a grinzli finite iar calculul
deformaliilor gi al eforturilor seclionalese poate face utilizänd tabelele gi diagramelepentru grinda
infinitä.

c-8
2. Grinzi continuepe douä direclii

2.I . Ipotezanodurilor articulate


+ .-
In aceastäipotezä urmeazäa se repartizape celedouä direclii doar forla concentratäV1 ce aclioneazä
(Fig. C.7).
in nodul i. M1*qi Mly se transmit integraltälpilor pe care ac\ioneazä,

/'
t
I
'
V
z

K / '

,,
FiguraC.7

Se poate scrie condilia de echilibru:

V, = V* + V,, (C.20)

Pentrui:1+n se pot scrien ecuatiipentru cele n noduri ale relelei de grinzi. Rezultän ecualii cu 2n
necunoscute.

Cel de-al doilea set de n ecualii se obline exprimändcondilia de continuitateexprimatäin termeni de


tasare.Se scrierela{ia:

Zi, = zis, (C.21)

p
Deoarece,conform ipotezeiWinkler . r e l a i i aC . l l d e v i n e :
1.
Na

Pi*
=
Piy (c.22)

condilie careexprimä egalitateapresiunilordatorateincärcärilorV1*,V1, pe cele douädireclii.

Ecualia de echilibru (relalia C.20) qi ecualiade continuitate(relafia C.22) exprimatepentru fiecarenod


formeazäsistemul de 2n ecuafii cu 2n necunoscuteprin rezolvareacäruia se determinäincärcärilein
noduri.

Dupä determinareaincärcärilorpe noduri, fiecaredin tälpile relelei se calculeazä,


ca talpäcontinuäpe o
singurädireclie, determinänddiagrameleM gi T necesarepentru dimensionareaacestora.

2.2. Ipotezanodurilor incastrate

in aceastä ipotezä urmeazä a se repartiza pe cele douä direclii atät forla concentratäVi cät $i
momenteleM;, $i M1, fig. C.7).

Momentele incovoietoare se descompunin momente care determinä incovoierea grinzü pe care


ac[ioneazäqi momente care produc torsiunea grinzh pe direclie transversalä.

c-9
Ecuatiilede echiiibru pentrunodul i sunt urmätoarele:

[v =v +V
l l x l \
l -

jMt" = Mi" + Mi1'-,orri*.


in.ouoi"r. (c.23)
t -
= Miy-in"ouoi"r.f Mü-,orriun.
lM',

Rezultä3n ecua{iicu 6n necunoscute.

Celelalte3n ecualii se oblin din condiliile de continuitatecare exprimä egahtateasägelilor(tasäri) cät


gi a rotirilor gi anume:
- sägeata(tasarea)grinzli longitudinale (direclia x) in nodul i trebuie sä fie egalä cu sägeata
(tasarea)grinzli transversale(direclia y) in nodul i,
- rotirea din incovoiere a grinzli longitudinale(direcfia x) in nodul i sä fie egalä cu rotirea din
torsiunea grinzä transversale(direclia y) in nodul i,
- rotirea din torsiune a grinzii longitudinale(direclia x) in nodul i sä fie egalä cu rotirea din
incovoierea griruä transversale(direcliay) in nodul i.

C.2 METODE NUMERICE,DE CALCUL

1. Metoda diferenfelorfinite

Eforturile seclionalein grinda de funda{iepot fi calculateutilizänd metoda diferenlelorfinite. Metoda


se poate aplica Ia grinzi continue pentru orice numär de stälpi care aduc la fundalie forle axiale gi
mollente incovoietoare concentrate.

Pantafibrei medii deformatea grinzli de fundaliein secliuneai (Fig. C.8) se poateexprimain diferenle
finite cu relatia:

/ Ä-\
{ " " 1 , ( n t )t
- t -
fz,-,-2,\
= t - l (c.24)
l , l
\oxli \Ax/, \ Ax ),

p
- l
D

T l I I T 1 l T T l
Rl R2 Ri Rn_t R,

FiguraC.8

c-10
Pentru aceeagisecliunei se poate determinavaloareacelei de-a doua derivate a tasärii z, obfinändu-se
urmätoarelerelalii:

( tz\
^ l I
. a l t -
d-z
--;-=u|
, (- d z \ \ A x/ Nz 1 ( z , - ,- z , _ - z , - z , - ,\
|=-=----.-=- | |
d-x \d*/ Ax Ax' Ax \ Ax Ax ) (c.2s)
d" _zi*t-Zz,+zi-l
d2x Ax2

Pentru cazul general(n secliuni de calcul) expresiilederivatei de ordinul II gi respectivde ordinul III
se scriu sub forma:

d : z - -Z n - t - 2 z n + z n - ,
-_ f r
dxt (ax)t
(c.26)
z n * : - 2 z n u ,+ 2 z n _ ,- z n _ .
r 1
_ ff f d'z
dx3 2(Äx)3

Expresiile derivatelor din ecualiile (C.26) permit determinareavalorilor eforturilor seclionaleprin


utllizar ea relali i Ior :

j + ( r " , , - 2 z n + z n - , )M=n
(Ax)-
(c.27)
-q. ( r ^ - =- 2 2 , , * ,+ 2 r n - ,- z n - - ) = T n
l^x)"

Pentru rezolvareesterecomandatca numärul de intern'aleAx sa fie limitat la 10 (un numär de intervale


mai mic decät10 conduceLarczultategregiteiar unul mai mare decät 10 va märi volumul de calcul dar
nu gi precizieasolufiei rezultate.

Din considerentelegatede rezolvareanumericäse recomandäca Ax sä fie constant.

Metoda diferenlelor finite aplicatä Ia grinzi continue de fundatie, Tezematepe un mediu elastic tip
Winkler, necesitäscrierearelaliilor care exprimä momentul incovoietor in fiecare secliunei, moment
incovoietor egal cu zero la capetele grinzli qi. respectiv,a relaliei care exprimä egalitateaintre forlele
ce acfioneazäpe direclieverticalä.

Se oblin 11 ecualii cu 11 necunoscutepentru valorile z. Rezolvarea sistemului de ecualii permite


determinareaeforturilor sectionaleM qi T prin utilizarearela{iiior (C.27).

2, Metoda elementelorfinite

Metoda elementelorfi nite uttlizeazä relatia:

P, = A, 'F, (c.28)

pentru fiecarenod al structurii analizate(Fig. C.9), consideränd,in prealabil, cä existäo discretizarein


eiementefinite a acestia.Relalia exprimä egalitateaintre forlele nodale externe,P1,gi forlele care
actioneazäpeelemente,F;, prin intermediulconstanteiA;.

c-l1
Notaliile Fi $i Pi suntutilizate pentrufo4e qi momenteincovoietoare.

p. - X. Soiicitaripe nod
J J
P - X

Solicitaripe element
F-e

FiguraC.9

sepoatescrierelatiamatriceaiä:
Pentrutoatenodurilestructurüanahzate

P= A.F (c.29)

de douänoduri),e. qi deplasärile
(def,rnite
Pentrudeformaliileelementelor nodaleexterne,X, sepoate
scrierelafiamatricealä:

e=B'X (c 30)

e gi X pot reprezentarotalii (exprimatein radiani) sautranslalii.

MatriceaB reprezintämatriceaA transpusäceeace conducela rescrierearelaliei anterioaresub forma:

e=Ar'X (c.31)

gi deformaliileacestora
elemente
Intreforlelecareaclioneazäpe poatefi scrisärelaliamatricealä:

F = S.e (c.32)

in analizagrinzilorde fundaliecu
Reialiile(C.29),(C.30)qi (C.32)reprezintäecualiilefundamentale
metodaelementelor finite.

Prin utilizarea relaliiior anterioare,pentru oblinereadeplasärilornodale externe se üllizeazä


exnrimarea matricealä de forma:

x = (,q.sAt
)-'p (c.33)

undematricea ASAr poartänumelede matrice globalä.

F'I'J
L - l ;
ANEXA D
CALCULUL GRINZILORPE MEDru BOUSSINESQ

MetodaJemocikin

T
Grinzile avänd raportul =>7 sunt considerate ca fiind nedeformabile in direclie transversalä
B
(Fig.D.1) gi,caurrnare,presiunea
pe lä1imea
B seconsiderä
a fi uniformrepafüzatä.

FiguraD.1

Pentru determinareapresiunilor de contact fundalieteren se considerä o distribu{ie continuä


conform diagrameiprezentatäinfigura D.2.

Se aproximeazädiagramarealä de presiunipe teren cu o diagramäin trepte,impärlind suprafala


de fundare in suprafele dreptunghiularecu lätimea B gi lungimea I, in lungui suprafelei de
fundare (Fig. D.2). Fie R rezuitantapresiunilor uniform distribuite aferentesuprafeleiBxl. R
poatefi privitä ca reac{iuneaintr-o barärigidä.

Sistemulfundalie - teren se substituiecu sistemulechivalentai unei grinzi flexibile rezematäpe


terenul deformabil prin intermediul unor bare rigide r,erticale. arliculate la capetedispuse in
centrulde greutateal suprafelelordreptunghiularede dimensiuniin plan B'l (Fig. D.3).

in acestmod, se inlocuiegtecontactul continuudintre fundalie gi teren prin contactein punctele


izolate de egalä interdistan!äl. Cu cät numäruI de puncte de contact este rnai mare, cu atät
calculul aproximeazämai bine diagramacontinuäde presiuni de contactfundatie- teren.

T I
R I
I
i

{;

..7
n l
t
.^ Tl
- l

o ,_L

FiguraD.2

Considerändpresiuneap1, distribuitä pe o suprafa!ädreptunghiularäi de arie B .1 . ca fiind


uniformä, forla axialä in bararigidä, din punctul analizatva aveavaloarea:

R' = B' l'pi (D.1)

D-1
FiguraD.3

Determinareaforfelor R;, i:l-n, se face considerändseparatdeplasareaverticalä a capetelor


superioare,arliculate in talpa fundaliilor (Zinnou,i.)
qi deplasareaverticalä a capetelorinferioare
ale barelor,articulatepe teren ( Zn","n
).

Din condilia de continuitateca, dupä deformare,talpa fundaliei sä pästrezelegäturacu terenul


rezultä cä deplasärilecapetelor barelor trebuie sä fie egale oblinändu-seastfel un numär de
ecuafii egalcu numärul forlelor necunoscuteR;.

Pentru a scrie deplasärilepe verticalä ale unui punct i de pe talpa fundaliei gi de pe suprafalade
fundare se considerä,de o parte, grinda de fundalie cu incärcärile P,. j:1:m qi reacliunile R;,
i:1-n din barelede legäturäcu terenul gi, de aitä parte,terenul solicitat de forlele (R;), transmise
prin barelede legäturä.

Deplasärilegrinzli continue de fundalie se stabilescprin referire la un sistem static de bazä de


tipul grindäincastratäin secliuneade capät(Fig. D.a).

, T
-0i z ia toP.

FiguraD.4

Se considerä grinda incastratä la capät, ceea ce echir,aleazäcu introducerea a douä noi


necunoscute,deplasareazs gi rotirea 00. Pentru deterninareanecunoscutelorRi, Zoqi 06 se scrie
urmätorulsistemde ecuatii:

R , ö , ,+ R r ö , ,+ R 3 ö r +3 . . . + R n ö ,*n8 , 0- 2 0 - a , t g O+oö , 0= 0
R , ö r , + R r ö r , + R r ö r , + . . .+ R n 6 r n- pö z o z o - a r t g ? o* 6 . 0 = Q
R , ö r ,+ R , 8 r , + R r ö r ,- . . . - R n ö r n* ö r o - r o - a . t g O n+ 8 . , "= 0

R , 8 n ,+ R z E n :+ R 3 ö n 3+ . . .+ R n ö * 1 8 n o z o - a , t g O o+ 8 n o= 0 (D 2)
I m
\-p _
-
\/ - pL

I I
n

I R , u , = I P;u, I

D-2
Coeficienlii ö1 se compun din deformaliile pämäntului qi ale grinzü de fundalie in sectiuneai
sub acliuneaunei sarcini unitareaplicatein secliuneak.

öik = Ztt * Zik-tunduti. (D.3)


-,"r"n

Deformalia grinzä produsä de reacliunea Rtr:l, Zik_tundalie,


se calculeazädupä metodele din
staticaconstruc{iilor:

fMm.
l---dx _ AriaMz. (D.4)
JEI EI

In relafia (D.4) AriaM este suprafala diagramei de momente M pentru grinda incastratädin
sistemul debazä solicitatäin punctul k de o for!ä concentratäegaläcu unitatea;zmesteordonata
diagramei de moment m, rezultatädin aplicareaunei forte fictive egalä cu unitateain direclia
in punctul i, ordonatärnäsuratäin dreptul centruiui de greutateal diagramei
deplasäriiZik_tundatie,
M ( F i g .D . s ) .

T
I ai (m)
I . "

FiguraD.5

Seoblinepentrudeformatagrinzride fundalieurmätoarea
relatiede calcul:

E'I ai( a,)


=t[ur- ( D.5)
l-rl'Zik-tunduri' 3 )

de unde:

r. ) / ,2r^. \
c - l - \ ' - l a , l l J a ,^ . a, l
__t
ark-funda rie-6 -__l_ I | ___..1_ | ( D ,6)
rtIc][ c c)

, X
unde c = - cu n multipluintregde 0,5.
n
q

Pentrusitualiain carerapoartele3i respectrv suntmultipli intregi de 0.5,valorilepentru


?

t 'r2r r \
r a , l { J- a- k, .- -a' , I
lr I I lseregäsescintabelulD.l
\ci I c c)

D-3
TabelulD.1
aJc
0.5 I 1.5 2 2.5 J 3.5 A
T 4.5 5
aylc
0 . 5 0 . 2 5 0 0 .6 2 5 L000 t . 3 7 5 1 . 7 5 0 2.t25 2 . 5 0 0 2 . 8 7 5 3.250 3.6 25
I 2 .0 0 0 3 . 5 0 0 s.000 6.500 8.000 9 . s 0 0 I 1 , 0 0 0 1 2 . 5 0 0 14.000
i.5 6 . 7 5 0 10.125 1 3 . 5 0 0r 6.875 20.250 2 3 . 6 2 s 27,000 J U . J / )
z 1 6 .0 0 022.000 28.000 34.000 40.000 46.000 52.000
2.5 3r.250 40.625 50.000 59.375 6 8 . 7 5 0 78.r25
,\
J s4.00067.500 8 1 . 0 0 0 94.500 108 .000
3.5 87.750 t04.r25 122.500140 .000
4 t28.2s0 1 5 2 . 0 0 0176 .000
1.J r82.250 2 1 2 . 6 2 5
5 250.000

o Pentruobfinereavalorilor Zik_teren
se anahzeazäurmätoarele situalii:
a) deformaliaintr-un punct la distanlar fa1äde o for!ä concentratäP (Fig. D.6) se calculeazäcu
relalialui Boussinesq:

p ( r- u ^ ' )
Z i k - , . , . n= ; - ; (D.7)

',*-'",.n
|

z(r) |

\il
FiguraD.6

I
b) deformaliaintr-un punct i la distanlax de un dreptunghiincärcatunifbrm cu sarcina P = B . l

avändcentrulintr-un punct k (Fig. D.7) se calculeazäcu reiatia:

ll-vl -(x B)
-7 r k - t e =r e n (D 8)
nE,.B'(t't)

-T-
o o o R
I

r l r
X:X.XK
l r l
v-
B.I nTI,ITm I
iltiilillti

FiguraD.7
D-4
-(x B) X R )
. \ sunt datein tabelul D.2
Valorile f t - . - | pentnr 0+20 qi
I l 1
Il'1, I I J

TabelulD.2
F
B
; B 2 B 1 B . B . B Ä B
T I 1
t J
a
I I I
- = +
I I
0 4 .2 6 5 3.525 2.406 |.867 1 <41 t.322
1
I 1.069 1.038 0.929 0.829 0.746 0.678
2 0 .5 0 0 0.508 0.505 0.490 4.469 0.446 0.424
a
J 0.333 0.336 0.335 0.330 0.323 0 . 31 5 0.305
A
T 0 ,2 5 0 0.25r 0.251 0.249 0.246 0.242 0.2 37
5 0.200 0 .2 0 0 0.200 0.199 0.r97 0.196 0.193
6 0 .t6 7 0.t67 0.r67 0.166 0 . 16 5 0.t64 0 . 16 3
7 0 .t4 3 0 .1 4 3 0.143 0.143 0.r42 0.141 0.140
ö 0.125 0.125 0 . 12 5 0.125 0.t24 0.r24 0.123
9 0 . 11 1 0.111
10 0.100 0 . 10 0
i1 0.091 0.091
t2 0 .0 8 3 0.083
13 0 .0 7 7 0.071
1 A
la 0.071 0.071
15 0.067 0.061
I6 0 .0 6 3 0.063
17 0.059 0.0s9
18 0.056 0.056
19 0.053 0.053
20 0 050 0.050

lnlocuindvalorile E,* in srstemulde ecualii(D.1) se pot determinavalorile R1,i:1:-n, cu ajutorul


cärorase determinäordonatelein diasramelede fortä täietoaresi moment incovoietor.

D-5
A}{EXA E
CALCULUL RADIERELOR PE MEDru WINKLER

1. Metoda Hetenyi

Efectul unei forle concentratepe un radier flexibil se amortizeazäre\ativrapid. resimfindu-seasupra


unei arii reduse din jurul ei. Suprapunändzonele de influen!ä se poate determinaefectul intr-un
punct al tuturor incärcärilor concentratetransmisede stälpi. Deoarecezoneie de influen{ä nu sunt
foarle mari. in mareamajoritatea situaliilor estesuficient sä se considereo distan!ädefinitä de douä
ränduri de stälpi fa1äde punctul considerat.

Din moment ce efectul unei incärcäri se transmiteradial prin radier. cea mai bunä formulare este
ceain coordonatepolare.

Etapelecalculului sunt urmätoarele:

Se determinä inällimea h a radieruiui in sectiunile critice la fortä täietoare gi se calculeazä


rigiditateacilindricä D

Se calculeazäraza
risiditätii efectivecu relatia:

(E l)

Zona de influenlä a incärcärii din stälp se consideräegaläcu 4L.

Se calculeazämomentulpe direclie radialä M..,pe direclie tangentialäM1 gi sägeataz a radierului:

i z'[r)l
M .= - \ l z' ^\ L( )L ) - , r - ur' , ' \I r l (E 2)
4l I
L L l

t z',
' \[t]l
Li
M' ,= - \ l L l + -
u z' \^L( i r r u ) r I (E.3)
4t' I
L L j
NLr
z= z,(L) (E 4)
4D '\L'
unde r estedistantade la pr.rnctulconsideratla incärcare, iar 23, Z'3, Z4 qi Z'4 sunt functii de rlL, a
cäror varialie esteprezentatäin figura E.1.

Se trec momenteledin coordonateoolare in coordonatecarteziene:

M* = M . c o s2o + M, si n ' o (E.s)

M, = M , s i n 2o + M, co ste (E.6)

unde0 esteunghiuldefinitin figuraE.2.

E-1
0.5 'o(r[-)
Z^(r-\
0.4

0.3

02 \\

0.1 \ t \

00
,\ /i "\ - - \
Z'r(rfr-)
-0 1

-0.2

-0.3

-0.4
Z"( ,.{_)
-05
00 10 20 3.0 4.0 5.0 6.0
Figura E.1. Funcliile pentru calculul forlei täietoare,momentului incovoietorgi sägelii

FiguraE.2

Forla täietoarepe unitateade iä1imede radier poatefi determinatäcu ajutorul relaliei:

N /r\
o- - - - - z ' -^\ lL-/ l (8.7)
4L

Cänd marginea radierului se gäse$tein zona de influen!ä r, se aplicä urmätoarele coreclii: se


calculeazämomentele incovoietoare gi forfele täietoare perpendicularpe marginea radieruiui in
ipotezacä radierul ar fi infinit de mare. Se aplicä pe margine,ca incärcäri, momenteincovoietoare
gi fo4e täietoare egale gi de semn contrar cu cele calculate. Se utilizeazä mai departe ipoteza
grinzilor pe mediu Wnkler.

in cele din urmä, momenteleincovoietoareqi for{ele täietoarepentru fiecare stälp se suprapungi se


oblin valorile finale totale ale momentelorincovoietoareqi forlelor täietoare.

2. Metodadiferenlelorfinite

Presiunile de contact cu terenul gi eforturile seclionalein radierele flexibile, aqezatepe medii


deformabilede tip Winkler pot fi determinatelinänd seamade ecuafiadiferenlialä a suprafeleilor
medianedeformateredatäde expresia(E.8) si utilizänd metodadiferentelorfinite.

E-2
^4 ^4 ^4
o z ,n o z o z 9-Ksz
/
-
1 a
- - (8.8)
ax4 a*' .ayt 4'o D

Pentrurezolvarese consideräpuncte dispusein nodurile unei relele pätratice,la interdistanled, pe


planul medianal pläcii radier.

in cazul unei forme dreptunghiulare in plan a radierului, ecualiile cu diferenle hnite care
aproximeazä,in fiecare nod, ecualia diferenlialä (E.8), se stabilesc, avänd in vedere expresiile
derivatelorparlialedupäcum se prezintäin ecualiiie(E.9)+(E.14).

Ecuafiile depindde pozilia noduiui de calcul in releauade discretizare.

Coeficienlii deplasärilorfiecärui nod in funclie de pozilia fa!ä de nodul de calcul, notali cu indici
dupä punctelecardinaleconform E.3a sunt prezentaliin figurile E.3b:E.3g.
lgurii
+ --l
l nn nn
I
I
I

i i
: c )

o T _ i.ir-r;
T--it--'
I I
t :{ l-\r'
l
| -3 2v" \':

I
I
I
-|os(t-vr)

Figura E.3. Coeficienlii de calculpentru metodadiferenlelorfinite

E-3
Cazul din figura E.3b:

2 0 z u- 8 ( z n+ z e + z s + z r ) + 2 ( z n r + z s e+ z s v t z n ) + z n n + z e e + z s s * z w . :
(E.9)
_ qda + ed2
D

Cazuldin figura E.3c:

1 9 z u- 8 ( 2 . + z s + z v ) + ( - 6 + Z v ) z n+ 2 ( . 2 r " *z r u )+ Q - v X z n . . + z n . ) +
(E'10)
Lr vz e e Lr z
- s s Lr 7
_qda+Qdz
L \ . v -
D

Cazuldin figura E.3d:

( 8- 4 v _ 3 v 2 1 z u +( - 4 + 2 v + 2 v 2 ) ( 2 ,+ 2 . , ) + ( - 6 + 2 v ) 2 ,+ ( 2 - v X z s e+ z r r , )+
(E.11)
q d 4_ Q d 2
'-ss-
! a

Cazuldin figuraE.3e:

I S z u + ( 6 + 2 v ) ( 2 r . , + z r- )8 ( 2 , + z \ . ) + 2 ( i - r ' ) z n .+ ( 2 - v X z r . + z n u )+ 2 2 r , +
q d a+ Q d 2 ( E .i 2 )
5l \\
D

Cazuldin figura E.3f:

( 1 . 5 - 4 v - 2 . 5 t , 2 ) z+
u ( 3 + 2 v + v 2 ) z u+ ( - 6 + 2 v ) 2 ,+ ( - 4 + 2 v + 2 v ' ) t " *
,4 ^," (E.13)
* ( 2 - v X z r . + z r u) + z s s+ 0 . 5 ( 1 -v 2 ) z r n , =S - # {

Cazul din figura E.3g:

,a ^.)
qd -(2d-
( 3 - 2 v - r 2 ) ( - z u+ z s + z r ) + 2 ( l - v 2 ) z r r + 0 . 5 ( 1 - v 2 ) ( z -r 'r- \ r y\' -- (E.14)
D
in relaliile (E.9)+(E.14)prin q se inlelege reacliuneaterenului pe unitateade arie iar Q este forla
concentratäin punctul a.

Exprimändu-seecualiile diferenlialepentru toatenodurile retelei se obline un sistemde ecuafii care,


prin rezoivare,conduceia obfinereatasärilorin frecarenod.

Dupä ce se aflä tasärilese poatecalculamomentulincovoietorpe fiecaredireclie.

Utilizänd relaliile din Teoria Elasticitalii, se scrie:


M* = M'r +vM', (E.15)

unde:
M, momentul incovoitor pe o fägieunitaräpe direclia x
E-4
M'* momentulincovoietor pe direclia x, färä influenla momentului pe direclia y.
M', momentulincovoietorpe direclia z, füräinfluenla momentului pe direclia x.

o fägiepe direcliae-v, se poateexprimamomentulincovoietorpentruun punct


Astfel. consideränd
interior ca:

M . - u = - 4 K ,t" * zv - Z zu )+ v(zn + z" - 22) l (E.16)


dl-

Preciziautilizärii metodeidiferentelorfinite depindede desimearelelei de noduri considerate.

3. Metodareleleifinite

in aceastämetodä radierul este discretizatintr-un numär de grinzi cu rezisten!äla incovoiere qi


torsiune(Fig. E.a). Rezistenlala torsiune,caracterizatäde modulul de forfecare G, este folositä
pentru a lua in considerarevoalareapläcii. in terminologia elementelorfinite, metodare{elei finite
foloseqte elemente neconforme deoarece compatibilitatea intre deformaliile elementelor este
asiguratänumai in noduri.

FiguraE.4. Metodareleleifinite

4. Metodaelementelorfinite

Aceastä metodä transformä problema radierelor pe mediu Winkler intr-o analizä matricialä a
structurii. Radierul este modelat printr-un set de elemente interconectatela noduri, in timp ce
pämäntul semodeleazäprinresoarteizolate.

Discretizarearadierului poate sä nu fre doar izolatä, ci sä cuprindä gi restul structurii. Nodurilor


structurii li se atribuie un numär de gradede iiberratein func1iede tipul anahze| FiguraE.5 prezintä
un exemplu de analizäin care radierul estediscretizatprintr-un elementde tip placä. iar pämäntul
printr-un mediu Winkler. in acest caz gradele de iibertate sunt o translatiepe direclie verticalä
(tasarea)gi douärotalii (dupäaxele din plan).

Figura E.5. Metoda elementelorfinite - modul de discretizarcal radierului rezematpe mediu


Winkler

E-5
ANEXA F
CALCULUL RADIERELOR PE MEDru WINKLER - BOUSSINESQ

Metodä hibridä de calcul pentru radierelerigide

in cazul radierelor rigide, ale cäror deplasäriverticale sunt exprimate de relalia z:26*0rx*0*y,
presiuneadistribuitäpe teren din acliuneaunei incärcäri verticale (N) avänd excentricitälile(e.) gi
(er) (Fig. F.1), se oblinein modul urmätor:
- se imparte suprafafade fundare in n suprafeledreptunghiularemici Ai, i:l+n, pe care
actioneazäpresiuneadistribuitä pi, i:l+n; aproximareadiagramei continue oe presiuni pe
teren este cu atät mai bunä cu cät numärul suprafelelor dreptunghiulareprin care se
discretizeazäsuprafalade fundareestemai mare,
- utilizänd expresia generalä z(x,y) = ifpfn .€) . cr(q- x, -i - y)dnd€ pentru incärcärile
discretepiAi, se alcätuiegtesistemulde ecualii(F.1), punändcondiliaca toatetasärilesa fie
egaiecu unitatea:

z r = l = p l A r c r r*r. . . * p l A , c r+, ,. . . + R ] A , a+, . . . + p l A " a , "


z i = 1 = P l A , c t +i , . . .+ p l A , c r +, ,. . + . plA"at
. n ] A , a -+ , . +
(F i)
z j = l = p l A , o ' + . . . + p l A , u*l i. . . + n ] A , c r+ . . . + p l A " u , "
Z n= l = p l A r u " +i . . . + p ] A , a*n. i. . + p j A , c r+, . ., +
. plA"a*

L U.

l-u3 I ' i + l
0,J = 'l ) ' T J
,'F t. , L
. / ( x i - x , ) ' + ( V i - V . )i -
(F.2)
si r.r.
Y_ -'I
=1-ui .co(L,/B,)
rE, Bi

in care X;, g, Xjz].; sunt coordonatelepunctelor i qi j iar L1 gi B1reprezintälaturile lungä, respectiv


scurtäale dreptunghiurilorde suprafa!ä.A1.
N

o l e * x

z,:x(x,y)

FiguraF.1.Radierrigid

deformä(ro)seiau din tabelulF.1 in funcliederaportul(LilBi).


Valorilecoeficientului

F-l
TabelulF.1
L/Bi I 2 4 5
0) 3 .5 2 5 2 .4 0 6 r.861 1.542 1.322

Coeficientii de influen!ä de tipul (o1;)sau(o1i)se calculeazäcu expresiile(F.2).

Valorile presiunilor (pl), rezultatedin rezolvareasistemului (F.l), sunt mai mari pe conturul
radierului gi mai reduse spre mijlocul suprafelei de fundare. Solulia {pl } u sistemului(F.1)
reprezintärigiditatearesoartelorWinkler, {kr1}:

lt:
ksi =-lf ,
=Pi (F 3)
Zi=I

Cu valorile {kri} astfel determinate,se scriu, {inänd seamade relalia z:zs*0rx*0*y, condiliile de
echilibru statical radierului:

n n n n n
sa \-- sa sr s-
L p , A , = ) . k , , z , A i = V = z " / k , , A , + 0 , ) k , , A , x , + 0 *, | k , , A , y ,
r l l l l
n n n n n
\il \.a \.- sr . \-r
. e ^= z "
L p , X , x , = / k r r z i A i X i: V L k . , A , X ,+ 0 , ) k ' A ' x i + 0 ,) k ' A y,x, (F.4)
l l r l l
n n n n n
sr ^ r. ri_
) n A , \ ' , = ) k - , z A , v=,V ' e . = 2 . ) f e , v + e ) k , e , x , v + 0 . ) k , . A . \ "
1 1 t l l

sistemuiui(F.4) rezultär'aloriletzf, f. ( e9.r ll (0$ ) care,introdusein relalia


Din rezolvarea
permit calculul presiunilep1 in orice punct pe suprafalade fundare,cunoscänd
z:zs*0r,x-r0xy,
I
valoareakst = pi qi tasarealocalä(zi) din expresia:

: ksi zi (F.5)
Pi

Presiuniledistribuite(pi) corespunddeformaliilor terenuiui.ca mediu discretmodelatprin resoarte.

De la un anumit nivel de solicitare,in terenincep sä aparäzone plasticedacäpi)ppr.

Presiunealimitä la care in pämänt se produce cedarease determinäin functie de pozilia punctului


de aplicarea incärcäriiN.

a) incärcareacentricä

lncärcareatotalä criticä are valoareaP.,1..A in careA estearia totalä abazeiradierului.

b) incärcareaexcentricä

Se admite in mod aproximativ cä presiunealimitä maximä la care terenul cedeazälocal, in zona


interioarä a bazei radierului, pri* variazä liniar intre ppr pe conturul radierului gi o valoare pu,
corespunzätoarecentrului de greutate al suprafelei radierului. Presiuneapv se calculeazäconform
relatiei:

pr,:3ppr2pcr (F.6)

F-2
Pentru a line seamade faptul cä presiunile repartizatede radier nu pot depäqipresiunile limitä de
cedare localä a terenului, se procedeazäla rezolvarca sistemului de ecualii (F.4), dupä cum
utmeazä:
0 ^ 0 ^ 0
o valorile z;, e; gi 0i oblinuteinprima etapäderezolvarca sistemului(F.4) rcprezintäsitualia
in carepe suprafafade fundare aparpunctede cedarelocalä a terenului;
o cu relalia z=23+0f,.x+el .y se stabilescvalorile deplasärilorverticaleale radieruluiin
punctelei, i:1:n;
. cu expresiaz(x, Vl = f fp('n. E) . cr(n- x, E - V)dndl , in carese introduccoeficienliide pat k5;cu
valorile proprii fiecäruipunct i, se determinäpresiunilepi, i:1+n.

Valorile presiunilorpi sepot situa in unul din urmätoarelecazuri

0<piSp.,i €.7)
Pi>Pc.i €.8)
Pi<O (F.9)
unde:
- p; reprezintäpresiuneacorespunzätoare ariei A;,
- p..i:0,9pti,n.i,
- prirn,i
reprezintäpresiunealimitä corespunzätoare ariei Ai, determinatäprin interpolareliniarä
intre valoareappl gi p.,,in funclie de pozilia centrului ariei Ai qi punctul de aplicareal forlei
exterioare N.

o Pentru toate suprafelele-A.;la care s-a indeplinit condilia (F.8), se introducepi:pc.i, in tofi
termeniisistemuluide ecuatiifF.4).

Se calculeazä:

S' ,=u I" " p . . ',A , ( F l. 0 )

Se plafoneazä valorile kr; in funclie d. p.,' gi se corecteazäincärcarea exterioarä la valoarea


N'= N - S' in celetrei ecuatiidin sistemul(F.4).

o Pentru toate suprafelele.A1pentru care este indeplinitä condilia (F.9), se anuleazätermenii


corespunzätoridin sistemul(F.4).

Cu acestecoreclii rezolvareasistemului de ecualii furnizeazävalorile rl , Ol $i 01y ale primei


iteralii. Pentru noile valori pi se verificä conditiile (F.7)-(F.9) gi se reia procedura prezentatä
anteriorpentrutoate suprafeleleAi careindeplinescrelatiile (F.8) li (F.9).

Caiculul continuä, prin iteralii succesive, pänä cänd pentru toate suprafelele ,,active" A1 se
indeplineqtecondilia (F.7). Cunoscänddistribulia finalä a presiunilor la contactulradier general-
teren de fundare,se pot calculaeforturile seclionalein secliuniiecaracteristiceale radierului.

Dacä incärcareaN estemare qi sau cu excentricitä1imari condilia (F.7) nu va puteafi indeplinitä pe


un numär suficient de suprafefeAi astfei incätfie nu se poate obline condilia de echilibru global fie
suprafalaactir,äse reducesub 50%. in ambelesitualii se producepierdereageneraläde stabilitatea
terenuluide fundareaflat sub radier prin refularelateralä,fenomeninsolit de tasäriqi rotiri excesive
ale funda{iei.

F-3