ANATOMIA SI BIOMECANICA GENUNCHIULUI

1 Repere anatomANATOMIA SI BIOMECANICA GENUNCHIULUI

1 Repere anatomice

Suprafete articulare

Genunchiul este segmentul mobil al aparatului locomotor care leaga coapsa de gamba,
articulatia genunchiului fiind cea mai mare articulatie a corpului. Suprafetele articulare sunt
reprezentate de: epifiza inferioara a femurului, epifiza superioara a tibiei, si fata dorsala a patelei.
Epifiza inferioara a femurului prelungeste corpul la partea lui distala.  Ea prezinta doua
proeminente, condilii femurali lateral si medial. In partea anterioara a epifizei se afla o suprafata
articulara pentru rotula, fata patelara. Condilii sunt despartiti posterior de o depresiune, fosa
intercondiliana, in care se insera ligamentele incrucisate ale articulatiei genunchiului. Pe fata
mediala a condilului medial si laterala a condilului lateral se afla doua proeminente, epicondilii,
medial si  lateral, pe care se insera ligamentele colaterale, tibial si fibular, ale articulatiei
genunchiului .Condilii femurali difera ca aspect si dimensiuni astfel:

● condilul medial, este mai voluminos si mai coborat decat cel lateral; datorita acestei
dispozitii  femurul creeaza cu tibia un unghi deschis lateral de 170 - 175°;

● curbura suprafetelor articulare a condililor variaza astfel: curbura descrisa anterior

corespunde unui cerc cu raza de 43 mm, iar posterior, unui cerc cu raza de 17 mm, descriind
astfel o curburaspirala cu raza descrescand dinainte spre inapoi.

Fig.1 Genunchiul
 Rotula (patela) este un os scurt triunghiular, situat pe fata anterioara a genunchiului. Fata
anterioara vine in contact cu tegumentul si se poate palpa. Fata posterioara corespunde in
articulatia genunchiului fetei patelare a femurului. La nivelul rotulei se insera tendonul
cvadricipital si tendonul rotulian.

Epifiza superioara a tibiei este voluminoasa si usor curbata posterior. Este formata din
doi condili (medial si lateral). Fiecare condil prezinta cate o fata articulara superioara pentru
condilii femurali. Intre cele doua suprafete articulare se gaseste o proeminenta osoasa, eminenta
intercondiliana (spina tibiei). Anterior si posterior de eminenta, se afla cate o depresiune, aria
intercondiliana anterioara (se insera ligamentul incrucisat anterior) si aria intercondiliana
posterioara (se insera ligamentul incrucisat posterior). Pe fata anterioara a extremitatii superioare
a tibiei se afla o proeminenta, tuberozitatea tibiei. Lateral de ea se afla tuberculul Gerdy. Din
studiul formei suprafetelor articulare ale femurului si tibiei, se constata ca acestea sunt
incongruente. Incongruenta  dintre ele este corectata partial de catre meniscurile intraarticulare.

Fig.2

Meniscurile intraarticulare sunt doua formatiuni fibrocartilaginoase, dezvoltate la

periferia suprafetelor articulare ale condililor tibiali. Astfel se gaseste un menisc lateral si unul
medial. In sectiune verticala meniscurile au forma triunghiulara si prezinta:

-    o fata superioara concava, in raport cu condilul femural respectiv;

-    o fata inferioara plana, in raport cu condilul tibial; 

-    o baza prin care adera la capsula articulara;

 Fiecare se insera prin cate doua extremitati (anterioara si posterioara) in aria inter-
condiliana corespunzatoare. Extremitatile anterioare ale celor doua meniscuri sunt unite prin
ligamentul transvers al genunchiului. Meniscul medial se aseamana cu litera 'C', iar meniscul
lateral are forma unui inel, distanta dintre cele doua extremitati fiind mai mica.

Meniscul lateral, spre deosebire de cel ingust este mai ingust, dar mai gros la periferie.
Datorita acestei conformatii ele pot fi mobile in deplasandu-se odata cu condilii femurali pe
suprafetele articulare ale condililor tibial.  Aderenta lor la capsula imparte cavitatea articulara
intr-un etaj suprameniscal si altul inframeniscal.

Mijloace de unire

Capsula articulara se insera superior pe femur si inferior pe tibie, prezentand anterior  un

orificiu pentru patela. Traiectul insertiei pe femur este sinuos, plecand superior de pe
fata  trohleara, coborand pe condilii femurali si apoi inferior de epicondili, pe care ii lasa extra-
capsular si ajungand  posterior in fosa intercondiliana.  La nivelul acestei fose, capsula se
intrerupe si fibrele ei fuzioneaza cu ligamentele incrucisate. Capsula prezinta mici orificii pentru
prelungirile sinovialei. Ea adera la meniscuri fiind mai subtire in partea suprameniscala. Este
formata din fibre longitudinale situate la exterior si  din fibre transversale si oblice situate
profund. Anterior este mai subtire, la acest nivel gasindu-se ligamentul rotulian, iar posterior este
mai densa, in special in dreptul condililor.                                                                      

Ligamentul patelei (rotulian) se intinde de la patela la tuberozitatea anterioara a tibiei si

reprezinta  filogenetic tendonul terminal al muschiului cvadriceps, separat de tibie prin bursa
pretibiala. De la marginile sale laterale pleaca formatiunile aponevrotice de intarire ale capsulei,
expansiunile muschiului cvadriceps si retinaculele patelei, medial si lateral.

Ligamentul Winslow (posterior) se gaseste pe fata posterioara a articulatiei si este alcatuit

dintr-o portiune mijlocie si doua portiuni laterale. El trece ca o punte peste scobitura
intercondiliana.. Portiunea mijlocie se condenseaza in doua fascicule fibroase: ligamentul
popliteu oblic , ligamentul popliteu arcuat.

     Ligamentul popliteu oblic este de fapt tendonul recurent al muschiului

semimembranos  pe scara filogenetica, caci se desprinde din partea distala a muschiului omonim
ca sa se insere pe calota fibroasa a condilului lateral, avand o directie oblica de jos in sus si
dinauntru in
afara.                                                                                                                                              

Ligamentul popliteu arcuat are de cele mai multe ori forma unei arcade  fibroase cu
cavitatea proximala pornind de pe condilul lateral spre fosa intercondiliana. De pe marginea
convexa, distala a arcadei porneste retinaculul ligamentului arcuat care se insera pe capul
peroneului. Portiunea mijlocie a ligamentului Winslow este perforata de un numar apreciabil de
vase si nervi.
 Ligamentul colateral fibular se insera proximal pe epicondilul lateral femural, iar distal
pe portiunea laterala a peroneului. Marginea sa posterioara este in raport cu tendonul bicepsului
femural cand marginea sa centrala da nastere unei expansiuni fibroase. Fata superficiala vine in
contact cu fascia lata, iar cea profunda cu tendonul muschiului popliteu, meniscul lateral si artera
articulara supero-interna.

Fig.3 Ligamentele genunchiului

Ligamentul colateral   tibial are forma unui triunghi cu baza spre rotula si varful spre

meniscul articular medial. Se insera proximal pe epicondilul medial femural, iar distal pe

partea superioara  a fetei mediale a tibiei. Acest ligament este de fapt format din trei unitati

functionale:     

- prima sub forma de fibre verticale este superficiala si reprezinta portiunea cea mai
rezistenta

-  a doua formata din fibre oblice descendente femuro-meniscale este mai profunda, nu-
mita si ligamentul capsular mijlociu al lui Slocum si Larsen (ligamentul meniscofemural);

- a treia unitate functionala are fibrele orientate oblic ascendent, urca de la tibie spre
meniscul medial si spre partea posterioara a capsulei. Portiunile profunda si superficiala ale
acestui ligament se opun atat forteior de rotatie cat si celor care tind sa puna genunchiul in
valgus.
 Ligamentele incrucisate se gasesc dispuse profund in scobitura intercondiliana si in
traiectul lor se incruciseaza. In functie de dispozitia si insertia lor tibiala distingem un ligament
incrucisat anterior si unul posterior. Desi situate profund aceste ligamente sunt extraarticulare,
deoarece se afla in afara membranei sinoviale.

Ligamentul incrucisat anterior se insera proximal pe portiunea posterioara a condi-lului

lateral, iar distal pe suprafata prespinala a tibiei si partea antero-interna a spinei tibiale, adica pe
aria intercondiliana anterioara si partea antero-mediala a eminentei intercondiliene. Directia sa
este orientata oblic interior, anterior si medial.

Ligamentul incrucisat posterior se insera proximal pe portiunea posterioara a condilului

medial si pe  partea anterioara a fetei intercondiliene a condilului medial. De aici are o
directie  oblica  spre interior,  posterior si lateral ca sa se insere distal pe suprafata retrospinala a
tibiei, adica pe aria intercondiliana posterioara. Insertiile tibiale ale acestor ligamente se situeaza
anterior de insertia anterioara si posterior de insertia posterioara a cornurilor meniscale. In
extensie la nivelul  ligamentului incrucisat anterior, anumite fascicule se relaxeaza, pe cand altele
sunt contractate.

         In partea sa anterioara, capsula articulara este intarita de trei formatiuni  aponevrotice:

fascia genunchiului expansiunea cvadricipitala cu retinaculele si aripioarele patelei.                

          Fascia genunchiului acopera articulatia ca un manson si se continua in sus cu fascia lata,

iar in jos cu cea femurala. Partea laterala a fasciei este intarita de tractul iliotibial.         

         Expansiunea cvadricipitala   este o lama fibroasa ce se desprinde din tendoanele terminale

ale muschiului cvadriceps, acopera articulatia si se fixeaza pe circumferinta epifizei proximale a
tibiei. Ea este  intarita pe partile laterale de doua formatiuni: retinaculele patelei, medial si
lateral.

                Aripioarele patelei sunt doua formatiuni fibroase intinse in plan orizontal si acoperite
de expansiunea cvadricipitala. Ele se insera pe marginile patelei si pe condilul femural respectiv
(fata cutanata). Retinaculele  verticale pot fi comparate cu niste sine ce conduc miscarile patelei,
iar aripioarele patelei cu niste frauri.

           Sinoviala articulatiei genunchiului este vasta si considerata a fi cea

mai  complicata  sinoviala articulara.

           Anterior, pleaca de la limita cartilajului articular al trohleei si condililor femurali, urca sub
tendonul muschiului  cvadriceps alcatuind bursa suprapatelara, apoi se reflecta in jos
terminandu-se la limita cartilajului articular de pe patela. In continuare trece peste corpul adipos
infrapatelar si se insera anterior de ligamentul incrucisat anterior. Lateral se insera pe marginile
cartilajului articular de la nivelul condililor femurali si tibiali, inferior de ligamentele colaterale
tibial si fibular, formand fundurile de sac sinoviale. In continuare se reflecta pe capsula, pe care o
captuseste, intrerupandu-se la marginea superioara a menis-curilor si reluandu-si traiectul sub cea
inferioara.

           Posterior sinoviala captuseste capsula si se insera la limita dintre cartilajul articular si

condili, pana la insertia ligamentului incrucisat posterior. Fundurile de sac sinoviale sunt mai
numeroase la articulatia genunchiului, decat in alte articulatii (fundul de sac subpopliteu, sub-
cvadricipital, subgastrocnemian medial).

              Raporturile articulatiei genunchiului.

          Articulatia genunchiului vine in raport:

- anterior cu :        -  portiunea distala a muschiului cvadriceps;

                            - fascia genunchiului;

                            - expansiunea cvadricipitala si aripioarele patelei;

       - piele.

     - posterior cu :     -  continutul fosei poplitee;

                            - originea muschilor gastrocnemieni;

  - tendoanele de insertie ale muschilor biceps femural, semitendinos,          

   semimembranos, popliteu, plantar.

  

  -  lateral si medial cu :       - retinaculele patelei;

                                       -  tractul iliotibial

                                       -  muschii biceps femural, croitor, drept femural.

ul inframeniscal.
Mijloace de unire