Sunteți pe pagina 1din 2

Mecanismul febrei musculare

Definiție: Febra musculară este un fenomen care afectează mușchii pe o perioadă


cuprinsă între 8 ore și 3 zile după ce aceștia au fost supuși unui efort fizic mai intens sau de o
durată mai mare și se caracterizează prin apariția durerii, scăderea forței musculare, dificultatea
mișcărilor, apariția unor umflături.

În cazuri mai severe febra poate dura și mai mult timp, până la 7 zile, chiar.

Mecanismul febrei musculare

Acest mecanism nu este pe deplin înțeles, însă, se consideră că apariția caracteristicilor


febrei musculare este determinată de anumite microtraume (leziuni minuscule) de la nivelul
fibrelor musculare.
Încă din anul 1902 Theodore Hough a presupus că durerea din febra musculară este
legată de leziuni ale fibrelor musculare, iar alte studii ulterioare, plecând de la această ipoteză, au
putut preciza care zone ale fibrei suferă leziuni și ce tipuri de contracții determină mai des aceste
leziuni. Astfel, dintre tipurile de contracții musculare, se consideră că tipul excentric de
contracție izotonică este cel care produce cele mai multe leziuni. Contracția izotonică de tip
concentric și contracția izometrică produc mai rar microleziuni musculare. În ceea ce privește
localizarea microleziunilor se pare că acestea apar la nivelul liniilor Z care delimitează
sarcomerii.
Printre teoriile care încearcă să explice mecanismul apariției febrei musculare se
regăsește teoria care susține că durerea este generată de stimularea unor receptori specifici din
mușchi în urma apariției microtraumei.
O altă teorie este cea a fluxului de enzime care susține că în urma microtraumei se
acumulează o cantitate mare de calciu în mușchii afectați ceea ce duce la inhibarea respirației
celulare și la apariția unor procese inflamatorii generatoare de durere. Există mai multe studii
care susțin prezența proceselor inflamatorii în mecanismul apariției febrei musculare, dar și unele
care neagă acest fapt.
De asemenea avem și teoria acumulării de acid lactic în exces care ar duce la apariția
durerii, dar aceasta este tot mai mult respinsă, deoarece nu s-a găsit o corelație între nivelul
acidului lactic imediat după efort și febra musculară resimțită câteva zile mai târziu. Acidul lactic
format în urma activității fizice revine la un nivel normal după aproximativ 30-60 de minute de
la terminarea efortului. Totuși, când este produs, acidul lactic se descompune în ionul
lactat şi ionul de hidrogen. Ionul de hidrogen este factorul negativ, acidul din structura acidului
lactic care interferează cu semnalele electrice din nervi şi ţesutul muscular. El este responsabil de
senzaţia de arsură resimţită în timpul efortului. Un efect secundar al cantităţii crescute de lactat
este creşterea acidităţii la nivelul celulelor musculare. Importantă este depăşirea nivelului prag,
când rata de intrare a acidului lactic în sânge depăşeşte capacitatea organismului de a o îndepărta
sau controla în mod eficient, moment în care ionii de hidrogen determină scăderea pH-ului
muscular, afectând astfel contracţia musculară şi abilitatea de a funcţiona eficient. Randamentul
transformării glucozei în energie scade mult în prezenţa acestui mediu acid. Aruncând o privire
superficială, pare neproductiv ca un muşchi în activitate să producă ceva care îi scade capacitatea
de lucru. În realitate, acesta este un mecanism natural de apărare a organismului; previne apariţia
leziunilor musculare în timpul efortului intens prin încetinirea sistemelor cheie implicate în
menţinerea contracţiei musculare. Odată cu reducerea efortului, organismul începe să-şi revină,
oxigenul devine disponibil şi lactatul este transformat în piruvat, permiţând continuarea
metabolismului aerob şi furnizarea de energie organismului pentru a se reface în urma efortului
solicitant.

Indiferent de mecanismul producerii febrei musculare se pare că rolul ei este acela de a


permite un răgaz pentru refacerea fibrelor musculare și de a crește răspunsul adaptativ al acestora
la solicitări ulterioare similare celor care au generat microleziunile, evitându-se reapariția acestor
leziuni.

Bibliografie:

https://www.scientia.ro/biologie/organismul-uman-functionare-boli-si-remedii/6991-febra-musculara-
privire-de-sinteza.html?
fbclid=IwAR1MHUUmUQ33GFOkdpnmQ9zHCNcr_iwYCDdEJXbOstVjgB1MEl81C4L3Mqs

https://www.romedic.ro/febra-musculara-0P32516

https://en.wikipedia.org/wiki/Delayed_onset_muscle_soreness

S-ar putea să vă placă și