Cum pot sprijini educatoarele dezvoltarea gândirii critice la preşcolari?

(o întrebare pe
care fiecare educatoare care foloseşte şi aplică metode active ar trebui să şi o pună!)
Educatoarele trebuie să cunoască şi să folosească adecvat toate metodele şi tehnicile
de predare/învăţare menite să stimuleze gândirea critică a copiilor. De aceea, ea trebuie să
elimine practicile contradictorii în dezvoltarea gândirii critice în învăţare.
Gândirea critică îşi demonstrează utilitatea atunci când avem în vedere la preşcolari
obţinerea de idei noi, de soluţii în rezolvarea unor probleme ivite pe parcursul unui demers,
eliminarea unor implicaţii negative ale stărilor de fapt sau chiar stabilirea cu claritate a
obiectivelor acţiunilor lor.
Pentru a ajunge un cetăţean responsabil, liber şi autonom, valoros şi apreciat în domeniul său
de activitate, copilul trebuie desprins de mic să gândească, să reflecteze asupra problematicii
cu care se confruntă, să devină constructiv în elaborarea de soluţii, analizând toate faţadele
ipotezei de la care porneşte în analiza problemei. Aceasta se poate realiza prin antrenarea şi
dezvoltarea gândirii sale critice (corect şi sistematic) care apelează la creativitate,
inventivitate, originalitate – până la inedit şi libertate de comunicare.

Practici contraindicate în dezvoltarea gândirii Practici indicate în dezvoltarea gândirii critice

critice la preşcolari
Transmiterea în permanenţă a informaţiilor
„gata construite”
Limitarea gândirii libere a copiilor, înăbuşirea
tendinţei lor de a exprima alternative
fantastice
Sancţionarea întrebărilor incomode
Corectarea realizărilor artistice nesupuse
tiparelor
Accentuarea cantităţii cunoştinţelor furnizate
şi reproduse de copil, urmărirea strictă a
performanţei în domeniul vizat.
Preţuirea prioritară a unei bune memorii şi a
reproducerii contextuale
Descurajarea ideilor şi a opiniilor proprii
la preşcolari
Stimularea copiilor spre descoperirea de
noutăţi prin întrebări.
Libertatea de exprimare, încurajarea
demersurilor imaginative
Respectarea întrebărilor neuzuale, aprecierea
creativităţii individuale şi a spontaneităţii
Libertatea de exprimare prin artă în „afara
tiparelor curriculare”
Aprecierea calităţii atât în furnizarea cât şi în
reproducerea cunoştinţelor.
Aprecierea creaţiei lingvistice, dezbaterea
responsabilă a ideilor originale
Deschiderea faţă de opinii originale,
aprecierea imaginaţiei şi a ineditului în idei.

În continuare prezint un demers didactic/secvenţă didactică în care am utilizat pe lângă alte

metode şi metoda gândirii critice.

1
 PROIECT DIDACTIC
(proiectul de faţă face parte din proiectul tematic „APA”
realizat pe un interval de 2 săptămâni)

DATA: 28.II. 2008

GRUPA: combinată
G.P.N. Cioneşti – Grup Şcolar Agromontan „Ţara Moţilor”Albac
INSTITUTOR: Cristina Adriana Vîţ
CATEGORIA DE ACTIVITATE: cunoaşterea mediului
TEMA: „Din tainele naturii”
SUBIECTUL:”Când se întâmplă şi de ce?!”
MIJLOC DE REALIZARE: observare
TIPUL ACTIVITĂŢII: mixtă
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
- efectuarea unor comparaţii pe baza unui complex de criterii: formă, culoare, gust;
- dezvoltarea spiritului de observaţie;
- formarea unor abilităţi de cunoaştere a mediului înconjurător.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: la sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:
a. obiective cognitive:
O1- să observe descompunerea apei din stare solidă şi stare lichidă şi invers din stare lichidă
în stare solidă şi gazoasă;
O2- să recunoască cele trei stări de agregare ale apei prezentate „pe viu”
O3- să enumere principalele stări de agregare ale apei: solidă, lichidă, gazoasă vizibile în
natură şi pe jetoane afişate;
O4- să răspundă corect la întrebările adresate pe parcursul activităţii;
b. obiective afective:
O5- să manifeste interes faţă de asemenea tipuri de activităţi
c. obiective psiho motorii:
- să mânuiască apa în cele trei stări de agregare existente în sala de clasă
STRATEGIE DIDACTICĂ:
METODE ŞI PROCEDEE: observaţia, conversaţia, explicaţia, metoda gândirii
critice, problematizarea
MIJLOACE DIDACTICE: o sticlă cu apă, cuburi de diferite forme, o oală, tăviţă.
FORMĂ DE ORGANIZARE: frontal, individual
METODE DE EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE:
 continuă- observare curentă, analiza şi corectarea răspunsurilor
 finală- prin întrebări
DURATA: 25- 30 minute

2
 SCENARIUL ACTIVITĂŢII

Evenimentul Ob. Conţinut ştiinţific Strategii Evaluare

didactic op didactice
1. Moment - aerisirea sălii de grupă;
organizatoric - pregătirea materialului didactic necesar activităţii; Conversaţia
- introducerea preşcolarilor în sala de grupă;
- aranjarea în formă de semicerc a mobilierului şi respectiv a
preşcolarilor.
2. Captarea Se realizează prin adresarea unei ghicitori a corei soluţie este cuvântul
atenţiei „apă”. Se prezintă o sticlă cu apă.
3. Anunţarea Se comunică activitatea care se va desfăşura şi obiectivele activităţii
temei şi enunţarea „astăzi vom vedea în câte feluri se găseşte apa pe pământ”
obiectivelor
4. Dirijarea De afară se aduce un sloi de gheaţă, pe care fiecare copil îl atinge şi îl observaţia Observare
învăţării poate observa liber cum la contactul cu căldura îşi schimbă forma „Ce metoda gândirii curentă,
credeţi că se va întâmpla cu acest sloi de gheaţă dacă îl ţinem un timp în critice Analiza
grădiniţă?” sunt ascultate şi luate de bune toate părerile şi opiniile explicaţia răspunsurilor
exprimate. demonstraţia
Cu răbdare se urmăreşte transformarea sloiului de gheaţă în apă. Apa
rezultată (într-o cantitate foarte mică) se pune într-un vas pe sobă la o apă,
temperatură ridicată pentru a fierbe „Ce credeţi că se va întâmpla acum sloi de gheaţă,
cu această apă pusă pe sobă?” Le explic că prin procesul de fierbere şi suport pentru
prin vapori eliminaţi apa trece în stare gazoasă şi dispare, iar în natură cuburi de gheaţă,
ea se preface în norii care ne dau apă de ploaie atunci când afară plouă. sobă,
Pentru a observa cum apa trece din stare lichidă „care curge” într-una vas mic pentru fiert
solidă propun să o punem într-o formă de cuburi de gheaţă şi să o lăsăm
afară până dimineaţa viitoare pentru a vedea ce surpriză ne rezervă.
Preşcolarii sunt antrenaţi şi ei în pregătirea cuburilor pentru apă care în
ziua următoare vor deveni cuburi cu gheaţă.

3
 Sunt încurajaţi toţi preşcolarii să participe la activitate.
5. Fixarea şi În ziua următoare se analizează critic rezultatul obţinut cu apa lăsată la Explicaţia, Analiza şi
verificarea rece afară şi activitatea zilei anterioare. Munca în echipă corectarea
modului de Le sunt prezentate câteva trei imagini care vor fi împărţite la trei grupe; răspunsurilor
înţelegere al fiecare grupă trebuie să îşi analizeze imaginea primită (ape în cele trei
conţinutului stadii de agregare: lichidă, solidă şi gazoasă). Le prezint necesitatea
existenţei a fiecăruia dintre stadii atât pentru om cât şi pentru natura în Observare
sine. curentă
6. Realizarea Realizarea retenţiei şi a transferului se face prin adresarea câtorva Explicaţia Prin adresare
feed-back-ului întrebări întregii grupe de preşcolari: „ Care sunt stadiile pe care voi le Gândirea critică de întrebări şi
cunoaşteţi în care se află apă?, Care dintre stadii/forme ale apei sunt analiza
acela mai cunoscute de noi?, etc răspunsurilor
primite
7.Încheierea Se împart stimulente verbale prin laude şi încurajări pentru toţi
activităţii participanţii la activitate.

4
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura Integral, Bucureşti, 2005.
2. Cunoaşterea mediului, Manual de clasa a-II-a, Editura Aramis, 2005