Sunteți pe pagina 1din 3

vineri, 20 martie 2009

Fotocitirea-Paul Scheele
Pasul 1: Pregatirea

Pentru orice sarcina care implica citirea, pregatirea este vitala. Pentru fotocitire pregatirea este o
etapa scurta dar foarte importanta. Consta din doua parti:
- Identificarea scopului. Scopul utilizarii fotocitirii era sa iau examenul. Scopul in citirea cartii este
ceea ce vrei sa obtii de la acea carte.
- Introducerea starii ideale a mintii. Starea ideala a mintii este o stare in care mintea este tacuta,
linistita, tensiunea este eliberata din corp iar atentia este focusata pe material pentru a realiza
absorbtia. Aceasta tehnica speciala permite oamenilor sa-si dubleze viteza normala de citire.
Realizand acest pas am eliminat vocea critica interna, precum si dubiile pe care le aveam in privinta
examenului si m-am simtit pregatit.

Pasul 2: Previzualizarea

Previzualizarea este scanarea materialului si stabilirea felului in care acesta te va ajuta sa-ti atingi
scopul. Este totodata o acomodare cu structura materialului. In cazul materialului pe care-l aveam
de studiat – o uriasa pisalogeala – o parte era relevanta, o parte era doar partial relevanta iar o parte
nu prea avea legatura cu examenul. Eram atent la capitole, subcapitole si la designul acestora. Imi
constituisem astfel o structura mentala.

Pasul 3: Fotocitirea

Acesta este pasul care ii tulbura pe multi: descarcarea mentala in inconstient a unei cantitati mari de
material scris. Pentru fotocitire utilizam o stare cunoscuta sub numele de “stare resursa”. Stand la
birou am inchis ochii si m-am condus singur in aceasta stare. Mai intai mi-am relaxat tot corpul,
apoi mi-am relaxat mintea pentru a fi relaxat din punct de vedere fizic si mental in momentul
intrarii in “starea resursa”. Am deschis ochii si am intrat in fotofocusare - acel tip de vedere in care
privesti textul si il vezi blurat. Priveam textul ca pe o imagine, fara a vedea cuvintele. Am intors
pagina cu pagina cu frecventa de o pagina pe secunda. Atunci cand pierdeam ritmul sau cand vocea
interioara se facea din nou auzita, aveam nevoie de cateva secunde pentru a ma recentra. Mi-au
trebuit circa zece minute pentru a fotociti ambele manuale. Am preluat intregul material in mintea
mea inconstienta, lasandu-l acolo in asteptare pana la reactivare. Mi-am felicitat inconstientul
pentru treaba buna pe care o facuse si pentru faptul ca mi-a sugerat ca ceea ce tocmai fotocitisem
imi va fi disponibil la examen.

Pasul 4: Postvizualizarea

Imediat ce am incheiat fotocitirea, am revazut materialul. Aceasta postvizualizare este similara cu


previzualizarea. Priveam din nou structura textului si descopeream unde anume se aflau informatiile
cele mai relevante din text. Diferenta dintre previzualizare si postvizualizare este aceea ca in timpul
celei din urma stii unde sa privesti pentru a vedea informatia. Nu ma gandeam la ceea ce faceam ci
doar imi lasam inconstientul sa ma ghideze in observarea textului, sa aduca in prim plan partile
cheie ale materialului si sa-l organizeze stabilind in mintea mea prioritati si intrebari pentru
urmatoarea faza. In aproximativ 15 minute revazusem cele doua manuale si ma simteam pregatit
pentru urmatorul pas.

Pasul 5: Activarea

Am luat pranzul tocmai ca sa las cantitatii vaste de material timpul necesar incubarii in mintea mea.
As putea spune ca digeram in mai multe feluri.
Activarea este stadiul fotocitirii in care te straduiesti sa intelegi activ ceea ce ai fotocitit. M-am
intors in camera mea de studiu unde aveam coli mari de hartie si o multime de pixuri colorate. Am
folosit strategii speciale de activare pentru a parcurge rapid materialul. Aveam un sentiment de
familiaritate in legatura cu ceea ce citeam. Previzualizarea si postvizualizarea dadusera mintii mele
constiente structura materialului de invatat iar fotocitirea i-a dat mintii mele inconstiente continutul
acestuia. Activarea a reunit aceste doua procese. Am folosit culorile si colile de hartie pentru a creea
harti mintale vii cu multe sugestii vizuale care sa ma ajute sa-mi amintesc. Apoi am acoperit peretii
camerei mele cu acele harti mentale. Acest proces mi-a luat cam doua ore. Am privit in jur si mi-am
vazut munca: reprezentarile vizuale ale celor doua manuale pisaloage. Ma simteam bine, simteam
ca intr-adevar cunosc materialul iar increderea in sansele mele de reusita la examenul pe care urma
sa-l sustin crescuse semnificativ.

Dincolo de fotocitire

Petrecusem trei ore cu studierea materialului pentru care initial imi rezervasem patru luni. Eram
deja increzator dar vroiam sa mai experimentez ceva. Studiasem hipnoza si fenomenul de
hipermnezie legat de aceasta, adica intensificarea atentiei senzoriale a memoriei. Mi-am propus o
noua explorare. M-am asezat in mijlocul camerei, am inchis ochii si am intrat intr-o stare de atentie
intensificata. Apoi am deschis ochii si am privit prima coala de pe perete. Aflandu-ma in starea
respectiva am reusit sa fac in asa fel incat coala respectiva sa para mult mai mare decat era in
realitate si am studiat tot materialul sau vizual. Am inchis ochii pentru a verifica daca imi pot
reprezenta vizual in minte materialul de pe coala. Puteam. Am procedat la fel cu fiecare coala in
parte continuand procesul pana cand am reusit sa recreez toate collie de hartie in minte. Acest
proces mi-a luat cam doua – trei ore. La vremea cinei eram foarte increzator in ceea ce privea
sansele mele la examen. M-am odihnit bine in noaptea aceea si a doua zi m-am trezit pregatit.

Examenul

La examen am intrat intr-o stare modificata. Era nevoie sa fiu capabil sa-mi accesez colile acelea
mentale si sa scriu. Am petrecut trei ore realizand studii complexe de caz si am stiut imediat dupa
aceea ca ma descurcasem bine. Dupa sase saptamani am primit rezultatul: reusisem. M-am informat
si am aflat ca din 80 de persoane care sustinusera examenul doar patru reusisera sa-l ia. Una dintre
acele persoane studiase doar o dupa-masa!
Am scris despre acest lucru nu pentru a te impresiona ci pentru a te ajuta sa intelegi ca viata poate fi
mult mai usoara cand stii in ce fel mintea ta poate functiona mai bine. Am crezut ca pentru a lua
examenul aveam nevoie de un miracol insa tot ceea ce mi-a fost necesar a fost o strategie rapida si
eficienta.

p.s. o alta perspectiva