Anul XVII. ARAD, 14/26 Februariu 1893. Nr. T.

BISERICA si SCOLA.
Foia bisericescă, scolastică, literară şi economică.
Iese odată în septemână: DUMINECA.

PREŢUL. ABOKAMEHTULXTI. , PREŢUL INSERTIUNILOR : Corespondenţele se se adreseze Redacţinnei

Pentru Austro-TJngaria: Pentru publicaţiunile de trei ori ce conţin ,,BISERICA Şi ŞCOLA."
a n
Pe nn an 5 fl.—cr., pe Vs 2 n. 50 cr. c a150 cuvinte 3fl.;până la 200 cuvinte 4 fl.; Er b a n i i de p r e n a m e r a ţ i u n e l a
m

Pentru România şi.străinătate: -.;»>... şi mai sns 5flv. a. TIPOGRAFIA DIECESANĂ în A R A D .

Pe nn an 14 ir., pe mmetate an 7 iranci.

Nr. 669/893. . Mântuitoriul Christos s'a pogorît din Ceriuri,

Esamenele de cualifîcaţiune preoţescă se vor
tine aici în 25 si urmatorele dile ale curintei,
stilul vechiu, cu începere l a dra 9 înainte de i cului ei întemeiătoriu trăiesce şi lucreză absolut
amedi.
Ceea ce se aduce la cunoscinţa clericilor ab­
soluţi cu aceea provocare, că recursele instruite con­
form §-lui 8 din regulament, se le substernă Con-
sistoriului de aici cel mult până la 2 3 ale a-
^HfJonsîstoriul eparchial gr. or. rom. rioda a vieţii sale se aretă mai puternică şi mai
din Arad.
Spiritul înveţămentului în scolele con­
fesionale.
Creştinismul şi biserica Domnului lucreză de
aprdpe 19 sec oii, ca- omul şi popdrele prin vieţa
lor pre acest pământ se-şi pdtă făuri bună stare şi
fericire vremelnică şi vecinică. Şi a îmbunătăţit invit
creştinismul vieţa popdrelor în aceste nouespredece
v^curi; şi biserica Domnului în acelaşi timp s'a
dovedit pre sine de o instituţiune adeverat dumne-
deescă.
Cu t6te aceste îmbunătăţiri vedute şi semtite,
aşa se pare, că lumea înclină a cade de nou în pe-
catul cel vechiu, în pecatul neascultării chiar pre
terenul educaţiunii. Nu s'a mulţămit, şi nu voiesce,
se-se mulţămescă lumea, ca biserica se aibă de­
plina ei infiuinţă în educaţiunea tinerimii.
Şi întrebându-ne, că pentru ce s'a pus pre ta­
pet chiar astădi la finea seclului luminilor acesta
cestiune, mărturisim, că nu aflăm motivul şi ra­
ţiunea.
a înveţat, a pătimit, şi a ìnviét a treia di „pentru
noi şi pentru a nòstra mântuire." Şi biserica Dom­
nului, conform doctrini şi esemplului dumnedees-
numai pentru mântuirea şi fericirea popdrelor. Bi­
serica Domnului nu are trebuinţă se facă nimic
nici pentru a-şi mări puterea, nici pentru a ob­
ţine gloria, — pentru că atât puterea, cât şi
gloria bisericii emaneză din originea ei dumne-
deésca ; ér dèca biserica în u n a , séu alta pe-
gloriósa, acesta provine numai din împrejurarea, că
la anumite epoce, biserica prin organele ei s'a are-
tat, şi s'a dovedit mai rodnică întru înveţarea şi
disciplinarea popdrelor în spirit crtştinesc. Spiritul
bisericii â fost totdeuna numai unul : fericirea omu­
lui prin deprinderea lui de a trăi şi a-se desvolta
în spirit creştinesc.
Acesta este spiritul, pre carele l'a streplântat
biserica şi în scólele ei confesionale. Inveţă prun­
cul în aceste scóle prin înveţămentul religiunii a-se
cunósce pre sine, a cunósce pre Dumnedeu, a cu-
ndsce reportul dintre om şi Dumnedéu, precum şi
reportul dintre sine şi dintre ceialalti omeni. Şi tòte
acestea le înveţă pre o basa sigură, pre basa înve-
ţăturilor sfintei evangelie.
Cu putinţă este, ca noué, cari suntem în ser-
viţiul bisericii şi numai în serviţiul bisericii, sé ni-se
dică, că suntem şi potem se fim preocupaţi faţă de
scólele bisericii, faţă de scólele nòstre confesionale.
Un fapt înse vedut şi semţit chiar în anii din
urmă ne dovedesce înse contrariul. î n anii din urmi
s'au vedut în apusul Europii şi în special în Fran-
eia şi in Germania semne, cari conduc pre omul ne­
preocupat se conchidă la o apropiéta sguduire so­
cială, de carea sé-ne ferésca Dumnedéu. Şi noi nu
putem atribui aceste semne, decât numai împrejură­
rii lipsei de edneaţiune religiósa în scóla şi în vieţă.
Semnele nefericite, cari se véd astădi în statele din
apusul Europei, aşa credem noi, că provin din îm­
prejurarea, că i-s'a detras bisericii din legitima în-
fluinţă, pre carea după posiţiunea şi dumnedéésca
ei chiamare trebue se-o aibă în educaţiunea po-
pórelor.
Clasa muncitorilor şi a serăcimii în genere în
apusul Europei se aretă duşmănosă ordinei so­
ciale de astădi, şi în special se aretă duşmană
neîmpăcată capitalului. Şi în mesură mai mică se
aretă acesta duşmănia pre ici, pre colo, şi în păr­
ţile nòstre.
Este greşită, şi procede dintr'un principiu gre­
şit acesta duşmănia, pentru că capitalul este o în­
semnată putere în desvoltarea popórelor. Capitalul
dă muncitoriului ocasiune, sé aibă de lucru, şi sé
aibă ocasiune de câştig. Şi judecat din acest punct
de vedere, capitalul este o binefacere pentru omo­
nime în genere şi în special pentru clasele serace
ale poporaţiunii. Fără religiune şi fără crescere reli­
giósa înse acesta însemnată putere potè se devină
atât pentru capitalist, cât şi pentru muncitoriu un
isvor de nefericire, precum îl vedem faptice mani-
festându-se în grevele lucrătorilor şi în genere în
necazurile timpului, în carele trăim.
Si tòte aceste necazuri, cari astădi dau atât de
mult de gândit statelor Europei, provin de sigur, cu­
rat numai din împrejurarea, că detragèndu-se biseri­
cii ca înstitutiune divină înfluinta ei dumnedéésca,
în crescerea tinerimii, în scóla s'a pus pondul pré
mult pre instrucţiune, pre înmulţirea cunoscinţelor
minţii, şi s'a negles cultura inimii. Alăturia cu acest
defect chiar şi în cultivarea minţii s'a pus pré mult
pond pre cantitatea cunoscinţelor, şi s'a negles ca­
litatea. De unde apoi a urmat un feliu de superfi­
cialitate, un feliu de semidoctism, din carele apoi au
isvorît necazurile şi multele greutăţi ale vieţii de
astădi. Er acesta este o puternică dovedă, că o
bună educaţiune nu se potè da generaţiunilor viitó-
rie numai prin cultivarea minţii, fără cultura inimii,
precum şi că pentru crescerea bună, de carea sé-se
ţină cont în deplină mesură de desvoltarea armonică
a tuturor facultăţilor spirituale, spiritul doctrinei ce­
lei vecinice a sântei evangelii şi al bisericii Dom-
nului este factorul, carele lucră, şi carele pdte lucra
cu tdtă siguranţa.
Faptul acesta ne împune, ca se ţînem atât de
mult la sc6lele ndstre confesionale.
Biserica întru crescerea pop6relor are numai
un singur mijloc, p u t e r e a c o n v i n g e r i i . Priu
acâsta unică putere cresce, şi guverneză spiritual-
minte şi moralminte biserica pop6rele.
Biserica doresce, şi luereză prin educaţiune,
ca în elev se se formeze convingerea, că densul
pdte ajunge bună stare şi fericire, — dacă se va
sci feri de reu, şi va face binele. Şi prin formarea
acestei convingeri stăruiesce biserica, ca se desvdlte
tot de odată şi p l ă c e r e a d e a - s e f e r i de
r e u şi a s e m ţ i o a d e v e r a t ă a m b i ­
ţiune întru a face binele.
Intru formarea acestei convingeri, a acestei plă­
ceri şi nobile ambiţiuni de a-se feri de reu şi a face
binele consistă şi se reasumă spiritul înveţămentului
în sc6lele întreţinute de biserică. înmulţirea cuno­
scinţelor minţii ca atare nu este scop, ci mijloc
pentru formarea voinţei elevului în spirit creştinesc
şi pentru formarea şi energia caracterului; er tăria
şi energia caracterului nu se aretă nicăiri în mod
atât de pregnant ca la b ă r b â w cei mari aî bisericii
Domnului.
Pentru a lămuri şi a pute" lumina şi desvolta
în adeverată lui lumină spiritul bisericii în învăţă­
mânt amintim, că astădi se judecă gradul de civi-
lisaţiune şi puterea de vieţă a naţiunilor cu deose­
bire dupa trei condiţiuni şi anume :
a) după spiritul de lucru;
b) după modul, cum sciu întrebuinţa puterile
de lucru şi capitalele, de cari dispun, prin lucrări
de trăinicia menite a înlesni desvoltarea generaţiuni­
lor viitdrie ; şi
c) după stadiul în carele se află desvoltată
starea lor socială şi cu deosebire semţul lor de h u -
manitate.
î n t6te aceste trei direcţiuni nici un feliu de
sistemă filosofică şi nici tdte la olaltă nu au putut
produce ceea ce a produs creştinismul şi biserica
creştină, pentru că omul din tot ceea ce luereză do­
resce se aibă un câştig mai mare, seu mai mic.
Biserica înse s'a sciut emancipa de acăstă preten-
siune, ea a trăit şi lucrat totdeuna avend în vedere
în prima liniă numai bună starea şi fericirea credin­
cioşilor sei. Desvoltarea şi înaintarea credincioşilor
în spirit creştinesc pre t6te terenele vieţii consti-
tuiesce desvoltarea şi înaintarea bisericii.
Privind acum asupra stării, în carea se găsesce
spiritul bisericii în scolele ndstre confesionale, a-
mintim, că pdte că vor fi pre ici, pre colo, greşeli,
şi anume greşeli, cari după noi provin curat numai
din împrejurarea, că ne găsim abia în stadiul prim
al desvoltării.
Constatăm înse pre de altă parte, că el esistă
atât din îngrijirea bisericii, cât şi din firea poporu­
lui nostru, carele în carte şi din carte doresce se
înveţe în prima liniă f r i c a l u i Dumnedeu,
rugăciunile şi cântarea bisericescă.
Şi dacă pre aici, pre colo ne va fi lipsind
îndemânarea de a pune în aplicare cu deplin succes
acest spirit, este, că de bună semă se vor fi stre­
curat şi la noi din acele idei de crescere făiă aju-
toriul şi înfluinţa bisericii, cari sunt astădi atât de
lăţite în lumea mare.
Chiar acesta împrejurare ne-a îndemnat a-ne
ocupa de acest obiect.
Este adecă o necesitate, ca în tot ceea ce
înveţâm, şi se înveţă în scdlă, se predomnescă în
deplină mesură şpriţul bisericii, cu atât mai vârtos,
eu cât, fără acest spirit nu vom pote desvoltâ în
elev nici spiritul de lucru, nici buna întrebuinţare
a puterilor, de cari dispune omul şi nici spiritul de
humaniitate.
Cuventare
La cununia principelui Ferdinand, moştenitoriului de
tron al României cu principesa Măria de Edimburg,
rostită de abatele Placidius.
„Maiestate imperială,
„Maiestate regală,
„Înaltă păreehiă princiară,
„Strălucită adunare,
„Diua de căsătoria este o di de cele mai gin­
gaşe bucurii şi senine speranţe. Dumnedeu a dispus,
ca acâstă serbare, fundamentul societăţii şi al moralei
omenesci, se fiă încununată de inimă voidsă. Diua
cununiei şi-a luat prima sancţiune ancă în raiu din
manele creatoriului, - cununa ondrei, semnul dem­
nităţii neşterse. Ceea-ce a urdit Părintele omenirii
în dilele străvechie, dumnedeescă graţia a sânţit.
Când mirele şi mirâsa îşi dau mâna, din ceriu se
întinde, bine-cuventându'i, o mână a tot-putinte şi
sânţesce şi întăresce legătura. Da, atât de mare e
demnitatea ei, încât, după vorbele apostolului Pavel,
Mântuitoriul a luat'-o drept figură pentru bine-cu-
vântata lui unire cu omenirea mântuită, cu biserica.
Natura şi supranatura se întrec deci, pentru a face
din diua cununiei o serbătore de bucurie.
Decă acum ori-şi-ce că3ătoriă creştină deşteptă
aceste înalte idei, cn cât mai mult nu o va face
acostă serbătore a cununiei de astădi! Popórele
Europei sunt adunate aici în persona capiilor lor, ca
se fiă martori unei legături, cu care doi urmaşi ai
unor case regale se legă între dânşii şi cu ceriul.
Da, acostă cununia e ca şi o serbare de pace, la
care sunt adunaţi împreună popóre şi teri, regi şi
principi.
Ved aici un împerat puternic, ţiitoriul păcii şi
scutitoriul tare al ţerelor sale, care scutesce religiu-
nea şi temerea de Dumnedeu în imperiul seu şi care
a venit în ţera-i originară, pentru-ca sé sporescă ca
presenta sa strălucirea unei cununii destinate a uni
între dénsele teri forte depărtate şi a comunica ge-
neraţiunilor viitóre tradiţiunile unui trecut glorios.
Este representată aici prin auguştii sei copii şi
nepoţi o împerătesă şi o regină, care din reşedinţa
sa regescă împresurată de mări, împrăsciă de mai
bine de 50 de ani bine-cuvântările culturei asupra
unor popóre nenumérate de pe globul pământesc, şi
care — neuitând de grija unui mare imperiu nici
de grija şi iubirea de mamă — trimite din depărtare
la ceriu cele mai intime dorinţe pentru binele feri­
citei sale nepote.
Şi aceste dorinţe şi rugăciuni resună în Orien­
tul Europei, în inima unui suveran al unui impe­
riu nespus de întins, cât şi îa inima familiei sale
imperiale, care legată cu cele mai strînse legături
de cumnăţiă cu augusta mama a miresei, ia partea
cea mai intimă la acesta serbătore.
Ast-feliu se restrânge strălucirea a trei corone
imperiale asupra serbătorii nóstre de astă-di. Dór
şi corone regale ved strălucind aici în acesta augustă
adunare. Portugalia şi România, Belgia şi Saxonia
se unesc a presenta fericiţilor părinţi şi înaltei pă-
rechie princiare felicitările cele mai efectuóse.
Si cum ar puté sé lipsescă din acesta armonia
de serbătoresci dorinţe ale familielor domnitóre eu­
ropene interesul şi bine-cuventarea acelui prea sânt
betrân, care ocupă cel mai respectabil tron al creş-
tinetăţii, ai cărui ochi şi inimă se îndreptă mai ales
la menţinerea relegiunii şi a păcii şi pe care Dum­
nedeu tocmai în aceste dile îl decoreză cu cununa
de aur a iubileului.
Sé facă Dumnedeu, ca acesta serbătorescă bu­
curia, care o împărtăşesc aţâţi principi, sé ţină şi
pacea pe pământ, încât tote popórele adunate în
jurul cârjei divinului nostru Prinţ al păcii sé into­
neze imnul de laudă al ângerilor : „Mărire lui Dum­
nedeu şi pe pământ pace."
Sé facă Dumnedeu, ca acésta pace sé se r e ­
verse cu ceresc abund asupra casei şi familiei, pe
care Alteţele V6stre Regale o întemeiaţi astă-di: se
se întindă scutittfre asupra ţerei, care îşi ridică pri­
virile pline de speranţa asupra Alteţelor V6stre Re­
gale şi'şi aşteptă dela ele asigurarea viitoriului. Când
odini6ră va orna şi capul Alteţelor V6stre Regale
cercul de aur cu crucea de-asupra, se se împlinescă
şi cu Alteţa V6stră, Rege creştin, cuvintele sântului
cântăreţ în P s a l m i : „D6mne, dă judecata ta regelui
şi dreptatea ta Aiului seu, ca se judece cu dreptate
poporul teu şi pe săracii tei după drept." (Ps. 7 1 ) .
Astă-di Alteţa V6stră Regală devine capul unei fa­
milii şi în curând Veţi fi, aşa sperăm dela Dumne­
deu, centrul unui cerc legat în giurul Vostru de cele
mai gingaşe legături. Stând cu înţelepciune în frun­
tea Casei V6stre şi iubind fiinţele scumpe, pe cari
Domnul Vi-le va încredinţa. Ve veţi prepară la de-
toriele mai înalte, cari Ve astăptă. — Pentru a gu­
verna într'o ţeră, trebue se se scie conduce bine
casa propria, după cum pentru a fi rege, trebue se
Hă învăţat a iubi ca un părinte.
Se facă Dumnedeu, ca pacea şi îndurarea se
se reverse şi asupra capului miresei Alteţei Văstre
regale. Din cercul liniştit al unei fericiri familiare
neturburate, în care s'a scurs copilăria V6stră, tre­
ceţi într'o ţeră depărtată, necunoscută, şi se întâmplă
cu Voi cuvintele Psalmistului: „Ascultă, fiică! vedi
şi plecă-ţi urechia: uitaţi neamul şi casa părinţilor
tei." (Ps. 44). Cât de avat nu-'i cursul unei prin-
cese creştine, cât de mare nu câmpul activităţii bi-
ne-cuventate, care Dumnedeu i 1 deschide! Cercul
casei sale proprie nu-i ajunge, pentru a face
binele după dorinţa inimei sale cu mână plină. Ba
e mama tuturor, nobila scutit6re a celor săraci şi
strîmtoraţi. Dumnedeescul Părinte i-a dat puterea şi
iubirea sa : mâna ei blânda devine isvorul fericirii,
cuvântul, căutătura ei aduc radele bucuriei.
Când soţii princiari uniţi în iubire credincitfsă,
împărţindu-şi durerile şi bueuriele, trăiesc în sânta
temere de Dumnedeu, ei îndeplinesc o noua bine­
facere pentru poporul lor: divin e esemplul lor, lu­
mină necontenita lor admoniare. De la palat plecă
esemplul înalt, învăţând şi ridicând inimile în ţeră,
el întăresce basele ordinei sociale sguduite în tim­
purile n6stre. Er bine-cuvântarea, care se revarsă
dela Tronul princiar asupra supuşilor, le devine şi
lor o dulce remunerare, o garanţia a recompensei
viităre.
Şi acum, înaltă părechiă princiară, încheiaţi
unirea eternă, la care inimele v6stre s a u preparat
în sântă şi religi6să iubire. Luaţi bine-cuvântarea
dumne<leescă, care o doriţi din tot sufletul. Augusta
adunare, prea înaltele văstre rude, fericiţii voştri pă­
rinţi însoţesc sântul act cu dorinţe religiăse si ru­
găciuni ferbinţi. Er nesfârşitul de generos dăruitoriu
al tuturor celor bune, se reverse din ceriu în abund
bine-cuvântarea, care întăresce şi onoreză acum şi
pururea şi în vecii vecilor! Amin."
N u n t a c a m i s ( < ţ i ' i n .
Studiu ritual de C. Lazar.
Misteriu, taină, dupa principiile dogmatice ale
Bisericei ortodoxe, este o lucrare sântă (sacramen-
tum, sacrament,) aşedată de insuşi Dumnedeu, prin
care sub un semn vedut se revărsă darul cel nevă-
dut al spiritului Sânt asupra credincioşilor. Criteriul
misteriului se reduce d e c i ; la originea lui divină,
la reversarea darului divin într'un mod î n v i s i-
b i 1; şi tocmai acest lucru misterios, tainic, î-1 face
sacrament, misteriu. Condiţiunile misteriului sunt :
1) materia, 2) forma, 3) efeptuitoriul, şi 4) primi-
toriul misteriului.
Se vedem acum întru cât se cuprind în nuntă
ca misteriu criteriul şi condiţiunile unui misteriu seu
taine ?
Originea stravechiă a însoţirei neamului ome­
nesc : bărbat şi femeia, chiar dela 6menii cei dintâi
derivându-se ca o necesitate a naturei din prea
inalta înţelepciune a Creatoriului, e prea natural
deci ca şi taina acestei însoţiri să-şi aibă îsvorul
acolo.
Din S. Scriptură seim, că Dumnedeu a b i n e ­
cuvântat pre 6menii cei dintâiu la o vieţă
dimpreună „carele pentru iubirea Ta de 6meni ai
prefăcut casta strămoşului Adam întru muiere şi i-ai
b i n e c u v â n t a t pre dânşii." (Rugăciunea I dela
r6nd. Cununiei, vedi, Euhologiul edat de S. Sinod al
Rom.)
î n acesta b i n e c u v â n t a r e primă, într'un
mod î n v i s i b i 1 este chiar primul criteriu, carele
a servit de basă Ia aredicarea nuntei în Testamentul
nou la rangul de misteriu, Taină.
Dumnedeu însuşi a b i n e c u v â n t a t pre A-
vram cu Sara, a î m p r e u n a t pre Iaeob eu Ra-
hila, a î n s o ţ i t pre Iosif cu Asineta ş. a. (Ru­
găciunea I.) şi pe basa acestor cuvinte constatăm şi
originea divină a actului însoţirei 6menilor
prin f o r m a e s t e r n ă a nuntei ce dateza din
Testamentul nou.
Referinţa dintre bărbat şi muiere basându-se
astfel pre legea divină însuşi Mântuitoriul Chrs. ri­
dică la rangul de misteriu acea formă stravechiă ce
sancţiona referinţa dintre cei î n s o t i t i şi b i n e-
c u v â n t a ţ i şi acesta o făcu prin însăşi presenţa
sa la nunta din Cana Calilei, unde a severşit prima
sa minune în calitate de Mesia.
în urmarea acestui fapt înşişi apostolii au re-
conoscut nunta de misteriu şi anumit arătau că a-
ceea se baseza pre r e f e r i n ţ a , ce există între
Christos şi biserica sa. Apostolul Pavel dice expres :
„Taina acesta este mare, eră eu dic de Christos şi
1
de biserică" ) dând învăţături morale pentru cei ce
0 Efes. V. 32.
 Anul XVII. B I S E S I O A
se însoţesc prin acest misteriu la o vieţă dimpreună.
Vine apoi biserica prin s-ţii sei părinţi şi sinódele
sale generale, şi pre basa doctrinei sântei revela-
tiuni dă espresiune dogmei, c ă : n u n t a este
m i s t e r i u şi este înstituţiune divină. După înve-
tăturile dogmatice ale bisericei resăritului dicem
deci a s t ă d i : N u n t a este misteriul legei nóue, prin
care dóué feţe, una de parte bărbătescă alta de parte
femeiescă se deobligă a petrece însoţiţi, nedespărţiţi,
împreună în tot decursul vieţii, ajutându-se reciproc
unul pre altul până la morte şi preste dânşii se
reversa darul î n v i s i b i 1 al spiritului sfânt, bine-
cuvântându-se şi sfinţindu-se împreuna petrecerea lor
prin rugăciunile rostite de ministrul, severşitoriul
cununiei séu prin f o r m a e s t e r n a , v i s i b i l ă
a acestui misteriu.
Din acesta definiţiune vedem deci criteriul al
doilea al misteriului, adecă cum darul i n v i s i b i l
al s. spirit într'un mod v i s i b i 1 se revarsă asupra
celora ce păşesc la acesta T a i n ă ; şi aici fiind un
lucru supranatural, divin, noi n u p o t e m î n ţ e ­
l e g e misticitatea ci n u m a i o c r e d e m. î n a-
césta se cuprinde dar misteriositatea, pentru care
nunta se numesce Taină seu Misteriu.
Sé vedem acum pe rónd condiţiunile nuntei ca
misteriu: 1. M a t e r i a. Omiţând aici discusiunile
ce s'au ivit în acest merit susţinem, că substratul,
m a t e r i a nuntei ca misteriu o formeză persónele,
cari se însoţesc pentru o vieţă conjugală, adecă m i -
r i i cei ce cer darul şi binecuventarea Spiritului
sânt. 2. F o r m a nuntei ca misteriu adecă a c t u l
v i s i b i 1 este însuşi ceremonialul ce sé cuprinde
întru rugăciuni de cereri, de binecuventare, implora­
rea spiritului sânt, înveţături morale pentru o vieţă
conjugală din care reiese şi divinitatea acestui miste­
riu şi a cărei însemnătate merită o deosebită a-
tenţiune. 3 . E f e p t u i t o r i u l , séu severşitoriul
formei, séu al actului estern al nuntei este p r e o t u l ,
căci însuşi Apostolul Paver dice : „aşa sé ne soco-
tescă fie-care, ca pre nisce servi ai lui Christos şi
a d m i n i s t r a t o r i a i m i s t e r i e l o r lui Dum-
2
nedéu." ) Şi cine altul decât preotul este mijlocitor iul
între Dumnedeu şi omeni, aşa şi aici cerendu-se da­
rul şi binecuventarea pentru o vieţă fericită din-
preună care se pdte dobândi prin rugăciunile preotu­
lui şi primirea înveţăturilor divine propagate de Das­
călul lumei. P r i m i t o r i i în fine sunt acele p e r ­
s o n e j u r i d i c e şi b i s e r i c e s c e recunos­
c u t e , cari ajungând etatea corespundétóre şi împli­
nind obligamentele lor bisericeşci şi civile din 1 i -
b e r ă v o i a d e c l a r ă , că pe basa iubirei, ce
e x i s t ă între ei v o i e s c a se însoţi pentru de a
petrece în tot decursul vieţii împreună, cu scopul de
a se ajutora reciproc în valurile vieţii si a consolida
vieţa familiară după legea divină şi în sensul postu­
latelor ordinei civile.
!
) I. Cor. IV, 1.
şi Ş C 6 L A 53
Am vedut astfel, că nunta după originea sa di­
vină şi instituţiunile bisericeşci este misteriu seu
Taină care întrunesce atât criteriile principale cât şi
condiţiunile unui misteriu în sensul strict al cuvân-
tului. Spre a dovedi mai lămurit acesta e de lipsă
se privim mai adânc în însăşi forma esternă sâu ce­
remonialul acestui Misteriu sublim.
Actul estern al căsătoriei seu forma precum am
dis este însuşi ceremonialul, seu r e n d u e" 1 a c u ­
n u n i e i , care după ritul Bisericei ortodoxe se cu­
prinde în aşa numitele Euhologii, molitvelnice, seu
cărţi de rugăciuni la diferite ocasiuni şi trebuinţe
creştinesci. Acesta colecţiune, de diferite rugăciuni
dateza din timpul s-ţilor părinţi între secliii IV —
VIII. după Christos, er astfel întocmit Euhologiul
precum există a<li în biserica ortodoxă este de mai
târdiu cam dela seelul X I I I . d. Christos aflându-şi
întrebuinţare la Biserica cea mare în Constantinopot
încă pe timpul împeratului bizantin Iustinian cel
mare, er^ în decomun usitate (se'nţelege că nu era
colecţunea deplină pâna la seclul X I I I — X V I . ) B,u-
găciunile astfel precum se află ele în Euhologii îşi
au originea chiar de pre timpul apostolic în primii
seclii ai creştinismului, şi precum se seie că litur-
gia lui Iacob si alui Mareu s'a păstrat prin tradi-
ţiune de bărbaţii apostolici şi s-ţii părinţi, astfel s'au
păstrat şi mai multe rugăciuni şi ceremonii dela în­
şişi apostolii şi bărbaţii apostolici, er s-ţii Părinţi şi
dascăli ai bisericei au adaus cântări şi alte rugă­
ciuni după trebuinţele timpului şi ale creştinilor.
Flavian Diodor, Diodoret, Ioan Damascen, Ignatie,
Vasilie cel mare, Ioan Chrisostom, G-rigorie teologul
şi Macarie au parte*• cea mai mare întru aşedarea
şi organisarea feliuritelor rugăciuni, liturgii şi ce­
remonii.
Euhologiile ndstre dară cuprind rugăciunile şi
ceremoniile din isvorul original apostolic şi ca atari
netedite şi formulate de s-ţii părinţi sunt de o au­
tenticitate necontestabilă şi origine divină. Şi tocmai
pentru acesta sunt de mare preţ, şi cuprind o
bogată înţelepciune şi profunde idei sacre, cari re-
fieeteza î n t e n ţ i u n i l e n o b i l e şi salu­
t a r e a l e B i s e r i c e i l u i C h r i s t o s . După
3
Euchologiul ) bisericei ortodoxe ceremonialul nuntei
cu misteriu cuprinde un loc însemnat, şi dovedeşee
prin densul chiar sublimitatea, divinitatea acestui Mis­
teriu. Se privim deci acest ceremonial mai cu de a-
menuntul.
în întreg ceremonialul nunţii seu ordinea cunu­
niei deosebim 4 momente mai însemnate :
1. Rugăciunile de binecuvântare şi 'sfinţire la
însoţirea spirituală a mirilor.
2. înălţarea cununelor celor binecuvântate pe
capul mirilor.
3
) VecU Euchologiul edat de s. Sinod al Rom. 1888-
 3 . Dovedirea existenţei divine a acestui misteriu
prin Evangeliă şi Apostol cu înveţăturile necesarie
pentru o fericită vieţă conjugală.
4. încungiurarea cea de 3 ori a tetrapodului
cu mirii întru închipuirea bucuriei bisericei pentru
mirii ce s'au încununat în numele Domnului; şi fe­
licitarea preotului cătră mirii încununaţi.
Aceste patru momente principale avendu-le înaintea
ochilor voiu încerca de a penetra în sensul adeverat
creştinesc al acestui misteriu divin, aretând însemnă­
tatea spirituală a fie-cărui moment dintrînsnl spre
a dovedi şi prin aceste d i v i n i t a t e a miste­
r i u 1u i ş i p r e p o n d e r a n ţ a l u i f a ţ ă d e j reuniunei învăţătorilor români gr. or. din protopresbitera-
c ă s ă t o r i i l e a n t i - c r e s t i n e n u m i t e că­ i tul Siriei ţinută la 4/X—1892, şedinţa viitdre se va ţine
sătorii civile, ce nici decum nu satisfac r e c e r i n- I în Siria, la scdla înferidră de sub conducerea d-lui învă­
ţ e l o r s p i r i t u a l i ale omului ci dejosesce mis-
teriul la afacere pur speculativă, la o c o n t r a c ­
t a r e de comerciu.
(Va arma.)
D I V E R S E .
* Naţionalităţile din Ungaria. Resultatele
oficiale ale numerotărei populaţiunei în Ungaria, numărâ-
tore făcută la 1890, s'au publicat abia filele trecute.
După aceste date, etă în ce proporţia s'au înmulţit, în
«Jeee ani, naţionalităţile din Ungaria: M a g h i a r i în
anul 1880, 6.403.600, în anul 1890, 7.361.207 ; R o -
m â n i în anul 1880, 2.325 838, în anul 1890, 2.591.947;
G e r m a n i în anul 1880, 1.869.800, în anul 1890,
1.987.370; S l o v a c i în anul 1880, 1.855.400, în anul
1890, 1.896.358; Ş e r b i şi C r o a ţ i , în anul 1880,
631.990, în anul 1890, 678.276. R u t e n i în anul
1880, 353.226, în anul 1890, 379.713. înmulţirea espri-
mată în procente a fost în deceniul dela 1880—1890 la
Maghiari 14.95 la sută, Români 11.44, Ruteni 7.46,
Şerbi şi Croaţi 7.32, Germani 6.29, Slovaci 2.15 la sută.
Precum se vede din aceste date oficiale, îmulţirea Ro-
mânilorii este întrecută numai de cătră Maghiari; ea este
cu mult mai însemnată, decât îmulţirea ori cărei dintre
celelalte naţionalităţi.
* Bibliografia. Sub titlul: „Nou atac asupra
scolelor nostre" a publicat „Telegraful Român" din Si-
biiu într'un ciclu de articli un studiu profund şi de o
deosebită importanţă. Acest studiu a apărut şi în bro­
şură separată, şi se pdte procura dela tipografia archi-
diecesană din Sibiiu cu preţul de 25 cr. v. a. îl reco­
mandăm în deosebita atenţiune, a onoratului pu-
blicu.
* Salul aranjat de junimea română din Arad la
6/18 Februariu a. c. pentru ajutorarea studenţilor săraci
a fost o petrecere veselă şi animată. Şi precum audjm şi
succesul material este deplin satisfacetoriu.
* „Lipovana." Sub acest titlu s'a înfiinţat în
Lipova un institut de credit şi economii cu un capital
fundaţional de 50,000 fi. v. a. Joia trecută s'a ţînut a-
dunarea generală constituantă, s'au pertractat şi votat
statutele institutului, şi s'a ales direcţiunea şi comitetul
de supraveghiere. Dorim noului institut cel mai bun
succes.
* Convocare. Adunarea reuniunei învăţătorilor gr.
or. ai cercului Chişineu, conform conclusului adus în şe­
dinţa adunării acelei reuniuni ţinută în Giula la 7/19
Decemvre 1892 şi pe acesta cale se convdca a-se întruni
la 1/13 M a r t i e a. c. în P i l u l u - m a r e . Bichişiu,
9/21 Faur 1893. Florianu Popoviciu, preşedinte.
* Convocare. Conform decisului luat în şedinţa
ţător Ioan Vancu, în 24 şi 25 Februariu vechiu 1893,
cu următ6rea programă: Mercuri înainte de amedi: 1)
l
Deschiderea şedinţei, la orele 8 / . 2) Participare în cor-
s
pore la prelegerea ţinută de d-1 Ioan Vancu. 3) Re-
flexiuni asupra prelegerei. 4) Raportul cassariului, contro­
lorului şi bibliotecariului. Mercuri după amedd: 5) Ra­
portul comisiunei alese în şedinţa trecută spre a censurâ
tesele din Religie, prelucrate de membrii reuniunei. 6)
Cetirea teselor aprobate. 7) încassarea taxelor. — Joi
înainte d. a.: 8) Cetirea operatului: „ Care e causa de
învăţătura câştigată în scdlă, mulţi o folosesc ca armă
chiar în contra învăţătoriului prelucrată de învăţătorii: I.
Grofşoreanu, N. Debeleac şi P. Vancu. 9) Reflexiuni a-
supra operatului. 10) Alegerea unei comisiui pentru ela­
borarea unui regulament despre afacerile interne ale reu­
niunei. — Joi d. a.: 11) Propuneri eventuale. 12) De-
cisiune, când şi unde se-se ţină şedinţa viitdre. 13) în-
chierea şedinţei. - - Pe acesta cale se în vită a lua parte
toţi membrii reuniunei şi toţi binevoitorii şi iubitorii cau-
sei şcolare. învitări speciale nu se fac. — Măderat, la 10.
Februariu 1893. Pentru birou: P e t r u V a n c u , nota-
riul reuniunei.
* Victimile ofticei. Diarul „Kozegeszsegiigyi
Kozlony" împărtăşesce, că în Ungaria mor pe fiâ-care
an de oftică 60,000; statistica arată, că în tdtă lumea
tot al şaptelea om mdre de acesta bdlă.
* Un cuptor fără foc. După cuptdrele cu ac-
cetat de sodiu, după cele cu căibune chimic, adecă cele
prin ajutorul cărbunelui îmbibat cu diferite nitrate, ecă
că ese la ivelă un cuptor fără foc şi fără pericule. Se
scie că apa, care se combină cu calcea desvdltă călduri
în mari castităţi. Căldura, care se desvdltă stă în raport
cu cantitatea de calce ; astfel un chil de calce ar pute
produce o căldură de 140—320 de calorii. Acesta căl­
dură este un efect al combinaţiunei calcei, care se trans­
formă în idrat de calciu. Inventatorul, Loison de Viver,
a aşe<Jat în compartimente deosebite calcea şi apă. Prin
ajutorul unui boton se apropie puţin cât puţin apa în
contact cu calcea, după nevoia de căldură, pană când tdtă
calceaua fiind combinată, trebue schimbată provisiunea.
Cuptoriul deci e fără foc, dar decă acela, care mănuesce
botonul regulator, nu lucre'ză cu prudenţă, cine ne a«i-
 Anul XVII. B I S E R I CA şi S C Ó L A 55
gură în contra explosiilor, cari pot fi mai teribile de cât Lipova 1 fl., Romul Nestor Arad 1 fl., Al. Ciugudean
cele causate prin foc. of. domin. Bruznic 1 fl., Fr. Kishalmy adv. Lipova 1 fl,,
* Mulţămită publică. „Societatea călciunarilor Ioan Crişan preot Capruţa 1 fl., Nic. Grunzweig not Li­
români din Arad" aduce cea mai profundă mulţumită pova 1 fl., Izidor Gyorgyeviciu not. cerc. Secaş 1 fl., I.
domnilor, cari cu ocasiunea balului ţinut în 11 Febr. n. Munteanu cand. de not. Dorgoş 50 cr., Aug. Berian
c. au suprasolvit următorele sume: P. S. d. Ioan Meţian pract. forestier Lipova 1 fl.
episcop 4 fi., Moise Bocşianu protopop 5 fi., Văd. Anto- Când aducem acesta la cunoscinţa on. public, nu
noviciu şi Petroviciu 2 fi 50 cr., Dr. Nicolau Oncu, Va- uităm a da expresia mulţămitei ndstre nu numai pentru
siliu Mangra, Lowy Hermann câte 2 fi., Teodor Ceontea aceste oferte şi suprasolviri marinimdse, der tuturor ace­
prof, şi Sava Raicu câte 1 fl 50 cr., Aug. Hamsea direc­ lor m. st. D-ne şi D-ni, cari ne-au onorat cu presenţa
tor, Ioan Burdanu, Dr. Venter, Karâcsonyi C , Dr. Virgil D-lor, încât şi petrecerea din anul acesta cu drept se
Bogdanu, I. Duffher, G. Bodea, Tr. Pacu, Duşan Alexiei, pdte înşira între cele mai succese din petrecerile româ-
G. Peţianu, P. Lipovanu, I. Iancoviciu, Iuliu Ioanoviciu, neşci din Lipova. — A t h . B r ă d e a n u , preşedinte,
Illici şi Zseni, S. Weisz, Sofia Caplar, Dragan Adamovi- O c t . P u t i c i u , secretar.
ciu, Constantin Donu, Florea Varadinu, G. Puticiu, Dr.
St. C. Pop,^Iustin Dascăl şi Iustin Olariu câte 1 fl. Mol- * Dare de semă şi mulţămită publică.
nâr B., Văd. Iorgoviciu, G. Popa, Romul Nestor, M. Cu ocasiunea concertului aranjat la 16 Faur a. c. st. n.
Kronhauser, Barth L., G. Iancoviciu, Iânosi I., N. Gav- de cătră chorul societăţii de lectură, de cântare şi de
rilette, Hunyadi I., Sofia Popoviciu, Măria Bogdanu, Mă­ musică din Chinez (Knez) s'au vândut: 32 bilete de in­
ria Cure, I. Herbay, Tr. Vaţianu, Silviu Bichiceanu, Toma trare pentru familie â 80 cr.: 25 fl 60 cr.; 23 bilete
Ocolişianu, Clement Lupşa, Paul Rozvanu, Vasiliu Di- de intrare pentru persdnă â 50 cr.: 11 fl. 50 cr.;
mitrescu, Bergonczi G., N. N., Val. Magdu, Ioan Creţu, In supra-solviri au încurs 5 fl 10 cr; Oferte 3 fl. Suma:
Ax. Tomiciu, Ars Ciunganu, Duşan Mihailoviciu, I. Co- 45 fl 20 cr. Cu aranjarea amintitei petreceri s'a spesat
vaciu şi Silviu Herbay câte 50 cr. Git George 40 cr., 20 fl 04 cr. Resultă venit curat: 25 fl 16 cr.
Mitru Halic 30 cr., N. Trifunaţ, Rada Ursu, Ştefan Pap, Chorul societăţii de lectură, de cântare şi de mu­
Dim. Păcurariu, Aurel Miocu şi Stefanu Petcu câte 20 sică din Chinez vine şi pre acesta cale a-'şi esprima sin­
cr. — Arad, în 20 Februariu n. 1893. F 1 o r i a n M o- cera sa mulţămită pentru ajutoriul moral şi material de
ş e s c u, m. p. preşedinte al societăţii. carele au avut parte cu ocasiunea aranjărei primului seu
coneert. Primescă On. Domni asigurarea, că chorul socie­
• ^Mulţămită publică. Parochianul .nostru şi
tăţii nostre nu va uita se apreţieze ajutoriul dat, şi că
membru al comitetului parochial, veteranul Savu Crişanu,
va nisui a mai procura partecipătorilor câte o s6ră de
întru aducere aminte de vrednica sa soţie repausată Ru-
distracţiune ca cea de la 16 Faur. — Chinez, la 9/II. 1893.
sanda, a dăruit pe sema S-tei ndstre biserici 40, adecă
st. v. In numele societăţii de lectură, de cântare şi de
patrudeci fl. v. a. pentru care faptă creştinescă şi demnă
musică : Trăian B r ă t e s c u, învăţător şi dirig. de chor.
de imitat i-se aduce mulţumită şi pe acesta cale în nu­
mele S. nostre biserici. Almaş, la 8/20 Februariu 1893. * încheierea şocaţilor institutului de credit şi
Cornel Lazar,' par. pres. com. par. de economii ca societate pe aeţiuni „Timişiana" în T i-
m i ş i 6 r a pe anul 1892 :
* Mulţămită publică. Cu ocasiunea petrecerei
arangiate la 7 (19) Ianuarie c. de junimea română stu- Contul bilanţului.
didsă din Lipova, care pe lângă un succes moral a avut Active.
un resultat frumos şi material, au încurs nrmăt6rele supra-
Cassa în numerariu 10717.26
solviri şi oferte, cari amesurat destinaţiei petrecerei, s'au Cambii 399313.95
şi transpus M. St. D-ne Elena Hamsea, cassiera înfiin- împrumut hipotecariu 93714.59
ţândei Reuniuni a femeilor române din Lipova: Mobiliar 590.63
Dela St. D-nă Aurora N. Perlea (Brăila) 20 franci, După amortisare de 1 0 % 59.06 531.57
Iluştrii D-ni Alexandru şi Eugen Mocsonyi 6 fl. D-nii Interese de reescompt anticipate 242.73
Giro-Conto 307.74
Emanuil Ungurean adv. Timişdra 5 fl. Dr. Puticiu pro­ Diverse conturi debitóre 215.30
topop 3 fl. Svetozar Serbu not. în Ciacova 3 fl. D-na
505043.14
Victoria Marienescu 2 fl., Iulia Doje 2 fl., Gustav Vannai
not. publ. 2 fl., Dr. Aurel Halic medic oraş. 2 fl., Ion Pasive.
Tuducescu docinte 2 fl., Al. Gebhardt adv. Lipova 4 fl., Capital de fondare 50.000
D-na Sofia Petrescu (Remetea) 2 fl., Sofia Beleş Radna Fondul de réserva 42335.60
2 fl., Al. Maniu not. pens. Lugoş 2 fl., Iosif Daliciu Depuneri spre fructificare 326877.60
preot Capolnaş 1 fl., Nic. Avramii docinte Totvaradia 1 Cambii reescomptate 66165.—
fl., Aug. Hamsea protosincel Arad 2 fl, Voicu Hamsea Interese transitóre 6011.85
Dividende neredicate 243.—
protop. Lipova 2 fl., Ecaterina Scalla Lipova 2 fl., Iacob Diverse conturi creditóre 103.61
Râcz comerc. Lipova 2 fl., Ioan Groza preot Firighihazu Profit curat 13306.49
1 fl., Cons. Dajevits Lipova 2 fl., Const. Crăciun docinte 505043.14
 E t i c h e t a — studiu social, de Iosif loan Ardeleau,
Contul venitelor si al sarcinilor.
» paroch rom. gr. or. — Preţul 60 cr. v. a.
Sarcini.
C u v â n t ă r i b i s e r i c e s e i s i f u n e b r a l i de Iosif
Interese redicate şi eapitalisate 14234.43
loan Ardelean, paroch român gr.-or. — Preţul 1 fl. v. a.
Salare 3439.50
Contribuţie erarială şi comunală 2662.13 F a b u l e l e l u i D . C i c h i n d e a l , de loan Russv, fost
Interese de reescompt 2222.05 paroch al Aradului. Preţul 1 fl.
Contribuţie după interese la depuneri spre C o m p e n d i u d e G e o g r a f i a U n i v e r s a l ă , pentru
fructificare 1425.15
şc6lele medie şi preparandiale de Teodor Ceontea, pro­
Chirie şi spese de cancelarie 760.28
Tipărituri şi registre 196.75 fesor (ediţiunea a H-a. cu figuri originali intercalate în
Competinţă de timbru 36.19 tecst). Preţul 1 fl. 50 cr.
1 0 % amortisare din mobiliar 59.06 A r i t m e t i c a g e n e r a l ă ş i s p e ţ i a l ă . Manual didactic
Postport 26.89
Profit curat 13306.49 elaborat în usul preparandielor (şcolelor comerciali şi
medie, cum şi a tuturora privaţilor) de Teodor Ceontea,
38368.92
prof. Preţul 1 fl. 50 cr.
Venite.
D e t o r i n ţ e ş i d i r e p t u r i , de Dr. Giorgiu Popa, Pre­
Interese de escompt 31804.03 ţul 40 cr. '
Interese după împrumuturi hipotecan 6557.69
Provisiune 7.20 F l o r i l e I n i m e i , „Poesii" de Isaia B. Bosco. Edi­
38368.92 ţiunea tipografiei române a diecesei Aradului. Preţul 80 cr.
Timişdra 31. Decembre 1892. I s t o r i a N a t u r a l ă , pentru şcdlele elementarie de Dr.
Paul Vasiciu. Preţul 45 cr.
JEmanuil Ungurianu, loan Miculescu,
director. contabil. Compendiu de Pedagogie, de Dr. Lazar Pe-
Georgiu Traila, loan Istin, Costa Maniu, troviciv. Preţul 1 fl. 50 cr.
Alexandru Craciunescu, D e s p r e l e g u m e , plantarea şi creşcerea lor de Nicolau
membri direcţinnei. Avram, învăţător în Totvaradia. Preţul 60 cr.
Subsemnatul comitet am examinat contul present I s t o r i a b i b l i c ă , adecă testamentul vechiu şi nou.
al bilanţului precum şi cel al venitelor şi al sarcinilor şi Pentru şcdle poporane. Ediţiunea III. de Dr. G. Popa.
eonfrontându-le cu registrele principale şi auxiliare ale so- Preţul 10 cr.
ţietăţii ţinute în bună regulă, le-am găsit în consonanţă S c r i e r i p e n t r u p o p o r , compuse de luliu Grofşorean,
cu acelea şi exacte. învăţător. Preţul 20 cr.
Comitetul de supraveghiare: 3 V * D e l a 10 e x e m p l a r i e d e o d a t ă comandate şi s o l v i t e
Georgiu Craciunescu, loan Teodorovici, s e dă unnl (1) rabat, din ori c a r e op, şi e x p e d a t e franco
A u r e l Dragan, Aurel Popo viciu. prin postă. — I a r câte 1 e x e m p l a r s i n g u r a t i c comandat,
r o g ă m a s e a d a n g e î n c ă 5 cr. pentru e x p e d i ţ i e (franco.)
Dintre opurile apărute în tipografia diecesană
rom. greco-orientală din ARAD, Concurse*
se pot procura următorele:
Pentru deplinirea staţiunei învăţătoresci dela şedla
L e g e a despre „ p e n s i o n a r e a î n v e ţ ă t o r i l o r " tradusă a 2-a gr. or. română din comuna Şicula, devenită va­
şi esplicată de Blasiu Codrean, învăţătoriu. Preţul cantă prin pensionarea veteranului învăţătoriu l o a n
1 fi. 05 cr. B a 1 i n t , — inspectoratul Boroşineului diecesa Arad
I s t o r i a p e d a g o g i e i de Dr. Petru Pipoş, prof. Preţul 2 fi. — se escrie concurs cu terminul de alegere pe diua de
7 Martie st. v.
C o n f e r i n ţ e p u b l i c e , editura Asociaţiunei naţionale
Aradane. 1892. Preţul 80 cr. Emolumintele acestoi staţiuni sunt: 1) Salariu în
bani gata 300 fl. 2) 10 fl. pentru conferinţă, 3) 40 fl.
L e c ţ i u n i d i n G r a m a t i c a l i m b e i r o m â n e , pentru pentru cuartir. 4) 1 juger de pământ 5) 8 stângeni de
şcdle poporali, de loan Mea, învăţător. Preţul 25 cr. lemne din care are a-se incăliii şi şcdla.
C o l i n d i si Cântece poporali culese de T. Daul, înv. Doritorii de a recurge sunt poftiţi în terminul sus
Preţ.' 25 cr. indicat a-şi trimite petiţiunile la adresa Pre On. Domn
M e t o d i c a s c ó l e i p o p o r a l e de Dr. Petru Pipos, pro­ protopresbiter loan Cornea în Borosjeno, cotul Arad in­
struite pe lângă prescrisele legei, având a se presenta la
fesor. — II. Partea speţială. — Preţul 1 fl. sf. Biserică spre a-şi areta desteritatea în cântările bi-
D i d a c t i c a pentru elevii institutelor pedagogice, de Dr. snricesci.
Petru Pipos, profesor. — Ediţiunea a dóua — Pre­ Din şedinţa comitetului parochial gr. or. ţinută în
ţul 70 cr. Şicula la 1 Februarie 1893.
C u r s p r a c t i c despre c u l t i v a r e a p o m i l o r ş i a Florian Monta, m. p. Georgiu Crucean, m. p.
f r ă g a r i l o r , lucrat după a lui Paul Gonczi, pentru preş. com. par. not. corn. par.
învăţători şi privaţi de loan Pop Reteganul, învăţător.
Cu scirea mea : IOAN CORNEA, m. p. inspec. şcol.
— Preţul 30 c r /
Tipariul şi a di tura tipografiei discesane din Arad. — E8dactor respnndstoríñ : A u g u s t i n H a m s e a .