TESUTUL NERVOS

ȚESUTUL NERVOS

Teutul nervos este alcatuit din celule si matrice extracelulara aflata in cantitate mica.
Celulele sunt de doua tipuri: neuroni si celule gliale.
Neuronii genereaza o forma de energie numita impuls nervos si comunica unii cu altii,
impulsul nervos circuland de la un neuron la altul. Dupa functie, neuronii se impart in:
 senzitivi
 motori
 integratori (mediaza relatia intre neuronii senzitivi si motori)
La vertebrate si om nr. de neuroni integratori este de aprox. 99% din totalul de
neuroni din organism.
Celulele gliale sunt de mai multe feluri:
 in SNC se numesc nevroglii (neuroglii):
 astrocite
 oligodendrocite
 microglii
 celule ependimare
 in SNP:
 celulele Schwann
 celulele satelite

Alcatuirea celulei nervoase

Neuronul este alcatuit din corp celular (pericarion) si prelungiri (dendrite si axon).
Pericarionul si dendritele au rol de receptie a impulsului nervos de la alt neuron prin sinapse
si rol de sumatie a informatiilor primite de la alti neuroni.
Neuronul are potentialul mambranar de repaus de -90 - -70 mV. Impulsul poate fi de
excitatie ce are ca urmare cresterea PR (potentialul membranar de repaus) = depolarizare sau
poate fi de inhibitie si are ca rezultat scaderea PR = hiperpolarizare.
Integrarea reprezinta sumarea acestor informatii ce vin la celula si determina un
raspuns final. Zona ce raspunde la impuls este cea cu PR crescut (se atinge mai usor pragul de
excitatie). Scaderea PR pana la valoarea prag determina declansarea PA care se produce in
axon, in partea initiala a acestuia (zona conului axonal urmat de segmentul initial). In zona
conului axonal exista canale ionice de Na cu cel mai mic prag de excitabilitate. Declansarea
raspunsului este asociata si cu deschiderea canalelor de Ca.
Axonul este zona declansatoare a PA. De asemenea el are o portiune terminala prin
care transmite impulsul prin intermediul sinapsei. Axonul are si o zona de conducere a
impulsului nervos care poate fi mielinizata sau nu. Mielina creste viteza de transmitere a
fluxului nervos.
 Celulele de sustinere (nevrogliile) au rol ajutator, auxiliar (au rolul “valetului”). Ele
mentin homeostazia mediului si reprezinta complementul structural pe toata lungimea
neuronului. Tipurile de neuroglii sunt: astrocite, oligodendrocite, microglii, celule
ependimare. Acestea, impreuna cu celulele Schwann au urmatoarele roluri:
 mediaza raportul dintre neuron si vasele de sange (astrocitele)
 elaboreaza teaca de mielina in SNC (oligodendrocitele)
 macrofage (microgliile)
 secreta lichid cerebrospinal (LCR secretat de celulele ependimare)
 formeaza teaca de mielina in SNP (celulele Schwann)
Proprietatile tesutului nervos:
1. automatism endogen
2. excitabilitate
3. conductibilitate
4. comunicare
Automatismul endogen
Reprezinta generarea de impulsuri nervoase in interiorul sistemului nervos insusi, in
absenta oricarui stimul extern. Acest fenomen apare atat in interiorul SN in totalitate cat si la
nivelul fiecarui neuron. Nu se cunoaste mecanismul acestui proces care mai este prezent si la
celulele musculare netede, celulele tesutului excitoconductor nodal sau celulele
adenohipofizei. Astfel, prin izolarea indivizilor in intuneric, liniste, cu hrana putina, s-a
observat o scadere a stimularii receptorilor dar functionarea SN este normala, singura alterare
este cea legata de perceperea timpului.
Excitabilitatea si conductibilitatea
Reprezinta capacitatea de a genera impulsuri nervoase atunci cand se aplica un stimul
si respectiv transmiterea impulsului de-a lungul celulei.
Stimulul actioneaza asupra receptorului care transmite impulsul prin intermediul nn.
senzitivi periferici care ajunge in SNC unde are loc integrarea si declansarea senzatiei sau se
da comanda motorie care ajunge prin nn. motori periferici la organul efector. Exceptie de la
aceasta regula fac reflexele viscerale.
Comunicarea
Reprezinta transmiterea impulsului nervos de la un neuron la altul.
Se face prin sinapse sau prin contiguitate (continuitate - jonctiuni interneuronale).
Sinapselel pot fi electrice (gap) sau chimice. Transmiterea in sinapsele chimice se face prin
neurotransmitatori sau neuromodulatori (moduleaza activitatea sinapsei)
Comunicarea se mai poate face si la distanta, pe cale endocrina, prin neurohormoni.
Unele categorii de neuroni pot elibera substante in curentul sangvin (neurohormoni).
Traseul impulsului nervos este urmatorul:
 declansarea impulsului nervos se face la nivelul conului axonal si a portiunii initiale a
axonului
 conducera impulsului nervos se face in segmentele invelite sau nu de mielina
 partea terminala a axonului (partea ramificata - telodendronul) participa la sinapse.
Exista o polarizare dinamica a neuronului: impulsul nervos circula doar de la dendrita
si pericarion catre axon. Aceasta specializare se datoreaza membranei neuronale.

Numarul neuronilor este de ordinul 109. Numarul de neuroni senzitivi si motori e

constant filogenetic. Numarul de neuroni integratori creste pe scara filogenetica si este
maxim la om.
Marimea celulei nervoase este de 3-5 m (minim - la celulele granulare din stratul
granular al scoartei cerebeloase) pana la 100-120 m (maxim la celulele piramidale gigantice
Betz din cortexul motor, girul precentral). Aceste celule Betz pot avea axonul lung de pana la
1 m si un diametru ce variaza intre 20-40 m..
Soma (pericarionul) are rol trofic (intretine axonul), de receptie si de integrare a
semnalelor.
In citoplasma contine:
 corpi Nissl care se pot observa cu coloratie speciala la baza dendritelor si lipsind in conul
axonal si fiind alcatuit din RER si poliribozomi liberi
 REN foarte abundent, cu rol in eliberarea Ca pentru cresterea concentratiei sale citosolice,
fenomen ce participa la transmiterea impulsului nervos.
 Aparat Golgi - foarte bine dezvoltat
 Vezicule sinaptice, care se formeaza la acest nivel pentru ca mai apoi sa migreze pana la
terminatia axonala. Vezicule de neurosecretie - contin peptide si neurofizine care sunt
eliberate in capilare. Ele au dimensiuni de 100-300 nm, se gasesc in hipotalamus si sunt
dense la fluxul de electroni. Complexele formate din peptide si neurofizine este depozitat
in neurohipofiza de unde este eliberat in circulatie.
 Mitocondrii
 Rezerve de picaturi lipidice
 Lizozomi - de-a lungul timpului acestia se incarca cu un material - lipofuscina - pigment
cu semnificatie fiziologica necunoscuta ce se acumuleaza cu varsta.
Citoscheletul este alcatuit din:
 microtubuli,
 neurofilamente,
 microfilamente de actina F.
 Dendritele reprezinta prelungiri ale somei care contin corpi Nissl si toate organitele
celulare, abundente la baza dendritei si din ce in ce mai putine la varf, unde exista mai
multe elemente de citoschelet. Contin multi microtubuli si neurofilamente. Transportul
dendritic poate fi anterograd (se face cu viteza de 3 mm/h si se transporta proteine si
organite, ex: mitocondria) si retrograd.
Principala functie a denritelor este receptia.