Sunteți pe pagina 1din 58

1.

ASPECTE METODOLOGICE
PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA
EXAMENULUI DE LICENŢĂ

Examenul de licenţă se pregăteşte cu mult timp înainte de finalizarea studiilor


universitare. Dacă ar fi să ţinem cont de sfaturile absolvenţilor, am spune că examenul de
licenţă se pregăteşte din prima zi de facultate. Fără a exagera însă, un student care a ajuns în
anul II este lămurit în privinţa sistemului de lucru în facultate: un sistem mult mai liber decât
în liceu – în sensul că nu mai trebuie “să îşi facă lecţiile” chiar în fiecare zi – dar care implică
mai multă responsabilitate, căci trebuie să recupereze ceea ce nu a învăţat într-o zi.
Dacă şi-a cumpărat Culegerea de programe analitice pentru specializarea pe care o
urmează, poate să îşi dea seama de perspectivele privind disciplinele din anii următori şi
conţinutul acestora. Nu este nevoie să îşi manifeste opţiunea pentru realizarea unei anumite
lucrări de licenţă încă din anul II de studii, dar este bine să înceapă să se orienteze către un
domeniu.

1.1. ELEMENTELE COMPONENTE ALE EXAMENULUI


DE LICENŢĂ
Examenul de licenţă se desfăşoară după metodologia proprie elaborată şi actualizată
în fiecare an, în conformitate cu precizările Ministerului Educaţiei şi Cercetării la data
respectivă. Examenul de licenţă propriu-zis cuprinde două probe distincte: o probă scrisă
(eliminatorie) şi susţinerea publică a lucrării de licenţă.
Examenul de licenţă este promovat dacă ambele probe (proba scrisă şi proba orală)
sunt susţinute şi promovate în aceeaşi sesiune iar media aritmetica a notelor obţinute (media
de promovare a examenului) este de cel puţin 6,00. Rezultatul la proba orală (desfăşurată în
faţa unei comisii de licenţă) nu poate fi contestat.

1.1.1. Proba scrisă a examenului de licenţă


Proba scrisă, intitulată Fundamente ale administrării afacerilor pentru specializarea
Administrarea afacerilor (cu predare în limbile engleză şi franceză) şi Fundamente ale
economiei întreprinderii pentru specializarea Economia întreprinderii (cu predare în limba
germană), este axată, în principal, pe cunoştinţele dobândite pe parcursul anilor de studii la
trei discipline de specialitate.
Pentru specializarea Administrarea afacerilor (cu predare în limbile engleză şi
franceză), cele trei discipline sunt:
ª Economia întreprinderii
ª Contabilitate financiară şi contabilitate managerială
ª Analiză economico-financiară
Pentru specializarea Economia întreprinderii (cu predare în limba germană), aceste
discipline sunt următoarele:
ª Marketing
ª Investiţii şi risc
ª Management strategic
Examenul scris este sub formă de test grilă cu durata de trei ore, cuprinzând 40 de
întrebări din cele trei discipline. Ponderea întrebărilor specifice unei discipline este dictată de
ponderea numărului de ore alocate disciplinei în numărul total de ore. Întrebările au 5
variante de răspuns, dintre care o singură variantă este corectă. Exemple de teste grilă pentru
proba scrisă sunt prezentate în capitolul 5 al acestui îndrumar.

1.1.2. Elaborarea şi susţinerea lucrării de licenţă


Elaborarea lucrării de licenţă presupune parcurgerea mai multor etape, dintre care
prima, alegerea temei, este, în opinia noastră, cea mai importantă, deoarece această opţiune
va determina orientarea cercetării Dvs. pe parcursul anului IV de studii şi poate chiar cariera
profesională ulterioară. Detaliile tehnice şi practice privind alegerea temei şi a
coordonatorului ştiinţific, elaborarea şi susţinerea lucrării este prezentată în mod detaliat în
capitolul 3, Recomandări privind elaborarea lucrării de licenţă. Capitolul 2, Tematica
lucrării de licenţă prezintă teme de lucrări de licenţă propuse de cadrele didactice titulare
pentru specializarea Administrarea Afacerilor.
După obţinerea unei note de trecere la proba scrisă a examenului de licenţă,
studentul va prezenta lucrarea de licenţă în faţa unei comisii de licenţă formate din cadre
didactice titulare la specializarea respectivă. Nota de la proba orală este o medie aritmetică
formată din evaluarea conducătorului ştiinţific şi notele membrilor comisiei de licenţă, care
vor evalua capacitatea studentului de a prezenta sintetic rezultatele cercetării şi de a răspunde
întrebărilor legate de tema care a făcut obiectul studiului.

1.2. PROCEDURA DE ÎNSCRIERE LA EXAMENUL DE LICENŢĂ


Principalele etape pe care le putem delimita în procesul înscrierii la examenul de
licenţă sunt următoarele:

1.2.1. Alegerea temei şi contactarea cadrului didactic care va fi conducătorul


ştiinţific al lucrării de licenţă. Este bine ca alegerea temei să aibă loc în semestrul II al anului
III de studiu.
Se impun câteva precizări metodologice privind alegerea temei lucrării de diplomă
şi a conducătorului ştiinţific:
ª Nu este obligatorie alegerea uneia dintre temele propuse de cadrul didactic. În funcţie de
propriile domenii de interes, de experienţa câştigată pe parcursul perioadelor de stagiu
sau de curiozitatea stârnită de evoluţia anumitor fenomene economico-sociale semnalate
în presă sau constatate de ei, studenţii pot propune, de comun acord cu profesorul
coordonator, şi alte teme de cercetare care să facă obiectul lucrării de licenţă.
ª Un cadru didactic poate coordona un număr de 7 - 14 lucrări de licenţă. De aceea, vă
recomandăm să vă decideţi cât mai repede asupra domeniului Dvs. de interes şi să
contactaţi din timp conducătorul ştiinţific pentru a face toate demersurile necesare.
ª Studenţii care, până la începutul semestrului I din anul IV de studii, nu şi-au ales tema
pentru lucrarea de licenţă, vor fi repartizaţi unor conducători ştiinţifici în funcţie de
locurile rămase disponibile.
Un cadru didactic poate refuza cererea unui student de a-i fi conducător ştiinţific în
următoarele situaţii: are deja în îndrumare numărul maxim de lucrări de licenţă; tema
propusă de student nu se încadrează în respectivul domeniu de specializare; motivarea
studentului pentru alegerea unei anumite teme nu este convingătoare.

1.2.2. Depunerea cererii pentru aprobarea temei alese la secretariatul facultăţii.


În vederea susţinerii examenului de licenţă, studenţii au obligaţia de a depune la
secretariatul facultăţii o cerere pentru aprobarea temei lucrării de licenţă în semestrul II al
anului III de studii.
În mod excepţional, se poate aproba ca limită maximă, data de 30 octombrie
(semestrul I al anului IV de studii), astfel încât să rămână un interval de 10 luni de la
depunerea cererii şi până la susţinerea lucrării de licenţă. Depăşirea acestui termen atrage
după sine imposibilitatea susţinerii examenului de licenţă la sfârşitul anului IV de studii.
Cererea este tipizată şi poate fi ridicată de la secretariatul facultăţii sau preluată de
pe site-ul facultăţii (www.sels.ase.ro). Această cerere1 va cuprinde titlul lucrării de licenţă,
numele cadrului didactic coordonator şi avizul favorabil al acestuia. Precizăm că, în mod
excepţional, titlul lucrării poate fi modificat (o singură dată), doar cu acordul cadrului
didactic coordonator. Odată făcută opţiunea cu privire la cadrul didactic coordonator, acesta
nu poate fi înlocuit decât în caz de forţă majoră.

1.2.3. Înscrierea la examenul de licenţă


Înscrierea la examenul de licenţă se realizează în perioada comunicată de
secretariatul Facultăţii de Studii Economice în Limbi Străine, după încheierea sesiunii de
examene din luna iunie.
Dacă, din motive obiective, un absolvent nu poate susţine examenul de licenţă în
anul absolvirii, poate face acest lucru în sesiunea următoare. Amânarea cu mai mult de 3 ani
a susţinerii examenului de licenţă atrage după sine pierderea acestui drept.
Au dreptul de a participa la examenul de licenţă absolvenţii anului IV de studii
integralişti, cu media anilor de studii minim 6,00. Ambele probe ale examenului de licenţă
sunt eliminatorii.

" Examenul de licenţă este promovat dacă ambele probe (proba scrisă şi
proba orală) sunt susţinute şi promovate în aceeaşi sesiune, iar media
aritmetică a notelor acordate acestora (media de promovare a examenului)
este minim 6,00.

1
Conform modelului prezentat la pagina 24, capitolul 3 al prezentului îndrumar
1.3. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU ÎNSCRIEREA
LA EXAMENUL DE LICENŢĂ
Absolventul are toate documentele necesare înscrierii la examenul de licenţă în
dosarul personal existent la secretariatul facultăţii, depus la admitere. Dacă pe parcursul
anilor de studii aţi solicitat eliberarea vreunuia dintre acte pe termen scurt, vă recomandăm să
verificaţi dacă în acest dosar există:
ª diploma de bacalaureat şi foaia matricolă ( în original) şi
ª certificatul de naştere (în copie legalizată)
Înscrierea se face la secretariatul facultăţii, în baza următoarelor documente:
ª cerere - tip prin care se solicită participarea la examenul de licenţă respectiv,
conform modelului prezentat mai jos;
ª 2 fotografii tip paşaport;
ª 2 exemplare ale lucrării de diplomă;
ª pentru absolvenţii formei de învăţământ cu taxă, se va anexa chitanţa de achitare
a taxei pentru susţinerea examenului de licenţă.

Domnule Decan,
Subsemnatul / subsemnata ............................................................,
absolvent(ă) a specializării ................................................... cu predare
în limba ............................., promoţia ................, grupa ........., solicit
aprobarea participării la examenul de licenţă organizat de Facultatea
de Studii Economice în Limbi Străine în sesiunea ...................... şi
susţinerea lucrării de licenţă cu titlul ....................................................
...............................................................................................................,
conducător ştiinţific: ............................................................................
Vă mulţumesc,

[Data] [Semnătura absolvent]

Date de contact:
Adresa:....................................................................................................
Telefon:..................................... Mobil: ................................................
E-mail: ...................................................................................................
Loc de muncă: ........................................................................................
Poziţia: ...................................................................................................

Figura nr. 1. Model de cerere de înscriere la examenul de licenţă


2.
TEMATICA LUCRĂRILOR DE LICENŢĂ
PENTRU SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR
CU PREDARE ÎN LIMBA ENGLEZĂ
- SESIUNEA 2005 -

Õ Disciplina: ACCOUNTING
Coordonator: Prof. univ. dr. Mihaela DUMITRANA
ª Study of the Romanian Accounting System Evolution.
ª Analysis of the Generally Accepted Accounting Principles.
ª Economic and Legal Study of the Financial and Operational Leasing.
ª Models for Establishing the Global Result and Analytical Results of a Company.
ª Transition from the European Profit and Loss Account Model to the Anglo-Saxon
Account Model.
ª Comparative Study of Revenues and Expenses: Nature and Functions.
ª Study on Preparing and Analyzing a Balance Sheet of a Trade Company.
ª Managerial Accounting Organization Model of a Trade Company.
ª Cost in a Company’s Management.
ª Partial Costs and Controlling.

Coordonator: Prof. univ. dr. Adriana DUŢESCU


ª Implementation of IFRS 1: The First Time Adoption of International Financial Reporting
Standards- A “SWOT” Financial Analysis.
ª Financial Reporting and Natural Environment Preservation-Romanian Study Case.
ª Financial Reporting and Natural Environment Preservation-European Practice.
ª Prospective Views and Controversial Issues Concerning Financial Reporting Framework
for Small and Medium Enterprises – a Romanian Study Case.
ª Prospective Views and Controversial Issues Concerning Financial Reporting Framework
for Small and Medium Enterprises – an International Study Case.
ª Financial Instruments Disclosure – a Controversial Issue in Europe and in North America.
ª Financial Reporting Framework for Fixed Assets: Strategies and Concepts, Techniques of
Recognition and Measurement, Forecasting and Analysis – a Romanian / International
Study Case.
ª Financial Reporting Framework for Current Assets: Strategies and Concepts, Techniques
of Recognition and Measurement, Forecasting and Analysis - a Romanian / International
Study Case.
ª Financial Reporting Framework for Operating Liabilities: Strategies and Concepts,
Techniques of Recognition and Measurement, Forecasting and Analysis - a Romanian /
International Study Case.
ª Financial Reporting Framework for Non-Operating Liabilities: Strategies and Concepts,
Techniques of Recognition and Measurement, Forecasting and Analysis - a Romanian /
International Study Case.
ª Financial Reporting Framework for Equity: Strategies and Concepts, Techniques of
Recognition and Measurement, Forecasting and Analysis - a Romanian / International
Study Case.
ª Financial Reporting Framework for Retained Earnings: Strategies and Concepts,
Techniques of Recognition and Measurement, Forecasting and Analysis - a
Romanian/International Study Case.
ª Financial Reporting Framework for Employees Benefits: Strategies and Concepts,
Techniques of Recognition and Measurement, Forecasting and Analysis - a
Romanian/International Study Case.
ª Auditor Opinion and Listed Shares’ Market Price Volatility.
ª Globalization of Financial and Auditing Services: What’s Next? – a Study Case.
ª Accountancy's Role in Today’s Global World – Strategy, Organization, Scope, Benefits,
Criticism and Physiological Outcomes.
ª The Accounting & Audit Profession in Romania – a Study Case.

Õ Disciplina: BANKING OPERATIONS AND TECHNIQUES


Coordonator: Conf. univ. dr. Ilie ŞIMON
ª The Letter of Credit - Payment Method in the International Transactions.
ª Foreign Exchange Market in Romania.
ª Banking Performances - Ways of Optimization.
ª Automatized Banking Services.
ª Insuring and Guaranteeing the Export Credit.
ª Foreign Exchange Arbitration.
ª Monetary Policy Instruments of the National Bank of Romania and Their Influence on the
Economy.
ª The National Bank of Romania and Its Role in the Banking System.
ª Money Services: The Cheque and Its Process in Romania.
ª Money Services: Remittance by Post.
ª Banks and Their Activity Regarding the Loans.
ª Banks and Lending: The Prudential Measures of the National Bank of Romania.
ª International Trade: The International Sales Contract.
ª Banker - Customer Relationship.
ª Managing the Banking Risks.
ª The Banking Guarantee.
ª Instruments and Methods of Payment: Bill of Exchange, Promissory Note, Cheque,
Credit / Debit Cards.
ª Clearing Houses.
ª Financing the International Transactions: Short Term Techniques.
ª Financing the International Transactions: Medium and Long Term Techniques.
ª Financing the International Transactions: Supplier / Buyer Credit.
ª Financing the International Transactions: Special Techniques (Leasing, Forfeiting,
Factoring).
Coordonator: Asist. univ. drd. Alina Mihaela DIMA
ª The Romanian Banking System - Recent Developments and Perspectives.
ª The Romanian Financial and Banking Perspectives in the Context of EU Enlargement.
ª The Eurosystem and the Federal Reserve System Compared: Common and Different
Points.
ª Banking in Central and Eastern Europe: The Consequences of Enlargement.
ª The Banking System in European Union: New Challenges after Enlargement.
ª The European Central Bank: The Model of Central Banking.
ª The Modern Banking Services Performed by Romanian Banks.
ª The Modern Banking Services: The Cards.
ª The Modern Banking Services: Electronic Banking.
ª The Mortgage Credit. The Evolution of the Romanian Market.
ª Leasing in Practice. How to Obtain Long and Medium Term Finance.
ª Leasing in Romania: New Challenges.
ª Short-Term Finance for Exporters: Factoring.
ª Medium and Long Term Finance for Exporters: Forfeiting.
ª Credit Analysis. Theory and Practice.
ª International Financial Institutions and Their Role for the Romanian Banking System.
ª Non-Reimbursable Funds for the Financement of the Projects.
ª How to Obtain Funding for an Investment Project.
ª Methods of Payment. Letter of Credit.
ª Risk Management for Electronic Banking.

Õ Disciplina: ECONOMICS
Coordonator: Prof. univ. dr. Marta Christina SUCIU
ª New Economics and Knowledge-Based Society. Promotion of Knowledge-Based
Economy on National & International Level (Knowledge Europe, World Bank-as
Knowledge Bank, Innovation Europe etc.)
ª Consumer in New Economics and Knowledge-Based Society. Consumer’s Behavior in
Cyberspace Producer in New Economics and Knowledge-Based Society. Producer’s
Behavior in Cyberspace
ª Knowledge and Its Role in Knowledge-Based Society. The Value Chain Based on
Knowledge. Sustainable Development and Development Policies Based on Knowledge
ª The Economics of Education and Investment in Education. Human Capital and
Investment in Human Capital
ª Work in Knowledge-Based Economics. Activities Based on Knowledge, Competencies
Management, Career Management and Development
ª Intellectual Capital as a Source of a Competitive Sustainable Advantage for Knowledge-
Based Organizations
ª Intangible Resources and Management of Intangible Resources. Knowledge-Based
Organizations and Knowledge & Competencies Management at the Organizational Level
ª Competitive Intelligence and Intelligent Strategies in a Knowledge-Based Society.
Intelligent Agents and the Corresponding Infrastructure for a Knowledge-Based
Economy. Knowledge Networks
ª The Creative Economy and The Economic Creativity Index. The Economics of Ideas and
Intellectual Property. An Economic Approach

Õ Disciplina: FINANCIAL AND ECONOMIC ANALYSIS


Coordonator: Prof. univ. dr. Dan Dumitru POPESCU
ª Analysis of the Company's Turnover.
ª Analysis of the Break-even Point of the Company.
ª Analysis of the Financial Ratios of the Company.
ª Analysis of the Costs of the Company.
ª Analysis of the Market Share of the Company.
ª The Profit Analysis of the Company.
ª Financial Analysis in Bankruptcy Prediction
ª Industry Financial Analysis. A case Study .....
ª Financial Analysis and Business Valuation. A case Study ...
ª Income Approach in Business and Intangible Assets Valuation
ª Comparison Approach in Business Analysis and Valuation.
ª Company analysis based on creating value indicators
Coordonator: Conf. univ. dr. Ion ANGHEL
ª Financial Analysis in Bankruptcy Prediction
ª Industry Financial Analysis. A case Study .....
ª Financial Analysis and Business Valuation. A case Study...
ª Income Approach in Business and Intangible Assets Valuation
ª Comparison Approach in Business Analysis and Valuation.
ª Company analysis based on creating value indicators
ª Financial Analysis in Bankruptcy Prediction

Õ Disciplina: HUMAN RESOURCES MANAGEMENT


Coordonator: Prof. univ. dr. Lavinia RAŞCĂ
ª New Trends in Human Resources Management and Employees’ Motivation at Company
“X”.
ª Integrating Human Resources in the Business Plan at company “X”.
ª The Role of Human Resources Management in Improving Organizational Performance at
company “X”.
ª Recruitment and Selection – Suggestions for Improvement at Company “X”.
ª The Importance of Career Development for the Performance of the Organization at
Company “X”.
ª The Implementation of the Human Resources Strategy at Company “X”.
ª Fair Compensation Methods and Strategy Implementation at Company “X”.
ª Factors of Success in Developing and Implementing the Training Plan in the Organization
at company “X”.
ª The Role of Performance Appraisal and Review in Motivating and Developing the
Employees at Company “X”.
ª How to Create and Develop Effective Teams at Company “X”.

Õ Disciplina: INTERNATIONAL FINANCE


Coordonator: Prof. univ. dr. Dumitru BADEA
ª I.M.F. - First Rank International Financial Institution.
ª The Role of the World Bank in Financing Development and Reconstruction.
ª The Role of EBRD in Financing Investments.
ª The Role of EBRD in Financing Development in East European Countries. The EBRD
Relation with "X" Country.
ª The Euro and Its Impact on the Financial Domains.
ª The Euro and Its Impact on the Credit and Monetary Policies.
ª The Euro and Its Impact on the Monetary and Financial Markets.
ª The Euro Impact on the Relations between Banks and Their Clients.
ª The EMU and Euro Impacts on the European Trade.
ª The Competition between Euro and USA Dollar like an Economic - Financial Challenge.
ª Ways of Improving the Payment Balance by using L/CS.
ª Ways of Improving the Balance of International Market by Using Guaranteed Cash
against Document Payments.

Õ Disciplina: INSUANCE AND REINSURANCE


Coordonator: Prof. univ. dr. Dumitru BADEA
ª The Life Insurance - A Real Challenge on the Romanian Market.
ª Romanian Insurance in the European Context.
ª Romanian Insurance and Reinsurance Market.
ª Property Insurance.
ª Marine Insurance.
ª Aviation Insurance.
ª Financial Insurance.
ª Personal Insurance, Other than Life.
ª Liability Insurance.
ª Forms and Methods of Insurance.
Õ Disciplina: INVESTMENT AND RISK
Coordonator: Prof. univ. dr. Maria DIMITRIU
ª Feasibility Study for an Investment Project Financed by a Bank Loan.
ª Economic and Financial Assessment of Investment Projects.
ª Investment and Financial Curves.
ª Estimating the Discount Factors.
ª Evaluation of Investment Portfolios.
ª Evaluating the Investment Risk.
ª Evaluating the Financial Activity Risk.
ª Banking Resources Management.
ª Investment Processes – Models and Simulation.
ª Expert Systems for Evaluating Investment Processes.
ª Derivatives Used for the Management of the Exchange Rate Risk.
ª Investment Efficiency in a Company’s Development Process.
ª Non-Performant Credits Management and Analysis.
ª Methods for the Investment Risk Evaluation.
ª Methods for Evaluating, Managing and Use of Stock Exchange Index.
ª Models for Exchange Market Rating Used in the Romanian Banking System.
ª Methods for Managing the Portfolio Risk.
ª Evaluating an Insurance Company’s Portfolio.
ª Determination of Aggregate Rates for Evaluation of Financial Systems.
ª Models for Investment Risk.
ª Investment’s Role in Macroeconomic Models.
ª Evaluation of Risks and Efficiency at the Equilibrium Point and Study of the Capital
Market Line.
ª Long Term Investment Planning.
ª Payment Instruments Used in International Trade and Their Influence on Delays and
Money Transfer Management.
ª E-Investments.
ª Investment Banking.
ª Credit Risk Management.
ª Investment Funding and Capital Cost.

Õ Disciplina: LAW
Coordonator: Prof. univ. dr. Cornelia LEFTER
ª Communitary Institutions.
ª Communitary Monetary System.
ª The Juridical Regime of Companies in Communitary Law.
ª The Freedom of Circulation of Goods in the Communitary Space.
ª The Freedom of Circulation of Persons in the Communitary Space.
ª The Freedom of Circulation of Capitals in the Communitary Space.
ª The Freedom of Circulation of Services in the Communitary Space.
ª The Juridical Regime of Limited Liability Companies in the Romanian Law and in
Compared Law.
ª The Juridical Regime of Stock Companies in the Romanian Law and in Compared Law.
ª The Juridical Regime of Titles of Credit in the Romanian Law and in Compared Law.
ª Special Commercial Contracts in the Romanian Law and in Compared Law.

Õ Disciplina: MANAGEMENT
Coordonator: Prof. univ. dr. Ion NĂFTĂNĂILĂ
ª Possibilities of Improving the Logistical System of the X Company.
ª Contextual Management - Opportunities and Limits.
ª Strategies of Increasing the Competitiveness of the manufacturing System at the X
Company.
ª Project Management Applied to Marketing.
ª Project Management Applied in Developing New Products.
ª Integrated Management Concerning X Company.
ª Possibilities of Applying the Theory of Constraints in Increasing the Performance of the X
Company.
ª Computer - Assisted Drawing of the Business Plan.
ª Using Microsoft Project 2000 in Planing and Developing a Promotion Campaign.
ª Material Resources Management Applied to the X Company.
ª Possibilities of Applying TQM in Pre- and Post-Certification Phases.
ª Virtual Business Development Centre.

Õ Disciplina: MARKETING
Coordonatori: Prof. univ. dr. Iacob CĂTOIU, Conf. univ. dr Carmen BĂLAN
ª Marketing research on the buying and non-buying motivation for the product….
ª Marketing research on the buying habbits of the product … in the city/country….
ª Marketing research on the buying on the satisfaction on the customers of the company….
ª Designing the marketing plan for the company… for the period….
ª Analysis of the marketing portfolio. Case study: Company…..…
ª Designing the marketing strategies of the Company….
ª Marketing research on the buying behavior of the customenrs for the product…
ª Designing the product strategy of the company…
ª Designing the distribution strategy of the company…
ª Designing the logistics system of the company…
ª Designing the integrate marketing communication of the company…
Õ Disciplina: NEGOTIATING TECHNIQUES
Coordonator: Lect. univ. drd. Simona PODGOREANU
ª Strategy and Tactics of Distributive Negotiation and Their Usage at Company “X”.
ª Strategy and Tactics of Integrative Negotiation and Their Usage at Company “X”.
ª The Manager as a Mediator. The Mediation Process at Company “X”.
ª Managing Conflict Through Negotiation at Company “X”.
ª Ethics in Negotiation: The Ethics and Profitability in Bluffing in Business.
ª Negotiating from a Weak Position. Analysis of the Negotiation Process at Company ”X”.
ª Analysis of the Communication Process at Company ”X”.
ª Team and Group Negotiations at Company ”X”.
ª Managing Difficult Negotiation Situations at Company ”X”.
ª Global Negotiations: the Dynamics of International Business Negotiations.

Õ Disciplina: QUALITY MANAGEMENT


Coordonator: Prof. dr. Constantin BRĂTIANU
ª EU Quality Requirements and Their Influence on Company's Competitiveness.
ª Analysis of Quality Policies and Strategies. Case Study at Company ...
ª Implementation of a Quality Management System ISO 9000:2000. Case Study at
Company ....
ª Improvement of the Quality Management System. Case Study at Company ...
ª Implementation of a TQM Model. Case Study at Company ....
ª Quality Certification of a Company - Client Oriented Tool. Case Study at Company ....
ª Basic Principles and Critical Issues in Implementing a TQM European Model. Case Study
at Company ....
ª An Economic Approach of the Quality. Case Study at Company ....
ª Using the Quality Management Methods and Tools. Case Study at Company ....
ª Implementation of an Integrated System Quality - Environment - Security. Case Study at
Company ....
3.
RECOMANDĂRI PRIVIND ELABORAREA
LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Se poate folosi prilejul tezei (...) pentru a recupera sensul


pozitiv şi progresiv al studiului, înţeles nu ca o colecţie de noţiuni,
ci ca o elaborare critică a unei experienţe, ca achiziţie a unei
capacităţi (bună pentru viaţa viitoare) de a identifica problemele, a
le aborda cu metodă, a le expune potrivit unor anumite tehnici de
comunicare.
Umberto ECO2

Prezentul capitol se doreşte a fi un ghid în vederea elaborării lucrării de licenţă,


definind totodată o serie de norme de redactare specifice. Astfel, în paginile următoare veţi
afla:
ª ce se înţelege prin lucrare de licenţă,
ª cum să alegeţi subiectul şi cum să organizaţi timpul de lucru,
ª cum să conduceţi o cercetare bibliografică,
ª cum să organizaţi materialul pe care îl reperaţi,
ª cum să redactaţi şi să prezentaţi materialul elaborat.
Dacă pentru primele patru etape nu există reguli stricte, în ceea ce priveşte
redactarea lucrării, au fost elaborate o serie de standarde, specifice articolelor şi
comunicărilor ştiinţifice.

3.1. CE ESTE O LUCRARE DE LICENŢĂ?


O lucrare de licenţă este un proiect de cercetare, având o dimensiune medie de
80 - 90 de pagini tehnoredactate, în care studentul tratează o problemă din domeniul de
specialitate în care vrea să îşi ia licenţa.
Lucrarea de licenţă este, alături de proba scrisă, o componentă indispensabilă pentru
obţinerea licenţei în economie. În urma obţinerii unei note de trecere la proba scrisă,
studentul prezintă proiectul în faţa unei comisii de licenţă. Lucrarea va fi însoţită de un
referat al conducătorului ştiinţific (profesorul care coordonează lucrarea) şi / sau a
coreferentului, care aduce aprecieri sau eventuale obiecţii referitoare la calitatea muncii
candidatului. În urma prezentării lucrării, se declanşează o discuţie pe marginea subiectului
abordat între membrii comisiei şi candidat. Din evaluarea conducătorului ştiinţific, care
evidenţiază calităţile şi / sau deficienţele lucrării scrise, şi din capacitatea candidatului de a
susţine opiniile exprimate în scris, comisia de licenţă stabileşte o evaluare globală,
reprezentând o medie a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.

2
Umberto ECO, Come si fa una tesi di laurea, Bompiani, Roma, 1997, pag. 6
Poate unii dintre cei care citesc aceste rânduri se întreabă care este utilitatea acestui
examen de licenţă. Este un examen care vă apropie de exerciţiul profesiei, certificând un
anumit nivel al cunoştinţelor economice şi capacitatea de a învăţa şi de a profesa în domeniul
de competenţă ales.
Lucrarea de licenţă trebuie să aducă o notă de originalitate în domeniu. La
finalizarea studiilor universitare, se realizează în general lucrări de compilaţie, mai rar teze
de cercetare, care de obicei sunt rezervate nivelului doctoral. Într-o lucrare de compilaţie,
studentul demonstrează că şi-a format o viziune asupra celei mai mari părţi a literaturii
existente în domeniu şi că este capabil să o expună în mod coerent şi clar, realizând corelaţii
între diferitele puncte de vedere existente, oferind astfel o perspectivă utilă din punct de
vedere informativ pentru un specialist al ramurii dar care nu a aprofundat problema
particulară studiată.
Abordarea recomandată în realizarea lucrării de licenţă este aceea a studiului
sistematic, câteva ore pe zi, astfel încât lucrarea rezultantă să ofere autorului satisfacţie
intelectuală şi să aibă utilitate profesională şi după absolvirea studiilor. Lucrarea de licenţă
poate fi începutul unei cercetări mai ample, care va continua în anii următori, sau poate
reprezenta primii paşi în cariera profesională aleasă.
În fapt, elaborarea unei lucrări de licenţă presupune o serie de aspecte extrem de
utile în viaţa profesională, indiferent de domeniu, anume:
ª identificarea unui subiect precis,
ª colectarea documentelor despre acel subiect,
ª ordonarea acestor documente,
ª reexaminarea temei în lumina documentelor adunate,
ª găsirea unei forme organice pentru ansamblul reflecţiilor precedente,
ª redactarea lucrării astfel încât cititorul să înţeleagă mesajul transmis şi să fie
capabil, la nevoie, să ajungă la aceleaşi documente spre a relua subiectul pe cont
propriu.
A redacta o lucrare de licenţă înseamnă, deci, a învăţa să pui ordine în propriile idei
şi a aranja datele, este o experienţă de muncă metodică, ce presupune realizarea unui studiu
util şi altora. Astfel, nu este esenţial subiectul lucrării, cât experienţa pe care realizarea ei o
presupune.
În alegerea subiectului lucrării de diplomă, există o serie de propuneri venite din
partea profesorilor (vezi capitolul 3 al prezentei lucrări), însă este recomandabil ca tema de
cercetare să fie propusă chiar de Dvs., motivat(ă) şi interesat(ă) fiind de un anumit domeniu
de studiu. Această temă va trebui să fie aprobată de un cadru didactic îndrumător de lucrare.
În alegerea subiectului ce urmează a fi tratat, recomandăm următoarele:
ª tema să corespundă intereselor Dvs.: să fie legată de disciplinele de specialitate
studiate, de lecturile Dvs. în domeniu, de actualitatea economico-socială,
ª sursele de documentare să fie reperabile şi accesibile Dvs.,
ª sursele de documentare să fie manevrabile, inteligibile şi accesibile din punct de
vedere cultural,
ª metodologia cercetării să fie adecvată experienţei Dvs.
Aceste patru argumente în alegerea temei lucrării se pot rezuma în recomandarea de
a vă alege un subiect pe care sunteţi capabil(ă) să îl dezvoltaţi în conformitate cu exigenţele
universitare.
De asemenea, alegerea conducătorului ştiinţific nu trebuie să se bazeze pe simpatii,
ci pe criterii profesionale. În cazul unei abordări pluridisciplinare, este posibil, chiar
recomandabil, să existe un co-referent, care să asigure o coordonare adecvată a redactării
lucrării.

3.2. ALEGEREA TEMEI LUCRĂRII DE LICENŢĂ


Prima tentaţie ar putea fi aceea de a realiza o lucrare de licenţă în care să vorbiţi
despre multe lucruri. Este totuşi recomandabilă abordarea sistemică, exhaustivă a temei
alese. Astfel, este de preferat un subiect mai restrictiv, dar abordabil, de tipul "Aspecte ale
politicii de selecţie şi recrutare a resurselor umane în cadrul companiei ..." unei teme de tipul
"Managementul resurselor umane în România".
O abordare panoramică şi prea vastă poate conduce la omisiuni şi la subiecte de
polemică (şi de divagaţie) cu membrii comisiei de licenţă. Dacă însă vă veţi limita la a
cerceta extrem de serios pe marginea unei teme foarte precis definite, veţi avea şansa de a
controla un material necunoscut majorităţii comisiei şi auditoriului.
În ceea ce priveşte caracterul aplicativ al lucrării, majoritatea lucrărilor de licenţă
din domeniul economic au o parte practică, concretizată într-un studiu de caz sau o cercetare
empirică. Este posibil, în anumite cazuri, să se realizeze o cercetare fundamentală, care să
abordeze o problemă abstractă şi eventual să aibă drept scop elaborarea unui model. Totuşi,
dat fiind profilul specializării Dvs., este recomandabil să existe o ilustrare practică a
conceptelor analizate.
O întrebare frecventă în ceea ce priveşte lucrarea de diplomă este aceea privind
intervalul de timp necesar redactării. În funcţie de autor şi de metodele de lucru folosite,
aceasta variază de la şase luni la un an sau chiar mai mult. Perioada de elaborarea poate fi
chiar mai scurtă, cu condiţia să fi realizat o documentare prealabilă aprofundată.
Este ideal să vă orientaţi spre un anumit domeniu încă de la începutul anului III de
studii, sau chiar mai devreme. Este momentul în care v-aţi familiarizat deja cu disciplinele
fundamentale şi începe aprofundarea domeniului de specializare. Cu cât alegerea subiectului
şi discutarea lui cu profesorul coordonator este mai timpurie, cu atât se elimină riscul de a
alege o diciplină sau o temă care nu vi se potrivesc, pentru care nu găsiţi suficiente surse de
documentare sau pentru care este imposibil să găsiţi un corespondent practic.
Conducătorul ştiinţific joacă un rol foarte important în stabilirea reperelor studiului
şi în evaluarea rezultatelor preliminare, deci, în măsura posibilului, este recomandabil să
păstraţi o legătură foarte strânsă cu acesta pe tot parcursul perioadei de elaborare a lucrării.
De asemenea, din discuţia preliminară legată de tema pe care doriţi să o abordaţi şi
metodologia de cercetare pe care o propuneţi, acesta va putea estima capacitatea dvs. de a
trata subiectul respectiv.
Un cadru didactic poate îndruma între 7 şi 14 lucrări de licenţă pe an, fapt ce poate
constitui un alt motiv de a vă orienta spre un anumit domeniu din timp, astfel încât să puteţi
realiza ceea ce vă propuneţi. Conducătorul ştiinţific poate fi oricare dintre cadrele didactice
care predau la specializarea pe care o urmaţi. În cazul tinerelor cadre didactice, lucrarea
poate fi coordonată în tandem cu titularul de curs. Contactul permanent cu cadrul didactic de
la seminar vă asigură o mai bună monitorizare.
În momentul în care v-aţi hotărât asupra subiectului pe care îl veţi trata, depuneţi o
cerere la secretariatul facultăţii, conform modelului prezentat în continuare (vezi Figura nr.
2). Modelul de cerere este disponibil şi pe Internet, pe pagina www.sels.ase.ro. Înainte de a
depune cererea la secretariat, trebuie să obţineţi acordul scris al profesorului coordonator.
Această cerere trebuie depusă cu minimum nouă luni înainte de susţinerea examenului de
licenţă.
Dacă, din motive obiective, vă veţi afla în imposibilitatea de a realiza cercetarea
temei respective, puteţi schimba, o singură dată, titlul propus, fără a schimba însă
coordonatorul ştiinţific.

Avizul conducătorului ştiinţific


[ data şi semnătura ]

Domnule Decan,

Subsemnatul / Subsemnata .............…………......………………………,


student(ă) al / a Facultăţii de Studii Economice în Limbi Străine,
specializarea………........................................ - cu predare în limba …………,
anul … de studii, seria …, grupa …, vă rog să-mi aprobaţi ca temă pentru
lucrarea de licenţă .....................………..................…………………………...
având coordonator ştiinţific pe Dl. / Dna Prof. ………………………………..

Vă mulţumesc,

[ Data ] [ Semnătura studentului / studentei ]

Domnului Decan al Facultăţii de Studii Economice în Limbi Străine

Figura nr. 2. Model de cerere de aprobare a temei lucrării de licenţă

În afară de înregistrarea formală a temei cercetate, vă recomandăm să stabiliţi, de


comun acord cu conducătorul ştiinţific, un calendar de lucru, care să prevadă întâlniri cel
puţin o dată pe lună pentru a-i prezenta felul în care progresaţi în cercetarea Dvs. Imediat
după stabilirea temei este recomandabil să elaboraţi planul lucrării, chiar dacă pentru început
va fi doar o schiţă. Această organizare vă va permite să fixaţi câteva repere în vederea
desfăşurării cercetării.

3.3. CERCETAREA MATERIALULUI BIBLIOGRAFIC


O componentă importantă în definirea subiectului lucrării de licenţă este stabilirea
posibilităţilor de documentare în domeniul respectiv. Astfel, vă recomandăm să identificaţi
unde sunt localizate sursele de documentare, dacă vă sunt uşor accesibile şi dacă sunteţi
capabili să le utilizaţi.
În ceea ce priveşte sursele de documentare, se pot identifica surse primare (ediţii
originale sau ediţii critice ale operelor ce tratează subiectul în discuţie) sau surse secundare
(antologii sau culegeri de texte sau articole - utile pentru a vă forma o idee asupra
perimetrului cercetării - sau comentarii făcute de terţi pe marginea subiectului, chiar dacă
conţin ample citate din textul original). În ceea ce priveşte sursele primare, acestea pot fi
cărţi, studii, articole de specialitate, cercetării ştiinţifice. Recomandăm o oarecare rezervă în
utilizarea informaţiilor de pe internet sau din presă şi moderaţie în ceea ce priveşte ponderea
lor în ansamblul surselor de informare utilizate (în funcţie de specificul cercetării). Anexa nr.
1 conţine câteva sugestii de documentare în vederea realizării lucrării de licenţă.
O primă sursă de "orientare" bibliografică este biblioteca, unde pot fi găsite cărţi,
colecţii de reviste de specialitate, baze de date sau informaţii stocate în medii virtuale. În
cazul în care aţi stabilit o bibliografie sigură, consultaţi catalogul bibliotecii pentru a afla care
dintre materialele de care aveţi nevoie se găsesc în biblioteca respectivă.
Însă, în majoritatea cazurilor, ajungem la bibliotecă pentru a căuta materiale
bibliografice de a căror existenţă nu am aflat încă, în scopul de a alcătui o bibliografie.
Primele indicii pot fi obţinute consultând catalogul pe autori, extrem de util în cazul în care
aveţi o lista de autori consacraţi în domeniu. Există de asemenea un catalog pe subiecte, care
poate furniza mai multe informaţii privind tema cercetată şi care oferă o listă a publicaţiilor
din domeniul de studiu aflate în bibliotecă. Este recomandabilă consultarea ambelor tipuri de
cataloage pentru a evita omiterea unor surse bibliografice datorită subiectivismului autorilor
catalogului pe subiecte.
Pentru fiecare publicaţie există o fişă bibliografică, sub formă fizică sau electronică,
prezentând o descriere sintetică a conţinutului cărţii: principalele teme abordate, cuvinte-
cheie, datele de identificare ale publicaţiei în cadrul bibliotecii. Această fişă reprezintă un
reper important în trierea surselor bibliografice.
O sursă importantă de informaţii şi un ajutor preţios în orientarea printre publicaţii
poate fi bibliotecarul, care vă poate indica localizarea unor lucrări de specialitate sau vă
poate sugera şi alte surse de documentare. Prin intermediul Internetului puteţi consulta
cataloage on-line, cataloage inter-biblioteci sau biblioteci virtuale.
În vederea sistematizării muncii de cercetare, este recomandabil să realizaţi o listă
bibliografică, care să cuprindă toate publicaţiile pe care trebuie să le căutaţi. Această listă va
fi de fapt un catalog personalizat, după cum puteţi constata din modelul prezentat în figura
nr. 3. Informaţiile esenţiale despre cărţi pot fi însoţite de comentarii personale de tipul "foarte
important conform autorului X", "Y consideră modelul ca fiind lipsit de valoare", "de
cumpărat", etc. Lista bibliografică vă va permite să redactaţi bibliografia finală.

PUBLICAŢII GENERALE DESPRE AUDITUL FINANCIAR - CONTABIL

Biblioteca Anul
Autor(i) Titlu Ediţia Editura, locul apariţiei Observaţii
Cota apariţiei
Naţională
*** Auditul intern CECCAR, Bucureşti 1999
III239973
Standardele Internaţionale de
*** Ed. Economică, Bucureşti 2004 de cumpărat
contabilitate 2004
ASE FELEAGĂ Niculae, !! "cosmetizarea"
Politici şi opţiuni contabile Ed. Economică, Bucureşti 2002
Sala CIG MALCIU Liliana conturilor
de cumpărat
Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea
DUŢESCU Adriana 2 Ed. CECCAR, Bucureşti 2002 ! bibliografie pt.
standardelor contabile internaonale
proba scrisă
Naţională de corelat cu Ph.
MITROI Florin Auditul de performanţă Ed. Economică, Bucureşti 1999
III239505 LORINO
ASE de căutat o ediţie mai
RICCHIUTE D.N. Auditing: concepts and standards 2 John Wiley&Sons, Cincinnatti 1989
113881 recentă
comentarii din
ASE Sala Colecţia Ziarul financiar
practică priv. trecerea
Periodice 2000 - 2005
la IFRS
etc.

Figura nr. 3. Exemplu de listă bibliografică


Această listă vă va permite să aveţi o imagine de ansamblu asupra publicaţiilor
disponibile în domeniul de cercetare ales şi vă va asigura realizarea unei eventuale ierarhii a
acestor surse. Vă recomandăm ca, atunci când trataţi subiecte de teorie economică, să
încercaţi să ajungeţi la sursa primară de informaţie, adică la autorul care a dezvoltat
respectivul concept. Bineînţeles, sursele secundare - autorii care comentează teoria - nu sunt
neglijabile, însă nu trebuie să vă limitaţi doar la acest tip de publicaţii, decât în cazul în care
nu aveţi acces la lucrarea originară.
Pe parcursul documentării, este recomandabil să realizaţi fişe de lectură, pe cât
posibil de format amplu, dedicate cărţilor sau articolelor citite. Fişa de lectură cuprinde
rezumate, judecăţi proprii, citate - tot ceea ce consideraţi util în vederea redactării lucrării de
diplomă. De asemenea, fişa va conţine toate datele de identificare ale sursei bibliografice,
utile în redactarea bibliografiei finale, dar şi în reperarea ulterioară a sursei, în cazul în care
veţi mai avea nevoie de aceasta.
Cu titlu de exemplificare, vă prezentăm în cele ce urmează un model de fişă de
lectură realizată pentru o lucrare în domeniul comunicării organizaţionale (Figura nr. 4).
Pentru a facilita stocarea şi manipularea fişelor, recomandăm utilizarea unui format practic,
A5. În cazul în care veţi utiliza un volum mai mare de informaţii din publicaţia respectivă,
puteţi opta pentru realizarea mai multor fişe pentru aceeaşi lucrare.

JOHNS, Gary Comportament organizaţional Cod: TCOM (4)


Titlu complet: Comportament organizaţional. Înţelegerea şi conducerea oamenilor în procesul muncii,
Editura Economică, Bucureşti, 1998
Titlu original: Organizational Behavior: Understanding and managing Life at Work, 4th ed., HarperCollins
College Publisher, New York, 1996

Abordarea organizaţională a îmbunătăţirii comunicării - p. 345 - 351


Comunicare eficientă Ö alegerea unui mijloc care poate transmite cu acurateţe amplitudinea informaţiei.
Amplitudinea informaţiei = capacitatea potenţială de informare şi transfer a unui mijloc de comunicare
(def. Waterman). Pentru mesajele care nu sunt de rutină, se vor selecta mijloace de comunicare de
amplitudine mai mare.
!! De corelat cu schema lui Daft priv. mediile de comunicare şi amplitudinea informaţiei
Instrumente de îmbunătăţire a comunicării organizaţionale (în special de jos în sus):
- Feed-back la 360o - evaluarea performanţelor care foloseşte ca date de intrare evaluările persoanei
făcute de şefi, subordonaţi, colegi, beneficiari şi cumpărători (parte a sistemului de management al
calităţii totale)
G.J.: sistemul se concentrează adesea pe competenţa comportamentului şi nu pe performanţa
profesională netă, fiind folosit pt. dezvoltarea profesională a angajatului şi nu pentru determinarea
salariului. Sistem complicat, uneori apar contradicţii între sursele de feed-back.
- Sondaj de opinie printre angajaţi - chestionar anonim care dă posibilitatea angajaţilor să îşi declare
atitudinile şi opinille sincere despre organizaţie şi practicile acesteia.
G.J. subliniază importanţa administrării periodice a chestionarelor, a codificării adecvate a
rezultatelor şi a feed-back-ul managementului la opiniile exprimate în sondaje.
- Sisteme de propuneri şi adresare a întrebărilor - destinate să intensifice comunicarea de jos în sus prin
solicitarea unor idei ale angajaţilor în legătură cu îmbunătăţirea muncii. GJ critică sistemul cutiei de
sugestii şi recomandă recompensarea salariaţilor care fac propuneri de eficientizare viabile.
- Linii fierbinţi şi reţea TV internă
- Instruirea echipei manageriale

Figura nr. 4. Model de fişă de lectură


În general, o fişă de lectură standard cuprinde următoarele rubrici:
ª indicaţii bibliografice precise,
ª informaţii despre autor, atunci când acesta nu este o autoritate în domeniu,
ª scurt (sau lung) rezumat al cărţii sau articolului,
ª citate ale fragmentelor pe care consideraţi că ar trebui sa le citaţi, cu indicaţia
precisă a paginii,
ª comentarii personale,
ª în partea de sus a paginii, se poate marca un cod, care să plaseze informaţiile
respective în ansamblul lucrării (în cazul exemplului nostru, în cadrul capitolului
"Teoria comunicării", codificat TCOM, subcapitolul 4).
Vă recomandăm ca, pe măsură ce avansaţi în cercetarea Dvs., să realizaţi corelaţii
între diferitele materiale parcurse şi să încercaţi să le plasaţi în contextul lucrării.

3.4. PLANUL DE LUCRU ŞI UTILIZAREA


FIŞELOR DE LECTURĂ
După ce aţi consultat majoritatea surselor bibliografice disponibile referitoare la
tema aleasă, veţi putea contura mai precis planul de lucru şi veţi fi capabil(ă) să căutaţi în
întreprinderea în care vă realizaţi stagiul de practică informaţiile de care aveţi nevoie pentru
a ilustra conceptele prezentate în lucrare.
Desigur, este dificil să realizaţi sumarul lucrării înainte de a începe să o redactaţi,
însă această metodă de lucru vă va permite să aveţi repere concrete în demersul dvs., chiar
dacă veţi fi nevoit(ă) să procedaţi la mai multe restructurări pe parcursul redactării.
Cuprinsul provizoriu vă va ajuta să vă ordonaţi ideile, mai ales dacă veţi încerca,
pentru fiecare capitol să notaţi câteva idei centrale (un scurt rezumat al viitorului capitol).
Astfel, veţi avea şi material pe marginea căruia să discutaţi cu conducătorul ştiinţific.
Cuprinsul vă permite deja să intuiţi structura logică a lucrării, stabilind divizarea materialului
în capitole, paragrafe şi subparagrafe. "Scheletul" tezei poate fi ilustrat grafic printr-o
diagramă de tipul cei din figura nr. 5, care prezintă o structură simplă, cu disjuncţie binară.

PROBLEMA CENTRALĂ

SUBPROBLEMA SUBPROBLEMA DEZVOLTAREA


PRINCIPALĂ SECUNDARĂ PROBLEMEI CENTRALE

PRIMA A DOUA
RAMIFICAŢIE RAMIFICAŢIE

Figura nr. 5. Exemplu de structurare logică a lucrării


Acest tip de organizare a materialelor permite adăugarea unor noi direcţii de
cercetare (ramificaţii ale problemei principale, fără însă a altera structura deja existentă).
Odată stabilit acest cuprins provizoriu, va trebui să începeţi corelarea diverselor aspecte cu
fişele de lectură şi celelalte tipuri de documentare de care dispuneţi.
Aşa cum precizam în secţiunea 4.2, lucrările de licenţă din domeniul economic se
pretează a fi ilustrate cu exemple practice. Fie că este vorba de un studiu de caz, de o
cercetare empirică (studiu de piaţă, plan de afaceri, program de audit etc.) sau de o cercetare
la nivel macro-economic (testarea unui model, analiza statistică a unor indicatori macro-
economici etc.), această componentă practică va trebui să ocupe un loc central în lucrarea pe
care o veţi elabora.
Dacă efectuaţi un stagiu într-o organizaţie, în afara colectării tuturor informaţiilor
legate de tema lucrării, vă recomandăm să vă documentaţi asupra datelor generale legate de
respectiva organizaţie (forma de organizare juridică, obiect de activitate, număr de salariaţi,
organizare, management, poziţia concurenţială, conjunctura economică, legislaţia conexă
domeniului Dvs. de interes etc.). Toate aceste informaţii sunt disponibile în general pe site-ul
organizaţiei respective, în broşurile informative şi în rapoartele anuale, precum şi în
rapoartele interne. O sursă importantă de informaţii o reprezintă superiorii ierarhici şi colegii
Dvs., cărora le puteţi lua interviuri, pe care le veţi consemna în foile de lucru şi pe care le
veţi cita ca atare în cazul utilizării în lucrare.
Fără să ne abatem de la structura logică propusă anterior, vă sugerăm două metode
de structurare a informaţiilor: realizând o distincţie clară între partea teoretică şi cea practică
sau, dimpotrivă, contopind cele două aspecte (elementele de teorie vin să expliciteze
aspectele practice subliniate).
Ca surse bibliografice, recomandăm utilizarea prioritară a surselor primare (texte de
lege sau concepte aşa cum au fost definite de autorii lor, nu comentate) şi a informaţiilor
luate direct din practică. În cazul acestor surse, este recomandabil să aveţi materialul
respectiv la îndemână, de preferat în fotocopie, pentru a-l putea sublinia şi adnota.

3.5. REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ


O primă dilemă când începeţi redactarea lucrării de licenţă va fi cea legată de
publicul căruia vă adresaţi. Răspunsurile ar putea fi multiple: conducătorului ştiinţific,
tuturor colegilor Dvs. sau chiar întregii comunităţi studenţeşti, publicului larg sau
nespecialiştilor. Cu alte cuvinte, va trebui să redactaţi o lucrare de popularizare sau o
comunicare academică?
Fără a fi un material de popularizare, lucrarea de licenţă va trebui să definească
conceptele specifice utilizate, cu excepţia termenilor indiscutabili, fundamentali ai
domeniului. Pentru a evita excesul de definiţii, vă recomandăm să definiţi toţi termenii
tehnici pe care îi folosiţi drept categorii cheie pentru discursul Dvs. Dacă domeniul abordat
este foarte restrictiv, puteţi folosi introducerea pentru a prezenta pe scurt obiectul studiului şi
pentru a oferi câteva repere cititorului.
Definiţiile vor fi introduse atunci când structura logică a lucrării o impune, fără a
transforma partea introductivă într-un glosar de termeni economici. Puteţi utiliza notele de
subsol pentru a face comentarii pe marginea conceptelor utilizate, atunci când consideraţi că
introducerea unei definiţii ar afecta economia lucrării.
3.5.1. Cum redactăm?
În ceea ce priveşte redactarea propriu-zisă a lucrării, vă recomandăm câteva reguli:
ª utilizaţi fraze concise şi clare, uşor de urmărit şi de decriptat;
ª la prima redactare, scrieţi tot ceea doriţi despre subiect, fără să vă impuneţi restricţii;
ª nu ezitaţi să folosiţi semnele de punctuaţie pentru a facilita transmiterea mesajului;
ª încercaţi să formulaţi paragrafe care să urmărească o singură idee (fără însă a avea
paragrafe formate dintr-o singură propoziţie sau frază);
ª începeţi cu acea parte despre care simţiţi că aveţi ce spune, restul lucrării se va construi în
jurul acestui nucleu;
ª nu folosiţi un limbaj teatral, evitaţi punctele de suspensie, exclamaţiile, ironiile; limbajul
Dvs. trebuie să fie unul referenţial (cu termeni bine definiţi şi univoci);
ª definiţi întotdeauna un termen atunci când îl introduceţi pentru prima oară;
ª evitaţi introducerea opiniilor proprii prin pronume personale (nu recomandăm nici
formulările de tipul "(eu) consider că ...", nici utilizarea aşa-numitului "noi majestatis",
care presupune automat că publicul vă împărtăşeşte opiniile), este de preferat utilizarea
unor formule care nu personalizează discursul: "se poate concluziona că ...", "în
concluzie ...", "articolul citat anterior demonstrează că ...";
ª încercaţi să structuraţi materialul astfel încât un subcapitol să ocupe minimum o pagină;
ª testaţi reacţiile conducătorului ştiinţific la materialul elaborat, furnizându-i materiale pe
măsură ce le redactaţi.

3.5.2. Structura lucrării şi reguli de tehnoredactare


Ordinea în care vom aborda elementele constitutive ale lucrării de licenţă este aceea
în care ele vor fi cuprinse în materialul final, nu neapărat ordinea cronologică în care vor fi
realizate.
Coperta lucrării de licenţă cuprinde elementele de identificare conform figurii nr. 6.
Toate elementele de identificare vor fi marcate în limba română, cu excepţia titlului, care va
fi scris în limba în care este elaborată lucrarea.
Titlul lucrării va fi scris cu caractere lizibile şi plasat la intersecţia diagonalelor
copertei (puţin deasupra centrului paginii).
Numele conducătorului ştiinţific va fi însoţit de gradul didactic complet. Numele
Dvs. va fi înscris conform actelor de identitate, cu toate prenumele.
Coperta poate fi cartonată, lucrarea fiind legată într-un atelier tipografic specializat,
sau poate fi din plastic transparent (foaie laminată), lucrarea fiind legată cu spirală. Coperta
va fi sobră, fără desene sau fotografii.
Pagina de gardă (coperta interioară) reia elementele de identificare prezente pe
copertă şi este redactată în limba în care se elaborează lucrarea, mai puţin denumirea
universităţii. Această copertă interioară este practic prima pagină a lucrării, chiar dacă
numărul paginii nu apare tipărit.

Pagina de mulţumiri / Motto este o pagină facultativă. Dacă doriţi totuşi să o


includeţi în lucrare, această pagină trebuie să fie semnificativă şi concisă. Mulţumirile sunt
de obicei adresate celor care v-au sprijinit în realizarea lucrării, reprezentanţi ai întreprinderii
în care aţi realizat documentarea pentru partea aplicativă şi cadre didactice care au coordonat
cercetarea, membri ai familiei etc.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE STUDII ECONOMICE ÎN LIMBI STRĂINE FACULTY OF ECONOMIC STUDIES IN FOREIGN LANGUAGES
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR BUSINESS ADMINISTRATION
(CU PREDARE ÎN LIMBA ENGLEZĂ) (ENGLISH TEACHING)

LUCRARE DE LICENŢĂ GRADUATION PAPER

[ TITLUL LUCRĂRII ÎN LIMBA ENGLEZĂ ] [ TITLE OF THE PAPER IN ENGLISH ]

Conducător ştiinţific: Absolvent(ă): Scientific Coordinator: Graduate:


[Grad didactic, titlu ştiinţific, prenume, nume] [Prenume, nume] ................................... .........................

Bucureşti Bucharest
Iulie 2005 July 2005

COPERTĂ PAGINĂ DE GARDĂ

Figura nr. 6. Model de copertă şi de pagină de gardă pentru lucrarea de licenţă


Cuprinsul ilustrează structura lucrării, fără însă a intra prea mult în detalii.
Cuprinsul lucrării se plasează în general la începutul lucrării, după pagina de mulţumiri,
având drept scop facilitarea orientării în interiorul lucrării. Ca model de tehnoredactare vă
sugerăm forma prezentată în figura nr. 7.
CUPRINS TABLE OF CONTENTS
Lista abrevierilor utilizate ................................................................. 4 Index of abreviations .......................................................................... 4
Lista figurilor şi graficelor ................................................................ 5 Index of graphics and figures ............................................................. 5
Lista tabelelor .................................................................................... 6 Index of tables .................................................................................... 6
Rezumatul lucrării ....................................................................... 7 Abstract ........................................................................................ 7
Introducere ................................................................................. 9 Introduction ............................................................................... 9
1. Titlu capitol ......................................................................... xx 1. Chapter title ........................................................................ xx
1.1. Titlu subcapitol .................................................................... xx 1.1. Secondary title ..................................................................... xx
1.1.1. Titlu paragraf .................................................................. xx 1.1.1. Paragraph title .................................................................. xx
1.1.2. Titlu paragraf .................................................................. xx 1.1.2. Paragraph title .................................................................. xx
1.2. Titlu subcapitol ................................................................... xx 1.2. Secondary title ..................................................................... xx
1.2.1. Titlu paragraf .................................................................. xx 1.2.1. Paragraph title .................................................................. xx
1.2.2. Titlu paragraf ................................................................... xx 1.2.2. Paragraph title .................................................................. xx
1.2.3. Titlu paragraf ................................................................... xx 1.2.3. Paragraph title .................................................................. xx
2. Titlu capitol ......................................................................... xx 2. Chapter title ........................................................................ xx
2.1. Titlu subcapitol .................................................................... xx 2.1. Secondary title ..................................................................... xx
2.1.1. Titlu paragraf ................................................................... xx 2.1.1. Paragraph title .................................................................. xx
2.1.2. Titlu paragraf ................................................................... xx 2.1.2. Paragraph title .................................................................. xx
2.2. Titlu subcapitol ................................................................... xx 2.2. Secondary title ..................................................................... xx
2.2.1. Titlu paragraf .................................................................. xx 2.2.1. Paragraph title .................................................................. xx
2.2.2. Titlu paragraf .................................................................. xx 2.2.2. Paragraph title .................................................................. xx
2.2.3. Titlu paragraf .................................................................. xx 2.2.3. Paragraph title .................................................................. xx
3. Titlu capitol ......................................................................... xx 3. Chapter title ........................................................................ xx
3.1. Titlu subcapitol .................................................................... xx 3.1. Secondary title ..................................................................... xx
3.1.1. Titlu paragraf ................................................................... xx 3.1.1. Paragraph title .................................................................. xx
3.1.2. Titlu paragraf ................................................................... xx 3.1.2. Paragraph title .................................................................. xx
3.2. Titlu subcapitol ................................................................... xx 3.2. Secondary title ..................................................................... xx
3.2.1. Titlu paragraf .................................................................. xx 3.2.1. Paragraph title .................................................................. xx
3.2.2. Titlu paragraf .................................................................. xx 3.2.2. Paragraph title .................................................................. xx
(Concluzii şi recomandări ..................................................... xx) (Conclusions and recommendations ........................................xx)
Bibliografie ................................................................................ xx Bibligraphy ................................................................................ xx
Anexe .......................................................................................... xx Appendix .................................................................................... xx
Declaraţie pe propria răspundere privind originalitatea lucrării . xx Declaration on self responsibility regarding
the originality of the paper ........................................................ xx

Figura nr. 7. Model de cuprins al lucrării de licenţă


În cuprins nu apar mai mult de 3 - 4 subdiviziuni, chiar dacă lucrarea conţine mai
multe ramificaţii. Aceste subdiviziuni sunt prea puţin importante în economia lucrării pentru
a le înscrie în cuprins, exceptând faptul că numerotarea lor ocupă mai mult loc decât
denumirea propriu-zisă (de exemplu, "3.3.1.3.2.2.1."). De altfel, astfel de sub-divizări ale
materialului sunt de evitat, făcând extrem de obositoare urmărirea firului logic al lucrării.
Din acest motiv, este recomandabil ca, atunci când faceţi enumerări ale căror elemente vor fi
detaliate, să utilizaţi o numerotare mixtă cifre şi litere.

În general, o lucrare de diplomă este formată din trei - cinci capitole. Recomandăm o
pondere de minimum 50% a părţii practice şi un echilibru între capitole (ca număr de pagini
şi de subcapitole).
Cuprinsul se realizează la sfârşit, când aţi fixat paginaţia lucrării. Puteţi utiliza
opţiunea "Table of contents" din meniul "Insert / Index and tables" din MSWord. Această
opţiune vă permite să obţineţi automat cuprinsul lucrării şi are avantajul de a actualiza
informaţiile în cazul în care mai faceţi modificări.
Înainte de a ajunge la textul propriu-zis al lucrării, există o serie de liste care
indexează abrevierile utilizate în lucrare, tabelele, figurile şi graficele. Toate aceste liste sunt
realizate pe măsură ce avansaţi în redactarea lucrării de diplomă.
Lista de abrevieri cuprinde toate abrevierile folosite în textul lucrării, cuprinzând
sigle de instituţii, indicatori, etc. şi explicarea acestora. De exemplu, puteţi folosi în lucrare
abrevierea "BNR" dacă în lista de abrevieri aţi marcat "BNR - Banca Naţională a României".
Lista tabelelor cuprinde toate tabelele din lucrare, cu menţionarea numărului
tabelului, a titlului şi a paginii la care se află în lucrare. Această listă permite reperarea rapidă
în text a anumitor informaţii cuprinse în respectivele tabele.
Lista figurilor şi graficelor cuprinde, după cum indică şi numele, un inventar al
tuturor figurilor din textul lucrării. O soluţie facilă în realizarea listelor de tabele şi de figuri
şi grafice este oferită de acelaşi meniu "Insert / Index and tables", opţiunea "Table of
figures / tables" în MSWord.
Rezumatul lucrării se realizează, de asemenea, la sfârşit, după ce aţi pus punctul
final la lucrare. Acest rezumat este o sinteză de aproximativ o pagină, în care veţi prezenta
motivaţia alegerii temei, utilitatea cercetării, structura lucrării şi concluziile. În acest
rezumat, este util să evidenţiaţi aspectul de noutate şi originalitate pe care îl aduce lucrarea
dvs. şi să accentuaţi contribuţiile proprii. De asemenea, este util să identificaţi 10 - 15
termeni - cheie definitorii pentru lucrarea Dvs.
Introducerea va permite o trecere în revistă a domeniului pe care vă propuneţi să îl
exploraţi. În aceste pagini veţi detalia motivaţia alegerii temei, stadiul actual al cunoaşterii în
domeniu, detalii privind modul în care veţi aborda studiul, structura lucrării şi utilitatea
cercetării. În general, introducerea reprezintă 4 - 5 pagini din lucrare.
Recomandăm să redactaţi introducerea după ce aţi realizat lucrarea. Astfel, veţi
putea sintetiza elementele de conţinut, metoda de cercetare, sursele de informaţii utilizate şi
obiectivele urmărite.
Corpul lucrării este format, aşa cum precizam anterior din trei - cinci capitole, care
detaliază structura logică a materialului. În cazul în care optaţi pentru o distincţie clară între
partea teoretică şi cea practică, vă recomandăm ca partea teoretică să reprezinte un capitol
(definirea conceptelor, enunţarea ipotezelor de lucru, trecerea în revistă a principalelor
curente de opinie existente), partea practică să reprezinte un alt capitol iar ultimul capitol să
fie dedicat concluziilor şi recomandărilor.
Partea practică va debuta cu o descriere a organizaţiei în care s-a desfăşurat stagiul
de practică (una până la trei pagini), cu concentrare asupra departamentului de care se leagă
subiectul cercetat. Scopul utilizării unor exemple reale este acela de a vă pune în contact cu
realitatea socio-economică. Este deci un prilej de a demonstra că sunteţi capabil(ă) să
înţelegeţi fenomenele economice şi să aplicaţi noţiunile teoretice învăţate în timpul facultăţii.
Informaţiile pe care le furnizaţi despre organizaţia respectivă nu trebuie să încalce
clauza de confidenţialitate (dacă aceasta există) iar prelucrarea acestora în lucrare trebuie să
se facă cu acordul responsabilului de stagiu din organizaţie. În cazul unor teme sensibile,
cum ar fi strategia firmei, structura costurilor, bugetele, etc., este posibil să aveţi acces la
informaţii, dar să vi se solicite să nu utilizaţi cifrele reale. În acest caz, pot fi utilizaţi
coeficienţi care să modifice sumele reale, păstrând însă proporţiile. Identitatea organizaţiei
poate fi de asemenea protejată, urmând ca în text să vă referiţi la "Compania X" sau
denumind cu un termen fictiv organizaţia. Scopul acestei lucrări de licenţă nu este acela de a
face dezvăluiri despre o anumită companie, ci de a realiza o analiză economică pertinentă a
unui fenomen economic.
O parte importantă a lucrării este aceea de concluzii şi recomandări, care
sintetizează întreaga analiză şi dă măsura utilităţii cercetării. În aceaste pagini veţi concentra
toate disfuncţiile identificate în cadrul organizaţiei şi veţi propune soluţii concrete pentru
ameliorarea activităţii. Recomandăm să nu acumulaţi aceste aspecte la sfârşitul lucrării, ci să
le prezentaţi pe parcursul lucrării, acolo unde logica o impune. Bineînţeles, există anumite
proiecte de licenţă care nu presupun astfel de structură (plan de afaceri, de exemplu).
Recomandăm ca aceste aspecte să fie prezentate şi coordonatorului de stagiu din
organizaţia diagnosticată. Vă sugerăm să profitaţi de stagiul în întreprindere realizat în anul
IV pentru a vă asigura un potenţial loc de muncă după angajare, sau cel puţin pentru a
conserva un contact cu organizaţia respectivă.
Lucrarea propriu-zisă va avea 60 - 80 de pagini format A4, la care se adaugă listele
abrevierilor, tabelelor şi graficelor, precum şi anexele.
Anexele reprezintă informaţii utile în ilustrarea cercetării Dvs., însă de importanţă
marginală în economia lucrării. Obligatoriu anexele vor fi numerotate în partea dreaptă sus şi
vor purta număr de pagină. Pagina care anunţă anexele va constitui în acelaşi timp un cuprins
al acestei părţi, anunţând numărul şi titlul anexei, precum şi pagina la care aceasta poate fi
consultată.
Astfel, în anexe puteţi plasa chestionare utilizate în realizarea studiului empiric,
copii ale documentelor contabile utilizate în diagnosticul economico-financiar, extrase din
acte normative relevante pentru sectorul analizat, statistici sectoriale, articole de fond strict
legate de tema cercetată etc.
Bibliografia va cuprinde toate sursele utilizate în documentarea lucrării de licenţă,
cu precizarea tuturor datelor de identificare a materialului respectiv. De regulă, este o
colecţie a tuturor surselor bibliografice citate pe parcursul lucrării şi are la bază lista
bibliografică constituită pe parcursul documentării. Sursele bibliografice vor fi ordonate
alfabetic, iar în cazul citării mai multor lucrări ale aceluiaşi autor, în ordine cronologică.
Bibliografia grupează sursele utilizate în mai multe categorii, după cum urmează:
ª monografii, cărţi, manuale, a căror citare se face conform modelului prezentat mai jos:
KOCH, Thomas, MACDONALD Stewart, Bank Management, 2nd edition, Harcourt Brace
& Company, Orlando, 2000
ª citarea unor surse secundare (un autor, care la rândul său citează un alt autor):
KOTLER Phillip, citat de DEMETRESCU, M.C., Marketing, Editura Europa Nova,
Lugoj, 2000, pag. ..........

ª articole, cercetări sau comunicări ştiinţifice publicate în culegeri, a căror citare se face
conform modelului următor:
RUCCI, Anthony J., KIRN, Steven P., QUINN, Richard T., "The Employee
Customer - Profit Chain at Sears" în Howard Business Review, Ianuarie / Februarie 1998,
p. 83 - 97

ª legislaţie, citată după cum urmează:


*** Legea nr. 571 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927 din 23
decembrie 2003

ª site-uri internet utilizate, citate după cum urmează:


www.bnr.ro - Banca Naţională a României

ª alte surse bibliografice: interviuri cu reprezentanţi ai organizaţiei analizate în lucrare,


rapoarte interne şi informaţii aflate pe intranet-ul organizaţiei.
Declaraţia pe propria răspundere privind autenticitatea lucrării (conform
figurii nr. 8) va fi manuscrisă şi reprezintă garanţia pe care o angajaţi că lucrarea nu a fost
plagiată şi că nu este o copie a unei lucrări de licenţă deja prezentate. Documentul se
ataşează la sfârşitul lucrării.

Declaraţia pe proprie răspundere privind


autenticitatea lucrării de licenţă

Subsemnatul / subsemnata, .........................................


declar pe proprie răspundere, sub rezerva sancţiunilor
penale şi morale, că la redactarea lucrării de licenţă cu
titlul .......................................................... nu am folosit
decât sursele bibliografice menţionate în subsolul
paginilor şi în bibliografia menţionată în finalul lucrării.
Declar ca nu am mai prezentat aceasta lucrare în
faţa unei alte comisii de examen de licenţă.
Bucureşti, [data]

Semnătura

Figura nr. 8. Model de declaraţie pe proprie răspundere


privind autenticitatea lucrării de licenţă

Ca stil de tehnoredactare, se recomandă un corp de literă Times New Roman de 12


pt., fără alineate, fără spaţiere între rânduri şi cu un rând liber între paragrafe, conform
stilului anglo-saxon.
Setările pentru pagină vor fi: Sus (Top) - 2 cm, Jos (Bottom) - 2 cm, Stânga
(Inside) - 2,5 cm (dacă optaţi pentru legarea lucrării la tipografie, marginea de îndosariere va
fi de 3,5 cm), Dreapta (Outside) - 2 cm, Antet (Header) - 1,5 cm, Subsol pagină
(Footer) - 1,5 cm. De obicei, lucrările de diplomă nu se tipăresc faţă / verso, motiv pentru
care vă recomandăm să nu activaţi opţiunea "Oglinda paginii" (Mirror margins) din meniul
de setare a paginii. Dimensiunea hârtiei va fi A4 (21 × 29,7 cm), format ce vă va permite
evitarea distorsionărilor la imprimare.
Paginaţia lucrării se plasează în partea dreaptă a paginii, debutând cu pagina de
gardă a lucrării (care, deşi se numerotează cu "1" nu va purta coloncifru vizibil).
Paragrafele vor fi formatate stânga - dreapta (Justified), astfel încât rândurile să
umple uniform pagina. Un paragraf va conţine câte o idee, fără însă a depăşi 10 - 12 rânduri.
Frazele trebuie să fie inteligibile, cât mai concise şi logice. Vă recomandăm o lectură atentă a
materialului în vederea corectării posibilelor greşeli de exprimare sau de tastare. Verificarea
automată (Tools / Spelling and Grammar) este un instrument util, dar nu întotdeauna eficace,
motiv pentru care sugerăm o lectură atentă a textului, acompaniată, atunci când este cazul de
consultarea dicţionarului.
Capitolele vor debuta întotdeauna pe pagină nouă şi vor fi clar identificate în textul
lucrării. Se va evita începerea unui sub-capitol sau paragraf în josul paginii, atunci când mai
sunt trei - patru rânduri libere pe pagină. Titlul nu va fi vizibil, în plus va fi însoţit doar de
unu - două rânduri de text.
Dacă titlurile capitolelor / subcapitolelor se întind pe mai multe rânduri, se va evita
ca un rând să se încheie cu o prepoziţie. Recomandăm ca aceste titluri să nu fie prea lungi (de
obicei, unu - două rânduri) şi sugestive pentru conţinutul sub-diviziunii respective.
Un capitol nu va avea mai puţin de cinci - zece pagini iar un subcapitol nu va avea
mai puţin de o pagină.
Structurarea capitolelor, subcapitolelor şi paragrafelor poate fi făcută în diferite
moduri. Figura nr. 9 oferă două exemple de numerotare a subdiviziunilor unei lucrări. Prima
poate fi recomandată în cazul unei abordări distincte a părţii teoretice fată de cea practică.
Numerotarea decimală este cea folosită cel mai frecvent în realizarea lucrărilor ştiinţifice.

Numerotare alfanumerică (mixtă): Numerotare decimală:

Partea I ............... Capitolul 1 ......................


A. ...................... 1.1. ......................
1. ...................... 1.1.1. ......................
a) ...................... 1.1.1.1. ......................
(1) ...................... 1.1.1.2. ......................
(a) ...................... 1.1.2. ......................
(b) ...................... 1.2. ......................
(2) ...................... Capitolul 2 ......................
b) ......................
2. ......................
B. ......................
Partea a II-a ......................

Figura nr. 9. Modalităţi de numerotare a capitolelor, subcapitolelor, paragrafelor


şi subparagrafelor în cadrul lucrării de licenţă

Lucrarea va avea fără îndoială o serie de definiţii şi idei preluate din literatura de
specialitate. În acest caz, se impune folosirea tehnicii citării. Practic, putem identifica două
tipuri de citate: se citează un text pe care urmează să îl interpretăm sau textul este utilizat în
susţinerea propriei interpretări.
Ca regulă, din orice citat trebuie să reiasă clar autorul şi sursa citării. În acest scop,
puteţi utiliza una dintre următoarele metode:
ª în text se precizează numele autorului şi se face trimiterea la nota de subsol, unde, la
prima citare, sunt indicate toate detaliile de identificare a sursei bibliografice
1
DESSLER, G.: Human Resource Management, 9th edition, Prentice Hall, International edition, 2003, p. 196
[prima citare a cărţii respective]

1
DESSLER, G.: op. cit., p. 196 [citări ulterioare ale cărţii respective]

ª cu precizarea în text, în paranteze pătrate, a numelui autorului şi a anului de publicare a


sursei: "... citat" [DESSLER, G., 2003, p. 196]
Citatele trebuie să reproducă fidel textul original. În cazul în care optaţi pentru o
formă eliptică a textului, extrăgând partea care vă interesează, va trebui să marcaţi prin
puncte de suspensie locul din care aţi eliminat o parte a textului original. Citatul va fi
prezentat între ghilimele. Atunci când optaţi pentru parafrazarea ideilor altcuiva, nu uitaţi să
precizaţi, prin menţionarea numelui autorului, sursa respectivului raţionament.
În afara trimiterilor bibliografice, notele de subsol pot conţine diferite comentarii sau
trimiteri la alte lucrări sau la alte secţiuni ale lucrării. Aceste comentarii sunt plasate în
subsolul paginii pentru a nu încărca textul principal şi a putea desfăşura o argumentaţie mai
amplă pe marginea unui subiect marginal în contextul problemei principale cercetate.
Este recomandabil să plasaţi notele de subsol pe pagina pe care se face trimiterea şi
nu la sfârşitul textului. Această metodă asigură o consultare facilă a comentariilor pe care le
conţin. Corpul de literă implicit şi recomandat pentru notele de subsol este Times New
Roman de 10 pt. Numerotarea acestora se va face continuu de la o pagină la alta.

Tabelele pot fi extrem de utile în prezentarea unor date statistice (evoluţia unor
indicatori, de exemplu) sau a unor clasificări multicriteriale complexe. Tabelele vor fi
centrate pe pagină, numărul tabelului şi titlul fiind marcate deasupra tabelului (corp de literă
TNR de 11 pt.), conform modelului prezentat mai jos. Dacă tabelul conţine indicatori
omogeni (care se măsoară cu aceeaşi unitate de măsură), se va marca unitatea de măsură în
partea dreaptă, deasupra tabelului.
Dacă informaţiile din tabel nu reprezintă o compilaţie proprie, obligatoriu se va
preciza sursa, sub tabel (font TNR 11). Cifrele din tabel se aliniază la dreapta, pentru o bună
lizibilitate. În acelaşi scop, grupele de trei cifre pot fi separate prin virgulă sau prin spaţiu de
la dreapta la stânga. Dacă cifrele respective reprezintă sume, unitatea monetară va fi marcată
înaintea sumei, conform uzanţelor anglo-saxone: "USD 1,000,000" sau "EUR 2,768.5".
Cifrele pot fi separate şi prin spaţii, conform modelului continental.
Se va încerca, în măsura posibilului, încadrarea tabelul pe o singură pagină. Dacă
totuşi este imposibil să condensaţi informaţia prezentată în tabel pe o singură pagină,
continuarea tabelului va purta menţiunea, în dreapta sus "Tabelul nr. ... - continuare" şi va
conţine pe prima linie denumirea indicatorilor prezentaţi în coloane.
În cazul în care toţi indicatorii prezentaţi în tabel sunt exprimaţi în aceeaşi unitate de
măsură, aceasta va fi marcată deasupra tabelului, în extrema dreaptă, între paranteze sau între
două linii. În cazul în care unităţile de măsură diferă de la o rubrică la alta, acestea vor fi
marcate în celulele în care sunt înscrise titlurile rubricilor, între paranteze.
Un model de prezentare a informaţiilor în tabel este prezentat în figura nr. 10.

Tabelul nr. 1: Emisiuni obligatare germane în anul 2002


Valoarea nominală a emisiunii (Mil. Euro)
din care:
Emisiune Valoarea
nominală Emisiune pe Tranzacţii pe Emisiune pe piaţa
piaţa primară piaţa interbancară secundară
[...]

4,75% Seria 121 /


2002 (2007) 11 173 1 161 8 515 997
1. Emisiune nouă 2 000 - - 2 000
2. Emisiune nouă 2 000 - - 2 000
Total tranzacţii 15 173
[...]

Sursa: Deutche Bundesbank, Raport de activitate 2002, p. 29

Figura nr. 10. Model de prezentare a datelor în tabele


Figurile şi graficele sunt o modalitate extrem de sugestivă şi sintetică de prezentare
a indicatorilor economici. Informaţiile prezentate sub această formă nu trebuie să depăşească
o pondere de 10 - 15% din volumul lucrării. Atunci când consideraţi că aceste ilustrări sunt
interesante în contextul lucrării, fără însă a constitui obiectul cercetării Dvs., puteţi plasa
informaţiile în anexele lucrării.
Figurile vor fi numerotate şi încadrate în chenare, conform modelului prezentat în
prezenta lucrare. Atunci când informaţiile prezentate nu sunt rezultatul cercetărilor proprii,
sursa va fi obligatoriu menţionată. De exemplu, dacă determinaţi structura importurilor pe o
ramură economică în baza informaţiilor obţinute de la Institutul Naţional de Statistică şi de la
Camera de Comerţ şi Industrie a României, veţi menţiona aceste surse sub figura care
ilustrează aceste date, ca în cazul tabelelor (în stânga: "Sursa: ..............................").
Figurile şi tabelele vor fi întotdeauna anunţate în text şi plasate cât mai aproape de
locul în care au fost anunţate. Distanţa maximă admisă între locul în care este anunţată o
figură şi plasarea ei este de maximum o pagină.
Aspectul general al lucrării va trebui să fie unul îngrijit, atât din punct de vedere
grafic, cât şi al corectitudinii gramaticale. De asemenea, informaţiile prezentate trebuie să fie
exacte şi reale.

3.6. PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ


După încheierea sesiunii de examene din iunie, absolvenţii integralişti şi cu media
anilor de studiu de minim 6,00 se vor depune o cerere în vederea admiterii la examenul de
licenţă, organizat la sfârşitul lunii iulie. Procedura de înscriere a fost prezentată în cadrul
secţiunii 1 a prezentului îndrumar, Metodologia desfăşurării examenului de licenţă (pagina
12).
Proba orală a examenului de licenţă este accesibilă celor care au promovat proba
scrisă şi constă în prezentarea lucrării de licenţă în faţa unei comisii de licenţă formate din
cadre didactice de la specializarea respectivă. De regulă, conducătorul ştiinţific este cooptat
în comisie pentru a asista la prezentarea lucrării pe care a coordonat-o.
Conducătorul ştiinţific transmite comisiei de licenţă un referat în care este evaluată
lucrarea coordonată atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al formei de prezentare. În
final, cadrul didactic respectiv acordă o notă pentru lucrare şi recomandă acceptarea /
respingerea susţinerii acesteia în cadrul probei orale a examenului de licenţă.
În general, se alocă un fond de timp de aproximativ 20 de minute pentru fiecare
student, din care 10 - 12 minute sunt rezervate prezentării propriu-zise, restul timpului fiind
alocat discuţiilor pe marginea temei prezentate. Prezentarea fiind publică, întrebările pot veni
atât din partea comisiei de licenţă, cât şi din partea publicului.
Este recomandabil să prezentaţi pe scurt motivaţia alegerii temei respective,
utilitatea cercetării şi structura lucrării (unu - două minute). Prezentarea propriu-zisă se va
concentra asupra studiului de caz, cu evidenţierea aspectelor originale pe care le aduce
demersul Dvs. Această parte trebuie realizată în mod sintetic, punctând principalele aspecte
ale analizei şi făcând translaţia înspre concluzii. Partea finală a lucrării, concluziile şi
recomandările sunt extrem de importante, urmând să prezentaţi soluţiile concrete pe care le
propuneţi în cazul analizat.
Pentru prezentare, veţi avea la dispoziţie mijloace audio-vizuale (calculator, video-
şi retro-proiector). De asemenea, puteţi utiliza suporturi fizice pentru informaţiile pe care
doriţi să le prezentaţi: sintezele pot lua forma unor rapoarte (obligatoriu legate), care vor fi
înmânate fiecărui membru al comisiei de licenţă. Chiar dacă optaţi pentru această variantă de
prezentare, vă recomandăm să utilizaţi şi un suport vizual (folii de proiecţie sau prezentare
PowerPoint) pentru captarea atenţiei audienţei şi focalizarea asupra persoanei Dvs.
Prezentările PowerPoint pot fi salvate pe dischetă, CD sau alte suporturi tip
"memory stick" (nu se admit calculatoarele portabile). Prezentarea va fi dinamică,
profesională şi nu va cuprinde mai mult de 15 - 20 planşe ("slides"). Textul va trebui sa fie
lizibil, aerat, corect din punct de vedere gramatical şi să ilustreze discursul Dvs. Corpul de
literă trebuie să fie vizibil de la 6 - 7 metri.
Prezentările pot fi testate în pauzele tehnice care preced o sesiune de prezentări.
Aceste pauze sunt prevăzute, de regulă, dimineaţa şi la prânz şi sunt afişate pe liste cu
programarea susţinerii lucrărilor de licenţă.
Este extrem de important să repetaţi prezentarea acasă, eventual în faţa oglinzii, şi să
cronometraţi durata necesară pentru a spune tot ceea ce v-aţi propus. Vă recomandăm să vă
notaţi pe o foaie discursul, mai ales în cazul în care aveţi emoţii atunci când vorbiţi în public.
Stilul prezentării va fi unul sobru şi clar. În timpul prezentării, nu veţi citi nici de pe ecranul
de proiecţie, nici din hârtiile pe care le aveţi cu Dvs. Puteţi păstra aceste foi la îndemână,
pentru cazuri de forţă majoră, însă discursul Dvs. va trebui să fie cel natural, spontan.
În afară de limbajul verbal, cel non-verbal va trebui să întărească imaginea de
siguranţă şi profesionalism pe care o veţi proiecta. Pe durata prezentării, încercaţi să evitaţi
posturile defensive (braţe încrucişate, evitarea contactului vizual etc.) sau gesticulaţia
excesivă. Tonul discursului va fi unul moderat, este important să fiţi auzit(ă) de toţi cei
prezenţi, fără însă a vă forţa corzile vocale. La sfârşitul prezentării, nu uitaţi să mulţumiţi
auditoriului pentru atenţie.
Prezentarea va fi urmată de întrebări şi comentarii din partea comisiei de licenţă şi,
eventual, din partea auditoriului. Această etapă este extrem de importantă deoarece
demonstrează capacitatea Dvs. de a înţelege tema expusă şi de a explica conceptele utilizate.
În special în timpul acestei părţi a susţinerii, încercaţi să păstraţi contactul vizual cu
publicul şi cu comisia, în special cu persoana care vă adresează întrebări. În cazul în care nu
înţelegeţi întrebarea sau nu sunteţi sigur(ă) în privinţa răspunsului, nu ezitaţi să solicitaţi
detalii din partea celui care v-a adresat respectiva întrebare. O tactică utilă este reformularea
întrebării, care vă permite să vă organizaţi mai bine ideile în vederea furnizării unui răspuns
coerent.
Comisia va evalua capacitatea Dvs. de sinteză şi de prezentare a informaţiilor
economice, abilitatea de a diagnostica situaţii concrete şi de a găsi soluţii concrete pentru
disfuncţiile depistate. Comisia apreciază atât calitatea şi originalitatea lucrării şi a prezentării
cât şi stilul şi aspectul vizual al acestora.
Nota pentru proba orală a examenului de licenţă va fi constituită din media
aritmetică a notelor acordate de toţi membrii comisiei. Aceste note vor fi prezentate la
sfârşitul unei zile de susţineri şi afişate de Secretariatul facultăţii, după încheierea probei
orale. Rezultatele la proba orală nu sunt contestabile. Media examenului de licenţă este
determinată ca medie aritmetică a notei obţinute la proba scrisă şi a celei de la proba orală.
În urma promovării examenului de licenţă, veţi obţine diploma de licenţă (şi titlul de
Economist licenţiat) profilul economic, specializarea Administrarea Afacerilor.

3.7. CONCLUZII PRIVIND ELABORAREA ŞI PREZENTAREA


LUCRĂRII DE LICENŢĂ
Examenul de licenţă constituie o probă importantă în dezvoltarea Dvs. profesională
şi poate fi folosit ca punct de plecare în carieră. Fie că vă veţi continua studiile la nivel
masteral, fie că veţi opta pentru practicarea unei profesii economice, puteţi valoriza această
experienţă în activităţile Dvs. ulterioare.
Dacă vă veţi dedica cercetării economice, veţi descoperi că o lucrare de licenţă bine
făcută poate fi utilizată ulterior. Dezvoltarea temei cercetate în vederea obţinerii licenţei
poate conduce la elaborarea unuia sau mai multor articole sau comunicări ştiinţifice. De
asemenea, veţi putea apela la lucrarea de licenţă pentru a extrage materiale citate sau pentru a
reutiliza fişele de lectură elaborate anterior.
Lucrarea de licenţă şi prezentarea ei pot fi utile şi dacă alegeţi să profesaţi imediat
după finalizarea studiilor. Este ilustrarea cea mai elocventă a capacităţii Dvs. de
documentare, de analiză şi sinteză, a abilităţii de a detecta corelaţii între diferitele elemente
ale mecanismului economic, a competenţelor de redactare şi prezentare a unei lucrări de
calitate. Este o experienţă pe care o puteţi fructifica în realizarea rapoartelor pe care le veţi
elabora la locul de muncă şi a prezentărilor pe care le veţi face.
Pentru mulţi dintre Dvs., elaborarea lucrării de licenţă este probabil materialul
ştiinţific cel mai amplu elaborat până la momentul respectiv şi, cu siguranţă cel mai
important. Vă puteţi "antrena" în vederea acestui veritabil eveniment din viaţa Dvs.
profesională prin participarea la sesiuni de comunicări ştiinţifice studenţeşti, conferinţe,
prelegeri, mese rotunde, şcoli de vară etc.
Prin prisma evoluţiilor recente ale pieţei muncii, vă recomandăm să continuaţi
perfecţionarea Dvs. prin intermediul unui program de masterat, care va asigura dobândirea
unor competenţe profesionale extrem de utile în "urcarea" treptelor ierarhice în organizaţie.
Anexa nr. 1
POSIBILITĂŢI DE DOCUMENTARE ÎN VEDEREA
ELABORĂRII LUCRĂRII DE LICENŢĂ
Săli de lectură din cadrul ASE
Sală de lectură Localizare Program Telefon Capacitate
corp de clădire 0000 Luni-Vineri 09,00-19,00
Sala Cataloagelor (Str. Căderea Bastiliei) - 20 locuri
etaj 2, dupa grilaje Sâmbată/ Duminică Închis
corp de clădire 0000 Luni-Vineri 09,00-19,00
Sala de lectură 211.26.50 /
(Str. Căderea Bastiliei), 72 locuri
Periodice Sâmbată/ Duminică Închis interior 292
etaj 2, camera 9000
corp de clădire 0000 Luni-Vineri 09,00-19,00 211.26.50 /
Sala de lectură
(Str. Căderea Bastiliei), 36 locuri
Management Sâmbată/ Duminică Închis interior 403
etaj 2, camera 0211
corp de clădire 0000 09,00-12,30
Sala de lectură Luni-Vineri 211.26.50 /
(Str. Căderea Bastiliei), 13,00-16,00 60 locuri
Economie Generală interior 280
etaj 1, camera 0116 Sâmbată/ Duminică Închis
corp de clădire 0000 Luni-Vineri 09,00-19,00
Sala de lectură 211.26.50 /
(Căderea Bastiliei), etaj 25 locuri
Comerţ Sâmbată/ Duminică Închis interior 405
2, camera 0213
Sala de lectură Relaţii corp de clădire 0000 Luni-Vineri 09,00-19,00
211.26.50 /
Economice (Str. Căderea Bastiliei), 25 locuri
Sâmbată/ Duminică Închis interior 406
Internaţionale etaj 2, camera 0214
Sala de lectură corp de clădire 0000 Luni-Vineri 09,00-19,00
211.26.50 /
Economie Agrară şi a (Str. Căderea Bastiliei), 24 locuri
Sâmbată/ Duminică Închis interior 407
Mediului etaj 2, camera 0215
corp de clădire 0000 Luni-Vineri 09,00-19,00
Sala de lectură 211.26.50 /
(Str. Căderea Bastiliei), 54 locuri
FABBV Sâmbată/ Duminică Închis interior 402
etaj 2, camera 0210
Sala de lectură 09,00-12,30
corp de clădire 0000 Luni-Vineri
Contabilitate şi 13,00-16,00 211.26.50 /
(Str. Căderea Bastiliei), 30 locuri
Informatică de interior 401
etaj 2, camera 0205 Sâmbată/ Duminică Închis
Gestiune
Sala de lectură corp de clădire 0000 Luni-Vineri 09,00-19,00 211.26.50 /
Mihail Manoilescu (Str. Căderea Bastiliei), 78 locuri
Sâmbată/ Duminică Închis interior 107
(carte străină) etaj 2, camera 0202
corp de clădire 0000 Luni-Vineri 09,00-19,00 211.26.50 /
Sala de lectură
(Str. Căderea Bastiliei), 20 locuri
Nicolae Iorga Sâmbată/ Duminică Închis interior 292
etaj 2, camera 0237
corp de clădire 2000 Luni-Vineri 09,00-19,00 211.26.50 /
Sala de lectură
(Str.Dorobanţi), etaj 7, 44 locuri
CSIE Sâmbată/ Duminică Închis interior 329
camera 2717
corp de clădire 0000 Luni-Vineri 09,00-19,00
Sala de lectură 211.26.50 /
(Str. Căderea Bastiliei), Sâmbată 09,00-13,00 interior 421 273 locuri
Victor Slăvescu
etaj 1, camera 0112 Duminică Închis
Sala de lectură Căminul B2 - parter Luni-Vineri 09,00-19,00
- 30 locuri
Moxa Complexul Moxa Sâmbată/ Duminică Închis
Sală de împrumut Localizare Program Telefon Capacitate
Sala de împrumut Căminul B2 din Luni-Vineri 09,00-19,00 211.26.50 /
72 locuri
Moxa Complexul Moxa, parter Sâmbată/ Duminică Închis interior 292
1. Alte biblioteci din Bucureşti (Biblioteca Naţională, Biblioteca Centrală Universitară,
Biblioteca O.N.U., British Council, L’Institut Français, Institutul Goethe, etc.)

2. Publicaţii de specialitate: în limba română - Piaţa Financiară, Ziarul Financiar,


Tribuna economică, Capital, Adevărul economic, Economistul - sau în limbi
străine - The Economist, Business Week, Financial Times, Harvard Business Review,
Management, Capital, Le Nouvel Economiste, etc.

3. Rapoarte, studii, comunicate de presă, situaţii statistice elaborate de instituţii de


referinţă în domeniul economic precum Institutul Naţional de Statistică, Institutul de
Economie Mondială, Institutul European, etc.

4. Biblioteci virtuale şi baze de date on-line. La nivelul Academiei de Studii Economice,


puteţi accesa cărţi în format electronic (biblioteca virtuală) sau arhive ale celor mai
importante publicaţii economice din lume prin intermediul bazelor de date de tip
ProQuest. De asemenea, în cadrul sălii de referinţe bibliografice (Sala Nicolae Iorga),
puteţi avea acces la materiale stocate pe CD.

5. Internet (site-uri cu informaţii economice şi financiare – www.bnr.ro, www.insse.ro,


www.infoeuropa.ro, www.imf.org, www.europa.eu.int, www.bis.org. www.cerope.ro,
www.zei.de, sau folosind motoare de căutare – www.google.com, www.yahoo.com)
Accesul la Internet este gratuit în cadrul Academiei de Studii Economice (laboratoarele
de informatică) sau în cadrul unor instituţii de specialitate (Centrul de informare al
Uniunii Europene – pentru informaţii referitoare la procesul de integrare).
Accesul la internet în ASE este asigurat în cadrul sălilor menţionate în continuare.

Sală de internet Localizare Program Telefon Capacitate

Luni-Vineri 09,00-19,00
corp 0000 (Căderea
Sala de internet 211.26.50 /
Bastiliei), etaj 1, Sâmbată 09,00-13,00 56 locuri
Victor Slăvescu interior 421
camera 0112
Duminică Închis

Sala de internet corp 5000 (Cihoschi), Luni-Vineri 09,00-19,00 211.26.50 /


48 locuri
Cihoschi parter Sâmbată/ Duminică Închis interior 148

Sala de internet Luni-Vineri 09,00-19,00


cantina Moxa, etajul 2 - 30 locuri
Moxa Sâmbată/ Duminică Închis
Sala de internet corp 0000 (Căderea Luni-Vineri 09,00-19,00 211.26.50 /
40 locuri
Bastilia Bastiliei), etaj 4 Sâmbată/ Duminică Închis interior 443
4.
TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU PROBA SCRISĂ
FUNDAMENTE ALE ADMINISTRĂRII AFACERILOR
(BASICS OF BUSINESS ADMINISTRATION)
- SESIUNEA 2005 -

Disciplina MANAGEMENT (MANAGEMENT)


1. The Dynamic New Workplace; Environment and Competitive Advantage
2. Information Technology and Decision Making
3. Planning to Set Direction; Strategic Management and Entrepreneurship
4. Controlling – To Ensure Results; Organizing – To Create Structures
5. Leading – To Inspire Effort; Motivation and Rewards
6. Individual Performance and Job Design
7. Theory of Constraints applied in Project Management
Bibliografie:
- GOLDRATT Eliahu, Critical Chain, Gower, 1997
- SCHERMERHORN, J. R. Jr., Management, John Wiley & Sons, 1999
(chapters 1, 2, 3, 7, 8, 9, 10, 13, 14, 15)

Disciplina CONTABILITATE (ACCOUNTING)


1. Fundamental of Accounting : the conceptual framework (principles and underlying
assumptions, users of accounting information, qualitative characteristics of financial
information, elements, valuation and measurement methods concerning financial
statements, accounting analysis, accounting journals).
2. Transactions’ Accounting Cycle for: fixed assets, current assets, current liabilities,
non-current liabilities, equity, expenses, revenues, profit/loss, prepayments and
accruals (journalization of increasings, decreasing, depreciation and amortization,
closing procedures), trial balance.
3. Financial Statements (balance sheet, profit & loss account, statement of cash–flow,
statement of changes in equity, notes): importance, objectives, formats of disclosure,
financial ratios.
4. Management Accounting: classification and importance of costs, computation of
production costs and cost of sales (steps and journalisation), costing systems: job
order costing, process costing, standard costing, direct costing.
5. Links between Financial and Managerial Accounting: information flows between
financial accounting and managerial accounting, integration of managerial
accounting information within financial statements, decision making.
6. Framework: financial accounting, cost accounting, managerial accounting,
objectives, principles, relations
7. Cost and cost classification
8. Cost accounts: integrated and interlocking cost system
9. Overheads
10. Methods of costing; job and batch costing; process costing; joint and by products
11. Standard costing and analysis of variances; budgets
12. Cost behavior and break even analysis
Bibliografie:
- DUMITRANA Mihaela, Lecture & seminar notes – SELS, 2001-2002
- DUŢESCU Adriana, Lecture & seminar notes – SELS, 1999-2001
- DUŢESCU Adriana, Ghid pentru înţelegearea şi aplicarea Standardelor Internaţionale
de Contabilitate, 2nd edition, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2002, p. 93-157, 244-279, 346-
374.
- FELEAGĂ Niculae, IONAŞCU Ion, Tratat de contabilitate financiară, Ed. Economică,
Bucureşti, 1998, p. 354-386, 395-407, 526-532.
- RISTEA Mihai, DUMITRU Corina, Contabilitate financiară, Ed. Mărgăritar, Bucureşti,
2002, p. 9-42
- *** Cost accounting and managerial emphasis, Editura ASE, Bucureşti, 2003
- *** Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 94/februarie 2001, Armonizarea sistemului
contabil românesc cu Directivele Europene şi cu Standardele Internaţionale de
Contabilitate

Disciplina ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ


(ECONOMIC AND FINANCIAL ANALYSIS)
1. Cost Analysis
2. Turnover Analysis
3. Profit and Profitability Analysis
4. Analysis of a Company’s Patrimony and Financial Position
5. Analysis of Foreign Trade Efficiency
6. Efficiency Based Restructuring Analysis
Bibliografie:
- IŞFĂNESCU Aurel (coord.), Ghid practic de analiză economico-financiară, Ed.
Tribuna Economică, Bucureşti, 1999, p.303-342
- NICULESCU Maria, Diagnostic global strategic, Ed. Economică, Bucureşti, 1997, p.
147-222, 229-268
- POPESCU Dan Dumitru, Microeconomic Analysis, Ed. Mondograf, Constanţa, 1999,
p.228-240, 194-227, 300-310, 241-300, 310-348, 349-368
- POPESCU Dan Dumitru, Analiza eficienţei în comerţul exterior, Constanţa 1999, p.59-
98
5.
EXEMPLE DE TESTE GRILĂ PENTRU PROBA SCRISĂ
FUNDAMENTE ALE ADMINISTRĂRII AFACERILOR
(BASICS OF BUSINESS ADMINISTRATION)

ECONOMIC AND FINANCIAL ANALYSIS


1. The Operating Leverage is:
a. the amount that sales contribute toward covering fixed expenses and then towards
profit;
b. the excess of budgeted sales over the break-even sales;
c. a measure of the mix of variable and fixed costs in a firm;
d. the amount by which sales can drop before losses begin to be incurred;
e. the point where total sales revenue equals total expenses.

2. The Private Cost is:


a. all implicit and explicit cost encountered by a person or a firm;
b. social cost plus other externality cost accrued by the members of the society which
are infringed on by some trading parties;
c. value of the alternative that is being given up in order to obtain some specific item;
d. monetary payments going out of the firm;
e. cost associated with the usage of the resources that the firm owns.

3. The Average Total Cost is:


a. a cost not varying with the rate of output;
b. the average fixed cost plus the average variable cost;
c. all costs associated with producing a given quantity;
d. costs that vary with the quantity produced;
e. the change in the total cost, due to a one unit change in the rate of output.

4. There are given the following data:


thousand lei
No. Name of indicators Forcasted Current
1. Turnover 1,010,000 1,147,000
2. Working capital 875,000 889,500
The influence of the turnover change over the collection time figure is:
a. - 41.25 days;
b. - 4.12 days;
c. - 37.25 days;
d. + 1.75 days;
e. + 29.10 days;
5. The Contribution Margin Ratio formula is:
a. Total Sales – Break Even Sales;
b. Contribution Margin / Total Sales;
c. Contribution Margin / Net income;
d. Variable expenses + Fixed expenses + Profits;
e. (Fixed expenses + Target net profit) / Unit contribution margin.

6. How do you calculate the profit, when the production obtained is over the break
even point?
a. P = x (p - c) – F
b. P = x (p - cv) – F
c. P = x (p - c)
d. P = x (F - p / cv)
e. P = p - cv + F
Where:
x = the quantity of products needed for obtaining a profit;
p = unit price;
cv = unit variable costs;
F = total fixed costs.

7. Taking into consideration the data reading the financial equilibrium:


- average payable period = 45 days
- average collection period = 38 days
We consider that the situation is:
a. unfavourable because the company pays faster its accounts payable than it collects its
receivables;
b. unfavourable because the company collects faster its accounts receivables than it pays
off its accounts payable;
c. favourable because the company collects faster its accounts receivables than it pays
off its accounts payable;
d. favourable because the company pays faster its accounts payables than it collects its
receivables;
e. favourable because the turnover decreased faster than the accounts payable.

8. The equation Method Formula is:


a. Contribution margin / Net income;
b. Total contribution / Total sales;
c. Contribution margin / Total sales;
d. Variable Expenses + Fixed Expenses + Profits = Total sales;
e. Fixed expenses / Unit contribution margin.

9. What is the correlation (in order to obtain an efficient exchange) between the export
rate of exchange, import rate of exchange and official rate of exchange, when a
company performs export and export and import operations?
a. Export rate of exchange = Import rate of exchange; Official rate of exchange = 0;
b. Import rate of exchange > Export rate of exchange;
c. Export rate of exchange > Import rate of exchange < Official rate of exchange;
d. Export rate of exchange = Import rate of exchange = Official rate of exchange;
e. Export rate of exchange < Import rate of exchange > Official rate of exchange.
10. The Trading Margin formula is:
a. Operating profit / Sales × 100;
b. Operating profit / Sales;
c. Operating profit / Total assets × 100;
d. Sales / Total assets;
e. Gross profit / Sales × 100.

11. Overheads in relation to sales formula is:


a. Overheads / Sales × 100;
b. Indirect expenses / Sales × 100;
c. Current assets / Current liabilities
d. Overheads / Total assets × 100;
e. Gross profit / Overheads × 100.

12. The Fixed assets turnover formula is:


a. Gross profit / Sales × 100;
b. Sales / Stock;
c. Sales / Total assets;
d. Gross profit / Total assets × 100;
e. Sales / Fixed assets.

13. The Return on equity formula is:


a. Gross profit / Sales × 100;
b. Gross profit / Shareholders’ Equity × 100;
c. Total liabilities / Shareholders’ Equity × 100;
d. Gross profit / Total assets × 100;
e. Sales / Fixed assets.

14. The current utilisation degree of capacity for the break even point is 65 %.
During which of the following series of years the company obtained profit?
Year 1994 1995 1996 1997 1998
Production capacity utilisation
55 % 75 % 90 % 52 % 65 %
degree in the break even point
a. during all the years;
b. during 1994 and 1997;
c. during 1995 and 1996;
d. during 1998;
e. during 1995, 1996 and 1998.

15. Commercial profit rate of a company (Profit/Turnover 100) changed from last year
when it was 7.5%, to 11 % current year. This change means:
a. faster increase in the amount of expenses related to the turnover than the increase of
turnover;
b. a slower increase of the amount of expenses related to the turnover than the increase
of the profit related to the turnover;
c. maintaining at the same level the expenses related to the turnover during these two
years;
d. the profit related to the turnover increased slower then the sales;
e. the profit related to the turnover and the turnover increased identically.
16. The results if initial classification of the companies are:
a. commercially viable – profitable – loss making;
b. potentially viable – unprofitable – commercially viable;
c. commercially viable – potentially viable – high risk restructuring;
d. potentially viable – high risk restructuring – loss making;
e. high risk restructuring – commercially viable – profitable.

17. Contribution margin ratio is determined as a ratio between:


a. contribution margin and added value;
b. sales and contribution margin;
c. contribution margin and profit;
d. contribution margin and total sales;
e. contribution margin and production.

18. The value added can be determined in the following manner:


a. the difference between the production and the consumption provided by third parties;
b. the difference between profit and wage expenses;
c. the sum between the depreciation and input rate;
d. is equal with the profit obtained by the company;
e. the difference between the gross operating surplus and gross depreciation surplus.

19. Using the following relationship:


(Σq1p1 - Σq1c1) - (Σq1p0 - Σq1c1), we can determine the influence exerted over profit by:
a. the unit cost;
b. the structure of sold production;
c. the quantity;
d. the selling price;
e. the selling price and the unit cost.

20. The positive influence of the structure over the profit is considered to be:
a. favourable because of the increase in the sales weight for the products having the
profit margin higher than the average sales weight obtained in the previous year;
b. favourable because of the decrease in the sales weight for the products having the
profit margin higher than the average sales weight obtained in the previous year;
c. unfavourable because of the increase in the sales weight for the products having the
profit margin higher than the average sales weight obtained in the previous year;
d. unfavourable because of the increase in the sales weight for the products having the
profit margin less than the average sales weight obtained in the previous year;
e. the company sells one product only.

21. The influence over the profit of structure following formula:


a. ∆s = (Σq1p0 - Σq1c0) – P0Iq;
b. ∆s = Σq1c0 - Σq1p1;
c. ∆s = (Σq1p1 - Σq1c1) Iq
d. ∆s = (Σq1p1 - Σq1c0) – Σq1c1;
e. ∆s = Σq1p1 - Σq1c1.
22. The order of the factors used in the profit factorial analysis through the substitution
method is:
a. quantity, structure, unit cost, unit price;
b. quantity, quality, structure;
c. quantity, structure, quality;
d. structure, quality, quantity;
e. structure, quantity, quality;

23. The influence of the change in the unit cost over profit is:
a. "0";
b. double: ∆c = - (Σq1c1 - Σq1c0) as a direct influence and ∆qp= P0Iq- P0 as an indirect
influence;
c. an influence of aIl factors: ∆q, ∆s, ∆c, ∆p;
d. an influence only of ∆c;
e. influence of ∆q and ∆s.

24. For the activity of a company there are given the following data: fixed costs =
281,250 thousand lei, unit variable cost = 1l,250 lei/unit, unit selling price = 18,000
lei/unit, maximum production capacity = 72,000 units.
The ratio of production capacity utilisation needed to obtain a profit of 144,000 thousand
lei is:
a. 69%;
b. 75%;
c. 87.5%;
d. 104%;
e. 92%.

25. Using the following relationship: P0 x Iq – P0 we can determine the influence exerted
over profit by:
a. the structure;
b. the unit price;
c. the selling price and the unit cost;
d. the quantity;
e. the unit cost.

26. There are given the following data for the activity of a company:

No. Name of indicators Forecasted Current


1. Profit 2,148,000 2,875,000
2. Working capital 7,900,000 9,296,296
3. Fixed assets 10,000,000 12,000,000

The variation of profit rate calculated for the advanced funds was:
a. + 1.5%;
b. -1.5%;
c. + 1.5 thousand lei;
d. - 12%;
e. - 0.74%.
27. Choose the formula to establish the production obtained in the break even point:
F +Y
a. x = p −cv ;

b. x = F
p −cv ;

c. x = Fp −+cPv ;

d. x = Fc+v P ;

e. x = P
p −cv .

ACCOUNTING
28. Stock is valued at:
a. cost price;
b. market price;
c. cost or market price which ever is lower;
d. present value;
e. future value.

29. The following item can be depreciated:


a. land;
b. receivables;
c. building;
d. payables;
e. all of the above.

30. Asset accounts would be expected to have:


a. debit balance;
b. credit balance;
c. zero balances;
d. undetermined balances;
e. all of the above.

31. A business entity purchased merchandising during 2002. The following information
is available: 100 units were purchased at 2,000 m.u./unit (m.u.- monetary units),
custom taxes were 20%, VAT 19%. 90 units of merchandise were sold with a 20%
profit margin and and 19% of VAT. The client is allowed a 10% commercial
discount. 100% of sales were collected in cash. The effects in the annual cash-flow
statement concerning this category of merchandise are:
a. Net negative cash-flow of 7,996.8 m.u.
b. Net positive cash-flow of 7,996.8 m.u.
c. Net negative cash-flow of 19,200 m.u.
d. Net positive cash-flow of 19,200 m.u.
e. Net positive cash-flow of 6,720 m.u.
32. Beale Company purchased a machine on the 1st of January 2000, at an invoice price
of $142,600. Transportation charges amounted to $2,000 and $3,400 were spent to
install the machine. Costs of removing an old machine to make room for the new
one amounted to $1,200 and $200 were received for the scrap value of the old
machine.
State the record of depreciation which would be provided on the machine for the first
year on a straight-line basis, assuming an estimated life of eight years.
a. 681 = 281 $18,500;
b. 681 = 281 $17,825;
c. 681 = 291 $5,400;
d. 681 = 281 $18,075;
e. 681 = 291 $1,400.

33. A business entity issued 200 bonds, issue price 500 m.u./bond (m.u. – monetary
units) and book value of 550 m.u./bond, with a 30% annual interest payment. The
redemption date is in 3 years time. The effects in annual income statements are:
a. financial expenses of 30,000 m.u.
b. operating expenses of 3,000 m.u. and financial expenses of 33,000 m.u.
c. financial expenses of 36,333 m.u.
d. financial expenses of 11,000 m.u.
e. operating expenses of 10,000 m.u.

34. Contribution to the social securities is paid:


a. only by the employee;
b. only by the employer;
c. by both the employee and employer;
d. on a voluntary basis by the employer;
e. on a voluntary basis by the employee.

35. The accrual basis of accounting refers to:


a. the separate representation in the financial statements of each material item
b. expenses that are offsetting revenues, occurring from the same transaction
c. the assumption that the entity will continue to operate for a indefinately long period in
the future
d. the recognition of both revenues and expenses coming from a giving event,
e. in the same accounting period the recognition of transactions and events when
occurring and not when cash or its equivalent is received or paid.

36. What is the cash-flow from operating activities, knowing that: the net loss is (11,000)
m.u. (monetary units), the annual depreciation of fixed assests is 26,400 m.u.,
accounts receivables were 26,400 m.u. last year, and 8,800 m. u. the current year,
accounts payable were 22,000 m.u. last year and 30,800 m.u. this year, accrued
salaries were 6,600 m.u. last year and 12,100 m.u. this year and 10,000 m.u. that
recers to a loss from foreign exchange transactions:
a. 57,300 m.u.
b. 47,300 m.u.
c. 39,700 m.u.
d. 12,100 m.u.
e. (5,500) m.u.
37. A prepayment of 10,000 m.u. (monetary units) occurred on December, the 20th,
2003, for a 2004’s magazine subscription. The effects of this tranzaction in the
2003’s financial statements are the following:
a. a cash-outflow of 10,000 m.u. in the cash-flow statement and an expense of 10,000
m.u. in the income statement (profit&loss account);
b. a cash-inflow of 10,000 m.u. in the cash-flow statement and an expense of 10,000
m.u. in the income statement (profit&loss account);
c. a cash-inflow of 10,000 m.u. in the cash-flow statement and a revenue of 10,000 m.u.
in the income statement (profit&loss account);
d. a cash-outflow of 10,000 m.u. in the cash-flow statement and a revenue of 10,000 m.u. in
the income statement (profit&loss account);
e. a cash-outflow of 10,000 m.u. in the cash-flow statement and an increase of 10,000 m.u.
in balance

38. A business entity had a 30,000.000 m.u. (monetary units)as capital, with 1,000
common share issued. An increase of capital occurred in 2002 and 100 new shares
were issued and sold with a 32,000 m.u. market price. The effects in the annual
balance sheet are:
a. increase of business capital with 3,000,000 m.u and increase in cash 3,200,000 m.u.
b. increase of capital with 3,200,000 m.u and increase in cash 3,200,000 m.u.
c. increase of equity with 3,000,000 m.u and increase in cash 3,200,000 m.u.
d. increase of equity with 3,000,000 m.u and increase in cash 3,200,000 m.u.
e. increase of equity with 3,200,000 m.u and increase in cash 3,200,000 m.u.

39. A building with a 100,000 m.u. (monetary unit) book value, a 10 years service life,
straight-line method in use is revaluated at the end of the forth year at 66,000 m.u..
By the end of the sixth year of service another revaluation took place, that restated
the buiding to 40,500 m.u. The effects of the second revaluation into the current
years’ financial statements are:
a. a decrease of the buiding balance sheet value of 3,500 m.u. and an increase of
expenses with 3,500 m.u.
b. a decrease of the buiding balance sheet value of 2,500 m.u. and a decrease of
expenses with 3,500 m.u.
c. a decrease of the buiding balance sheet value of 3,500 m.u. and an increase of equity
with 3,500 m.u.
d. a decrease of the buiding balance sheet value of 2,500 m.u. and an increase of equity
with 2,500 m.u.
e. a decrease of the buiding balance sheet value of 3,500 m.u. and a decrease of equity
with 3,500 m.u. sheet – deffered expenses section;

40. “Substance over form” refers to:


a. the reliability of the information, contained in the financial statements
b. the relevance of the financial information to the decision-making needs
c. the understandability of the information contained in the financial statements
d. the overall representation of transactions and other events in the financial statements
e. the necessity that transactions and other events to be accounted for and presented in
accordance with the economic reality and not merely their legal form
41. Under the accrual basis of accounting, expenses are recognised when:
a. goods or services are consumed by the firm in generating revenues;
b. the cash outflows takes place;
c. the cash inflow takes place;
d. goods are purchased;
e. none of the above.

42. Accumulated depreciation is considered a(n):


a. liability account;
b. stock equity account;
c. contra-asset account;
d. asset account;
e. expense account.

43. Given the following accounts for Ace Company and their balances as of December
31st, 2000:
Accounts and notes payable $ 300,000
Property, plant and equipment $ 2,500,000
Trademarks $ 200,000
Accumulated depreciation $ 400,000
Retained earnings $ 700,000
Marketable securities $ 600,000
Provision for equipment $ 500,000
Notes receivable $ 100,000
The value of the fixed assets is:
a. $ 3,200,000;
b. $ 1,800,000;
c. $ 1,600,000;
d. $ 2,500,000;
e. $ 2,400,000.

44. The historical cost of acquiring an asset includes:


a. acquisition cost plus all costs necessary to bring in to the condition and location
necessary for its intended use;
b. only the acquisition cost;
c. only those costs necessary to bring in to the condition and location necessary for the
intended use;
d. no shipping charges;
e. acquisition cost plus all costs necessary to bring in to the condition and location
necessary for its intended use except for the border fee and border commission.

45. Given the following accounts for Ace Company and their balances as of December
31st 2000: account 212 $2,000,000; account 281 $500,000; account 201 $30,000;
account 280 $10,000; account 300 $50,000; account 390 $20,000; account 419
$140,000; account 409 $11,000; account 411 $6,000; account 471 $1,000. How much
is the value of the total assets and of the current assets?
a. $ 1,568,000 $ 47,000;
b. $ 1,562,000 $ 48,000;
c. $ 1,573,000 $ 67,000;
d. $ 1,583,000 $ 41,000;
e. $ 2,068,000 $ 188,000.
46. The ABC Co is making two products: A and B. The following information is
available:
A B
Raw materials mmamaterial 100,000 200,000
Direct salaries 400,000 600,000
The factory overheads are 2,000,000 and they will be allocated on the basis of direct
salaries. The total production cost of A and B is:
a. A - 1,300,000 B - 2,000,000;
b. A - 1,700,000 B - 1,600,000;
c. A - 1,600,000 B - 1,700,000;
d. A - 1,269,230 B - 2,030,760;
e. A - 1,500,000 B - 1,800,000.

47. The four principal qualitative characteristics of the information provided in


financial statements are:
a. understandability, relevance, substance over form and comparability;
b. neutrality, relevance, reliability and comparability;
c. understandability, prudence, reliability and comparability;
d. understandability, relevance, reliability and comparability;
e. understandability, relevance, reliability and timeliness.

48. A complete set of financial statements normally includes:


a. a balance sheet, an income statement and the notes;
b. a balance sheet, an income statement, a cash flow statement and the notes;
c. a balance sheet, an income statement, a trial balance and cash flow statement;
d. a balance sheet, an income statement, a cash flow statement, a trial balance, a general
journal and the notes;
e. a balance sheet and an income statement.
49. The division of a firm's life span into arbitrary periods is an application of:
a. revenue recognition;
b. the accrual basis of accounting;
c. the matching convention;
d. the time period assumption;
e. the going concept.

50. Given the following information, which amount should be in the cost of goods sold?
Beginning work in process $ 6000
Cost of direct material used $ 130,000
Cost of direct labour $ 75,000
Cost of factory overhead $ 65,000
End of work in process inventory $ 7,000
Beginning finished goods inventory $ 30,000
End finished goods inventory $ 25,000
a. $ 549,000;
b. $ 274,000;
c. $ 524,000;
d. $ 262,000;
e. $ 354,000.
51. According to the Framework, expenses are defined as:
a. decreases in economic benefits during the accounting period in the form of outflows
or depletions of assets or incurrence of liabilities that result in decreases in equity,
other than those relating to distributions to equity participants;
b. increases in economic benefits during the accounting period in the form of outflows
or depletions of as sets or incurrence of liabilities that result in decreases in equity,
other than those relating to distributions to equity participants;
c. decreases in economic benefits during the accounting period in the form of inflows of
assets or decreases of liabilities that result in decreases in equity, other than those
relating to distributions to equity participants;
d. decreases in economic benefits during the accounting period in the form of outflows
or depletions of as sets or incurrence of liabilities that result in increase in equity,
other than those relating to contributions from equity participants;
e. money spent for different purposes.

52. Given the following accounts for TOM Co. and their balances as of December 31,
2000:
Social capital paid $ 300,000
Property, plant and equipment 500,000
Reserves 200,000
Profit and Loss (profit) 400,000
Retained earnings (loss) 700,000
Accounts payable 600,000
Sundry creditors 500,000
Notes receivable 100,000
The value of the owner's equity and total passive is:
a. 1,600,000 2,700,000
b. 700,000 1,500,000
c. 300,000 1,100,000
d. 1,000,000 1,000,000
e. 200,000 1,300,000

53. In a period of rising prices, FIFO and LIFO have:


a. similar effects on the balance sheet and income statement;
b. opposite effects on the balance sheet and income statement;
c. opposite effects on the balance sheet but similar effects on the income statement;
d. similar effects on the balance sheet but opposite effects on the income statement;
e. those methods are not affecting neither balance sheet or income statement.

54. The PIF Co. purchased a fixed asset on January the 1st 2002, the purchasing price
being 9,000,000, transportation expenses - 1,000,000, VAT - 19%. The estimated
useful life is 5 years and the depreciation method is the straight-line method; The
depreciation for the year 2003 is:
a. 2,000,000;
b. 1,800,000;
c. 2,380,000;
d. 8,000,000;
e. 7,200,000.
55. The Hercule Co. purchased a fixed asset on January the 1st 2002 for 50,000,000 lei,
estimated useful life being 8 years, depreciated using AD1 method. The depreciation
for the year 2002 is:
a. 6,250,000;
b. 25,000,000;
c. 9,375,000;
d. 12,500,000;
e. 10,000,000.

56. The Carbon Ink Company's profit statement for the preceding year is the following:
M.U.
Sales (2,000,000 bottles at 0.25) 500,000
Variable costs 300,000
Fixed costs 100,000
Total cost 400,000
Profit 100.000
Required: What is the break-even point in sales and units?
a. 250,000 M.U. 1,000,000 units;
b. 300,000 M.U. 1,200,000 units;
c. 400,000 M.U. 1,500,000 units;
d. 100,000 M.U. 2,000,000 units;
e. 250,000 M.U. 2,000,000 units;

57. The measurement bases stipulated in the Framework include the following:
a. historical cost, current cost value and present value;
b. historical cost, current cost, realisable value, net book value and present value;
c. historical cost, current cost, realisable value and present value;
d. net book value, utility value, acquisition cost and selling price;
e. historical cost, acquisition cost, manufacturing cost and full cost.

58. The following information is related to the financial statements of JERRY Co.:
revenues from selling merchandises: 4,000,000; interest expenses: 500,000; interest
paid: 400,000; expenses with merchandises: 3,200,000; merchandises purchased:
5,000,000 lei; penalties expenses: 50,000; salaries expenses: 100,000; salaries paid:
80,000. The gross profit of JERRY Co. is:
a. 150,000 (profit);
b. 330,000 (loss);
c. 5,350,000 (loss);
d. 70,000 (profit);
e. 290,000 (loss).

59. Which disclosures are to be made in the annual financial statements, regarding a
piece of equipment with a book value of 20,000 m.u (monetary units), a material
residual value of 500 m.u, a 5 years useful life, straight -line method in use,
equipment that is in the last year of service:
a. the balance sheet disclosure of 500 m.u, the income statement disclosure of 4,000
m.u;
b. the balance sheet value of 0 m.u, the income statement effect of 3,900 m.u;
c. the balance sheet disclosure of 500 m.u, an income statement effect of 3,900 m.u;
d. the balance sheet value of 500 m.u, an income statement effect of 16,600 m.u;
e. the balance sheet value of 0 m.u, an income statement effect of 20,000 m.u.
60. The contribution margin is:
a. the excess of revenue over variable costs;
b. the excess of variable costs over fixed costs;
c. the excess of revenues over fixed costs;
d. the excess of revenues over sunk costs;
e. the excess of revenues over opportunity costs.

61. A Company manufactures two products A and B, the prime cost being for A
5,000,000 M.U. and for B 3,000,000 M.U. The product A is manufactured only in
Section 1 and product B is manufactured in both Section 1 and Section 2. The
manufacturing overheads incurred in Section 1 are 2,000,000 M.U. and in Section 2
they are 800,000. The administrative overheads are 600,000. The value of work-in-
progress at the beginning of the manufacturing period is for A 75,000 M.U. and the
value of work-in-progress at the end of the manufacturing period is for B 90,000
M.U. The manufacturing overhead absorption base is the prime cost. The
manufacturing cost for A and B is:
A B
a. 6,125,000 4,520,000
b. 6,775,000 4,520,000
c. 6,725,000 4,660,000
d. 6,325,000 4,460,000
e. 4,460,000 6,325,000

62. Which one from the following entries is not according with the explanation given
below:
a. 600 = 300 100,000 consuming raw materials;
b. 411=701 100,000 selling finished goods;
c. 401 = 5124 100,000 paying an external supplier;
d. 345 = 711 100,000 discharging finished goods;
e. 641 = 421 100,000 sold recording salaries expenses.

63. Given the following accounts for FRED Co. and their balances as of December 31,
2000: account 321 $200,000; account 212 $3,000,000; account 281 $1,000,000;
account 300 $5,000,000; account 390 $200,000; account 419 $150,000; account 409
$100,000; account 411 $600,000; account 461 $200,000. How much is the value of the
current assets?
a. $ 5,900,000;
b. $ 7,900,000;
c. $ 6,050,000;
d. $ 8,050,000;
e. $ 5,700,000.

64. The balance sheet refers to:


a. current year's performances of the economic entity;
b. the financial position of the economic entity;
c. the modification of the financial position of the economic entity;
d. assets owned by the business matched with their sources of financing;
e. cash-flows generated
65. You know the following information:
Standard direct materials for A 0.100 kg
Actual direct materials for A 0.110 kg
Standard level of output 2,320,000 units
Standard price of materials 20 lei /kg
Actual price of materials 19 lei /kg
Effective level of output 2,316,000 units
The values for efficiency variance and price variance are:
a. + 440,040 - 254,760
b. + 463,200 - 254,760
c. - 463,200 + 254,760
d. - 440,040 + 254,760
e. + 463,200 - 208,440

66. The reimbursement of a bank loan affect the cash-flow statement in the following
manner:
a. an inflow in cash flow from operating activities;
b. an outflow in cash flow from investing activities;
c. an outflow in cash flow from operating activities;
d. an outflow in cash flow from financing activities;
e. an inflow in cash flow from financing activities.

67. The evolution of a semi-variable cost with the production for the period January -
May 2002 is the following:
Month Production (units) Expenses (M.U.)
January 1,000 1,060,000
February 1,200 1,252,000
March 1,100 1,156,000
April 1,500 1,540,000
May 1,320 1,367,200
The fixed cost and the unit variable cost are:
a. 120,000 M.U 1,100 M.U. /unit;
b. 100,000 M.U. 960 M.U. /unit ;
c. 80,000 M.U. 940 M. U. /unit ;
d. 150,000 M.U. 1,200 M.U. /unit ;
e. 70,000 M.U. 990 M. U. /unit ;

68. What is the cash flow from operating activities, knowing that: the net income is 200
m.u (monetary units), the annual depreciation of fixed assets is 125 m.u, accounts
receivables were 586 m.u last year and 673 m.u the current year, inventories were
610 m.u last year and 657 m.u this year, accounts payable were 332 m.u last year
and 389 m.u this year and the current year's gain on sale of equipment was 20 m.u:
a. 228 m.u;
b. 382 m.u;
c. 402 m.u;
d. 248 m.u;
e. 103 m.u.
69. A building with a 100,000 m.u (monetary unit) book value, a 10 years service life,
straight-line method use, is revaluated at the end of the fourth year at 66,000 m.u.
By the end of the sixth year of service a second revaluation took place, which
restated the building to 40,500 m.u. The effects of the second revaluation into the
current years' financial statements are:
a. a decrease of the building balance sheet value of 3,500 m.u and an increase of
expenses with 3,500 m.u;
b. a decrease of the building balance sheet value of 2,500 m.u and an decrease of
expenses with 3,500 m.u;
c. a decrease of the building balance sheet value of 3,500 m.u and an increase of equity
with 3,500 m.u;
d. a decrease of the building balance sheet value of 2,500 m.u and an increase of equity with
2,500 m.u;
e. a decrease of the building balance sheet value of 3,500 m.u and a decrease of equity with
3,500 m.u.

70. Matching concept refers to:


a. assets matching liabilities and owners' equity;
b. the recognition of both revenues and expenses coming from a giving event, in the
same accounting period;
c. production costs that match the cost of goods sold;
d. expenses that are offsetting revenues occurring from the same transaction;
e. consumption of assets that generates expenses in the same accounting period in the
current year.

71. A current year's payment of dividends (dividends were allocated from last year's
profit) will influence:
a. the operating cash-flow of the current year;
b. the cash-flow from investing activities of the current year;
c. the cash-flow from financing activities of the current year;
d. last year's total net cash flow;
e. last year's cash flow from investing activities.

72. The dual-aspect concept in accounting refers to:


In managerial accounting the profit is calculate following the relation:
a. Selling price - Production cost
b. Total revenues – Total expenses
c. Selling price – Non manufacturing costs
d. Selling price – Cost of goods sold
e. Selling price – Variable costs

73. A Company manufactured one product, number of units produced being 2,000
units, fixed cost is 5,000,000 MU, variable cost 8,000,000 MU, and the profit is
3,000,000. The breakeven point in sales is:
a. 16,000,000;
b. 10,000,000;
c. 13,000,000;
d. 15,000,000;
e. 8,000,000.
74. A company produces and sells different goods. Information for the period:
Variable cost per unit 600mu
Selling price per unit 1,000mu
Total fixed cost 2,500,000mu
Calculate the number of units that must be manufactured and sold for a profit of
700,000mu.
a. 6,250 u
b. 6,750 u
c. 8,000 u
d. 7,750 u
e. 7,250 u

75. A company manufactured two products X and Y and the data available at the end
of the period is the following:
Beginning inventory work in process for product Y 120,000mu
Total direct expenses: product X 800,000mu; product Y 1,200,000mu
Total indirect expenses: 400,000mu
Ending inventory work in process for product Y 50,000mu
The production cost for products X and Y is:
X Y
a. 1,160,000 1,410,000
b. 960,000 1,510,000
c. 900,000 1,570,000
d. 910,000 1,670,000
e. 1,060,000 1,550,000

76. The total cost of goods sold is calculated :


a. Prime cost + manufacturing overhead
b. Material cost + labour cost + distribution cost
c. Production cost of goods sold + non manufacturing overheads
d. Production cost of goods manufactured + non manufacturing overheads
e. Production cost of goods manufactured + administration overhead cost

77. The following are the maintenance costs incurred in a machine shop for six months
with corresponding machine hours:
Month Machine hours Maintenance costs (mu)
January 2,000 600,000
February 2,200 640,000
March 1,700 540,000
April 2,400 680,000
May 1,800 560,000
June 1,900 580,000
TOTAL 12,000 3,600,000
Calculate the maintenance costs for July when the machine hours will be 2,300.
a. 660,000 mu
b. 640,000 mu
c. 700,000 mu
d. 650,000 mu
e. 680,000 mu
78. A company's standard labor rate for its factory workers is set at MU 5 per hour.
The standard time allowed for producing one product unit is 20 minutes. During
the period 4,800 units were produced and the factory workers were paid MU 5.25
per hour. The actual hours worked were 1,560. The labor cost variance is:
a. 190 adverse;
b. 390 adverse;
c. 190 favorable;
d. 390 favorable;
e. 195 adverse.

79. The following data is available at the end of the period:


Selling price per unit 1,500 mu
Variable cost per unit: raw materials 300 mu; labour 200 mu;indirect variable
expenses 400 mu
Fixed costs 80,000 mu
Units manufactured and sold 500
Calculate the number of units necessary to increase the production and the sales if
the profit will remain constant and labour expenses will increase of 50%.
a. 55 u;
b. 600 u;
c. 260 u;
d. 500 u;
e. 100 u.

80. A 200,000 m.u (monetary units) piece of equipment is 80% financed from
government grants. The equipment has an estimated service life of 5 years, a non-
material residual value of 200 m.u and is depreciated on the basis of units of
production method. Which are the financial statements' disclosures of the second
year of service, knowing that the annual number of units of production obtained
was 3,000 and the total number of expected units of production to be obtained is
30,000?
a. annual expenses will increase by 40,000 m.u and the annual revenues will increase by
32,000 m.u;
b. the annual expenses will increase by 20,000 m.u and the annual revenues will
Increase by 32,000 m.u;
c. the annual expenses will increase by 40,000 m.u and the annual revenues will increase
by 16,000 m.u;
d. the annual expenses will increase by 19,980 m.u and the annual revenues will increase
by 32,000 m.u;
e. annual expenses ,vin increase by 20,000 m.u and annual revenues will increase by
16,000 m.u.

81. A company’s standard labour rate for its factory workers is set at 5 mu per hour.
The standard time allowed for producing one unit is 20 minutes. During the period
4,800 units were produced and the factory workers were paid 5.25 mu per hour.
The actual hours worked were 1,560. What is the total labour cost variance?
a. 390 mu adverse;
b. 190 mu adverse;
c. 190 mu favorable;
d. 390 mu favorable;
e. 180 mu favorable.
82. PIF Ltd. operates a process costing system. Production details for one production
process for august is presented bellow:
Materials input (5,000 kg) 150,000
Direct labor 70,000
Production overhead 20,000
240,000
It is expected that the weight of output from the process should be 95% of material
input, the remaining 5% representing loss which can be sold for MU 10 per kg.
Actual production was 4,500 kg, the remaining 500 kg being sold for the expected
price. Calculate:
● the cost per kg of output
● the cost of the 4,500 kg produced
● the amount written off in the respect of any abnormal amount of loss.
(1) (2) (3)
a. 50; 240,000; 2,500;
b. 48; 237,500; 12,500;
c. 48; 225,000; 10,000;
d. 53; 240,000; (2,500);
e. 50; 225,000; 10,000.

83. A company has produced its budget for the next year with an estimate of MU
8,400,000 for the fixed production overheads and of 1,050,000 for production labor
hours. A pre-determined fixed overhead absorption rate was calculated on the basis
of these figures.
Actual results for the year showed fixed overheads of MU 8,680,000 and production
labor hours 1,120,000. The total over or under absorption of fixed overheads for
the period is:
a. 280,000 under absorption;
b. 280,000 over absorption;
c. 262,000 under absorption;
d. 320,000 over absorption;
e. 560,000 over absorption.

84. A company has two manufacturing departments Ml and M2 and a service


department SI. It manufactures tires which spend 2 hours being processed in Ml
and 1 hour being processed in M2. The service department cost is apportioned to
Ml and M2 in the ratio 4:6. The following information is also relevant:
Ml M2 S1
Overheads apportioned 56,500 72,020 36,760
Direct labor hours 8,900 5,300 -
Overheads will be absorbed on the direct labor hours basis. Using total absorption
costing, determine the total overheads absorbed into a tires unit:
a. 30.50;
b. 26.29;
c. 33.75;
d. 35.82;
e. 34.02.
85. The following information refers to a monthly production of a particular product:
Budget Actual
Units produced 600 580
Material input (kg) 1,500 1,566
Cost of material consumed 25,500 25,839
The usage variance of these materials is:
a. 1,122 adverse;
b. 1,914 adverse;
c. 783 favorable;
d. 1,972 favorable;
e. 1,972 adverse.

86. The relation for determining the manufacturing cost of goods sold is:
a. Prime Cost + Manufacturing Overheads + WIP on Jan 1st - WIP on Dec 31st + FG on
Jan 1st - FG Dec 31st;
b. Prime Cost + Manufacturing Overheads + WIP on Jan 1st - WIP on Dec 31st Prime
Cost + Manufacturing Overheads '- WIP on Jan 1st + WIP on Dec 31st - FG on Jan 1st
+ FG Dec 31st;
c. Prime Cost + Manufacturing Overheads + WIP on Jan 1st - WIP on Dec 31st + FG on
Jan 1st - FG Dec 31st + Administrative Overheads;
d. Prime Cost + Manufacturing Overheads + WIP on Jan 1st - WIP on Dec 31st + FG on
Jan 1st - FG Dec 31st + Administrative Overheads + Selling and Distribution
Overheads;
e. Prime Cost + Manufacturing Overheads + Administrative Overheads + Selling and
Distribution Overheads.

87. One of the following expense is not considered as a part of the manufacturing cost:
a. depreciation of an equipment;
b. the consumables used in the service center;
c. the financial discounts;
d. the salary of the cleaning woman in the production center;
e. the production supervisor salary.

MANAGEMENT
88. Where should be placed the project buffers, in a critical chain framework?
a. before every step;
b. at the end of the project;
c. after every step;
d. at the beginning of the project;
e. at the point where a feeding path merges with the critical path.

89. A _________________ is an example of an operational plan in a business firm.


a. Strategy;
b. Forecast;
c. Benchmark;
d. marketing plan;
e. balance sheet.
90. When monitoring the project buffer, the completion of a step five days later than
estimated is translated to:
a. The project buffer is enlarged by five days;
b. The project buffer is reduced by five days;
c. The project buffer is enlarged by five days if the step is on the critical path;
d. The project buffer is reduced by five days if the step is on the critical path;
e. It has no influence on the project buffer.

91. Company L&D expects a three-month delay in completing an expansion project.


What will be the total penalty if the expected sales are 5 million dollars per month
and the net margin is 20%?
a. The money will not be lost. it will just be postponed;
b. 15 million dollars;
c. 1 million dollars;
d. There is no penalty associated with the late completion of the expansion project;
e. 3 million dollars.

92. When using the benefits the client will have by purchasing a product for identifying
the price of that product, we deal with:
a. The market's perception of value;
b. The supplier's perception of value;
c. The employees' perception of value;
d. The shareholders' perception of value;
e. The manager's perception of value.

93. For critical path scheduling techniques to be most applicable, a project must have
certain characteristics. Which one of the following characteristics is not adequate:
a. The project must have well defined jobs or tasks whose completion mark the end of
the project;
b. The jobs or the tasks of the project must have the same duration and resources;
c. The jobs or tasks are independent; they may be started, stopped, and conducted
separately within a given sequence;
d. The jobs or tasks are ordered: they must follow each other in a given sequence;
e. The jobs or tasks are ordered in a given sequence, scheduled for the same duration.

94. The process of management involves the functions of planning, __________, leading,
and controlling.
a. Accounting;
b. Creating;
c. Innovating;
d. Organizing;
e. Motivating.

95. When a supervisor clarifies desired work targets and deadlines for her work team,
she is fulfilling the management function of __________.
a. Supervising;
b. Controlling;
c. Delegating;
d. Planning;
e. Motivating.
96. The first step in the control process is to __________.
a. measure actual performance;
b. compare results with objectives and standards;
c. take necessary action;
d. establish objectives and standards;
e. monitor the results.

97. In Herzberg's two-factor theory, base pay is considered a __________ factor.


a. Valence;
b. Satisfier;
c. Hygiene;
d. Equity;
e. Ethical.

98. Where should be placed the project buffers?


a. at the beginning of the project;
b. at the point where a feeding path merges with the critical path;
c. at the end of the project;
d. before and after every step;
e. it doesn't matter.

99. In judgmental heuristics approach, decisions are not influenced by:


a. current situation;
b. comparisons with similar circumstance;
c. information readily available in memory;
d. satisficing decision;
e. the available heuristic.

100. A _________ is limited scope and addresses activities to implement strategic plans.
a. operational plan;
b. strategic plan;
c. financial plan;
d. short-range plan;
e. long-range plan.

101. A ________________ allocates ressources on the basis of a single estimate of costs:


a. flexible budget
b. zero-based budget
c. project schedule
d. short term budget
e. fixed budget

102. The __________ is the predominant values system for the organization as a whole:
a. mission statements
b. objectives
c. core values
d. social responsibility
e. corporate culture
103. Typical characteristics of entrepreneurs include the following:
1. High energy level
2. Planning oriented
3. High need for achievement
4. Tolerance for ambiguity
5. Flexibility
The right combination is:
a. 1+2+4
b. 1+3+4
c. 1+3+5
d. 1+2+4
e. 1+2+3

109. A ________________ pursues innovation and new opportunities in the face of risk
a. focus strategy
b. prospector strategy
c. analyzer strategy
d. leadership strategy
e. reactor strategy

110. The first step in the problem-solving process is to __________.


a. evaluate results;
b. find and define the problem;
c. identify alternatives;
d. choose a solution;
e. define how to implement the solution.

111. __________ is when individualized products are made quickly and with
production efficiencies similar to those achieved by mass production of uniform
products.
a. mass customization;
b. lean production;
c. mass manufacturing;
d. flexible production;
e. batch production.

112. Planning is defined as the process of __________ and __________.


a. taking action, evaluating outcomes;
b. developing premises about the future, evaluating them;
c. setting objectives, deciding how to accomplish them;
d. measuring past performance, targeting future performance;
e. none of the above answers is correct.

113. Supervisors and team leaders spend most of their time working on _______ plans.
a. long-range;
b. strategic;
c. short-range;
d. standing;
e. none of the above answers is correct.
114. The most appropriate first question in the strategic planning process is ________.
a. "Why aren't we doing better?";
b. "Where do we want to be in the future?";
c. "How can we get where we want to be?";
d. "How well are we currently doing?";
e. "How well are our competitors doing?".

115. In the figure below, identify the duration of the critical path:
Buildbuilding
Build building Make building functional
10
90 days weeks 2 weeks

Install machines in building


3 weeks
Contract vendors Build machines
1 week 9 weeks
Train the workers on
the machines
2 weeks
Hire workers
14 weeks

a. 17 weeks;
b. 15 weeks;
c. 16 weeks;
d. 13 weeks;
e. 14 weeks.

116. The __________ method of inventory control orders a fixed number of items every
time an inventory level falls to a predetermined point.
a. ordering cost;
b. economic order quantity (EOQ);
c. statistical control;
d. carrying cost;
e. none of the above answers is correct.

117. There are three mechanisms of wasting safety added to a project. Identify two of
them from the list below:
1. Time estimates are based on pessimistic experiences;
2. There is no rush to start at the last minute (the student syndrome);
3. The larger the number of management levels involved, the higher the total
estimation;
4. The dependencies between steps – they cause delays to accumulate and
advances to be wasted.
The right combination is:
a. 1+2;
b. 2+4;
c. 1+3;
d. 1+4;
e. 2+3.
SUCCES LA EXAMENUL DE LICENŢĂ!