Sunteți pe pagina 1din 12

IV~

Ecenomie,

-Partea 1.

CAPITOLUL 1.

Delinitie.

, Economia este ~tii'llta. care se ocupa ell asigurarea traiu-

lul omului; cu folosul material al ornului,

Ea se mai nurneste ~tiinta esonomica, economie politica, economie publica, economie natiorrala, economie soclala.

Astazl singura numire intrebuiatata mai mult este : economie politica:

Ea este 0 ~tiinta vechie; in acelas timp ea este ~i 0 arta, Ea ne invata : 1. cum sa producem avuiii mai usor si mai

malt: '

2. cum sa le deslacern mai cu' totes aceste avutii ;

3. cum sa se imparta mai drept intse oameni.aceste avutli ;

4. :;;i cum sa se consume mai ell folos aeeste avutii.

Ea prin urmare se hnparte in 4 parti : productiunea, cireulatiunea, imptirtirea ~i consumaiiunea.

~APITOLUL II.

Scopu1.

Omul are in viata 0 multirne de trebuinie. Pe de alta parte omul se tnmulteste lntr'o mare masura.

Prin aceasta ~i trebaintele se inmultesc la infinit.

Ac('ste trebuinte trebuesc satisfdcute. Cu satisfa cerea lor se ocuprt jl()oJlOltliH polHir,lI.

': ~ f,
11::1
1,,11
[1.,
I:,
,I!
j;f!,
'.,
)1
~
II >·1
II "
~
1'\)
ii
1\
j
~, :158

Pentru sattsracerea trebuiatelor avern aevoie de lucrar! ; aeeste lucrati trebuescsa alba G~litatea de a satistace nevolle, -tre buintele,

Aceasta eal'itate se Iilllfl1l:e~te uiilitaie. Tot ce este uti! consHtl!1ie 0 auutie.

Avutia poate Ii de 2 ),eluri: natureui, ea este in natura:

. eoctaie; 0 procura omul. I ~

___ > l ",\

CAPITOLUL HI.

,a} Productia, b) circulatiunea, 'c) impar\irea, d) eonsumatlanea.

A') Producilunea este 0 parte a economiei polittce, care 'se ccupa cu producereatie utilitati. Producerea utilitatilor se 'face prtn ajutorul a 3 Iaetorl : natura (materia prima), munca

omeneasca ~i capita lul. '

a) Natura, adica totahtatea luerurilor ~i forlelor din [u·.rul omnlui, are 3 parti: 1. pamaniul, 2.jartele naturale si 3. cuma. 1. Pdmtiniu! are 2 parti: salul ~i subsolul. EI ne da : toaa, pentru Iocuit sau pentru [ntreprinderea noastra : maieriile prime si terenui de ctlltata.

2. Faltele' naturale ajuta la prodnctie. Ele pot H ; electrici-

tatea, ctideril« de apa, etc.

3. Clima, ad,iea temperatura, umezeala, vantul, care ajuta productiuaea. Cea mai buna cJ.ima este cea temperate,

b) MUllca este al 2·lea facto!' al prodnctiunii, cape este 0. activitatevoitCi ,61' omalui peniru a produce avuiii.

Munca este de 2 feltHi: ptaductivd si nepr@ductiva. Ea mai

poate fi: fizica :;;i intelectuslii. ,"

Munca mai poate -aparea ~i sub aceste 3 forme; munca l . de inveniaior, munca de Iuct:afor ~i fI!ltJnra de conducdtor.

. c) Capitalui este al 3·1ea factor a1 produettuali : el este (J o QlIutie care sefve~te La producerea alter avutii.

Bogatia nu e tot una cu capitelul.

Bogatia se consuma fara a produce, we cand capitalul

produce alta bogatie j alta avw:tie.

Capitalu! poate Ii : productiv ~i tucrait»: Numai primul e •

-capital "in economia politica.

Capita luI apare in viata sub urmiUoal'.elelorme:

I. maicrii prime, oa ~an, , dirhuni,clc,:

'!. "'11,HI' !;Ii Itll'*ini; ')

1

'.

!

1 illl

3. constrmcthmi: ateliere, etc.;

4. animale de munca :

. 5. apl'Ovizionarea lucratoritor ; 6. moneda,

Capitalui- mal poate H deci : fix si circuiant.

In productlune munca nu poate exista Htra,capital . Munca apare, alatur! de capital, impartita: impiittire te-

.. gtoeal«, care >da loc la deSVfJltaJ1ea fortelor locale; impilrtire - profesianaii'i, care da loe ia €les'lToltarea aptitudinilor personale ; fmpartir:e psrcelard sau technied, case da toe la s pecializarea Iucratorului.

B) Circtlatiullea Gvutbilor, adica miscarea avutiilor dela

prcducatcs Ja oonsumator ; ea rezalta din lrnpartirea muncii ~i a capitalului.

Circuiatiunea a dat nastere $clzimbului, eomertuiui.

La inoeput schimbul s'a Iacut in natura troc sau

irampti; mai tarziu, aparand monede, s'a nascut viinzarea,-

'in timpurile noastre schimbul se face mal ales €U ajutoful

creditului. '

C) impartlrea avutiilor apare sub urmatoarel e forme:

1. proprietarul, care prlmeste chiria pam'antul'l1i, numita

arende;

2. capitalistul, -dobiinda;

3. muncitorul, cate prlmeste chiria muncii, numitii

.salariul ;

4. antreprenotcl, care prirneste chiria oendueerri, numita,

profit ;

5. statul, care prime~te chi ria indirect, numita impezit. La lneeput a ~Qst prapietate eolecttvo, adica a t uturor ; .astaz! avem ptopriett!/£:J individtraH~ .

Propriesatea este de 3 feluri: tmeouiat», mGbilial'ii ~i tn-

tetectuald. .

Proprietatea imobiliara sam Iunclara a trecut prin urma-

toarele forme:

1 Starea nomada; (comunitate cu indiviziune) ex. pes-

cari, vanatori, pasteri,

2. Starea comuna: c omuna es te proprietarul pamantului,

care se tmpartea numa! peN~ra lucnr:

3. Statea familiara, proprietatea pamantelul eva a ta-

mlliei ;

care pl'ime:;;te chiria capitalului, nl!lmita

16(i)

4. Starea .teudald, proprletatea pamantului era a .seaioru-

lui i plugarii numai munceau ;

5. Starea indisiduala, cea d,~ azi,

Dreptul de proprietate este un drept siant. Proprtetatea rnai poate Ii: mica sau mare.

Salaril11 este partes din, avutie, ce se dil: Iucratorului, E~' este 0 suma fixa, sigura :;;i plMibiIa Ia epooi fixe.

Satariul poate Ii : cu tirnpui, eu bucata, ~i participarea la

beneficii.

Salaritu variaza dia 0 multime de cauee,

Impotital, estep.artea din avuti! luata de stat, eu care se contribuie la cheltuelile generale ale. statului.

Impozltele sunt de doua fehrri: directe :;;i indirecte. Impozitele direete sunt : pe cladiri, pe salarii, azrlcultura. comert, etc.

, ~mi)Jozitele lndire6fe sunt : monopolueile. etc.

Censumarea arvntiilor, adica satislacerea trebuintelor. Consumaeea este de 2 felu.ri: productiva si neproduciivd. Lux.NI ran inteles trebuie combatut : astfel luxul stimu-

leaza producttunea prin consumatiune.

Cand consumatiunea da nastere unei alte avutii ea este productiva ; altrel, .este 0 consumati€ prepriu zisa,

Rai'tea II.

')(

Agticultura. 0

Agrieultura este 0 aetivttate a ornului, depunand munpa si capital,' pentru ca sa sooata din pamant prcduse vegetate 9'i animale.

. Agriel1ltura poate fi de tWtmat<ilarele feluri: '

1. Iegumicultura, 2, horticultara, 3, vlticultura, 4, zootehnie (animate), 5, avimdtura (pasari], 6. silvicultura [paI dud). 7. aplcultura (albine).

Importanta agrieulturii este Iearte mare, caci ea prodace oele mai indispensabile ale vietii omului : hrana, incaltaminte etc.

lPiimilntul se' cultiva : exiensi» eu munca ~i capital putin,

iutenstv, eu munca :;;i capital mare.

Cnltura poate fi: mare, .mil/acit' ~l mil'/!, dllpd 1I1iill<iC'rilr

Ill' prim" II t,

161

I Pamantul, dupa cultura trebuie ImbunXtaVtl't· I

j ( , a t pnn aso a-

t men~~~ a,:;;~z~re~ culturilor, pe pareeIe de pamant] ~j amentia-

(1 mente, dlferite 1mbunatiitiri M(mte pamantulnl.

· In ~g:ieuJtura trebue sa investim capital important pen\": masjm, un~lte, acarets, '~_~i~ale, sernante, :t~ .. .)(.

~~ .. -. - ~dustda.

Orice activitate a Jmului. care are de seop ·sa produca, se numeste i(zdllstrie.

I!_lpustria poate Ii :

1. extractive, adlca ace a industrie care extrage din pamant bunurile;

2. ' ag, ricola, "ad-iea Industria solului pentru :

n agricultura

proprm ZISa, legumicultura; ,

. 3. manufacmriet«, attica acea industrie care translorma

lmnurile ; .' '

v t 4. :0m.erd~ial~. adicii acea industrie, care depozrteazd,

pas reaza ~I istribuie prcdusele ; .

5. iransportuiui, adica acea industrie, care muta burnerile

dela un loe la altuI; .'

· Fiecare din aceste industrf Isi are importanpa ei.

Industria mai poate Ii :. '

L d(!)'tllesiiea (casnlca), Meuta de mernbrii unei familii ~i peliltpu nevojle lor ;

: 2, mica, Meuta de un measesuger, cu un mie capHa(:;;i

caMva lueratori ;

3. ma'r~, taeu~a ~(i;1!l ca}!liti'd mare ~i lucrator! multi. ,

lndustr:.ta casmca este forma . industriei celei mai vechi . ~e ac~a vre~e. lilU exista niei divtziunea tnuncii -. adica 0 smg~~a ~~eclah~ate, ex. cismar, crpiter etc., wei schimbul. Fa~l~l~ l~l lucra tot eeeace trebuie sub conducerea seiului

famlhel. . ~

INmuliililei!u-se oamenii :;;i prin aeeasta si trebuintel

At' j' "e, a

lll()epus¥JeeIa rzarea.

, .• Ac.~aSita speei~liza're a, oamenilor a nascut si schlmbul , mal mt~lu mergeau oamenii unii, la altii; apoi siau asezat un ate.her. unde produceau. lueruri dupa cornanda S8li1 pentru targuri.

· AlIffl'! 11'," 11i1~m.t mica industne.

1

II.

I

II

I':,

, )

).

I

)1

t

162

Industria oasnica j.~i are meritul sau : ei i se datoresc

eusaturile nationale, oovoarele etc. •.

Pentru aceste motive industria casnica, desi c{a mai veche forma a Industriet, trebuie ~i azi incurajata.

Industria mica este industria unde micul industrias luoreaza ell unelte proprii, in atelier propriu, cu mainile sale si ajutat

de putini lucratori. .

Mica industrie of era rriari avantajii, astfel:

1. patronul cu lu?ratorii tra~esc,~a .lntr'o fam~ie;

2. lucratorul se sileste sa ajunga ~I el patron,

3. mica industrie poate da lucruri de arta :

4. in aceasta industrie nu exista conflict int~e capital ~i

munca. . I' rio

Industria mare unde industria se face: cu capita un ma ,

eli luoratori multi, cu masini pertectlonate ~i marl ; pro6uce mUlt: . Aceasta industrie are marl avantaje l?i pentru munca ~I pentru capital ~i pentru consurnatori r" are insa ~i mari nea-

[unsuri. . . .. . ..

Industria mare este industria propne a clvlhzatIeI,

trebuie Insa prin legiuiri bune sa oeroteasca pe I'ucratori.

.;;.",

~Impa~lirea munci],

lmpartirea sau diviziunea muncii se numeste Impartirea

parcelara a muncli, care esta, caracterul .industriei moderne.

In industria de azi tuoratorul s'a specializat. Exista trei feluri de impartiri ale rnuncii : .

1. Diviziunea regionaiii 'a muncii, adica oamenii au. adoptat meseria irnpusa .de natura; ex. I,a munte oamenii au. alta

ocupatie, decat cei deladeal' sau cam'p ; .

2, diviziullea projesiollala a muncii, cand fiecare om ~e speci~liezaza tntr'o singurii ramura de producti~ .• Ea e~ista cll~ timpurile cele mai vechi f;>i procura lucratorutui mdemanare f;il

pricepere in specialitatea sa; .,. '.". . .

3. diviziune/il parceiare sau dioiziune technics, cand specialis-

tul Iaee numai e parte din' lucrul tntreg : ex: 1l11' tamplar de vagoane de tren face numai stinghii pentra fcrestlre, etc, Diviziunea muncii are insa limite; HHUn!:

I. mnrtrnca (l()hll~ usilor, "Ilio/l 1 vllll~;ilrl Iucrurlloc :

:~. d(II!Hllnl! u (lIIPIlI"!(lI;. ~

'.

Uj3

3 .. marirnea capitalueilor.

Diviziunea muncil are ~i foloase marl, pre cum : nu se 'pierde fimpul ; econemiseste Intrebuintarea masinelor ; maresta .productiunea, etc. . dar are ~i mari neajunsuri, astfel: sco-boara intehgenta Iucratorului . distruge viata de Iarnilie, etc.

+~OlUl social sl industrial al masinilor,

Intrebuintarea masinelor in marea industrie a dat nastere 'ma~inismuj,ui.l

~ . Ele au facut, ca industria sa ia preportii mari f;ii capitalul,

'Sa'~I arate puterea. .

Maslnele inlocuesc pe om In munca sa; in: timp ce

-unealta a matit numai puterea omului, Foloasele masinilor sunt :

a) a introdus divizlunea muncii ;

b) a marit munca omeneasca ;, ·c) poatefabrica la infinit ;

d) face productie mare cu pret ieftin.

. Neajunsurile masinilor sunt : . .

a) .inlocuind pe luerator, Ii ia munca, painea de toate :zilele, aceasta insa numai In mica masura ,

.. b) distruge familia, cad Ia rnasini iucreaza ~i femei,

'COpIl; -.

crproducand mult," produce eiiza de supraprodactie. Neajunsurile SU!!t mici faSa de foloasele masiniler. MUf;iinele sunt-baza olvilizatiunii j ele nu pot I·i inlocuite, caci. atunci va trebui, lia dis para ~i marea in.dustrie ~i sa ne inteareem

-la viata dinainte. .

Ma:~iniIe find un capital siele eoncurand cu manoa la .prodnctjune, sunt mijlocul eel.mal ban de satistacerea neveilor,

'tot mereu crescande, cu slortar! cat mal mici din partea ." -omului,

Inventlunlle de tnt Ielul de masin! sunt nascocirea mintei

-ornenesti, care tinde la pertectionare I~i ,progreso .

,

\

M ijloacele de comunicatle.

Tot ce se gaseste pe pamant ~i in pamant este r~lipandit 'in mod neegaJ; [atr"un lee se gast!~te prea mult; in alta parte

'prea putin ,,-

Nevoile fin€!. aceleasi : iar in unele Iocurt chiae mai rna~i deoat lucnmilo cad pot sanstace aceste nevoi, s'a slmtit ,5 n vol.1 II'lltH pt'lh~i.

It 'I,

f j

,,~ J

;1

Transportul eontribuie Ia valorificarea bunurilor, dicik, ,asHel Ie pune [a dispozitia' eonsumatorilor j de asernenea ~i· persoanele; pentru atacerile lor sunt' nevoite a se transperta. , De - aeeea s'a ~i spus ca transportu! este eel mai puternic-

mijlnc pentru desvoitarea civ-ilizatiunH. '

, Transport~rile sunt de urm~toarele feluri:

1. taestre, adeea pe pamant, cari se pot.Iace cu ajutorul ;~-

a) drumurilor sau soselelor :

b) cailor ferate :

2, pe apa, eari se pot face cu ajutorul:

a) -bareilot ; ,

b) e_orabiilor;

c) vapoarelor ;

3 _aerie'le, cad se pot facecu avioanele.

I. Transpartu/ile terestre se rae azi mai ales cu caleaferata.Calea Ierata este un drum, pe clre sust asezate ~irie de fier, cari servesc la transportul vagoanelor manate eu forta me-.

canica.

Prima 'cale ~erata a f0stconstruita la 1820 intre Liverpool:

,~i Manchester (Anglia).

In Romani'a, cea mai veche cale terata este cea din,

Dobrogea, construita tnainte de 1866.

, Costul transportujui pe calea ,ferata este ouptins tntr'un

tablou': numit tart].

T'arifele sunt : -pentru marluri, pentru persoane ~i pentns

. ' .'

bagaje, . •

Pentru I:l~urarea transportulut s'au creat dUerite Ielurl.

de tarife; de sezon, pe zone, etc, )

Cu ocaziunea unui transport de marfur! pe calea ferata

se intoeme~te documentul, numit scrisoat e de t1'asura •

. II. Transportarile pe op« se fae cu ajutorul urltlatoarelon

vase de navigatiune:-

baica, este un vas dus. cu Iopeti :

combia, este un vas dus 'cu ajutorul panzelor si atlepetilor ; ~lepul, -este un vas pentru transportul marfurilor;' $teamet-ul, este un vasdus cu forta aburilor.

Toate aceste vase' trebuese tnzestcate pentru a putea naviga j tnzestrerea lot, se nume~te armare.

Fieoare vas trC'J1lnie sl:t aibl:t un (11'1 dr' 1II1((Ol/llllla/(',. OIlF('

II ~rllHi 011 111"101'111 I (.(\(I,~"ll1iHIIII II Jllfvl/fllll/IIIII, .•

1

Itlfl

"

. Cu ocazia tlnui' transport de martun pe apa se face do"

-curnentul numit poUta de tncarcare sau conosament. '

. ,III. Transptmnriie aeriene se iac azi si pentru persoane '~I p~ntm ~arfuri. Astaz! aeronavele sunt asa de periectionate mcat acoldeatele devin din ce in ce mai rari .

. S'au cre.a.t CIHse regulate aeriene, cari l-eag~ aeroporturile cele mal indepartate, In eel mai scurt timp; atai pentru i~ersoane cat ~i pentru corespondenta ~i rnarfuri.

,

Posta, telegraiul, telefonul,

Transporturile se fac si cu ajutorul postei, telegrafului ')ii telefonul ui,

Posta transporta marhrri ~i corespondenja ; telejonul si

-telegrafui, ideile,

Serviciile postei sunt :

1.' transportul scrisorilor cartllo» postale, jurnaleetc. 2. abonamente la ziare;'

3, trlmtter! de bani: \

4. incasarea erectelor rle comer], cupoane etc.

5 transportul persoanelor. .

Toate aceste rransporeuri se rae ·in schlmbul unor taxe, -conform tarifeJor fixate de po~ta.,

. Telegramele sunt: interne ~i externe, ' . -i

Pentru transportuI unei telegrame se plateste dupa cuvant, Convorbirile la telelon se Iac deasemenea in schimbul unei taxe.

RomaNia face parte din Uniunea postala Internatisnala

'~U sediuI la Berna. ' '

Vamile. Aesizele.

Comertul . se face inauntrul hotarelor unei tari ~i intte

tari. htre state exista granite. ;

Pentu apararea comertului mterior statui a intervenit . prin regimul vamal, adi\,:aa hotarit [lbertate sau nelib~lItate pentru unele marturi, Iixand taxe vamale.

. Vama este taxa pe care 0 tncaseaza statul pentru mar-

.furile ce i~tra sau ies din tara., - ,

~

Ul6

Varna 'se mai numeste ~i locul pe unde intra ~i ies mar-. furile din tara.

Taxele varnale suet i de import, de export ~i .de tranzit(adica varna pentruca unele marfuri trec numai prin tara) 'I'oate aceste taxe sune-' aranjate intr'un tablou, nurnit tar-if somal, u·nde se specifica detailat taxa vamala pentru

fiecarefeI de maria. . . .

Portul i'a care pot intra sau iesl mar.furile, fara a Hsupuse Ja taxe vamale, se numeste port-franc.

Regiunea unde de asemenea nu se plateste taxa, varna. pentru martucile intrate s'au Iesitese nurneste zona libera. , Carrd importam s'au exportam mariuri. trebuie sa facem.

un document numit declarattune vamala. . .

Mai tnainte ~i intre comune se incasau taxe pentrumarfurile intrate sau iesite dintr'o uomuna,' Acestea erau acsizele:

azi s'au- desfiintat.· . '.r

! \ . .

~Docurile ~~ magazinelegenerale,

Sunt magazii unde se primesc spre depozttare marfurile.

Cand aceste magazii sunt asezate Iflllga ape, se numesc docuri.. dela cuvantul el'lglez «Dock», care tnseamna bazinuri cu apa ..

in care pot intra vapoarele. ' :

. Initepozitele sunt magazii unde se depoziteaza marfurlle intrate In tara, pentru cad nu se platesctaxe vamale, 'decat

pe masura ·riclica.rii lor din aceste intrepozite.. _

Pentru marfurile in docuri sau magazii gEmenile se pTime~te

un document, aumit : ricipisti-warani. . .

Pe baza warantului, eel ce are marfurtdepuse, se poate tmprumuta en sume de ban i., .. pana Ia valoarea marturtlor.

\

~

-,

Soci~ta~ile de consum sau cooper~tivele de consum.

"- ,

Peneru tnlesnlrea traiului- ~i indepartarea intermediarilcr,

cari casfiga fie care separat, eensumatorii au naseocit . «cooperativele de CO)1SUID». Ele _sunt asoctatlani de censueratori, eu scopui de a'indeparta pe i~termecliari ~i de a- ~i procura oele necesare eu 'cheltuellle GIllie mai red use.

La noi in lara in 1927 eeau peste 10.000 de cooperative cu aproape 1.500.000 membr].

,

..

:

~

16.

J

Cooperative le de oonsum SURt alcatuite astiel ea sa poata corespunde urmatearelor legi :

1. toti membrii sunt egali;

2. t0tl meml:lrii au dreptul sa alba un maximum de ca-

pital, de ex. 5000 lei; .

3. tot! membrii prtrnesc pentru cumpara~rile Iacute 0

prima, numita «primit de con~um» ;

4. cumparaturile se rae numai pe bani gata. -

~

C ooperatilie de a prcvizionare ~i deslacere in comun.

. .-

I

Meseriasti ~i micii tndustriasi pot forma cooperative cu ajutorul caroea se pot aprovtziona in comun, rnai ieftin ~i eu calltati mai bune de: materiale, unelte, masini, etc.

Deasemenea '~i produsele ce le Iao spre (l;' nu Il ooneurati /

de mare a industrie, Ie pot desiace tot prlnaceasta oooperativa.

Legile deconducere ale acestor cooperative sunt ca si cele dela cooperatlvele de consum ..

'~Bandk

Industria si cornertul n'ar fi putut ajunge la desvoltarea de azi, daca n'ar fi existat oreditul .

Pentru orgatiizarea acestui credit s'au creat handle, can sunt irrstitutiuni, carl aduna econorniile :;;i le face sa fructHice, plasandu-Ie in Intreprlnderl productive:

Bi1ncile~ac tot felul de operatiuni : ele iau, numirea

operatiuni10r, ce le fac, astlel avern : .

1. Btinci de emisiune, cum este Banca Nationala, care are d'reptul din par,te~ Statului sa emita bani de hartie, numite bancnote, pe baza unui stoe metalic de aur, ce trebule-sa alba: 2 Banci de sconi si depozit, cad prirnesc bani spre IructiIicare ~i apoi, cu acesti bani, lac .tmprumututr ,

3. Band comerciale, tneustriate $i -agricote; cad faeoperatiunl pentru - sattstacerea nevoilor : cornertului, industriei ~i

agriculturii ; .

4. Bsnci.de credit imobiliar sdu mobiiiar, carl Iae tmprum-

turi si alte operati:uni . pe baza de garantil me imobile, etcBanclle sunt de regula socletatl, adeca 0 asociatjune de (Japltali~ti. ~~I't'el s'a ajuns ca bancile sa alba eapitaluri marl.

168

,Rolul bancilor este Ioaete mare; ele strang economiile, oe n au unde sa stea, spre a produce; apoi aceste economil Ie face sa fruotifice, lmpr ummandu-Je eelor ce au nevoie de bani.

Prin aeeasta bancile stabiJesc legatur! intre 'eel ce au bani l;li n'au ce face cu ei; ~i eel ce n'au bani.: dar nu gasesc un de sa aiba, '

Devize

Valuta.

T~rrile. intr~ ele Iac comer] ; 'aliJest comert se numesta eomert exterior. In comertut exterior marftarile importate sau exportate trebueso platite.

Plata lor se poate face :'

1. Daca ~ste import: sau In moneda tarii lrnportatoare :

sau in moneda tarii exportatoare; ,

2. Daca este export; de asemenea intr'una din moue-

dele farii, ce fac aces! cornert.' _

In comer] se obisnueste, ca plata sa se Iaca cu ajutorul =tratelor, adeca a carnbiilor - a carer moneda este stralna.

Aceste trate se numesc devize in comertul exterior: Cu scontarea ~i negocierea lor se ooupa banolle,.

Daca tntr'o tara importul este mai mare, devizele straine VOlJ ave a pre! mal mare; daca, intr'o tara exportul este - mal mare, devizele straine VOl' avea pre] mai mio aceasta este ~gea cererii ~i a ofertei.

Cand intre import ~i export este 0 egalitate, atunci avem '0 balanta comerciala Iavorabila.

. Daca . importul este -mai mare, atunci balanta este pasiva;

I Daca ex~ortul este mai mare, atunci balanta este activa] pentruca vor Intra devize multe in tara, ce vor aduce bani in tara,

, Devizele se platesc prin moneda, Pretul devizelor intl1'U

moneda oarecar~ sau raportut dintre moneda natlonala ~i moneda striiina a unuialt stat se numeste valuia.

Ex: r lira sterlina (Anglia L) valoreaza : Lei 860,

. '

Camerile de comer] ~i industrie,

Sirat lnstitutluni publice, €ari au de seep sustinerea ~i apararea intereseler camertttiui ~i indnstrio! pr'(lCIPIl i;li roprezentarca III sta] it (Jom@Jrtlll~1i ~i 1\ illdIWll'i('i.



/

169

Fiecare camera de corner] ~i industrie i~i are 0 circum-scripjie, de regala un jude],

me au urrni:itoarele indatoriri:

1. sa dea guvernului mtormattunt asupra comerjulul ~i

industriei;

2, sa dea comercianttlcr l;li industriasilor informatiuni, in

.alacerile ceo i privesc :

3. sil. tina an tablou de toate firmele comerciale ~i lndustriale;

4. strange ~i stabileste regulamente pentru uzul corner-

, {utili ~i industriei, etc. '.

Camerile de 3comert ~i .industr.ie .~e compun. di~: • " 1., toti comer:ciantii ~l industrlasii ce au firma tnscrlsa

~i platesc impozite; .

2. toate soeietatrle comereiale sau Industrlale.

'Camer'ile de comer] ~i jndustrie au 2 sectii : comerciala

:~i Industrials. , '

Organele unei carriere de comer] ~i industrie sunt:

'1. aduaarea generala; 2. adunarea secjiunilor ; 3. Consiliui de administratie ;. 4: Comitetul de directie : 5. Cenzorii.

Pe larrga Hecate' camera de comert si industrie este ~i

'un comisar al guverlilUlui. _ . ,

Teate camerile de comert ~i Industrie din tara constituesc

Uniunea Camerilor de cornert ~i industrie.

De citit.,

Rolul capitalului, in productie.

S'ar parea ca singurii f~ctori ai productiei sunt munca '~i natura; mai .ales munca, precum am aiirmat si ca, in -ce priveste capitalul, contrib1:l.tia lui e neinsemnata, Problema . se pune mai ales caud e vosba sa se imparta ce s'a p~o~ -dus: atunci lncepe sa i'se discute utilitatea, cum 0 fac SOClali~tii, tagaduind orice importanta a capitalului ~i s1Jstimlnd 'ea pe _ nedrept cere l;li el 0 parte din avutiile - produse.

Ei susjin ca singura munoa e productiva.

Daraceasta nueste exact. MURca fara capital nu poare mare lucru. Capitalul 0 Iace : , 1. mai usoara ~i 2., mai pro-

·ductiva. -

Voim sa trecem 0 vale. Cu cat a greutate vom coberl

:;;i vom urea pentru aajt!l.l'lge' de pe UN deal pe a:r~~l! .Dar Iacem un pod :;;i mun}&! s'a usurat de.o suta de on. ~l -ce «Hl(' podlll '( 1111 ciljlllal~

J

170

- '

Ridicam cu singura forta muschiulara 0 greutate abia de

40 50 kg., Dar punern 0 parghie sub greutate ~i cuajutorul acestei parghii miseam greutajl de sute de kg, Dar masinilel lata rolul productiv al capltalului in ajutorul muncii : ii mareste efectul de sute ~i mil de ori.

. Cand omul nu se- serveste decat de munca sa In pro-' - duotle, el este scla V' al naturii. Capitalul l-a facut stapanul ei . , Capitalul are __ ~i un rnsemnat rcl social.

Numai prin rnijloeirea lui <oarnenli se pot ajuta Intre ei Cum am putea nol ajuta pe oamenli din alta continente nu- .

mai cu munca noastra marginita la regiunea noastra ? ..

Capitalul sub diversele lui forme duce folosul muncii

neastre pe tot parnantul. .

Ceva mal mult: pria intermedlut .j,IJ..L mai ales sub

forma de capital fix -- se ajuta ~,i gerieratille care tree pe

"pamant una dupa alta.

':_'>lJ).ainta~ii: nostrl, in loc sa munceasca nurnai pentru ei, consuarand tot produsul.I au Iacut capitaluri ca: tmbunatatlrt ale solului, cal de comurrieatie, constructii, de care ne servim ~i noi azi. Tot asa, munca noastra de azi, va protita ~i ur-'

masilor nostri. "

Chiar mersul clvilizatiel omenesti e insernnat prin forrna de capital al tlrnpulul.

Astfel, ajn avut « epeca de piatra», «epoca Iierului», ·azi

a masiailos. . ,

UtiIitatea generala pentru prqductie a capilalului nimeni n'o poate- tagadul. Lupta tnipotrlva lui s'a pornlt de _Gatre ssolalisri, ca reprezerrtanti ai muneii, numal pentruca, mat ales in vremea noastra, el a ajllUlsin mana catorva capitaH~ti - ~i decl profitul lui la Impartirea avutiiler intra-in mana lor. Deci ohestiunea se reduce Ia 0 problema de repar-

.. title a avutlilor," adica fondulproblemei nu este ceeace arata aparenta : valoarea iactorilor producator+: ci drepturile diteritelorclase economise, detlnatoarele aces tor Iactot i.

'SQciali~Hi, inarriicli capitalului, individual, nu-l contesta rolul in productie, ci critica .modul de a se forma. Dupa parerea lor, capitalul se sporeste nu prln sine insusi ci din oauza ca nuse plateste cat trebuie lueraf0rului. El i~i adaoga mere]! din munca aeestula. «:I parte, nurniti; «plus-valuta». Prill aceasta « mal sustin sociali~tii capUalurile se vor tot mf.tri In mlll1f1 enterva marl capitalist] ~i luc.ratorii vor devonl tot 11\1\1 fltll'lltll ~il lI,wi



multi, tncat in cele din urrna acestla, desnadajduiti, vor faoe o mare revolutie, expropriind pe acesti putini capltalistl ~i, soclalizand capitalurile, adica declaraudu-Ie proprietate colec-

tivii, , - a tuturor. '

Experienta a aratat netemeinicla aces tor credinte. Mal' tntal pentruea nutoate formeJe 'de productie m~'rg spre marl. co~centrarL Chiar In industria manuiacturiera, avem ~i mica, iadustrle, deci mid capitaluri, iar industria agricol,a merge

, tocmai spre desconeentrare. Plugarii cer mereu impartire de pamanturl, asa dar mica proprietate, mic capital.

Dar marele fenomen modern in 'aceastii privinta este secietatea capjtalista pe actiuni. Aeeasta inseamna ca chiar in forma concentrata a marei producjil avern nu unul sau do! capltalisti marl, ci sunt ~i mii de miei cepltalisu, detinatorii. actiunilor socletatii.

Sub aceasta forma, profitul luat de capital se va . iraparti la cat mai multi; chiar sl lucratorilor. Datoria binevoltorHor societatii este dar sa rncurajeze ecanomisirea banulu!r.

ca~tigat ~i plasarea lui in interprinded. "y,: ','

. Desliintarea capitalulul mdivldual nu este de dorit~i.

nici posibila. Dovada experienta bolf,'evismului,. care a inceput cu desfUntareaacestui capital-sl a- SfaFf,'it Cll /cautarea lui 1l1,

tiiriJe streine. "

Capitalismul,mo,dern s' a format dela deseoperlrea Arne-

rieii. Pana la rasbolul mondial anumite popoare EurcpeneJk cletineaH (Anglia, Franta, Germania) ;, dela rasboiu . America. - Noua-ue lipseste mult capitalul, pentru a ne restabili

din criza lasata de rasboiu. Pe Janga 0 rnunca intensa ~L economie proprle, trebuie sa apelarn ~i la capitaiul strain.

Prof. A. Giuglea.

Lectura : (Reprodusa din. "Ar~us" Noembrle 1927). ,,,Calatorind pein Germania".

o vizitii ta f. 0. Fmbenimlustrle.

Orlcine merge in Germania, nu se poate sa nu fie izbit de activitatea neobiclnuita pe care 0 desfa~oara aceasta tara: pe terenul industrial'. Mtmca peste tot local este intensa. Dela. Jucr~torld de jos .....pana la dirig-uitorul marilor intreprinderi,· toti in~eJcg s~ se ,$upuna unui regim de Iucsu pe care insas].

It

'I:

Germania nu l-a cunoscut pana azi, Nicairi in Europa- de -duparazboi concentnattuaea muneetsl a capitalurilor, cone entratiune care lntareste ~i Iefteneste prcduetia, nu a luat 0 extensiune asa de mare ca in Germania. Peste tot locul se 'sirnte 0 epeca de strangere a Iortelor in toate directiunile-

Otelul, j]ieruh carbuncle, dinamita, eto., toate i~i au concernele lor. Pana ~i industria Iotcgrafica s'a 'grupat, in frunte cu celebra Iabrtca Carl Zeiss.

Si pr intre aceste grupari, concentratiunea industriel chimice germane, prin puternica Societa·te 1. G. Farbenindustrie,'

joaca ull: rol de trunte, :--

Fiindca produsele lui I. G. Farbenindustrie sunt raspan"<lite Ia noiintr'o masui-a foarte lntinsa, cornertul romanesc Importand numai deja dansa anual pentru multe sute de mi- " lioane, socotesc interesant sa lmpartasesc, din cele ce-am I vazut ~i aflat eu ocazia unei vizite la sediul sau principal' -din Ludwigshafen pe Rin langa Mannhefm.

. 1. G. Farbenindustrie A. G. (Interessengemeinschatt Farbenindustrie ) e.o grupare de 11 impcrtante societatl anonirne, in frunte eu Badisehe Anilin et Soda fabrik .. Creatiunea acestei . mari societati i~i are originea mai intai lntr'un cartel de vanfare.a produselor lJ:ICOmUn, iar pe Ia slarsitul anuIui 1925 toate cele sapte mari fabrici au fuzionatsub .numel e de azi, eu un capital initial de 650 milioane marci aur. Dupa un an cl.€ zile, acest capital a fast majorat 'Ia 1.100 milieane maJ"ci aur, eeiace ln lei ar face azi vre-o 45 de mfliar de. Valoarea reala insaa tuturor uzinelor ~i bunurilor sale trece azi de 4.

miliarde marci aur. .

< Ce rabrica In definitiv acest monstru ? Mal Iniai de toate, uzinele sale au ca baza Iabrlcatiunea materiilor colorante (culori de aI)i'lina) ~i cu anexe, destul de import ante ~i aces tea,

-iabritatiuhea a nenumai ate alte produse chimice, brute, farmaceutice, fotcgraflce, matasa artlficiala, ele., etc., toate pro-duse in cantitati enorrne. Cine nu cuneaste Ja noi intar~ celebra asplrina 'Bayer, piramidonul ~i neosalvarsanul M. Lucius ~i varlatele produse fetografice Afga!

Alte prcduse, cari pe do( rcmani! COl. i('JOpOT agrieol ar trebui sa ne intereseze. in eel mal lnalt grad, de~i nil Ie fol.oshn aproape de loc, sunt ing:r.a~<1mintele chimice po oarl I. U. lo Iabrica in doua rnari usine ulnna-mottcruo, In" IHlIll!! II ill'lIi l



-,

i-

f,

II

I

. a revolatlonat lumea eu 0 noua industrie : benzina sintetlca a caret creatlune ar trebui sa ne cam dea de gandit, .

Dar nu numai aei se reduce activitatea multipla a lui I. G. Farbenindustrie. Nenumarate sunt produsele sale, cad. oelaceam insirat palila acum reprezinta totus! numai 0 parte. Deosebit .mine Ie sale proprii de oarbunl, care reprezinta prin. ele in~iIe oeva, Iar instalatiunile de pe .malul Rinului cu vapoarele lor. Iormeaza un tntreg port cernplect utilizat.

Ce sa mai vorbesc de iniluenta ~i sf era sa de activitate in. arara propriu zis de societate, prin 1ntreprinderile Ia cari .

, participa ~i ie controleaaa Prlmre acestea voi mentiona numai concernul .»~obel" de explosibile, el singur cu un capital de 450 milioane marci aur ~i care in Romania exporta iarast pentru multe sute de miJioane.

Ca sa-sl dea cineva mai bine seama de activitatea §i importanta acestei urlase Societati, voi spune ca numai In uzinele unei singure Iabrici, Badlsche Anilin et Sodalabrlk din Ludwlgsharen, de altiel si ceamai importanta, luereaza aprox. 46.000 oameni dintre cari 35.000 lucratori,2.000·chi· mtstl ingineri ~i fizicieni, 5000 amplolati ~i 4000contramai~tri,

~i supraveghetori. .

. 'Terenul si cladirile ocupa aci 0 suprarata de 1.500 hectare cu 400 kIN.' de cale Ierata ~i pe cari alearga 150 locomotive cu 5000 vagoane, Telefoanele sunt in numar cle3.50O,.

Aci toate instalatiunile ~i masinele sunt enorme. Printreele adevarate strazi tntregi. ~i nici nu s'ar putea aHfel pentru

enormul trafic de oameni st matei'iate.,. \

O: mentiune speciala merlta vst col9.t1di·!e '10GuinteIor delucratori ~i contramaistri prevazute cu tot .Gonfortu~ modern .. Frumusetea ~i higiena lor sunt 'de invidiat, Ierrnand adevarate orasele cu straz] Iargi '~i asfaltate. Iara$i demne de tot interesuk sunt iristalatiwni1e~ sanitare ale- intregii uzine. Prin legate, fundatiuni ~i case de oonvaleseenta, soci€tat~~ contrlbue la bunul trai ~i cultura Iucratorilor ~i amploatUor·; ":Be mwlti aniefabrlca scoate ~i 0 revlsta lunara tlustnata ~~. un. -tira] de peste 50000· exemplare care s~ distribue g~'!tp.j~(~~tregului persoJil~1.

* * ~ ,"

Un roman care viziteaza uzinele din. -Ludwigshaten pe-

Rhin, unde e sedlul principal at firmei I. G. Farbenindustrie, foste l~aiRte de fl!1.ziUlile Badische Anilin et Sodafabric, va, r~hn(\nell !'oudo tmpresionat de fabricatiunea Ingra~amjnteJol'

\

'i

.IJ

J74

chimice. In Iiecare dintre nei l1a(e in mod ascuns ~i - pulsul plugarului si fara sa vrei esti arras sa observi mai de aproape pregatirea produsului, caruia prin mila lui Dumnezeu, blagoslovitul nesteu pamant din vechiul regat nu-l cunoaste 'inca binejaeerlle. In nou! regat din contra, ingra:;;amintele chimice se -intrebutnteaza in oarecare masura,

Fabrica de materii azotate este la Oppau langa Ludwigs'hafen, unde esti condus In zece minute cu 'trenuldela uzinele de anillna. A spune ea mergi in alta localitate, este numai un fel .de a vorbl, did de fapt este 0 prelungire a fabrice:_ lor de anilina. Peste tot drumul de cativa kilometsi, pe uride r-< ',tred cu trenul, sunt numai Instalatluni si bastimente ale lui

,,' I. O. Afara de iabric!l -de la Oppau, I. G. mai are inca .una "/~,~tot de ing!a~aminte .ehimloe la Merseburg, langa Berlin, care

:," este ill '" '''maj~!oa'cea dela Oppau, '

V G¢sto,r',uzhie este impunatoare. Imensele ins-'

, "'.'~". tice, iti fac impresia unor monstri iJ1'Jlover;;tii, ",',rrezervoarele de amoniac ~i furna-

-ft,":, " ',,',

, e,::l:iid'r6gen, pana la,stlpzuriIe de ingrar;;aminte, totul

",,~!J7 esfe urlas, Caatata mai ilnplmatoare, cu cat constructla lor,

de data re tft este prevazuta cu tot ce stiinta moderna ate mai com, . ,f sl mai grondios. Inaljarea acestor bastimente a,{ost In:~~hiita' 8urprinzator de repede, Aci la Oppau '~ Iost ,ilr 1921!~i formidciJ)i;la explozie de la Badische Anil'in, a caret ,

1(!,a 'q:~ acidnitri'c a sarit cornplect in aer, oauzantl.« . '

'~ ~,

tori. lntreaga instalajiune a \ u

suferrt' de, celei sguduiri, dar reracerea>

",uimitor g.', . cateva luni. l~, "

!/f)/' In a({este;' u'zi~~ de Iabricattunea Yngra:;;aqJintel@f.c,_ , '~T~artea in1!ortanta 0 Iormeaza extractiunea. a~otull'li 'din'f, aer,

,a caruj insemnatate vlata plantelor este capit~)~:" Se ur-

mare~~ extr ' azotului din aer intn'un

~ amest{c ," prin procedeut Haber-Besch,

se une$te .azotul gazu] hidrogen din apa,

pentru a se ' amoaiaceste introdus apoi

in apa, pentru a careIa randul ei este

prelucrata fl!j;l;li departe

/lyj ~

" Ambelt&1:I.zine

sulfat de a~lliac, C(')Fe aZQ't ~i

pentru al ca~~t' transpor~ 'este dn ~(l() Ollil vlIll(lnll<l.

AGosto d'fJ,("" 1'\,~\Ht ilnpolll'~lilll I" ,111 lill IIIHI' ~ 1I11"fc'i"

'175

Jor chi mice in alte tad, ingra~aminte ce la noi 'din pacate aproape ca noll li se cunoaste intrebutntarea.

, Ca anexe ale uzinelor de azot, 1. G. poseda la Llmburgerhof 0 statlune agricola de cercetari. Statiunease"'--a~la la 9 km. de Lud wigshafen, unde esti condus pe 0 sosea ca'n palma, cu 0 strasnica Iimuzlna, in aceasta statiiune agricola se tncearoa toate felurile de ingFa~aminte -produse> de - cele doua Iabricl, spre a le cunoaste eiectul. Statiunea dispune de material 9i instalatiuni ultra moderne. Intinse terenuri de cultura eu sere ~f laboratorii, servesc Ia contiLllil€ oeseetarl ~i observatluni in domeniul produselor azotate, Ba mai au si Ierme eu cre~catorii de animale, spre a vedea ce efect au asupra organlsmului si produselor anima le, hranirea lor eu plantele :;;i grauntele culese din carnpurile lor de -experlenta.

Tot aci se incearca-si diverse produse pentru cembaterea bolilor plantelor, produse fabricate In uzinele proprii.

Vizitarea aeestei statiuni agricole prezinta un mare interes pentru orice agrieultor modern si sunt conN:ins ca organele avizate ale agricultorilor nostri ar avea matte de vazut ~i inyatat aeolo. lata dar ce peate face inalll~ tiiiii mqnca si persevereuta ome neasca. Munca cu rest, ajl!l~\i'a de to·t ee r;;tlinta ~i civilizatia ' moderna are mai folositor. Gu ~ti)t mai admirabila" cu cat Inlaptuirea acestor bumuri s'a facN! 'Prin jn,j.tiativa particulara,

G. M. STANOIU.

Consiler al Camerei de Comert si Industr!e Bucuresti,

De citit.



Socialismul,

Sisternul de repartitie modern, in care fiecare factor ia '()l parte din productie, se bazeaza pe cele vdoua idei: pro-. prietatea individuala sl Jibertatea invoielHor j doua conditii ale regimului de productie mo21ern.

, Dar tmpotriva acestui sistem de repartitie, sau ridicat din timpuri vechi critici aspre, aratand ca pe baza celor d'oua idei carl stapanesc regimul psodactlet, tmpartlrea avu{iiror, produse se face injust: ceice au puterea (pFoprietarii r;;i capitalistii) exploateaza pe cei slabi (muncitorii). Dandu-si seama a sisternul de tmpartire este in stransa legatura cu siste-' 1'1(11. do prodnc\lo, soclallsttt propun schimbarea chiar a sis-

176

,

temului productiei, prin desfiintarea proprietatii indlvlduale. .,

Sa nu mai fie nimeni stapan pe capital, adica pe mljloecele

de productie. Acestea sa devie proprietate colectiva : sa senatlonalizeze, sau sa se soclalizeze. De. aci, nurnele de SociaIi~ti ce s' a dat acestor nemultumiti eu regimul actual (ca-

pitalist sau »burghez»). ,

Proprietatea partlculara s'ar pastra numai asupra bunusrlor destinate censurnatlei (distinctie nu tocmai user defacut, fata de capitaluri). Atunci, cUl~ n'ar maio exista capiiali~ti, sau mai pe scurt, proprietari individuali ai mijloacelor de - productie, nimeni n'ar mai ave a alt titlu la impartirea bunurilor produse, de cat munea ce a depus .. Ar Ii de ex -. , numai StatuI [sau societatea) proprietar al ml[Ioacelor de productie, ~i un popor de muncitori. IIi Statu! socialist, n'ar ~

exlstaaltlel de cetateni decat lucratori, .

Teorie Irumoasa, dar care nu se potriveste realitatil."

Cine' n'ar deri sa se inlature inegalitatile la care da nastereproprietatea iadlvlduala :;;isil. se rasplateasca dupa merit munca I Dar stiinta nu se intreaba de -cat in urrna cum artrebui sil. fie lucrurlle :;;i cerceteaza inainte de _ toate care este realitatea ~i ce se poate face in condittile acestes realltatt.

Soeialistii im;;i:;;i, car-e pana pe la [umatatea sec. al

XrX-Iea, face au Iel de fel de propuneri de organizare ideals,

a societatii omenesff pentru ca repartitla sa fie mai [usta st

Ieeiolrea, generala, (fapt pentru care au Iost n umi]i -Uto-

pi~ti«), au paraslt sistemele sociale Ideale ~i incbipwite:;;1

au- cautat sa cerceteze !?tiit'ltifice~ te probleme Ie eecneraiee-

soclale. Cel ce a pus bazele socialismului nurnit :;;tiintific, a

fost Karl Marx. EI :;;i colaboratorii $j'_discipolii sai, n'au rnai

inventat organtzata soclale-economice-utoplce ~i aucautat

s~( stabileasoa stiintiliceste mer sul org aniz ajlei reale :;;i sa destuseasca pe aceasta cale poslbilitatile de lrnbu natatlre a, It

regimului repartitiei. ~

Dupa ei, regimul capitallstva cadea prin el insusi. In acest regim, sustineau ei, observam 0 concentrare din ce in

ce mai mare a capltalului in .mana catorva begatas]. prin •.

exploatarea muncitortlor din ce in ce mai TlU merest :;;i mai -,

in mlzerie. Aceasfa disp-ropartie de sitntie va n,intlg'e at~t

de departe, ca Ia un ma'lllent (h~ eei mrplrlllfllll IIi! vor III 0 I

rabda, ci printr'o revolt1tle U~OfH~, VOl' I ~11I'lIpl'll pi' pll!lil~

1'1'1

detinatori ai capitalulul $i-I VOl,' :'jjll!i ali 1. H, flll'iinl.flnd statul socialist; in care to1i vor Il rnnnottorl It'i numat munca va Ii titlu valabil la lmpar~irea avu(Iil()I'.

Prevederile acestea "$tiinpl'loe« nu s'au reallzat tnsa , Capitalismul immraci:l tn vrcmon uoastra mai ales o Iorrna sociala, prinsoctetattle pe acjiuuf , concentrarea nu merge Ia extrern, ci se menjine de ex. ~i lni(;H industrie, iar in agricuitura in toe me concentrare avem desfllntarea marei proprietatl, In fine, soarta Iucratorilor n'a mers numai spre rau ci s'a ~i imbunatatt] fie prin interventia Statului, fie prin lupta lucratariloF uniti.

Dar chiar daca idealul socialist s'ar realiza :;;i s'ar soeializa mijloaeele de produotie, Impartirea avutitlor pe baza muncii, oricat de Irumoasa In teorie, . ar fi foarte grea ill practlca,

Diferite nuante socialiste au propus diferHe sistema de

repartitie, toate greu de realizat. _

E adevarat insa, ca lupta socialismului a inf1uentat repartltta bunurilor, atragand luarea aminte a guvernelor Lsl legiuitorilor asupra starii lucri'itorilor:;;i necesitatea ImbunaHiJirii soar tel lor ..

Sisteme socialiste de repartitie,

Pentru impartirea produselor, soclalistli au prop us diferite sisteme. De ex, _sa se dea Iiecaruia proportional c~ timpul (adiea nurnarul orelor) de manoa, Dar nu se potriveste munca eu munca, Ce eehivalenfa e intre 0 ora de munca intelectuala ~i I una fizica, sau intre munca in mina :;;i paza

'oilor ? . -

S'a adaugat atunci, ca sa se tina seama IlM numai. de, durata muncii, ci 9i de calitatea ei. Cine insa va - aprecia aceasta ealitate P Intreaba pe fiecare muneitor :;;Hi va raspunde ca munca lui are cea mai mare valoare,

'Comunietii au propus mai simplu: sa se dea Iiecaruia dupa trebuintele lui.

Nu e nevoie de demonstratte, ca sa vedem ca aceasta regula e :;;i nedreapta (cum sa ia cel ce munoeste la fel eu eel ce doarme 7):;;i lmpesibila : Un de se va gasi- tot ce .t(('{mie« tuturor 7 Sau cine sii aprecieze Jegitimitatea $i rnarlmon IrnhllilllclOf fioc;I'irnifl 7

l

178

In realitate i?i ratlonamentul sanatos si practica au aratat .ca dtstrlbutia avutiilor nu SEl poate fixa dupa hunul plac al cuiva, ci dupa legi fixe carora se supune soctetatea ~i suIletul omenesc- 0 proba e de ex. fixarea de catre autoritati ~. preturrlor maximale- Nicio«iat1t nir reusesc decat sa iaca ... sa

dispara marfa tarilata.

~i una dintre legtle eccnomice care sta la baza distrl-

buirii avutiilor este concilrenta. legea cererii i?i otertei, care [n stadiul. elvilizatieiaetuale este ooreetata insa de principiul »Solidaritlltii sociale- - diutand sa nu liisam sdro'biti pe cei slabi de oatre cei tad Organizatia economica de azi se bazeaza pe intetesul personal. Sooialistli ar voi sa-l InlocuIasca eu interesul social. Pentru aeeasta ar trebui tnsa sa se schimbe si suiletul omului. AltIe!munca ar deveni 0 munca silnica, jar in locul inegalitatii aetuale ar veni 0 egalitate

In ••. mizerte.

Experienta boli?8vica a ar i'it at imposibilitatea -acestei so-

cialrzari, Neegalitatea de lata in lupta dintre dlierit! ractori se poate ·indrepta prin tnterventla Statului, In ajutorul celor

slabi ~i prin asooierea lor. Proj. A. OidlIlea .