Sunteți pe pagina 1din 59

Curs de analizaº complexaº

Gabriela Apreutesei

Ia si, 2010

1

Capitolul I Structura algebricaº si topologicaº a mul timii numerelor complexe

I.1. Mul timea numerelor reale

Pe tot parcursul acestui curs vom considera binecunoscute informa tiile es- en tiale referitoare la mul timea numerelor reale R , la structura sa algebric aº si cea topologica:º Reamintim c aº mul timea numerelor reale R , Ómpreun aº cu adunarea si Ón- mul tirea uzuale, formeaz aº un corp comutativ. Pe acest corp se consideraº rela tia de ordine uzualaº " " ; deci o rela tie care este:

i) reáexivºa : x x; pentru orice x 2 R ; ii) antisimetricºa : dac aº x y si y x atunci x = y ; iii) tranzitivºa : dac aº x y si y x atunci x z:

Aceastaº rela tie este compatibilaº cu opera tiile algebrice de pe R : dac aº a;

b

2 R astfe

Ónc‚t a b; atunci a + c b + c si a d b d , pentru orice c; d 2 R ;

d

0 :

Rela tia este de totalºa ordine , adic aº oricare ar Ö dou aº numere reale a si b avem Öe a b , Öe b a:

S-a ob tinut astfel un corp comutativ total ordonat. Œn plus, R veriÖc aº axioma completitudinii (sau axioma Cantor-Dedekind ): orice mul time nevid aº a lui R care este majorataº admite cel pu tin o margine superioara.º Pentru Öecare element a 2 R sistemul vecinºatºa tilor V (a) este format din toate mul timile V R care con tin intervale deschise centrate Ón a; adic aº mul tim- ile V pentru care exist aº " > 0 cu (a "; a + " ) V:

DeÖnirea sitemului vecinatº aº tilor pentru Öecare punct a permis introducerea urm atoarelorº no tiuni: sir convergent de numere reale, limitºa si continuitate a unei func tii reale Óntr-un punct, func tii reale derivabile si integrabile Riemann . Toate aceste deÖni tii vor Ö utilizate Ón continuare si le vom considera cunoscute.

I.2. Forma algebric aº a numerelor complexe

DeÖni tia I.1 :Prin mul timea numerelor complexe vom Ón telege mul timea C = f(a; b ) ; a; b 2 R g; dotataº cu dou aº opera tii:

adunarea : " + " :

C C

!

C

;

(a; b ) + ( c; d ) = ( a + c; b + d );

Ónmul tirea : " " :

C C

!

C

;

(a; b ) (c; d ) = ( ac bd; ad + bc):

Teorema I.1: Tripletul (C ; +; ) formeazºa un corp comutativ.

Observa tia I.1: Remarc amº c aº R poate Ö identiÖcat cu un subcorp al lui C prin aplica tia : R ! C ;

(x) = ( x; 0):

2

Astfel se poate considera x = (x; 0) pentru orice x 2 R : Deci 0 C = 0 R :

Vom nota Ón continuare (0; 1) = i; are loc rela tia i 2 = ( 1 ; 0), adic aº i 2 = 1:

Astfel putem ajunge la urmatoareaº scriere a numerelor complexe:

oricare ar Ö (a; b ) 2 C avem (a; b ) = ( a; 0) + (b; 0) (0; 1) = a + bi:

DeÖni tia I.2 : Aceastaº scriere ( (a; b ) = a + ib) se nume ste scrierea algebricºa uzualaº a numerelor complexe. Atunci c‚nd am Öxat un sistem de coordonate ortogonal Ón plan , orice num arº

complex z = a + ib se poate reprezenta Ón mod unic ca un punct av‚nd abscisa a si ordonata b ; numerele reale a si b sunt partea realºa (Re z ), respectiv partea imagi- narºa (Im z ) a lui z . Reciproc, oric aruiº punct din plan Ói corespunde un num arº complex, numit aÖxul punctului respectiv (Ögura I.1).

complex, numit aÖxul punctului respectiv (Ögura I.1). Figura I.1 Acest plan, Ón care reprezent amº numerele

Figura I.1

Acest plan, Ón care reprezent amº numerele comlpexe z; Ól vom numi plan complex, iar axele orizontalaº si verticalaº vor Ö denumite axa realºa, respectiv axa imaginarºa a planului complex si le vom nota cu Ox, respectiv Oiy:

DeÖni tia I.3 : Prin func tia modul se Ón telege aplica tia j j : C ! R ;

jz j = ja + ibj def p a 2 + b 2 :

=

Pentru un element dat z; num arulº jz j are semniÖca tie geometric aº si anume

el reprezint aº lungimea segmentului determinat de origine si punctul din plan de aÖx z = a + ib:

Din deÖni tia de mai sus rezult aº imediat urm atoareleº

3

trei proprietaº ti:

Proprietaº ti :

1) jz j = 0 R , z = 0 C ; 2) jz 1 z 2 j = jz 1 j jz 2 j ; 3) jz 1 + z 2 j jz 1 j + jz 2 j :

DeÖni tia I.4: Prin operatia de conjugare se Ón telege func tia

z = a + ib def = a ib:

: C ! C ;

Œn reprezentarea din plan a unui num arº complex z , conjugatul s auº z este simetricul lui z fa t aº de axa real a.º

Se arat aº u sor caº au loc egalitaº tile:

1) z 1 + z 2 = z

2) z 1 z 2 = z 1 z; 8z 1 ;z 2 2 C ;

1 + z 2 ; 8z 1 ;z 2 2 C ;

3) z = z; 8z 2 C ;

4)

5)

6) z = z , Im z = 0 :

jz j 2 = z z;

z 1 = ( z ) 1 ; 8z 6= 0;

8z 2 C ;

I.3. Scrierea trigonometricaº a numerelor complexe

Dacaº z = a + ib este un num arº complex nenul, atunci este bine deÖnit unghiul

2 ( ; ] format de direc tia pozitivaº a axei Ox cu raza vectoare a punctului

din plan asociat lui z . Leg aturaº dintre si z este dataº de rela tiile trigonometrice Ón triunghiul bine determinat de punctele O , z , a:

b

cos = a j ; sin = jz j :

jz

(1)

Observa tia I.2 : Unghiul care veriÖc aº rela tiile (1) existaº si este unic.

j z j sau

z = jz j (cos + i sin ) : Din cele de mai sus se vede caº existaº o coresponden t aº

bijectivaº Óntre numerele complexe nenule z si solu tiile ale de sistemului (1).

Orice numarº complex z 6= 0 se poate scrie sub forma z = jz j j + i

a

j

z

b

4

Figura I.2 DeÖni tia I.4: 1. Scrierea z = j z j (cos + i

Figura I.2

DeÖni tia I.4: 1. Scrierea z = jz j (cos + i sin ) z 6= 0 este numitaº forma trigonometricºa a num aruluiº 2. Se poate deÖni func tia bijectiv aº

a unui num arº complex z (Ögura I.2):

arg : C nf 0g ! ( ; ] , arg z = ;

numitaº argumentul redus al lui z:

3. Dac aº pentru sistemul (1) nu cerem ca solu tiile s aº se gaseascº aº Ón inter- valul ( ; ]; atunci mul timea solu tiilor o vom nota cu Arg z si este numitaº argumentul neredus al lui z . Deci Arg z = farg z + 2k ; k 2 Z g; iar dacaº 2 Arg z; atunci arg z = (mod 2 ) 2 ( ; ]:

Œn plus, dac aº z = a + ib si a 6= 0; atunci arctg a 2 Arg z:

Scrierea trigonometric aº a num aruluiº

b

complex z 6= 0 devine:

z = jz j (cos arg z + i sin arg z ):

Exemplul I.1 : S aº se calculeze modulul, conjugatul si argumentul num aruluiº complex z = 1 + i:

; elementul 2 ( ; ]

pentru care cos = p 2 si sin = p 2 este = ; deci arg z =

Evident jz j = p 2; z = 1 i; cum z = p 2 p 2

2

j = p 2 ; z = 1 i ; cum z = p 2 p

2

j = p 2 ; z = 1 i ; cum z = p 2 p

2

4

+ p 2

2

4 :

Observa ti I.3: Cercet‚nd scrierea numerelor complexe at‚t Ón forma lor algebric a,º c‚t si cea geometric a,º nu se observaº pe mul timea C nici o rela tie de total aº ordine adecvataº (compatibil aº cu opera tiile de pe C ). Aceasta face s aº nu putem vorbi pe C de numere pozitive sau negative deoarece aceste no tiuni

5

presupun compararea cu 0: Vom considera ca singura rela tie de ordine pe C ; ordinea uzual aº Óntre numerele reale.

I.4. Interpretarea geometricaº a opera tiilor uzuale pe C

Utiliz‚nd scrierea algebric aº a numerelor complexe remarc amº c aº orice numarº complex z = a + ib poate Ö identiÖcat cu un vector din plan av‚nd originea Ón O si v‚rful Ón punctul M din plan de aÖx z: Dacaº vom nota versorii de pe axele

realaº si imaginaraº cu x;b respectiv y;b putem scrie c aº z OM ! = axb + by:b Fie acum ! punctele ! M 1 si M 2 de aÖxe respectiv z 1 = a 1 + ib 1 si z 2 = a 2 + ib 2 :

= ( a 1 + a 2 ) xb + ( b 1 + b 2 ) yb =

Atunci

z 1 + z 2 ; deci adunarea numerelor complexe poate Ö privitaº ca adunarea vectorilor coresponden ti din plan dup aº regula binecunoscutaº a paralelogramului (Ögura

I.3).

OM 1 + OM 2 = (a 1 xb + b 1 yb) + (a 2 xb + b 2 yb)

1 x b + b 1 y b ) + ( a 2 x b +

Figura I.3

Dacaº acum vom utiliza scrierea trigonometric aº a douaº numere complexe z 1 = r 1 (cos 1 + i sin 1 ) si z 2 = r 2 (cos 2 + i sin 2 ) ; atunci, conform deÖni tiei Ónmul tirii numerelor complexe, avem z 1 z 2 = r 1 r 2 [(cos 1 cos 2 sin 1 sin 2 ) + i (cos 1 sin 2 + sin 1 cos 2 )]; adic aº z 1 z 2 = r 1 r 2 [cos ( 1 + 2 ) + sin ( 1 + 2 )]:

Aceastaº formulaº ne indic aº semniÖca tia vectorialaº a produsului a dou aº nu- mere complexe: z 1 z 2 este un vector cu v‚rful Ón origine, de lungime egalaº cu produsul lungimilor vectorilor z 1 si z 2 ; iar direc tia este dataº de semidreapta care face axa Ox unghiul sumaº orientat 1 + 2 (Ögura I.4). Reamintim Ón Önal formula lui Moivre : dac aº z = r (cos + i sin ) si n 2 N f0 g atunci z n = r n (cos n + i sin n ) ; care poate Ö dedusaº din formula de Ónmul tire a dou aº numere complexe puse sub form aº trigonometricaº:

6

Figura I.4 I.5. Ecua tii uzuale Ón planul complex Vom rescrie Ón continuare Ón limbaj

Figura I.4

I.5. Ecua tii uzuale Ón planul complex

Vom rescrie Ón continuare Ón limbaj complex binecunoscutele ecua tii ele dreptei si ale cercului.

Ecua tia dreptei prin douaº puncte date :

Consideramº M 1 si M 2 dou aº puncte distincte din plan, de aÖxe z 1 si z 2 : S aº exprimamº Ón func tie de z 1 si z 2 aÖxul z al unui punct M de pe dreapta M 1 M 2 :

Deci dacaº M 2 M 1 M 2 atunci z z 1 1 = t 2 R si reciproc. Deci ecua tia canonicºa a dreptei M 1 M 2 exprimataº Ón temeni de numere com- plexe este

z 2 z

z z 1

z 2 z 1

= t 2 R :

De aici se gaseº ste u sor si ecua tia

parametricºa a dreptei M 1 M 2 :

z = (1 t )z 1 + tz 2 ; t 2 R :

Se ob tin de asemenea ecua tiile canonice si parametrice ale semidreptei jM 1 M 2 :

M 2 j M 1 M 2 , z z 2 z z 1 1 = t 2 R + , z = (1 t )z 1 + tz 2 ; t 2 R

7

+ ;

respectiv ale segmentului jM 1 M 2 j :

M 2 j M 1 M 2 j , z z 2 z z 1 1 = t 2 [0; 1] , z = (1 t )z 1 + tz 2 ; t 2 [0; 1]:

, z = (1 t ) z 1 + tz 2 ; t 2 [0 ;

Figura I.5

Distan ta dintre douaº puncte date :

Dacaº M 1 si M 2 sunt dou aº puncte distincte din plan, de aÖxe z 1 si z 2 ; s aº exprimamº distan ta d dintre ele. Pentru aceasta Öe z 1 = x 1 + iy 1 si z 2 = x 2 + iy 2 scrierea lor algebric a.º Atunci

d =

p (x 2 x 1 ) 2 + (y 2 y 1 ) 2 = jz 2 z 1 j :

Ecua tia cercului de centru si razaº date:

S aº presupunem c aº avem un punct M 0 de aÖx z 0 Ón planul complex si vrem s aº exprimamº ecua tia cercului de centru M 1 si raz aº dat aº r > 0 : dac aº z este aÖxul punctului M si z = x + iy; z 0 = x 0 + iy 0 ; atunci M descrie cercul dac aº si numai dac aº distan ta de la M si M 0 este r (Ögura I.6), adic aº

jz z 0 j = r:

8

Figura I.6 I.6. Topologizarea mul timii numerelor complexe DeÖni tia I.6 : Prin vecinºatate a

Figura I.6

I.6. Topologizarea mul timii numerelor complexe

DeÖni tia I.6 : Prin vecinºatate a unui punct z 0 2 C Ón telegem orice mul time

V C cu proprietatea c aº exist aº D (z 0 ; " ) astfel Ónc‚t : D (z 0 ; " ) V; unde prin

D (z 0 ; " ) s-a notat discul deschis de centru z 0 si razºa

f z 2 C j jz z 0 j < "g (Ögura

Familia vecin atº aº tilor unui punct arbitrar z 0 2 C este V (z 0 ) = f V C ; 9 D (z 0 ; " ) astfel Ónc‚t D (z 0 ;" ) V g:

Observamº de asemenea c aº familia U (z 0 ) = fD (z 0 ; " ) j " > 0 g formeaz aº un sistem fundamental de vecin atº aº ti pentru punctul z 0 :

" > 0; adic aº D (z 0 ;" ) =

I.7):

9

Figura I.7 Reamintim acum urm atoareleº deÖni tii, adaptate mul timii C : DeÖni tia

Figura I.7

Reamintim acum urm atoareleº deÖni tii, adaptate mul timii C :

DeÖni tia I.7 :

1. O mul time D C se nume ste deschisºa dac aº Öe D = ;,Öe D 6= ; si

8 z 0 2 D 9 D (z 0 ; " ) D:

2. O mul time F C se nume ste Ónchisºa dac aº C nF este deschis a.º

3. O mul time K C se nume ste compactºa dac aº este Ónchis aº si m arginitº a:º

9 M > 0 astfel Ónc‚t jz j M; 8 z 2 K:

4. O mul time D C se nume ste conexºa dac aº oricare ar Ö A D; A 6= ;; A

simultan deschis aº si Ónchis a,º rezultaº c aº A = D:

5. Un punct z 0 2 C se nume ste punct de acumulare pentru o mul time D C

a lui z 0 intersecteaz aº mul timea D Ón macarº un punct diferit

dac aº orice vecin atateº de

z 0 : 8V 2 V (z 0 ); (V 8 f z 0 g) \ D 6= ? :

6. Un punct z 0 este punct interior mul timii D dac aº exist aº un disc D (z 0 ;" )

D; unde " > 0:

S aº vedem Ón cele ce urmeaz aº la ce revine Ón aceastaº topologie convergen ta, respectiv condi tia Cauchy pentru un sir de numere complexe.

DeÖni tia I.8 : Un sir (z n ) n 2N (C ; j j) se nume ste convergent dac aº exist aº z 0 2 C cu proprietatea caº 8V 2 V (z 0 ) 9n V 2 N astfel Ónc‚t 8n n V ;x n 2 V:

Vom nota z n ! z 0 :

10

Teorema I.2: 1. Un sir (z n ) n 2N C este convergent la z 0 2 C dacºa:

8"> 0 9n " 2 N astfel Ónc‚t 8n n " ; jz n z 0 j <"

x 0 + iy 0 dacºa si numai dacºa x n ! x 0 si y n ! y 0 Ón R :

Observa tia I.4: De fapt convergen ta unui sir de numere complexe revine la convergen ta a dou aº siruri de numere reale; acestea pot Ö si sirurile modulelor, respectiv a argumentelor, atunci c‚nd sirul este nenul. DeÖni tia I.9 : Un sir (z n ) n 2N C se nume ste sir Cauchy dac a:º 8"> 0 9n " 2 N astfel Ónc‚t 8n n " ; 8p 2 N avem jz n +p z n j < ":

Teorema I.3 : Un sir (z n ) n 2N C ;z n = x n + iy n este sir Cauchy dacºa si

numai dacºa sirurile

(z n ) n 2N C ;z n = x n + iy n ; 8 n 2 N ; este convergent la z 0 =

2. Un sir

reale (x n ) n 2N ; (y n ) n 2N sunt siruri

Cauchy.

Teorema I.5: Pe spa tiul (C ; j j ) orice sir

DeÖni tia I.11:

Cauchy este convergent

1. Se nume ste serie de numere complexe un culpu de siruri (z n ) n 2N ; (S n ) n 2N , unde z n 2 C si S n = z 0 + z 1 + ::: + z n pentru orice n 2 N : z n se nume ste temenul

general al seriei, iar S n se nume ste sirul sumelor per tiale. Vom nota seria cu

1

X

n =0

z n :

2. O serie de numere comlpexe

1

X

z n se nume ste convergentºa dac aº sirul

n =1

sumelor sale par tiale S n = z 1 + z 2 + ::: + z n este convergent Ón C : Œn mod

echivalent (Ón virtutea faptului c aº C este un spa tiu Banach) avem

z n este convergentºa dacºa si numai dacºa este Ón-

1

X

Teorema I.6 : Seria

n =1

deplinitºa condi tia de tip Cauchy:

8"> 0 9n " 2 N astfel Ónc‚t 8k 2 N si 8n n " avem jz n +1 + z n +2 + :::z n +k j <

":

Observa tia I.5: Scriind, de exemplu, Öecare termen z n Ón forma algebric aº

z n = x n + y n ; putem descompune sirul sumelor par tiale a seriei sub forma

S n = (x 1 + x 2 + :::x n ) + i(y 1 + y 2 + :::y n ); deci studiul seriei complexe

z n

1

X

n =1

revine la studiul seriilor reale

1

X

n

=1

x n si

1

X

n

=1

y n : Œn caz de convergen t aº avem

1

X

n

=1

z n =

1

X

n

=1

x n + i

1

X

n

=1

y

n :

11

I.7. Punctul de la inÖnit. Sfera lui Riemann

Mul timea R a numerelor reale se completeazaº prin dou aº puncte, anume 1 si +1; ob tin‚ndu-se dreapta realaº Óncheiata.º Œn mod similar putem completa mul timea C ; dar printr-un singur punct, notat 1 , ob tin‚ndu-se planul complex extins sau planul lui Gauss. Vom nota C 1 = C [ f1g:Aceasta se poate topologiza la r‚ndul ei. DeÖni tia I.12: Prin vecin atateº a punctului 1 vom Ón telege orice mul time V C 1 care con tine exteriorul unui disc, deci V 2 V (1) dac aº exist aº " > 0 astfel Ónc‚t V C 8 D (0; " ) (Ögura I.8):

astfel Ónc‚t V C 8 D (0 ; " ) (Ögura I.8) : Figura I.8 Œn

Figura I.8

Œn cele ce urmeaz aº vom exprima faptul c aº un sir de numere complexe are limita 1 :

DeÖni tia I.13 : Un sir (z n ) n 2N C are limita 1 (sau diverge la 1) dac a:º

8V 2 V (1 ) 9n V 2 N astfel

Vom nota z n ! 1. Teorema I.8: Un sir (z n ) n 2N C are limita 1 dacºa si numai dacºa

Ónc‚t 8n n V ;x n 2 V:

R

jz n j ! +1 sau, echivalent,

z n 6= 0; 8n 2 N ( sau Óncep‚nd cu un rang n 0 ) si 1 ! 0:

z

n

12

A sa cum pentru mul timea numerelor complexe am gasitº o imagine geome- tric a,º anume planul complex, am dori s aº punem Ón eviden taº un model geometric si pentru mul timea C 1 : Vom arataº c aº pentru aceasta poate Ö aleas aº o sferaº din R 3 : Pentru u surin ta calculelor vom considera sfera cu centrul Ón origine si de raz aº 1; adic aº sfera unitate, pe care o vom nota cu S 3 (0; 1) (aceast aº alegere Óns aº nu este esen tiala,º demonstra tia put‚ndu-se adapta si pentru alte sfere din R 3 ). Vom descrie aceastaº coresponden taº bijectivaº dintre C 1 si S 3 (0; 1) mai Ónt‚i printr-o construc tie geometric a:º Öe sistemul de coordonate Ón R 3 dat de originea O si axele de cooronate x 1 ;x 2 ;x 3 : Notamº cu N punctul de coordonate (0; 0; 1) ; pe care Ól vom numi polul nord al sferei. Vom identiÖca planul x 1 Ox 2 cu planul complex, deci orice punct de coordonate (x 1 ;x 2 ; 0) poate Ö identiÖcat cu punctul de aÖx z = x 1 + ix 2 : Fie acum M (x 1 ;x 2 ;x 3 ) un punct oarecare de pe S 3 (0; 1) ; diferit de N: Dreapta MN intersecteaz aº planul x 1 Ox 2 Óntr-un punct P de aÖx z (Ögura I.9): Consideramº aplica tia deÖnitaº geometric astfel:

: S 3 (0; 1) ! C 1 ; (M ) =

P; dac aº M 6= N;

1 ; dac aº M = N:

Vom numi aceast aº aplica tie proiec tia stereograÖcºa.

aceast aº aplica tie proiec tia stereograÖcºa. Figura I.9 Teorema I.7 : Aplicatia proiectie
aceast aº aplica tie proiec tia stereograÖcºa. Figura I.9 Teorema I.7 : Aplicatia proiectie
aceast aº aplica tie proiec tia stereograÖcºa. Figura I.9 Teorema I.7 : Aplicatia proiectie
aceast aº aplica tie proiec tia stereograÖcºa. Figura I.9 Teorema I.7 : Aplicatia proiectie

Figura I.9

Teorema I.7: Aplicatia proiectie stereograÖcºa este un bijec tie Óntre sfera unitate S 3 (0; 1) si planul complex extins C 1 .

Vom reveni asupra mul timii C 1 Ón capitolul urm ator.º

13

Capitolul al II-lea Func tii complexe de o variabil aº complexaº II.1. Limitaº si continuitate pentru func tii complexe

O func tie complexaº este o func tie f : D C ! C ; deci pentru orice z 2 D avem f (z ) 2 C ; astfel f (z ) = u (z ) + iv (z ); unde u; v : D ! R : Prin identiÖ- carea lui C cu R 2 (adic aº f ac‚ndº identiÖcarea x + iy (x; y )), putem considera mul timea D ca Öind o submul time a lui R 2 :

Deci f (x + iy ) = u (x; y ) + iv (x; y ); cu u; v : D R 2 ! R : Rezultatele de baz aº referitoare la func tiile reale de dou aº variabile reale se consideraº stiute. Vom adapta Ón continuare unele deÖni tii cunoscute din cazul real Ón contextul func tiilor complexe.

DeÖni tia II.1: Fie f : D C ! C si z 0 punct de acumulare pentru mul timea D: Spunem c aº func tia f are limita l Ón punctul z 0 dac aº pentru orice sir (z n ) n 2N D; z n 6= z 0 cu z n ! z 0 avem f (z n ) ! l: Scriem lim f (z ) = l:

Damº unele reguli de calcul, similare cu cele din R :

Proprietaº ti (opera tii cu limite):

I . Fie f; g : D C ! C ; z 0 punct de acumulare

pentru D:

z !z o

Dacºa existºa lim 0 f (z ) = l 1 ; lim 0 g (z ) = l 2 cu l 1 ;l 2 2 C atunci:

1)

2)

3) Dacºa g (z ) 6= 0 pe o vecinºatate a lui z 0 si l 2 6= 0;atunci existºa lim

z

!z

z

!z

Existºa lim 0 ( f + g )(z ) = l 1 + l 2 ; oricare ar Ö scalarii , 2 C ;

Existºa lim 0 (f g )(z ) = l 1 l 2 ;

z

!z

z

!z

g

z !z 0 f

(z ) =

l 1

l 2 :

II. Dacºa f : D C ! E C ; g : E ! C ; z 0 este punct de acumulare pentru D si existºa lim 0 f (z ) = l; iar l este punct de acumulare pentru mul timea

f (D ); cu f (z ) 6= l pe o vecinºatate a lui z 0 si existºa lim !l g (w ) = l 1 ; atunci func tia

z

!z

w

g f : D ! C are limitºa Ón z 0 si lim 0 (g f )(z ) = l 1 :

Limitele din proprietatea de mai sus sunt Önite; facem conven tia a + 1 = 1 pentru orice a 2 C ; iar cazul 1 + 1 este nedeterminat. Deasemenea 1 1 = 1 ;

a

dac aº a 6= 0 si 1 = 1 pentru a 6= 1. Cazul 0 0 este nedeterminat. DeÖni tia II.2: Fie f : D C ; z 0 2 D: f se numeste continuºa Ón z 0 dac aº pentru orice sir (z n ) n D; z n ! z 0 avem f (z n ) ! f (z 0 ):

Observa tia II.1: Dac aº z 0 este punct de acumulare pentru D , atunci f este continu aº in z 0 dac aº si numai dacaº existaº lim 0 f (z ) = f (z 0 ):

Dacaº z 0 este punct izolat pentru D , atunci f este Ón mod sigur continu aº Ón

z 0 :

z

!z

1 = 1 dac aº a 6= 0 ; iar 0 1 este caz de nedeterminare. Convenim ca a = 1

0

a

z

!z

Proprietaº ti (opera tii cu func tii continue):

1. Dacºa f; g : D ! C ; z 0 2 D si f; g sunt continue Ón z 0 ; atunci f + g si f g sunt continue Ón z 0 :

14

Dacºa Ón plus g ( z 0 ) 6= 0; atunci este bine deÖnitºa func tia a lui z 0 si este continuºa Ón z 0 :

f g pe o vecinºatate

2. Dacºa f : D C ! E C ; g : E ! C ; z 0 2 D; f continuºa Ón z 0 si g

continuºa Ón w 0 = f ( z 0 ); atunci

g f : D ! C este continuºa Ón z 0 :

Œn mod speciÖc are loc urmatoareaº teorem a:º Teorema II.1 (caracterizarea limitei si continuit aº tii Ón C ):

Fie f : D C ! C ; f (x + iy ) = u (x; y ) + iv (x; y ):

1) Dacºa z 0 = x 0 +iy 0 este punct de acumulare pentru D; atunci existºa lim 0 f (z ) =

z

!z

l 1 + il 2 dacºa si numai dacºa existºa

(

lim x 0 ;y 0 ) u (x; y ) = l 1 si

x;y ) !(

(

lim x 0 ;y 0 ) v (x; y ) = l 2 :

x;y ) !(

2) Dacºa z 0 2 D; f este continuºa Ón z 0 dacºa si numai dacºa u; v sunt continue Ón (x 0 ;y 0 ):.

Teorema II:2 : Proiec tia streograÖcºa deÖnitºa Ón paragraful I.7 este un home- omorÖsm Óntre sfera lui Riemann S 3 (0; 1) si planul complex extins C 1 :

Observa tia II.2: Dacaº dou aº mul timi D si E sunt homeomorfe (adic aº dac aº existaº Óntre ele un homeomorÖsm ) atunci structura topologic aº de pe una dintre mul timi se trasportaº prin Ón structura topologic aº a celeilalte. Astfel mul timile deschise, Ónchise, compacte, conexe ale lui D sunt duse prin Ón mul timi de acela si tip ale lui E:

II.2. Derivabilitatea si diferen tiabilitatea func tiilor complexe

Vom considera Ón cele ce urmeaz aº mul timea deschis aº si conexaº D C . Dac aº D nu este conexa,º se realizeaz aº studiul pe Öecare component aº conexaº a lui D:

DeÖni tia II.3: Fie f : D C ! C ; z 0 2 D:

1) Prin derivata func tiei f Ón punctul z 0 Ón telegem Ñnum arulîº (unic) din

; atunci c‚nd aceastaº

limit aº exista.º 2) Func tia f se nume ste derivabilºa Ón z 0 dac aº f 0 (z 0 ) 2 C :

3) Spunem c aº f este olomorfºa pe D dac aº f este derivabilaº Ón orice punct al lui D:

C [ f1g ; notat cu f 0 (z 0 ); unde f 0 (z 0 ) = lim

f ( z ) f ( z 0 )

z z 0

z !z 0

4) f se nume ste diferentiabil ºa Ón z 0 dac aº exist aº 2 C si ! : D ! C ; cu lim 0 ! (z ) = ! (z 0 ) = 0 ; astfel Ónc‚t

z

!z

f (z ) = f (z 0 ) + (z z 0 ) + ! (z )(z z 0 ); 8z 2 D:

Observa tia II.3: Ideea de baz aº Ón deÖni tia func tiilor diferen tiabile este de a aproxima, atunci c‚nd este posibil, func tiile complexe prin func tii mai simple si anume prin func tii aÖne. Cu notatiile de mai sus, o asemenea functie aÖnaº este d f (z ; z 0 ) = f (z 0 ) + (z z 0 ):

15

Teorema II.3: Fie f : D C ! C ; z 0 2 D: Functia

f este derivabilºa Ón

z 0 dacºa si numai dacºa f este diferen tiabil

ºa Ón z 0 :

Œn plus, constanta din deÖnitia diferen tiabilit

Leg aturaº

ºa tii este A = f 0 (z 0 ):

dintre derivabilitate si continuitate este similaraº cu cea din R :

Teorema II.4: Fie f : D C ! C derivabilºa Ón z 0 2 D: Atunci f este continuºa Ón z 0 :

Proprietatea II.1 (opera tii cu func tii derivabile ):

I. Fie f; g : D C ! C ; z 0 2 D; f; g derivabile Ón z 0 : Atunci:

1)

f

+ g este derivabilºa Ón z 0 cu (f + g ) 0 (z 0 ) = f 0 (z 0 ) + g 0 (z 0 );

2)

f g este derivabilºa Ón z 0 si (f g ) 0 (z 0 ) = f 0 (z 0 ) g (z 0 ) + f (z 0 ) g 0 (z 0 );

3) Dacºa Ón plus g (z 0 ) 6= 0 ; atunci f este derivabilºa Ón z 0 unde

g

f 0 (z 0 ) = f 0 (z 0 ) g (z 0 ) f (z 0 ) g 0 (z 0 )

g

g 2 (z 0 )

:

w 0 = f (z 0 ): Dacºa f este derivabilºa Ón z 0 si g este derivabilºa Ón w 0 ; atunci g f

este derivabilºa

din C ; f : D ! E bijec tie, z 0 2 D si inversa f 0 (z 0 ) 6= 0:

Dacºa f este derivabilºa Ón z 0 ; atunci f 1 este derivabilºa Ón w 0 = f (z 0 ) si are loc:

deschise, z 0 2 D si

II. Fie f : D ! E; g : E ! C ; D; E C mul timi

Ón z 0 cu (g f ) 0 (z 0 ) = g 0 (f (z 0 )) f 0 (z 0 ):

III. Fie D; E mul timi

f 1 : E ! D continuºa astfel Ónc‚t

deschise

(f 1 ) 0 (w 0 ) =

1 1

f 0 (z 0 ) = f 0 (f 1 (w 0 )) :

Reamintim c aº o func tie : D R 2 ! R este diferen tiabilaº Óntr-un punct

(x 0 ;y 0 ) 2 D dac aº existaº 1 si 2 2 R si existaº ! k : D ! R ; k = 1; 2; cu

(

lim x 0 ;y 0 ) ! k (x; y ) = ! k (x 0 ;y 0 ) = 0 astfel Ónc‚t:

x;y ) !(

(x; y ) = (x 0 ;y 0 ) + 1 (x x 0 ) + 2 (y