Curs 1

-una dintre trăsăturile specifice adolescenței este folosirea căii socio-emoționale în luarea
deciziilor,
- Adolescenții pot avea un optimism iluzoriu în privința posibilității lor de a schimba lumea,
Recomandari pentru parinti si profesori -Intelegere,Empatie toleranta ,suport gandire
pozitiva,optimism
Noi moduri de cogniție: gândirea reflexivă și postformală
 Dezvoltarea metacogniției
 Dezvoltarea inteligenței emoționale
Dezvoltarea identitară și criza de maturitate

Curs 2

Liceenii nu au doar cunoștințe declarative și procedurale, ci știu și să explice sau să

problematizeze, pornind de la întrebarea ”de ce”. Așa cum sugerează Jerome Bruner,
interesul elevilor pentru învățare apare atunci când profesorii sunt capabili să stimuleze
curiozitatea epistemică și să îi conecteze pe elevi cu aplicațiile concrete ale informațiilor
transmise.
- motivația învățării – care este influențată în mare măsură de calitatea predării
- Motivația intrinsecă versus extrinsecă – cu cât profesorii vor realiza lecții cât mai
atractive/stimulative, cu atât liceeni vor experimenta plăcerea de a învăța de dragul învățării
- Cum contribuie fiecare la îndeplinirea propriului vis de perspectivă?
- profesorii să le ofere suportul necesar celor care au performanțe sub potențialul lor din cauza
stilului ego-defensiv

Curs 3

- elevii sa fie stimulați să construiască explicații, să raționeze pe baza evidențelor,

făcând conexiuni, să privească lucrurile din mai multe perspective, pentru ca sa se produca
intelegerea profunda
- Importanța stimulării nu doar a abilităților de problem-solving, ci și de problem-finding
 Curs 4

Criza specifică celui de-al V-lea stadiu de dezvoltare psihosocială/identitară este identitate vs.
confuzie de rol
- Erikson consideră că rezolvarea crizei identitare în adolescență depinde de gestionarea unor
provocări fundamentale ca: alegerea unei ocupații (vezi rolul toxic al părinților care aleg ei în
locul adolescentului) și interiorizarea valorilor (ideologiei) după care se vor ghida în viață.
Juan Marcia descrie patru stări identitare:
 1. Identitate difuză/confuză
 2. Identitate prescrisă/forclusă
 3. Identitate de tip moratorium
 4. Identitate dobândită
Starea identitară difuză/confuză
 Se caracterizează prin absența angajamentului și a crizei
identitare.
 Dezvoltare deficitară, stil defensiv, bazat pe evitarea problemelor și nu încercarea de
rezolvare
 Nesiguranță, lipsa de perspectivă și speranță,
 Vulnerabilitate față de presiunile externe
 Locul controlului extern (cauzele succeselor și eșecurilor
 Neîncredere în sine și complexitate cognitivă scăzută sunt atribuite factorilor externi,
necontrolabili)
 Parinții nu discută despre viitor și adolescenții nu reflectă asupra opțiunilor pe care ar
putea să le aibă

Starea identitară prescrisă/forclusă

 Angajare fără criză
 Relații afective apropiate cu părinții – aceștia au tendințe hiperprotectoare; descurajează
exprimarea punctelor de vedere personal
 Adolescenții imită valorile parentale, preiau scenariul/traseul
propus de părinți, fără să-și pună problema dacă ei înșiși se
regăsesc în acel scenariu
 Devin iritați dacă sunt contraziși
 Nu au deschidere pentru idei sau experimente noi
 Gândirea analitică este superficială
 Se conformează așteptărilor unor persoane semnificative

Starea identitară de tip moratorium

 Experimentarea crizei fără angajare

 Reflectare profundă asupra alternativelor și compatibilității dintre propriul profil și
cernitele pentru diversele opțiuni – explorarea angajamentelor definitorii pentru identitate
 Deschidere către noi experiențe
 Îndeplinesc din ce în ce mai multe sarcini, fără a mai simți nevoia de sprijin emoțional –
aceasta este o reflexie a dobândirii autonomiei
 Atitudine ambivalentă față de părinți, conflicte pasagere, pe fondul stresului generat de
criză. În plus, este vorba despre scepticism, adică adolescenții nu au siguranța că au selectat
cele mai bune alternative
 Stima de sine ridicată îi ajută să depășească perioada relativ stresantă, inerentă crizei
specifice stării identitare de tip moratorium

Starea identitară dobândită

 Depășirea crizei și luarea deciziei legate de angajarea fermă într-un anumit traseu de viață

 Părinții acestora nu au exercitat presiuni și i-au sprijinit să devină autonomi

 Divergențele sunt explorate în contextul comunicării bazate pe ideile împărtășite de
ambele părți
 Adolescenții care au ajuns la această stare identitară au o stimă de sine pozitivă și o
rezistență mai ridicată la stres
Adolescenții nu au nevoie de traiectorii accelerate sau amânate din cauza unor adulți care,
deși se consideră bine intenționați, fără să își dea seama ”falsifică” sau interzic accesul la
experiențe care îi vor face pe tineri să simtă că într-adevăr și-au descoperit sensul în viață

Curs 4

Analiza gândurilor deformatoare (cogniții iraționale) și substituirea cu gânduri realiste

 Exemple de astfel de gânduri:
Maximizarea eșecurilor și diminuarea succeselor
Abstracția selectivă
Suprageneralizarea
Personalizarea
Adolescenții lipsiți de încredere în sine
 Se concentrează asupra defectelor, neputințelor
 Își auotoîntrețin imaginea de sine negativă, comparându-se mereu cu cei care au succes
 Consideră că nu merită să fie fericiți și iubiți de ceilalți
 Le este greu să gestioneze criticile și adesea ajung să personalizeze
 În fața provocărilor, dificultăților au o atitudine defensivă, renunțând foarte ușor
 Se autoculpabilizează când nu reușesc, maximizând eșecurile și minimizând succesele
 Își inhibă motivația pentru succes pentru că nu au încredere că pot reuși
 Când nu se învinovățesc pe ei, îi învinovățesc pe ceilalți pentru propriile nereușite

Profesorii ; În loc să te simți trist, depășit și lipsit de speranță, mai bine să încerci să găsești
soluții – nu concentrare exclusivă pe problemă (autovictimizare), ci pe rezolvarea acesteia –
conștientizarea diferențelor și beneficiilor dintre aceste două moduri de a percepe experiențele
dificile
Criticile nu trebuie considerate drept atacuri la persoană, ci feed-back-
uri sau consultații gratuite prin care aflăm ce putem să schimbăm pentru
a fi din ce în ce mai eficienți
 Conștientizarea tendinței de a-i învinovăți pe alții și asumarea propriei
responsabilități și acceptarea că uneori nu reușești, ceea ce nu înseamnă
că ești o persoană lipsită de valoare
 Teama de eșec se estompează și chiar dispare când accepți că a greși
este absolut omenesc
 Încercarea de a se implica în activitățile care provoacă frica de a nu reuși, însă nu de dragul
reușitei, ci de dragul exersării, iar temerile se vor estompa încet-încet
 Reușita este influențată în cea mai mare măsură de autopercepție și de-
abia în al doilea rând de strategie – încrederea în sine stimulează motivația, întreține efortul
voluntar și depășirea obstacolelor
 Conștientizarea faptului că merită să fii iubit și apreciat, indiferent de
reușitele tale
 Curs 6
Surse de energie, activare cerebrala, emotii pozitive si implicit cresterea
increderii in sine prin dezvoltarea unor noi abilitati – invatarea unei limbi straine, practicarea
unui sport, unui nou hobby, etc
 Concentrarea asupra propriului set mental sau modul de autoprogramare mentală
Alte aspecte ale dezvoltării personale
 Conștientizarea importanței detașării de tendința de egocentrare
 Atitudini cooperante
 Grija față de nevoile celorlalți
 Altruism înseamnă să împarți cu ceilalți (sharing), dar și să-ți
pese de ceilalți (caring)
 Ajutorul dat celorlalți nu se referă întotdeauna la ceva
material, ci la suportul psihic oferit (atitudinea caldă, ascultarea activă, atitudine
împăciuitoare, absența criticii)
 Împărtășirea din propria experiență celorlalți (generativitate)

Sens in viata (Meaning in life)

 Conștientizarea scopului în viață sau ceea ce dă cu adevărat sens propriei vieți

 Conturarea a ceea ce adolescentul consideră că dorește
de la viața sa, din punct de vedere profesional, relațional, spiritual sau ca stil de viață.
 Percepția sensului în viață depinde de sistemul de valori pe care și l-a structurat
adolescentul. Mai precis, este vorba despre valorile spirituale, materiale,

Curs 7
Componenta subiectivă
Din cauza faptului că sursele de stres sunt mult mai mari decât în perioada copilăriei,
adolescenții pot să se confrunte pasager cu sentimentul de copleșire.
 De aceea sunt foarte importante sursele suportive (părinții, profesorii sau alte persoane
semnificative din viața adolescenților)
Dispoziția afectivă negativă este mai frecventă decât în copilărie
Emoțiile autoreflexive – rușinea și vinovăția
 Rușinea este mai frecvent experimentată de către adolescente (din cauza faptului că ele
învață foarte devreme că validarea lor depinde de aspectul fizic, atractivitatea fizică – body-
self). Presiunea socială pentru a se potrivi cu modelul cultural de frumusețe
feminină are efecte negative asupra unora dintre adolescente.
 Această presiune odată internalizată poate genera în anumite situații stări de anxietate
cronică și sau stări depresive sau chiar tulburări alimentare.
 Adolescenții ar trebui să învețe (în contextul influențelor socio-culturale) să prețuiască
rolul activ și nu în mod necesar aspectul fizic
Frecvența emoțiilor negative îndreptate spre sine, dublate de stima de sine scăzută și
absența suportului social pot duce la instalarea tendințelor/stărilor depresive
 Acest lucru se produce mai frecvent în cazul fetelor
 În mai mare măsură fetele decât băieții resimt o creștere a încărcăturii emoționale în
contextul relațiilor interpersonale (de colegialitate, prietenie, romantice)

Curs 8
1. Construirea unei relatii autentice:
 Adolescentii trebuie sa se simta iubiti si acceptati pentru a putea sa invete sa fie empatici
Parintii nu trebuie sa renunte la reguli si limite pentru a-i ajuta pe adolescenti sa devina
independenti, ci trebuie sa le adapteze nevoilor lor
Regula de aur:
 sa se comporte cu ceilalti asa cum ar dori ca ceilalti sa se comporte cu sine
Folosirea unor jocuri de rol prin care sa descifreze emotiile exprimate de partener,
pornind de la marcatorii corporali – gestica, expresia faciala
Curs 9

De menționat că alegerile prietenilor sunt influențate chiar și în adolescență de către

părinți, în primul rând prin calitatea relației pe care au reușit să o construiască cu propriii lor
copii și în al doilea rând prin modul în care își exercită controlul (autoritar, democratic sau
permisiv). De asemenea, contează comunitatea în care adolescentul trăiește – cartierul în care
locuiește, colegii de liceu. Astfel de aspecte pot fi adevărate resurse sau pot constitui o sursă
cu potențial negativ dacă este vorba de medii dezavantajate și întovărășirea cu adolescenți
care și-au structurat deja o personalitate antisocială.
Părinții suficient de buni sunt cei care cu iubire și din iubire pentru copiii lor i-au făcut să se
simtă acceptați necondiționat și de asemenea i-au învățat că trebuie să respecte anumite valori
și standarde acceptate social.

Curs 10
RELAȚIILE DEFICITARE ÎN ADOLESCENȚĂ. COMPORTAMENTUL
OPOZIȚIONAL, DEVIANȚĂ ȘI DELINCVENȚĂ
Stima de sine scăzută
Nevoi de afiliere și acceptare insuficient satisfăcute
Stare identitară confuză

Factori sociali

• Relațiile parentale/mediul familial

• Relațiile în fratrie
• Relațiile cu congenerii, colegii
• Influența mediului școlar
Adolescenții care simt că au un statut marginal, prea puțin confort, siguranță și autonomie în
relațiile cu părinții sau alte persoane semnificative, precum și un sentiment scăzut al
controlabilității propriei vieți se vor orienta din ce în ce mai mult către medii care le satisfac
astfel de nevoi – de apartenență, acceptare, respect, comunicare și afirmare.
Influența școlii

• S-a observat că liceele în care există un climat pozitiv și

cadrele didactice sunt angajate afectiv în ceea ce fac
(teacher affective engagement) riscul manifestării de
comportamente opoziționale, sfidătoare, agresive este
mai scăzut

• Profesorii vor evita etichetarea, nu vor crea joc psihologic

(care reflectă lupta pentru putere), vor gestiona corect
situațiile în care adolescenții se manifestă neadecvat
(opozițional, agresiv), folosind disciplinarea inductivă
 Curs 11

3⁄4 din bolile psihice debutează între 20 și 24 de ani

(etiologia: interacțiunea dintre factori ereditari și
de mediu)
 Dacă în adolescență s-au conturat trasee deviante, delictuale, în etapa adultă emergentă
acestea se consolidează
Încurajarea gândirii reflexive și a punerii de
întrebări

 Stimularea gândirii critice , respectiv a capacității

de a sesiza punctele nevralgice într-un discurs
explicativ și formularea de contraargumente

Cu alte cuvinte, valorificarea strategiilor de

predare se evidențiază prin măsura în care se
realizează implicarea activă a studenților

 Studenții să fie invitați să propună profesorului

noi teme de discuție

 Profesorul are rolul de ghid care orientează

activitatea psihică de învățare
Pentru stimularea participării active a
studenților se recomandă folosirea de: studii de
caz, lucrul în grupuri mici, învățarea prin
descoperire, proiecte de cercetare, activităţi
aplicative în ateliere sau laboratoare, abordarea de
teme actuale sau de perspectivă, cu caracter
aplicativ
Importanța oferirii de feedback, astfel încât
studenții să observe că relația didactică nu este
unilaterală și, de asemenea, să știe unde trebuie
să mai exerseze
 Importanța solicitării de feedback în legătură
cu modul în care studenții percep activitatea
profesorului (acesta trebuie să stimuleze
predarea reflexivă)

Profesorul universitar trebuie să stimuleze – prin

conținuturile predate și metodele și strategiile
didactice folosite – dezvoltarea învățării
autoreglate, motivației intrinseci (satisfacerea
nevoii de autoactualizare)

Învățarea ar trebui să se bazeze pe expertiză

partajată și implicit pe învățarea reciprocă.

 Profesorul poate fi considerat ca având un rol

orientativ, facilitator al învățării

.
 Studiu de caz

1. Analiza aspectelor psihologice

caracteristice cazului respectiv
2. Identificarea cauzelor care au
generat situatia problematica

Descoperirea funcțiilor comportamentului neadecvat

 Obtinerea unor beneficii sociale sau emotionale
 Evitarea unei sarcinii aversive, dificile, plictisitoare/ unor emotii
negative (frica, rusine, culpabilitate)/ situatii neplacute
 Pentru a obtine si evita simultan ceva
 Pentru a comunica ceva (o nevoie nesatisfacuta)
Orice comportament neadecvat se va mentine atat timp cat are o
functie

3. Elaborarea unui plan de intervenție

De retinut!

 Evitarea criticii, etichetarii, amenintarilor, moralizarii, ironizarii

 Pentru prevenirea blocajelor de comunicare vor fi folosite mesajele
descriptive (care descriu comportamentul, emotiile si
consecintele) in locul celor evaluative
 Ex: “cand nu îi lasi pe ceilalti in pace, ei devin nemultumiti,
furiosi” in loc de “esti foarte sacaitor”
 Folosirea metodelor de disciplinare pozitiva/inductiva

Direcți posibile pentru intervenție:

 Stimularea conduitei asertive, conștientizării propriilor emoții și ale

celorlalți
 Conștientizarea faptului că emoțiile influențează reacțiile
comportamentale. Mai precis, exprimarea emoțiilor trebuie să fie
făcută în mod adecvat (dezirabil social), evitându-se manifestările
bruște și necontrolate (primitive)
 Dezvoltarea abilitaților de rezolvare de probleme
 a) conștientizarea problemei,
 b) sesizarea intereselor tuturor persoanelor implicate,
 c) găsirea soluțiilor,
 d) evaluarea soluțiilor,
 e) alegerea soluției celei mai bune si
 f) aplicarea ei

Analiza 1

Analiza:Adolescenta-Studentia
Ce stim despre acest adolescent,familie ,relatie parentala
-statut socioeconomic al familiei
-inteligenta generala –lingvistica peste medie
-are incredere in el?eu academic?
Rezultatele la invatatura-se simte discriminat ,statut social? Rezultatele la invatatura reflecta
statutul ?are excese?
-parintii sunt suportivi?in incurajeaza? Mama este nemultumita de note ,sanctionat la note din
cauza statutului sau socioeconomic.
Este mama indreptatita sa se revolte?Ce stare identitara se afla la el? Este motivat?ce note
are? Dar relatia cu profesorii?este izolat ? are lipsa de abilitati de comunicare sociala? Starea
identitara este dobandita? Stie ce vrea sa faca in viata lui?
- de tip moratoriu –tatoneaza terenul-care este menirea lui in viata

2.cauze.
- el a interiorizat acea revolta facuta in evaluarea lui
-atitudinea profesorilor fata de el
A condus la demoralizare .Situatia stresanta s-a repetat de-a lungul anilor? Se inchide in sine?
Suprasaturare?emotii negative?
-absenteism scolar
Motivatie intriseca dar si extrinseca
A vrut sa-si confirme propria valoare
-a vrut sa-si compenseze umilintele din gimnaziu
Este un perfectionist?Ce fel de perfectionist?toxic sau pozitiv?
Nu doarme niciodata inaintea unui examen
Ce model a cautat in scolaritatea lui?
De ce are reactie agresiva in clasa VII-A?
Ce comportament au profesorii fata de el?
Feroce?dezinteresati? disproportionata?
Pedepse exagerate fata de el?ce solutie au ales fata de el?este una pedagogica?

Discutia in cancelarie-constientizarea calitatilor lui,sa le ceara ajutorul,sa aplice metode sa-l

ajute cu depasirea starii de revolta.
Ce ii explicam?are elevul acela vreo vina?
Ei traiesc mult mai intens anumite reactii.decat in copilarie ,stare de revolta intensa,el va avea
multe alte momente fata de justitia sociala.
Cum exprima furia? Adecvat sau nu? II explicam cum trebuie sa se controleze si sa actioneze
contra furiei,
Interventia restaurativa necesara?
Cum ar actiona directorul?
Sa renunte la reactiile primitive,Directorul sa actineze cu aplicarea de ore suplimentare
,curriculum la decizia scolii.Primaria poate sponsoriza astfel de activitati. Atitudinea asupra
profesorilor care nu actioneaza conmform.
Perioada de moratoriu-de a descoperire,trece la identitatea de tip moratoriu ,la una
dobandita ,constintizare adica.
A ajuns sa aiba incredere in el?
Rolul profesorului educational –sa ajute pe adolescenti sa se descopere sine
-starile identitare constientizate,tratate ,sa-I ajute sa le depaseasca
Consilierul scolar sa se ocupe de orientarea vocationala a elevului.
-Mersul la psiholog
-Propunerea pt imbunatatirearelatiilor cu colegii
Invatarea prin cooperare
 Cazul 2

Dorel si-a indreptat comportamentul dar doar la ora profesoarei care a devenit suportiva.
Ceilalti profesori foloseau santajul afectiv : te parasc doamnei.
1.nivelul psihologic-cogntiv,emotional,relational
- adolescent cu probleme de comportament
- problema cu disciplina si relationarea
- atrage atentia prin comportamente negative
- agresiune fizica si psihica la adresa colegilor
-testa limitele adultilor
Afectiv-emetii negative,neliniste,tristete,tensiuni interioare ,atragea antipatia colegilor sai
Nu isi putea controla impulsivitatea
-intuim ca emotiile ca autoreflexive nu erau traite intens de elev
-extrovertit si egocentrat
-absenta barierelor interne
-se perpetueaza cercul vicios
- nevoia creierului de placere ( dopamina )
- intarirea comportamentelor negative ( atentie de la profesori ).
Studiu de caz.
- trei secvente ,cauzele care duc la anumite comportamente nepotrivite in clasa
(sanctionarea nu ofera o rezolvare a conflictului )
1.din punct de vedere psihologic
2.intuim cauzele care au dus la comportamentul problematic
3..program,plan de remediere si ajutare a elevului.
-elev mult mai mare decat colegii sai (urias ,violent ,isi batea colegii . facea galagie in ore
-Esti iritant,nu pot sa te sufar
-m-ai adus in pragul nebuniei
- copil faimos in toata scoala pentru obrazniciile sale
- profesoara nu poate face asta mecanic
- trebuie sa porneasca de la o calitate
-elevul era un bun desenator –profesoara il supune pe dorel la anumite sarcini,apoi ii
multumea.
- nevoia de validare si apreciere din partea celorlati
- rezonanta dintre negativitate si strategiile pedagogice nepotrivite
- parintii poate erau prea autoritari-conduita in forta / agresivitate
- nevoia de afiliera nu era satisfacuta
- ( exclus ,frustrat,neintegrat ), tensiunea interioara , nelinistea erau accentuate)
- profesorii sau parintii nu au stimulat dezvoltatarea personala
- teama de neadecvare
Solutii
- profesoara a folosit metoda educatiei pozitive , a imbunatatit autoperceptia si perceptia
sociala a elevului
- profesorul sa faca diferenta intre persoana si comportamentul neadecvat