Drept Vamal

Odată cu declararea intenției R.M. a început să î-și creeze unități, de

marcarea teritoriului statului.
În anul 1991, legea cu privire la subordinile instituții vamale, avînd în
subordine 3 instituții vamale: Ungheni, Leușeni, Chișinău .
În 1992 sunt create 4 birouri noi în prmi cu România: Sculeni, Costești,
Cahul, Giurgiulești și 22 de puncte vamale în prim cu Ucraina.
În 1993 semnează un raport cu Ucraina ce ține de amplasarea și
activitatea punctelor de trecere vamale. Posturile vamale sunt
caracterizate în depedență de tipurile de transport ce pot traversa.
Teritoriul geografic al R.M. este și teritoriul vamal al acestui stat.
În 1993 se adoptă primul cod vamal și impune obligațiile sistemului
vamal și dreptul de aplicare, aplicarea liberului de vamă cu plasarea a
bunurilor marfare, mijloacelor de transport, totodată pune accent pe
stabilirea expres a regulilor vamale, forma acestor încălcări stabilește
sacțiunile, se stabilește pentru prima dată în actul legislativ.
Noțiunea de contraband -  este o infracțiune care constă în
introducerea sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau
mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal.
Înstituții vamale îi revine dreptul de control în frontier vamală, obligația
de apărare securității națiunei economice, precum și curmarea,
depistarea încălcărilor, regulilor vamale și contrabandei.
Promovarea politicilor vamale de comerț exterior impune reguli de
protejare a pieții interne și a producătorilor autohtoni.
Cadrul normativ legal pune accentual pe rersoana fizică ( organul vamal)
și persoana juridică (organ vamal). Dreptul vamal devine un sistem de
reglementări juridice bazat pe practicele valori existente mondiale
contemporane (1994) care a fost necesar aplicat și recunoscut inclusive
prin adaptare situații vamale. Utilizarea actelor de procedură vamală
identice sistemului vamal mondial.
La 04.09.1995 s-a semnat decret președintelui sistemului vamal, se
declară ziua lucrătorului vamal.
În 2000 R.M. aprobă noul cod vamal și legea cu privire la serviciul
organului vamal. Codul vamal nou apare ca sistem de norme juridice ce
urmează a fi adoptate în urma aprobări acestui cod vamal, care schimbă
conceptual legislația vamală aducînd aceasta în mare parte la standartele
europene de reglementare vamală, pune accent pe procedura vamală și
anume pe contol vamal, schimbă în esență sistemul de vămuire și
declarare, introduce noțiunea de dreptul intelectual, descrie procedura de
investigație vamală, include sistemul audit de dezvăluire.
Totodată anterior în 1997 a fost adoptat legea cu privire la tariful vamal
care vine cu noțiuni noi în aspectul reglementări vamale și anume cele 6
metode de determinarea valori în vamă, aplicarea taxei, calcularea
acestei, apare conceptual de origine a mărfurilor și impune tariff vamal
nou și noile reglementări a codului fiscal, aplicarea taxei pe valoare
adăugată(TVA).
R.M. aderă la acordul economic de liber schimb de mărfuri cu statele
CSI, bazat pe cunoașterea reciprocă de origine mărfurilor, bazat pe locul
producerii acestora și liberal schimb a acestora între state fără achitarea
taxei vamale, respectînd unele condiții.
În 2001 R.M. devine membru deplin a organizației mondiale a
comerțului.
În 2014 retificăm acordul cu uniunea europeană care presupune liber
schimb de mărfuri, aspectul unor norme economice, a fost acordul liber
schimb de mărfuri între R.M. și Turcia.
Postul vamal parte din structură vamală. Structura serviciului vamal al
R.M. este parte component a ministerului de Finanțe condus de către
aparatul central și prin erarhie birouri vamale. În R.M. avem 3 birouri
vamale: -centru, sud, nord, fiind conduse de către șefi birourilor vamale
numiți de directorul general și iarăși prin erarhie posturile vamale,
conduse de sefi posturilor vamale numiți de către directorul general.
Postul vamal activează în conformitate cu schema tehnologică aprobată
de către biroul vamal și acesta presupune procedura vamală aplicată de
către colaboratori în cadrul efectuări controlului vamal atît în aspectul
verificări persoanelor fizice ce traversează frontier vamală cît și a
persoanelor juridice ce transportă mărfuri. Sistema tehnologică
presupune numărul strict de colaboratori ce activează la acest post
precum și tehnologia de control aplicat. Respectarea schemei
tehnologice se pune în sarcina sefului de post și poate fi verificat de
către organul erarhic superior.
Acțiunile de procedură vamală sînt effectuate atît în cadrul frontierei
vamale cît și teritoriul vamal, în locurile stabilite de către organul vamal
și în orele stabilite de acesta. De exemplu posturile vamale de frontieră
cu regimul 24/7 și posturile interne 8/5 .
Controlul vamal poate fi efectuat și în alte locuri stabilite de către
organul vamal, teritoriul vamal este separate de frontiera vamală, iar
cadrul normative juridic al R.M. presupune organizarea zonelor
economice libere și a interpozitilor vamale, care î-și au teritoriul vamal
separate de restul teritoriului vamal al R.M., iar perimetru acestei zone
au statut echivalent cu frontiera vamală. Toate bunurile, mărfurile și
mijloacele de transport, care se află în teritoriul vamal, în spațiu aerean
sau subteran obligatoriu se vor declara organului vamal la introducerea
și scoaterea lor din acest teritoriu. Orice tip de marfă, bun sat u/t poate fi
scos sau introdus în teritoriu vamal daca acesta nu sunt restricționate de
a fi introdu-se, restricție se impunene provizoriu sau condiționată, sau
interzicerea totală de introducere a mărfurilor(de exemplu mărfurile cu
termenul expirat alterate toxice sau alte tipuri care pot afecta viața
animalelor, mediului înconjurător). Organul vamal î-și are atribuțiile sale
bazîndu-se pe calea , î-și întocmește planurile de activitate, propune spre
reglementare acte vamale, propune politici vamale, nu este în drept nici
o instituție din stat să intervină în activitatea vamală decît cu acordul
acestea. Totodată organul vamal colaborează cu toate instituțiile de stat
în aspectul aplicări, reglementări vamale.
Controlul vamal.Formele acestuia. Locul de efectuare
Controlul vamal aplicat în cadrul posturilor din frontiera vamală cu
scopul verificării legalității introducerei sau scoaterei bunurilor,
mărfurilor, mijloacelor de transport. Controlul vamal poate fi efectuat
strict în zona de control vamal, care este marcat cu inscrisuri și indică
asupra unui teritoriu unde poate fi aplicat codul vamal. Controlul
persoanelor fizice poate fi efectuat cu aplicarea unor instrumente, sistem
de control. Forma este stabilită de către colaboratorul vamal.
Efectuarea controlului se face obligatoriu transportări, declarării, se
declară bunurile personale, valuta, obiect de de bijuteriu. Declararea
mărfei transportate în cadrul tranzacțiilor econome externe se efectuează
prin procedura depunere vamale, prin alegerea un regim vamal,
prezentarea mărfurilor. Controlul vamal poate fi diferit datorită unor
reglementări juridice și aici pot fi aplicate forme de control parțial, total,
care depinde de criteriile selectate. Activitatea agentului economic, tipul
de marfă și nu în ultimul rind, originea costul mărfii, precum și
acreditarea agentului economic. Declararea poate fi de doua tipuri:
-scrisă, verbal.
Declararea verbală presupune declararea prin cuvinte fără întocmirea
actului de procedură vamală, iar declararea scrisă presupune întocmirea
obligatorie a unei declarație vamale cu prezentarea obligatorie a
bunurilor, mărfurilor, mijloacelor de transport.

Operațiunii Vamale
Regimuri vamale – reprezintă un ansamblu de norme de drept în
procedura vamală, ce determină statul juridic și mărfurilor în cadrul
tranzacțiilor externe.
Regimuri vamale: -definitive și suspensive
Regimul vamal definitive presupune achitarea obligatorie a dreptului de
import/export, obținerea și utilizarea definitivă a mărfurilor cu statut de
liberă circulație. Regimul vamal este solicitat de declarant( persoana
juridică înregistrată cu prevederile legislației R.M. cu calitate de agent
economic, este parte a tranzacției economice externe, poate să livreze
mărfuri din tranzacție în numele său cu condiția înregistrării obligatorie
în sistemul informațional și dispunerea de surse financiare în contul unic
al serviciului vamal, pentru achitarea dreptului vamal). Declarantul alege
regimul vamal prin depunerea declarației, pentru marfurile transportate,
intervine obligația de conformarea devamantului, proceduri de
devămuire și obligația de achitare.
Organul vamal este în drept să verifice, corectînd regimul vamal ales,
impune procedura necesară de a fi executată și încasează drepturile
vamale, după care mărfurile sunt plasate în liberă circulație.
Regim vamal suspensive sunt acele alese pentru operațiuni cu titlu
temporar și au ca scop suspendarea parțială a dreptului de import.
Regimul vamal definitiv, mărfurile introduse primesc statut numai după
achitarea integrală a dreptului de import și sunt aplicate măsurile de
politică economic.
Măsuriele de protecție economice sunte prevederi juridice aplicate cu
scopul permisiunei sau condițiilor de introducere a mărfurilor pe
teritoriu R.M. cu prezentarea unor acte ce presupune această permisiune.
La momentul obținerei drepturilor asupra măfurilor capătă statut de
mărfuri autohtone de origine R.M., acest statut permite doar utilizarea
mărfurilor, i-a aspectul politicii fiscal al R.M. și nu permite scutiri în alte
state cu care acesta este parte.
Regim vamal import presupune obligația de declarare a mărfurilor, cu
depunerea declarației vamale la organul vamal și executarea obligațiilor
vamale prevăzute.
Procedura vamală – devămuirei, prezentarea mărfurilor la biroul vamal
de destinație unde este înregistrat declarantul, fiind adresa juridică a
acestuia. După prezentarea mărfurilor se efectuează procedura de
devămuire și punerea acestora în libera circulație.
Regimul vamal export presupune scoaterea mărfurilor de pe teritoriul
R.M. fără obligația reintroducerii în teritoriu vamal și sunt admise la
export mărfurile care au fost produse în R.M. sau care anterior au fost
importate. Exportul se efectuează cu obligația achitării drepturilor de
export, iar liberul de vamă la momentul scoaterei acestora de pe
teritoriul vamal, traversînd frontiera vamală.
Regim vamal suspensive, mărfurile pot fi păstrate, prelucrate,
perfecționate sau admise provizoriu pentru folosirea provizorie. La fel se
include și trazitul care presupune transportarea mărfurilor.
Tranzitul este regim vamal prin aplicarea cărui mărfurile sunt
transportate sub supravegherea vamală, în condiția prezentării mărfurilor
la punctual destinației, intact în perioada timpului stabilit și cu
garantarea achitări dacă nu se efectuează sub acoperirea carnetului TIR.
Tranzitu este regimul vamal solicitat și la perfectarea acestui
colaboratorilor vamali stabilesc termenul de transport care nu va depăși
8 zile lucrătoare, reișind din tipul de transport, categoria de mărfuri,
distanța și condițiile climaterice, cu excepția garituri cu calea ferată, cu
termen de 8 zile obligatoriu.
Carnetul TIR presupune aplicarea convenției TIR ce acoperă garantat
financiar pe parcursul transportări mărfurilor în mărime de 50 000euro
pentru fiecare stat unde carnetul TIR î-și are acțiunea după fiecare
mărfuri și se vor plasa în alt regim vamal imediat în a doua zi. Trnzitul
se încheie cu sfîrșitul tranzacției, dacă cu carnetul TIR el se încheie la
sfîrșitul transportări mărfurilor, iar apoi se restituie în oficiul vamal.
Garanția aplicată în mărimea drept de import pentru mărfurile poate fi
depusă de către principalul obligat.
Regim vamal suspensiv, pentru păstrarea mărfurilor în antrepozitul
vamal. Antrepozit vamal este deposit autorizat de serviciul vamal în
scopul păstrării mărfurilor sub, cu garantarea acestora, achitarea drept
vamal.
Antrepozit se autorizează în condițiile de pe depunerea accesul la
mărfuri, fără permisiunea organului vamal în condițiia în care mărfurile
să păstrează sigilate, iar punerea la păstrare și scoaterea este posibilă cu
depunerea declarației vamale. Poate fi public, privată și gestionat de
către serviciul vamal.
-Depozitul vamal public este depozit unde pot fi păstrate mărfurile și
altor declaranți decît depozitarului.
-Depozitul vamal privat este depozitul unde pot fi păstrate doar
mărfurile depozitarului plasate de serviciul vamal.
Timpul de activitate: maxim 3 ani
Mărfurile plasate în depozit sunt supuse achitării garanției financiare în
mărimea drept de import, este valabil pînă la momentul scoaterii
mărfurilor, după scoatere acestea obligatoriu se vor plasa într-un alt
regim vamal.
Regim vamal suspensiv, prin aplicarea cărora mărfuri pot fi supuse unor
operațiunii de perfecționare sau prelucrare.
Perfecționarea activă- regim vamal ce permite utilizarea mărfurilor
străine cu scopul de prelucrare a acestora și scoaterea obligatorie.
Produse compesatorie-sunt mărfurile obținute după prelucrare, mărfurile
străine produse compesatorie caracteristic regimului cu condiția
respectării autorizății. Autorizația regimului se solicită de către
persoanel ce efectuează perfecționarea, condițiile sunt stabilite prin
raport de expertiză emisă de Comisia Securități de Comerț. Autorizația
se emite indicînd timpul necesar strict pentru scoaterea produselor
compesatorie.
Perfecționarea pasivă se aplică pe criteriile perfecționării active doar în
condiția cind mărfurile autohtone sunt scoase din teritoriul vamal cu
scopul perfecționării acestora și obiectivitatea introducerii produselor
obținute în teritoriul vamal, fără achitarea drept de import, este autorizat
care se eliberează declarantului în condiții respectării sistemului
tehnologic și timpul efectuării acestuia, precum respectarea materiei
prime exportate și produse compesatorie importate.
Transforamarea sub controlul vamal regim care permite mărfurilor
străine să fie utilizate pe teritoriul R.M. în operațiunii de transformare cu
condiția modificării naturii și stării în regim vamal perfecționat, fară
achitarea dreptului vamal, cu obligația amplasării a produselor
compesatorie într-un regim vamal definitive și achitarea dreptului de
import, este un regim autorizat fiind eliberat persoanei care o solicită în
condițiile în care mărfurile compesatorie să poată fi regăsită materia
primă importatoare.
Regim vamal suspensiv sunt admise mărfurii cu titlu provizoriu și se
numește admiterea temporal.
Regim vamal admiterea temporală în aplicarea căruia mărfurile străine
pot fi utilizate provizoriu în R.M. cu scutirea parțial/total de dreptul de
import, iar starea lor fizică să rămînă intactă cu excepția uzuri naturale.
Admiterea temporală presupune că dreptul de proprietate asupra
mărfurilor aparține altor persoane decît declarațiilor din R.M., mărfurile
nu pot fi vîndute, închiriate, utilizate, cu titlu difinitiv sau trecute în
proprietatea declarantului din R.M., pînă la plasarea regimului difinitiv.
Autorizația se elibereză pe 3 ani, fără scoaterea de pe teritoriul vamal al
R.M. Pot fi introdu-se mijloace de transport, utilaje și alte bunuri, nu pot
fi admise mărfurile care pot sa î-și piardă starea tehnică și fizică.
Admiterea temporală se aplică asupra mijloacelor de transport cu
condiția utilizării pe termen de 180 zile consecutiv pe 1 an ne fiind
modificată proprietatea asupra mijlocului de transport.
Regim vamal zona economica liberă este regimul vamal aplicat pentru
efectuarea acțiunilor comerciale într-un alt teritoriu vamal decît teritoriul
vamal R.M., dar care este parte a acestui teritoriu în condiții
preferențiale de politică econimică și vamală. Zonele economice libere
sunt create în urma adoptări de funcționare a zone economice libere
unde se stabilește teritoriul acestei zone, criteriile de funcționare,
preferințe și scutirile aplicate, termenul de funcționare a zonei
economice libere. Este condusă de către conducătorul numit de Guvern,
serviciul vamal stabilește organul vamal ce supraveghează activitatea
zonei economice libere reeșind din amplasarea teritorială a acestei zone.
Zona economică liberă stabilește genurile de activitatea, toate mărfurile
se efectuează cu depunerea declarației vamale către organul vamal care
supravegheză activitatea. Zona economică liberă poate fi efectuată
producerea, păstrarea, transportarea, perfecționarea, repararea și alte
genuri de activitate cu scutirea parțială a dreptului de import, precum și
scutirea achitării impoziturilor cu excepția plății sociale și impozit pe
venit.Teritoriul este îngrădit și se permite accesul doar cu acordul
organului vamal.
Regim vamal magazinul DUTI FREE este regimul prin aplicarea căruia
mărfurile străine sunt importate în R.M. cu scutirea totală de scutire
import și scutirea vînzării acestora, amplasat în zona de control vamal
amplasată în teritoriul vamal de frontieră. Duti Free este autorizat, iar
activitatea este licențiată. Autorizarea de către organul vamal presupune
dreptul a unități comerciale în zona de control vamal și realizarea
mărfurilor( atît străine cît și autohtone, care se vor considera plasatela
export) realizarea mărfurilor se face doar cu amănunt personal la
prezentarea actului de identitat. Duti Free prezintă darea de seamă
organului vamal, care indică asupra cantității mărfurilor realizate
inclusiv prin depunerea declarației vamale pentru acestea.

Destinații vamale
Abandon în favoarea statului presupune dreptul declarantului de a
abondona mărfurile destinate introducerei în teritoriul vamal pînă la
declararea acestei, din diferite motive. Abandon presupune abandonarea
mărfurilor cu titlu gratuit, cu posibilitatea utilizări conform destinației în
termenul de păstrare valabil. Pot fi acceptate după depunerea unei cereri
de către declarant, după se acceptă, toate cheltuelele sunt suportate de
către stat.
Distrugerea destinație autorizată se solicită piînă la etapa declarări,
presupune distrugerea mărfurilor în condiția că acestea, inclusiv
deșeurile obținute nu vor aduce daune vieții și sănătății oamenilor,
animalelor, flori și faunei. Autorizația distrugerei pînă la etapa cînd
mărfurile nu pot fi utilizate cu condiția într-un regim vamal definitiv.
Declararea vamală
Procedura de declarare a mărfurilor după alegerea regimului, pînă la
etapa obținerei de vamă. Regimul vamal se alege la declararea
mărfurilor, fiind aleasă modalitatea declarării și forma acesteia.
Declarația se face prin depunerea declarației vamale prin intermediul
brocherului vamal sau direct de către declarant.
Brocher vamal persoană juridică autorizată ce genul de activitate
licențiat pentru efectuarea proceduri de itentiere( între organ) cu scopul
declarării în cadrul tranzacției externe, este obligat să depună declarație
vamală în conform cu prevederile, să înscrie date ce țin de mărfurile
transportate, regimul vamal ales dă intermideze vămuirea.
Declarația vamală poate fi depusă pe suport de hîrtie sau în formă
electronică.
Declarația vamală este document unilateral către organul vamal cu
scopul declarării mărfurilor într-un regim vamal,după depunerea căruia
devine act juridic.
Declarația electronică poate fi examinată de către postul vamal de
frontieră înunele condiții, în cazul hîrtiei se finalizează la un post vamal
din R.M. sau la destinație. Mărfurile de la postul de frontieră pînă la
destinație sunt tranzit.
Procedura vămuire presupune riscurile vamale caracterizate prin culoare
vamală ce sunt atribuite mărfurilor în procedura de declarare.
Culoare Vamale: -verde, galben, roșu, albastru.
Criteri de selectivitate indică aupra procedure vamale care se aplică
asupra mărfurilor declarate. Vămuirea se finalizează de către organul
vamal prin libera circulație, se efectuează obligat în zona de control
vamal.
Terminale vamale mărfurile aflate în liberă circulație pot fi utilizate pe
teritoriul R.M. doar în condiția vămuire acestuia într-un regim vamal
difinitiv, indiferent dacă acestea au fost devămuite recent în același
regim.
Reglementare tarifară presupune aplicarea politice economice a
mărfurilor în cadrul tranzacțiilor, inclusive cu scopul aplicări de
devămuire a acestora și prevede determinarea originea a țări, valori în
vamă, mod de achitare taxei vamale.
Taxa vamală impozit incasat de organul vamal conform tarifului de
import. Taxa vamală și cota acestuia se stabilește de către Guvern pentru
toate tipurile de mărfuri conform cu tarifele vamale.
Tariful vamal nomenclator de mărfuri aplicat la import/export acestuia
în procedura de declarare, reprezintă cifra numeric stabilită prin
capitole/subcapitole a tarifului vamal, repartizat pe poziții tarifele.
Taxa vamală se calculează reeșind din tipul acestuia:
1. Advaloare (calculate în % față de valoarea mărfurilor)
2. Specifică (calculată în baza tarifului la unitatea de marfă)
3. Excepțională (se divizează în taxa specială, antidaping,
compesatorie)
 Taxa specială se aplică la mărfuri identice produse în R.M. în
cazul cînd importul poate afectă piața internă și producătorul
autohton.
 Taxa antidoping se aplică atunci cînd poate fi aplicată
procedura daping în cazul cind importul afectă piața internă
și producătorul autohton.
 Taxa compesatorie se aplică mărfurilor producererea căror în
statul export presupune compesații bănești din partea statului
import.
Valoarea în vamă este calculată stabilit pentru mărfurile importate sau
scoase din teritoriul vamal al R.M. și presupune suma ce stă la baza
stabilirii dreptului de import necesar, ar fi achitate în cadrul procedurii
de devămuire a mărfurilor, inclusive și la regim vamal suspensive cind
se vor calcula garanția financiară. Se calculează reeșind din elementul de
valoare care constituie cheltuielele suportate în cadru tranzacției
economice efectuate și anume cheltuielele procurarea mărfurile cu toate
elementele acestuia, inclusive ambalarea depozitarea de către vînzător
sau producător . Elementele ce țin de transportul mărfurilor și include în
sine cheltuielele încărcare/descărcare ori decîte ori se efectuează pe
parcursul transportări mărfurilor, cheltuielele suportate pentru actele de
transportare și procurare carnet TIR sau permis de traversare a unui stat
sau cheltuielele asigurare, cheltuielele pentru staționarea transportului la
fel taxele și impozetele achitate în țările de transit pînă la prima frontier
a R.M. Alte cheltuieli posibile cum ar fi intermedierea, asigurarea
mărfurilor, etc.
Valoarea în vamă depende de condițiile vînzare/cumpărare care ar fi fost
negociate între vînzător și cumpărător, elementele cum ar fi reduceri de
costurii de marfă, de livrare sau condiții impuse la vînzarea marfei
impuse cumpărătorului de vînzător. Valoarea vamală face parte din
conceptul reglementării tarifare sau impune niște regulii generale
aplicate în conformitate cu prevederile acordului general de tarife, taxa
care face parte din acordul comerț, membru a căreia este R.M. Se
stabilește în conformitate cu metodile de determinare a acestora al 6
număr sunt aplicate consecutive de la 1 pînă la 6 și presupune niște
proceduri de calcul, luîndu-se în considerație elementele de valoare.
1. În baza valorii tranzacțiilor, respectiv prețul plătit sau neplătit,
presupune aplicarea metodei nr. 1 metoda de bază la determinarea
valori în vamă pe principiile calculelor elementelor de valoare,
preț, transport declarate organului vamal, odată cu depunerea
declarației vamale cu depunerea declarații valori în vamă. Toate
elementele de valoare sunt dovedite prin acte comerciale de
transport care indică asupra prețului suportate în cadrul tranzacției
economice externe. Organul vamal acceptă valoarea dacă
consideră că prețul este veridic sau poate respinge dacă va
considera că valoarea insuficientă, totodată organul vamal este în
drept să solicite acte suplimentare pentru stabilirea corectitudinii
 declarării valoarei în vamă admiterea acesteia și vămuirea
mărfurilor.
2. În baza valori tranzacțiilor cu marfă identică, identitate în aspect
vamal se înțelege asemănarea în tocmai a mărfurilor în ceea ce ține
producătorul, țara de producere, denumirea mărfurilor, țara de
expediție, condițiile de livrare, reputația pe piața de desfacere.
Identitatea în procedura vamală presupune contrapunerea
mărfurilor identice în cazul cînd valoarea în vamă nu poate fi
stabilită prin metoda 1, în condiția că mărfurile identice nu au fost
importate mai tîrziu de 90 zile.
3. În baza tranzacțiilor cu marfă similară, presupune asemănarea
mărfurilor în ceea ce ține de producător, țara de origene, aspectele
fizice, denumire și reputația pe piață, cu excepția faptului că aceste
mărfuri pot fi interschimbabile, aceasta presupune că marfa poate
fi utilizată și în alte scopuri decît cele identice.
4. În baza prețului calculat, aceasta presupune o evaluare a
mărfurilor, inclusive prin examinarea costului matematic al
mărfurilor și cheltuielele suportate pentru acest cost la formarea lui
pînă la etapa finală. Această metodă poate fi utilizată doar în cazul
cînd lipsesc definitiv elementele de valoare sau pentru mărfurile
livrate de persoanele fizice, care nu pot face dovadă costului
acestora, prin careva acte fiscal(cec, bon fiscal sau alt document),
în cazul cănd se aplică metoda 4 organul vamal este obligat să
explice declarantului de ce a fost aplicată această metodă și să
prezinte probe în aspectul valori mărfurilor calculate.
5. Prețul calculat și metoda respectivă poate fi aplicată doar în cazul
cînd producătorul inclusiv exportatorul prezintă calcule ce
formează prețul mărfurilor la export și anume calculele materiei
prime, costul și a altor cheltuieli pînă la momentul exportului
acestor mărfuri din țară.
6. Metoda de rezervă, se aplică doar în cazul cînd nu pot fi aplicate
celelalte metode de aplicare în vamă și această metodă de regulă se
aplică cu elemente flexibile a primelor 5 metode de determinare a
valorilor aplicate în vamă, combinarea conceptuală a metodelor
între ele.
Valoarea în vamă se declară odată cu marfa paralel declarației
vamale în detaliu, care indică elementele de valoare ce au stat la
baza formării valoarei în vamă pentru mărfurile importate.
Obligația vamală presupune obligația declarantului față de stat și
ține de achitarea drepturilor vamale care constituie taxele vamale și
se excută nemijlocit în procedura vamală la declararea mărfurilor.
Obligația vamală intervine imediat din momentul declarării
mărfurilor în postul vamal de frontieră și se consideră stinsă în
cazul plasării mărfurilor într-un regim vamal definitiv cu achitarea
drepturilor vamale. Obligația vamală poate avea elemente de
scutire pentru neachitarea acesteia dacă scutirea este prevăzută de
către legislație în aspectul procedurei vamale expres sau după
efectuarea și prezentarea unor elemente de preferință care sunt
prevăzute în cadrul acordurilor economice internaționale la care
R.M. este parte. În cazul existenței unor elemente de preferință în
procedura vamală apare noțiunea de originea mărfurilor.
Originea mărfurilor prin definiția sa indică asupra ultimului loc de
producere a mărfurilor care este și ultima țară de producere
conceptual se presupune o producere definitivă sau produs finit și
ambalat, această producere poate fi efectuată și într-un grup de
state sau țări, ultimul stat fiind cel unde s-a finisat producerea.
Producerea mărfurilor definitive presupune executarea unor reguli
stricte prevăzute de aceste acorduri internaționale, regulile se
bazează pe costul mărfurilor atunci cînd se i-a în calcul costul
producerei și costul materiei prime sau volumul materiei prime
utilizate prevăzute expres ce se va regăsi obligatoriu în produsul
finit. Cel mai des întîlnite în R.M. în cadrul tranzacțiilor
economice externe este aplicarea prevederilor convenției statelor
CSI și acordul Uniuniei Europene în R.M. În cazul cînd se
consideră produse definitive din statele CSI din care face parte și
R.M. organul vamal este obligat la solicitarea declarantului să
emită certificat de originea producerii mărfurilor în R.M. și
 respectiv certificatele de origine scutesc de taxa vamală necesar a
fi aplicată la importul mărfurilor în statele care la fel sunt parte a
acordului. Pentru statele CSI se eliberează certificatul CT1 pentru
acordul statelor uniunii europene se elibereză certificatul EURO1
care permit preferințele pentru taxele vamale.

Încălcarea regulilor vamale. Frauda vamală

Toate abaterile de la legislația vamală a R.M. caracterizate prin
prezentarea sau introducerea în declarațiea vamală a informației eronate,
declararea neutentică a mărfurilor, cantității acestora, costului, eludarea
controlului vamal, tăinuirea de acesta mărfurilor, care produce
prejudiciu și nu constituie infracțiune se consideră încălcarea regulilor
vamale care sunt prevăzute de Cod Vamal și sunt sancționate la fel de
Codul Vamal sau prin aplicarea prevederilor Codului Vamal.
Contrabanda este infracțiune vamală ce ține de nedeclararea sau
declararea neautentică a mărfurilor, trecerea peste frontiera vamală
inrudînd controlul vamal a mărfurilor și substanțelor interzise, se
sancționează cu prevederile art. 249 CP al RM.
Organul vamal este intituție de drept și cu drepturi de anchetă fapt ce
permite organului vamal anchetarea cazurilor de încălcare sau
infracțiunilor, acestea sunt examinate în cadrul Direcției Încălcarea
regulilor vamale și fraudelor vamale.

Trecerea obiectelor, mărfurilor, mijloacelor de transport

peste frontiera vamală de către persoana fizică.
Persoana fizică este în drept să introducă sau să scoată mărfuri, mijloace
de transport de orice tip dacă această trecere nu contrazice legislația
vamală. Persoan fizică este în drept să transporte mărfuri personale și
bunuri ce-i aparțin sau mărfuri a cărăr valoare nu depășește 300euro la o
singură trecere(aeroport internațional 400euro) . Persoana fizică este în
drept să introducă în R.M. bijuterii de metal prețuase și pietre prețuase în
nr. de 5 unității diferite la o singură trecere, la fel este în drept să scoată
bijuterii de metal prețuase și pietre prețuase în nr. de 5 unității sau într-o
cantitate mai mare dacă acestea au fost procurate în R.M. și produse în
R.M. în condiția că valoarea lor nu depășește 10000euro. Persoana fizică
este în drept să indroducă valută valoarea cărora pentu nedeclararea
organului vamal nu va depăși 10000euro, iar declarată fiind la
introducere cantitatea nu este limitată. La scoatere este în drept să scoată
valută valoarea cărora pentu nedeclararea organului vamal nu va depăși
10000euro, pînă la 50000euro card bancar. Persoana fizică nu are
dreptul să introducă saou să scoată mărfuri ce constituie valori cultural,
persoana fizică este în drept să introducă mijloace de transport care după
data de 1 iulie vor putea avea orice vîrstă la fel este în drept să introducă
mijloc de transport cu termen provizoriu care poate fi utilizat în teritoriul
vamal al R.M. pe o perioadă de 180 de zile consecutive nefiind vîndute,
închiriate, cadonate etc. altei personae care a introdus-o. La expirarea
termenului de 180 zile persoana este obligată să scoată acest mijloc de
transport de pe teritoriul vamal al R.M. Persoana fizică este în drept să
importe mijloace de transport în scop personal în condiția dispunerea
dreptului de proprietate asupra acestora și achitării drepturilor vamale la
introducerea lor la postul vamal de frontieră.
Audit dezvăluire constituie controlul ulterior al mărfurilor după
estiparea procedurei de devămuire într-o perioadă de maxim 5 ani de
zile, controlul ulterior presupune un element de control financiar din
procedura vamală și cu elementele controlului financiar în conformitate
cu regulamentul Codului Fiscal. Controlul ulterior se efectuează de către
colaboratorii serviciului vamal în cadrul unui plan de control rațional sau
inopenat după caz, să efectuează verificarea actelor contabile inclusiv a
mărfurilor dacă acestea se păstrează în depozitul declarantului, după
finalizarea controlului ulterior se întocmește proces verbal de control
unde sunt indicate toate încălcările depistate cu sau fără stabilirea
achitării a unor drepturi de import suplimentare, acest process verbal se
aduce la cunoștința declarantului, acesta la rîndul său poate să-l conteste.
Marca comercială. Protejarea acesteia în cadrul procedurii vamale
Organul vamal este obligat să respecte dreptul mărci comerciale
înregistrate în R.M. in cadrul AGP, să intervină în cazul introducerii
unor marfuri ce au asupra sa aceste mărci comerciale sau elemntele
mărci comerciale, să interzică intruducerea dacă este efectuată de altă
persoană decît cea care a înregistrat această marcă comercială.