Sunteți pe pagina 1din 4

MATRICILE PROGRESIVE RAVEN

Curs 3

Aspecte teoretice
-Spearman a fost primul autor care a remarcat că testele care evaluează
aptitudinile şcolare (cum ar fi performanţele la matematică sau la scris-citit) tind
să coreleze la valoarea de 0,7 – 0,8.
-Pe baza acestor corelaţii, Spearman infera existenţa unui factor comun, general –
g – şi faptul că orice test face apel la acesta într-o măsură mai mică sau mai mare.
-Testele Matrici Progresive Raven (RPM) şi scalele de Vocabular au fost
construite cu scopul de a evalua simplu şi fără ambiguitate două componente ale
factorului g, identificate de Spearman - abilitatea eductivă şi abilitatea
reproductivă.

Abilitatea eductivă - Abilitatea reproductivă


 Abilitatea eductivă se referă la capacitatea de a discerne semnificaţia de
confuzie, de a crea noi insighturi, de a percepe şi de a identifica relaţii care
nu sunt vizibile imediat, de a genera noi concepte (în mare măsură non-
verbale) facilitând astfel manipularea problemelor complexe care implică
mai multe variabile dependente în mod mutual.
 Abilitatea reproductivă vizează capacitatea de recunoaştere şi reproducere
a unui material (în mare parte verbal) care reprezintă conceptele explicite,
verbalizabile ale unei culturi.
 Testele Matrici Progresive Raven au fost construite cu scopul de a
investiga influenţele genetice şi de mediu asupra celor două abilităţi,
precum şi consecinţele la nivel personal şi social ale acestora.
 Spearman - care în anul 1972 spunea că: „înţelegerea naturii abilităţii
eductive, respectiv reproductive (într-o manieră clară, în ceea ce priveşte
interacţiunile lor permanente şi legăturile genetice) ar însemna pentru
ramura psihologiei care abordează studiul abilităţilor individuale începutul
unei noi ere” - a concluzionat că natura, originile şi consecinţele celor
două abilităţi sunt foarte diferite.
 Aşa cum a recunoscut şi Horn, una nu este o formă „cristalizată” a
celeilalte, însă ele interacţionează, fiind în general dependente de
constructele dobândite, în timp ce abilitatea de a integra informaţia este
adesea dependentă de capacitatea individului de a extrage înţelesul dintr-
un material lipsit de sens.
 J.C. Raven, descrie MPR ca “teste de percepţie şi gândire clară” (Raven,
Raven & Court, 1991).
 Fiecare problemă a scalei este o “sursă” a unui sistem de gândire, în timp
ce ordinea în care sunt prezentate problemele oferă o instruire în
modalitatea de operare.

Variante ale testului


Matricile Progresive Standard (SPM) – publicate în 1938 şi revizuite în 1956
Matricile Progresive Colorate (CPM) – publicate în 1947 şi revizuite în 1956
Matricile Progresive Avansate (APM) – publicate în 1943 şi revizuite în 1962
Matricile Progresive Standard (MPS).
-MPS cuprind cinci seturi (A, B, C, D, şi E) de câte 12 itemi. Fiecare set începe cu
un item simplu, a cărui rezolvare este cât se poate de evidentă.
-Itemii care urmează se bazează pe procesele implicate în rezolvarea celor
anteriori, astfel, progresiv, aceştia devenind din ce în ce mai dificili.
-Testul este administrat într-o manieră standard. Sunt cinci seturi de itemi de
dificultate progresivă, rezolvarea lor presupunând o învăţare din experienţa
câştigată sau ‘învăţare potenţială’.
-Acest format ciclic, permite psihologului să evalueze consistenţa intelectuală a
unei persoane de-a lungul celor cinci linii de gândire. Lungimea testului este
suficientă pentru ca să permită o analiză de profunzime.

Matricile Progresive Color. (MPC).

-În acest caz, între seturile A şi B a fost introdus un set nou de probleme, Ab.
Acesta a fost astfel proiectat încât să investigheze cu precizie procesele
intelectuale a copiilor, persoanelor retardate mintal şi vârstnicilor. Maniera color
de prezentare a testului captează atenţia, acesta devine spontan mai interesant şi
evită utilizarea unor prea multe instrucţiuni verbale.
-Performanţa pe Setul Ab depinde de capacitatea subiectului de completare a unor
patternuri continue şi care se complică treptat. În cazul Setului Ab, succesul
depinde de capacitatea subiectului de a vedea figuri discrete ca întreguri spaţiale şi
să aleagă acele figuri care completează desenul. Setul B se bazează pe sesizarea de
analogii, el identifică subiecţii care pot sau nu să gândească în aceşti termeni.
Câteva probleme din setul B sunt de acelaşi ordin de dificultate cu problemele din
Setul C, D şi E din MPS.

Matricile Progresive Avansate (MPA).

-MPA este destinat examinării subiecţilor cu nivel educaţional superior, a căror


scoruri se situează printre primele 25% din populaţie.
-MPA evaluează rapid şi precis rapiditatea cu care operează funcţiile intelectuale.
-Setul I al MPA conţine 12 probleme şi este utilizat ca mijloc de instruire,
ilustrând metoda de lucru cu MPA. El poate fi utilizat, cu restricţie de timp sau cu
timp nelimitat pentru a obţine un index rapid al aptitudinilor intelectuale sau
eficienţei. Setul I poate fi urmat imediat (unii cercetători preferă să lase un interval
de timp mai mare – chiar o zi) de Setul II.
-Setul II conţine 36 de probleme, aranjate într-o ordine crescătoare de dificultate.
În funcţie de obiectivul urmărit, se poate calcula un index/scor de eficienţă
intelectuală.

Matricile Progresive Standard (MPS)


-A fost publicat prima dată în anul 1938.
-MPS se dorea a fi o probă potrivită pentru compararea oamenilor, sau sesizarea
diferenţelor individuale cu privire la capacitatea de observare şi claritatea gândirii.
-J.C. Raven precizează că testul său nu măsoară pur şi simplu o performanţă
intelectuală, ci o capacitate generală de organizare a ‘Gestalt-ului’şi de integrare a
relaţiilor.
-În mod obişnuit, MPS este administrat împreună cu Scala de Vocabular Mill Hill
(SVMH) sau orice altă scală de vocabular consacrată cerinţelor culturale în care se
utilizează testul. Pe parcursul celui de-al doilea război mondial, cu MPS au fost
testaţi peste cca 3 milioane de recruţi. Deşi prin popularitatea pe care o are a
devenit o probă cunoscută, ea este şi astăzi utilizată pe scară largă.

Testul SPM
-Este un test omogen de inteligenţă generală.
-Este construit astfel încât să acopere niveluri variate (slab, mijlociu, bun) ale
abilităţii mintale şi să fie aplicabil la toate vârstele (copii, adulţi, bătrâni),
indiferent de nivelul de şcolarizare, naţionalitate sau condiţie fizică.

Prezentarea testului
-Cuprind un număr de 60 de itemi, distribuiţi în 5 seturi de câte 12 itemi fiecare,
ce sunt dispuşi în ordinea crescândă a dificultăţii.
-Fiecare item este prezentat pe o pagină separată şi constă dintr-o figură sau o
structură logică de figuri abstracte ori simboluri din care lipseşte o parte.
-Dedesuptul acestora se află un număr de 6 sau 8 alternative de răspuns.
-Sarcina subiectului este de a identifica răspunsul care completează logic figura
sau structura.

5 serii a câte 12 matrici


A. Stabilire de relaţii în structura matricii continue
B. Analogii între perechile de figuri ale matricii
C. Schimbări progresive în figurile matricii
D. Permutări, regrupări de figuri în interiorul matricii
E. Descompuneri în elemente ale figurilor matricii

Seria A
-Cuprinde matrici statice cu modele omogene
-Stabilirea de relaţii în structura matricei continue
-Subiectul poate să găsească figura unică necesară pentru completarea matricei
prin analiza şi sinteza perceptivă fină a elementelor matricei, înţelegerea relaţiilor
dintre elementele structurii, identificarea părţilor lacunare, compararea părţilor
lacunare cu fiecare dintre cele şase date în matrice.
Seria B
-Analogii între perechile de figuri ale matricei, care se realizează prin diferenţierea
treptată a elementelor.
-Fiecare matrice se compune din 4 elemente (cel de-al patrulea lipseşte).
-În itemii B1 şi B2 cele 4 părţi ale matricii sunt identice.
-În itemii următori elementele diferă şi formează un întreg cu o structură
relaţională logică.
-Sarcina subiectului constă în descoperirea analogiei între două figuri (stabilirea
relaţiilor), prin diferenţierea treptată a elementelor (capacitatea de a concepe
simetria între figuri).
Seria C
-Schimbări progresive în figurile matricei.
-Este formată din matrici a câte 9 elemente ordonate (3X3), din care unul lipseşte.
-Probele seriei se rezolvă prin descoperirea schimbărilor progresive ale figurilor în
interiorul matricii.
-Figurile prezintă modificări continue de poziţie şi schimbări spaţiale dinamice,
care determină îmbogăţirea figurilor atât pe plan orizontal, cât şi vertical
(totalizarea elementelor noi în figura care lipseşte).
-Răspunsul corect se alege din 8 posibilităţi.
Seria D
-Permutări, regrupări de figuri în interiorul matricei.
-Probele sunt repartizate după principiul restructurării figurilor pe plan orizontal şi
vertical.
-Rezolvarea corectă presupune urmărirea regularităţii consecutive a figurilor şi
alternarea lor în structura matricei (descoperirea criteriilor schimbării complexe).

Seria E
-Descompuneri în elemente ale figurilor matricei.
-Probele acestei serii se rezolvă prin operaţii de abstractizare şi sinteză dinamică
ce au loc în procesul gândirii superioare.
-Se cere observarea evoluţiei complexe, cantitative şi calitative, a şirurilor cinetice
(dinamice).
-Elementul care lipseşte poate fi completat pe bază de operaţii algebrice (adunare,
scădere) efectuate asupra elementelor matricii.

Administrarea MPS
-MPS poate fi administrat de la 6 ani, ca probă individuală sau colectivă, cu timp
nelimitat sau limitat. (când se urmăreşte efectuarea unei diagnoze în scop clinic, se
recomandă administrarea probei fără limită de timp.
-În scopuri de selecţie profesională sau avizare pe post etc., examinarea cu limită
de timp este recomandată.
-Când MPS sunt utilizate fără limită de timp, ele investighează mai mult
capacitatea de observare şi gândire clară.
-În examinarea individuală, psihologul poate înregistra timpul de parcurgere
integrală a probei (în general MPS este rezolvat într-un timp mediu de 40-50
minute – 60 de minute este considerat un ritm de rezolvare normal). Sub 30 de ani
ritmul de rezolvare este mai rapid (30-35 minute).