ANNIJL I. , MAIÚ S. V. 1871. - 30.

Abonamentul:
. 3 n.
. 8
6 . 15
. 30

Manuscriptele Scrisori
nepublicate se vor nefrancate se vora
arde. refusa
10
Redactiunea Administratiunea, Strada Nr. 11.

nuod sistemü, care nu vede tata, oprobria va avea ; domnia Comunei presintata pe
PE SE
chiara statele cele mal bar- ce , Este privita ca soldato
bare selbatice. introduse bande culege. pabile, ca o
de pentru a maltrata a caractera ambitiosa, energica. La 1864
ce face puterea durabilitatea bate onorabill ; umplu termina scóla de
nu forta bru- cu mal nea conscolaril a doua or-
abusivi in opiniunea dine, armata. Din Metz,
saariat admi- tóra cu invasiuni cu era sub Bazaine, avu
nistrativi , niel bandele, sabieT ; face alegerile Cercurile politice sunta escitate de fericirea se de la
ocupatiunile str6ine. Ceea ce face cu bata cu baioneta ; idea congresil Bordeaux. Este latiune. Trecu partea Comunei,
durabilitatea guverml, rsbunarea a face necunoscuta Gambeta par- pentru Thiers nu voise
este legilor garantia ca se alégä, la , la parlamenta de dele- me gradula de colonela, ce 'I dedese
este respectula , a face Franciei, care Gambetta. In o
justitiel, a a ca se la Pitescl , forma fela de contra-adunanta tre Times, d. Rossel declar prin
este, forta morale a Pitescenilorti Crajovenilora, D. nationale, cu de a umplea capitulatiunea Parisuhh ori-ce
natiunel, prin care Manolache Costache Epurénu!! ! . . . cuna intre netoleranta de armath este
póte atrage stima , iubirea in- este destula , pentru la Versailles negatiunea In revolutiune din acea
crederea , natiunex , a vedea fie-cine ce este ce voesce a Parisului. Comuna prepara din matura meditath In con-
bine-cuventarea generatiunelorú guvernula actuale. este pentru Parisianl, surprin- tra vechel ordine sociale In contra
sinte viitóre, lauda destulú pentru a se vedea semtimintele, Din decoratiunea Ca- acum de mi§ele-
istoria in voma cugetarile scopula ce urmaresce gu- se cine póte pre- sce Din aceste vorbe resulta
vedea aceste consacrate de vernula actuale , pentru a se vedea simti ce sufere d. Rossel, din puntula de vedere
, la la tóte semtimintele séle pentru dreptate, mo- la sociale, politica nationale, pertine
guvernele. Voma vedea ralitate opiniunea publica. Este séle? Finis patriae, ireconcialabill. ce-
nele rele , pentru a In nu lora este,
unula altula, jertfa stu- venea guvernula actuale , in midi, nu sunt, cari de principia, puritanti de
a credinte, jertfa de a se resema pe natiune opi- acesta sórtel; sunt o ambitiuue
a esceselora de putere, pre- niunea publich, pe dreptate pe mo- propril Franciei, din a
Germania.
unula ralitate , se . . . . uci- ese acesta de
altuld atatea pe cel cari ordonata ca Cine n'a Comisiunea parlamentului se
se omóre in Pitesci plansettl, ce prin de de lege la Al-
Cuza Oton, , ale urme sangeróse Europa unula din mal sacia Lotaringia. Diversele partite
Bomba o Isabela, Macsimilian próspete publicist al J. deliberata aceste ultime
marele a memoria nóstra, ale umbre Lemoinne, de spritä Se póte prevedea de acum legea,
tintele imperatort, Napoleon , resbunare ! . . . de caracteca democratica, cum cu nu va pre-
pentru nu Sa-I de bine guvernului nostru! sunt patria sa. Din neferi- judeca destinata viitóre a pro-
spiritula dea Ne ca nucum-va ce cire, aduce sine vincie va sci asigure
tisfactiune opiniunel publice. pu§ca baioneta contra matiunea ch anula cooperatiunea pentru constitutiu-
Déca lua istoria In mang, fratilora , nu le intrebuinteze acea vicisitudine, prin care nea In intervala, Impera-
vedea natiunile , ca indi- contra amicilonl a incetata a putere a torele, prin ministruhl responsa-
momentele lord de amortire nu ni se este vina spre a sustine esistinta unul bile, va esercita puterea administrativa
de desceptare, ele to- §inea proprietarilonl marl de de a duoa ordine. aprópe se pare esecutiva, precum puterea legis-
momenta, s'a ales d. lumea scie mi- s'a unita, spre a grabi a- acésta din unire cu
causatoril relelelora intrebuintate prin de cesta procesa de disolutiune. consiliula federale.
aruncati in o sine de pentru a face ca interna, legalitatea Times publica o de la Co-
de regenerare de fericire triumfe, nenorocita dis- insurectiunea, legitimistii, orleanistil, penhaga, care o

societatea natiunelora candidatura faimosnlul imperialistil, federalistii, adunanta s'a Danemarca Prusia,
ferinde. gerosulul protegiata; d. Manolache tionale Comuna, tóte pe din causa
situatiune se Costache Epurénu , de eterna uci- trecute care atata se Danemarca, che-
§i gatóre Lumea scie rádica, ca imaginea invidiata pentru districtele
Guvernula de la a brutale, a nationall a
ace, nesocotinda totula , dispretuinda cea "mare nu póte
päsurile, dorintele d'a-una resista , baionetei d'asupra state ale
Italia.
interesele
conducendu-se de betia brutale, forta Nu moderna recunósce prea
a , nu o data, pro- o episoda, care fi desarmata bine dispositiunile guvernulul
chiara cela pentru de politica. favorabili guver-
pentru a pe ce se Rossel este adevra unulü din la Roma. voiesce se
introduse Ro- actuale ! Sange oprobrit a fenomenele cele insemnabill ce de din Francia ,

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
pentru a accelera strómutare, starea de anarchie care et, cu sel reactiuni, nu patrie,
la conclusiunea este nenorocita Romanie strigoil poporulut lege, Dumneleü.
Se crede orgia de resbunare pe Gr. P. Serrurie.
se va face peste o luna. a cu a mi- pentru uciderea
nisteriulul actuale, cea mal mare parte din
urniAtórea relatiune
ni s'a ca se ajunge la manii aceia, pe noroculd sat Dum-
spre pu- a A. Oncescu :
din naintea alegerilort, spre a vota libertatea 'i a ajutatd d'a putea
Mari 1871, 30.
din causa de a prescrie legea, trebue folositorl la
nu s'a publica. publicam se scóle de bucu- patriel se
in se d'a se face unelte spre grabirea uci-
INTERNE.
patrie de , altil, in
cu demnitate privescil cumt blestematult monstru Convocatt de
Cartea sacra a sta necontenitt, va dura capete batjocoresce restig- prin adresa sea la Octombrid
Constitutiunea lorti, a alegerea, jurult nesce chiart nouó- 1870, relativa la realegerea nuot
devenitt o tinta de criminale pentru asicurarea cu aprópe, Isus-Chis- Comunale , conformitatea
guvernelord reactionare ce sec- de tost In legel electorall, la ora
la carma de la armati d'a romane, altil, res- prin acea adresá, la lo-
spre sugrumarea drep- lupta de desperare ce negresitt cu iubire devotamentil de de desti-
turilort publice ; nu contra coló- la el de de natt pentru
de la acea ne numeróse de legitiml ad- prea din
de trisa memorie, in téra politict, contra aceia de persecutarl CompunOndu-se biuroult , alegaoril,
tra puterea esecutiva, bandeloril de suferinte de de pe strîmta ce se presentl, a de
sare, o a sa tite, dirigiate patronate sub per- spinoasa cate a adevrului cu votarea potrivitt legel. La
din alegerile dea de ci contra ora 4 post-meridiane,
rilord consilielord ju- din adica, lupta pen- se Urna ; s'a
detene spre batjocorirea politie, geandarmerie, sergenti de o- tru principit nu admi- majoritatea voturilord
peirea ; pompiert, minis- indispensabile de pe cale at in persóna
prin arbitra- municipalt, numal atuncl ad- lescu , 4 ;

ra anti-nationala a minis- electorall sub armele de civica, se cu pu- Panaitescu Lupascu

terielort de reactiune care, din neno- armata dé linie, procurort de aceeast natura, nu 11 , Insó d. George Ni-
rocire, ail administratd de instructiune, cu legea sipénu , 7, d.
la acea acumt, so- gura mare de cu bata de Teinasescu , prof. superiorti, 4 , cele-
cietatea nu numaI se , pretutindent, note mise- alte voturi ope-
fórte 4ioa 'n mare si mal proprit este numal atuncl ratiunea biuroult
,

in tóte basele sale morale ma- sfiire, cu tur- tóte electorale a procest de la
teriale, a se bare libertatea a- domnesce numal este procesulul verbale,
amenintata, ca de la era legerilort, suntt de libertatea legea electoraló ; In urma
sale, esistinta tate sangerósele scene tru toil alegótoril o potriva, se regula de
politic ; cute la tóte alegerile de sub minis- partituld onorab. Comitett , a
guvernuld reactiunel, - ordine compust de alegtorieu se recomanda la
tuale nóstre, celt alegerile comunale la 18 April% morale , a aprobare.
alt viitoruhd Ro- anult - d'a-una, sub din
s'a abtinutt,
minister, Ghica,
bandele
Mirare de 6 de
de puterea este o de onorabill ale- d. Stoiculescu, onorabile,
atata , In de ministerialif ban- nu voteze cu la data acestia nu
din diti electorali de je- batele, pututt ocupa
invederatt din cele de politienesci tott urnele cu de bilete. de majoritatea ace-
patru marginase a le Capita- maltratati, o comune , lucru ce
nu mM pott de a- infecte torturatt, patrie, precumt amt unt Dumnezet, respectuost mi-
verea, de onórea , chiard de de procurort de de ins- só actualea Constitutiune ce nistru de interne.
viéta ; violarile de domici- tructiune tott de- pott permite Nu scimt, nu cunóscemil, care
jafurile, tott feluld pusl la puscárie. d'a contribui prin ce opresce
de ce de la pentru mine, candt scamotatt falsificatt de ca Stoiculescu, de a
electoralf, pe ministril cu- criminala arbitraria, la constru- Urbe? vreme alegerea
de de parchetil, se tedarea Romania chiart irea de tradarea sea a fostt prin filiarea
temere durerea prin punerea patriel mele, ci mó d'a vota. urma nu s'a ivitt
Pasvantoglu ; Manolache Epurénu toc- Nu de cele Ce
cea de as- mai colegiuld I-it din la dreptult met, de lege, intervalt de 6 de nu s'a
curatt despotic D-sea a ci, complini procedurele de
putere esecutiva a nóstre, nu o omucideri curga, parti- divine, protestezt lu- urma d. Stoicu-
alegere de ciparea mea la asenlinea infer- din tóte puterile mele la
sintatiunea voesce a face, ci o nalt simulacru de alegere, fi o contra bat- virtutea electorale l'a
comedie spre reesirea-I, prin care, contra criminale ce puterea esecutiva . . . Este sat nu, acesta a
ce prett, la scopu-I monstruost pen- consciintet contribui numal de face necontenitil majoritatea De
pentru la spargerea de capete, la constitutilmil legilort este , nu care
infamelord de brate, la schilodirea la uciderea mele ! motivult, care nu
de lord seculart; a vre'o pucint, cuvintele mele, pentru et indeplinirea détoriilord ? de nu
sub guver- de la
de alegerl, pe asa, atuncl nu mal
ne de ca celt actua- cu mine; este de totl timpti Romania va voi só mal trebue
le, unt de Capi- de ratiunea celt su- pe le
suna posibile ; de lege nu vrea a monstruó- lele, nu le o

www.dacoromanica.ro
 A duoa intrebare care ne mare pretü va sculpta nu putea da forma sea
permitemg a o face ministru bine naturale. naturale, astea, are
este, electorale prevede des- Abia se care, sce de man, LA COLEGIUL II.
de de trebue mare ostenéla, ca le
sunt de ajutórele de : de voig face Arge§. Boerescu.
; pentru ce - Majestate, escelenta sea, d. de fie-cine are Nicu Mortun.
Panaitescn Lupescu, cu Moltke va cu face de M
sunta nisce a-
-- Ventura.
simpli intocmal. La declaratiune, re-
George Nisipénu, cu 7
d. pentru necaji tramise - Dimtrie Constandinescu.
numat, trece de
alesg, contra tutorü disposi-
- ?

escelinta sea d. de la zucht-haus pe

Cahul. -
Costake A. Boranescu.
Costake Epureanu.
Moltke este va ani
tiuniloni
pentru
fórte facile
destulg de
de
- Antaki.

- Nicolae Guran.
Aceste considerante m'a - Nicu Alcaz.
ca apreciarea TEORII - Scarlat Mavrogheni.
nistru pe so- - Ghita Urdareanu.
destult de serióse, din tóte pun- Ialomita. - Rhetoridi.
tele de privire. ALFABETICU DIN DICTIONARULU POLITICU ALU - Nicu Ceaur Asian.
De din Ilfov. - Marcovicl.
d. Stoiculescu nu va pu- Ismail. - Dimitrie P. Ecenomu.
tea ocupa
terminarea
'nainte
pentru de-
Adunare
A.
o mare ,
-
Muscel. - N. Crezzulescu.
de de de gura,
putatt; nu da cre- Némtu. -- Gr.
din dupe ce
sgomote
vota dupe
Oltu. - C.
'nainte d'a ni se dovedi contra- Prahova. - N. Homoriceanu.
s'alegú de de de zapcii,
Putna. D.
de voie, prin bate, prin
respectulg - St. C. Falcoianu.
Pentru plata ostenelii, 'n
a
de destulti pentru
- Chintescu.
incredintate acestea ; de aceea
le pune slujbu§óre,
- Agaricl.
amü d. Stoiculescu
Bez de nu treb§óre.
- Ursula.
va fi de pus Tecuci. - Nanu.
l'a B. - Anino0anu.
in a onorabilitate Boeri, sunt de care sunt de cerg - G. Racovita.
tóte sperantele lora. guverne natiunea, printr'o grea de - Greceanu.
A. Oncescu. In dupe o scie Vla§ca. -
Avea prea mare : prin
instinctulut naturalg
INTERNE rea a generalg. TELEGRAFWE
de pentru
- Angina se pare a se
cu capete la
stinge. Casurile de di- VERSAILLES, Adunarea
In nu se de ur-
a adoptattr unanimitate
Patria e
In urmarea unorü in Mol- propunerea ca casa lui Thiers,
davia, Pru- Comuna
C.
tuld Jijia se cu cheltuiala
Constitutiunea este o
la S'a propunerea ca Camera
nu este stare o
construitg Republica este
va tranti-o la
de ferU, una din cele guvernamêntulg Camera a
Dictatura viitóre,
de arte a propu-
Dér' sunt naivl téra, ce se
Stroussberg, a fost luatg de la comisiunile
nu vdii c'a cu !

a visitattt de Ca-
Maria Sa. Nu déca morel
a de a Maioritatea s'a
Aluatulg din
dupg Déca Sa minoritate asupra pro-
Domnl, care natiunea, nu-I voesce,
nu scimü Grousset; a-
Dérü care-I domene
va fi datü. proclamatiune
Penteo acésta e de
cele a a-
ce dinastie 'n lume ca-T proprietara,
Parisulut care, procla-
Pe pe natiune, pe'ntréga
TATI De multe restuniate.
matiunea, va combate
Rom.
Bismarck-Moltke. - La fribegindd din a
intórcerea Berlin, ca Dérg 'n PARIS, 15 Maig. Ver-
de pentru sate- S liberatuld poporti. este de eficace;
st, Pe la astI pribegi la proteste, partea Parisulut, la Ost la Sud-
le faca posele d-lorg Bismarck la téra, gonesce, la manifeste. Ost, nu se póte locui. Obusele
Moltke de marmura, Dinastia este buna, ce favon, cadg pretutindeni stri-
in Pentru ce jóce lume. Dra-
o ne peluld tricolorg nu falfae
n'a pe cea-l-ala adio dinastie; pra Luarea
ceea ce a a da (Va urma). Montrouge este imininte.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU

REDUCERE
CEL MAI MARE DE CALDE DE
Strada Polita No. 6, peste de
CARTI DE JOCU STABILIMENT casarma - Se
DE INAINTE FIE-CARE PEREKE DE CUSATURA onor. asigurând cea
PRECIUL DE 9 LEI VECHI al PEPE mare si unti
ce se in de la 6 ore di-
Strada Coltel No. 30, s'a minéta la 7 ore séra, cele de pu-
nostru se strada pe Strada
No. 10, precum la No. 5, sala Slätinénu, unde
la 12 ore séra, de abur
se de cusáture, pentru dame Vinerea de la 7-12 ore.
se acum.
GUTTMANN.
de cat de maline , prompt, so- (15-9 I. M. PAPADAKI.
LA moderate.

CALEA No. 20, IN CASELE

CASELE
din strada
a3 Subt acest nume, sub-semnatul am deschis
HALLEvisoriti,
D'AUCTION
ce putea a gäsi o alta localitate
Sf.
2
No. 28,
pase de trel
este de strada de
No. 24, de A se
Manea-Brutaru, a- care, asemenea stabilimente din cele insemnate ale prin adresa pentru
póte produce cumpgrgri de in partide din timp in de pe la publice, ocasiunea de procura articolele
250 oca necesarie cu la D. Bosianu, stra-
sta- da , vis-à-vis de
bilimentti pentru cultivarea
crescerea se FABULOSU EFTINE hanu
tea de Casatie.
la Cur-
la DoritoriI Hala d'anetinne aduce la cunoscinta onor. se péte de (3)
contractgrile incheiate cele mai renumite case din mai osebire
sunt rugati a se grgbi strgintate pentru (rufgrie) pentru detai-
ce nu sämânta. 2 pentru dame trusouri complecte, de procura de la Hala d'Auctiuue aceste
alte articole. Acestü este deja in stare ticole mare invitându'i a se adresa de aci 'na-
a concura toti acei cari desfaceri la HALA care e sorgintea lem-
E casele de 40-50 la va proba la Hala d'auctiune avantagiósg. ngrie de bradti pentru case
strada Onor. Publicü este asemenea vie a se convinge Hala d'Auctiune este unica sorginte in se de Dorito-
No. , cele din
§i Bucuresci de póte cumpéra cele mai bune eftine. se adresa la D-nu
Rinoceru, No. 8. A NB. Din se tipári anunciurl separate despre sosirea nouelorü transporturl de ce ne putea Pappa, strada Sf.
chiar ele. (7. procura pe cale eftiná. - Preciuri corente se No. 9, etajulü de sus. (1)

LA DE AURU, STRADA LIPSCANI

MAGASINULU
I
bine prompt onestú. Cu deosebire atentiunea consumatorl le-ah
la isvórele cele acreditate, primi in cursulti
de Curg.
Cu Zaharii, de Presburg de cu Vanilie, de si Verona, de Unt-de-lemnurf de Nizza,
cualitate superiórd , indigene in mare asortimenta Toscana si Grecia, Chocolatd, Sardine in cutil, Liqueururf, Absinte, Cognac, Arac,
cele bune de Bra§ovil, de Sirmia, de Arad altele.
Sunt positiune a din piata acésta.
frecate se la totti-d'a-una bune cu eftine, cea cualitate de Grund
pentru precum Cement veritabilg de Portland in cantitate mare. (13 2s.)

yINURI ALBE MAI MARE DE iliec,utórnuesrbuerrag-,

de cea
de 2, 4
qualitate,
8 any, se cu
HAINE BARBATESCI BUCURESCI
de thesaurh, efecte promisiunI de
alte de
române streine se se
vadra butoiu, preciu- coltul Covaci coltul Covaci vinde la D-nu MAURICE HORNSTAIN,
cele moderate la sub- No. 10. No. 10. strada Concordia-noud,
, strada Am primit pentru sesonul de No. 10.
Mágureanu, vechi- :: Asemenea avanség asupra
mea qualitatea de orI-ce
Christodor birta§.
JACHETE avantagióse. (24-15 2d.)
renumitele pardesiurt la STRAMUTARE DE DOMICILIU
DOCTOR MAMOS
clientelele mele domi-
Strada No. 16 , casa Nacu, fagnele cele moderne preturile mai eftine de unde. ciliul CROITORIE de DAME
biserica Consulta (36-25 este strada Carol
de la 7-9 (6) (strada francesa) No. 6.

PROCTOR LINCOLN
din Romania pentru din fabrica, Domnil
Strada Nr. 9, Cassa Sporer, Nr.9.
de locomobile , de machine de secerat, ne
comandele, a li se putea procura la (15-8

Calea No. 23 vis-à-vis de

Strada Selari Nr.20 SOCIETATEA DE ASIGITRARE HOTELUL
DEAL
ALB
DE VINZARE
AStICURAZIONI DIN , calea
onóre la cunoscinta onor. societate
de cualitate cea Nr. ,
contra pagubelor provenite din
C.
via
F. ZIPSER, conditiunile cele favorabili.-Invit dér pe de la o
Postia.
Calea Mogo No. 23. România,

Gerante resp. Typ. Fr. Thiel, Strada No. 11.

www.dacoromanica.ro