alia (scris ?i pronun?at la fel ?i �n limba italiana: i'ta?
lja), oficial Republica
italiana (in italiana Repubblica italiana),[11][12][13][14] este un stat unitar, republica parlamentara, aflat �n Europa de Sud. Ea acopera o arie de 301.338 km� ?i are o clima temperata; datorita formei par?ii sale continentale, este denumita pe plan intern lo Stivale (�Cizma�).[15][16] Cu 61 de milioane de locuitori, este a cincea cea mai populata ?ara a Europei. Italia este o ?ara dezvoltata[17] ?i are a treia cea mai mare economie din zona Euro ?i a opta din lume dupa PIB nominal.[18]
Din vremurile antice, culturile etrusca, Magna Graecia ?i altele au �nflorit pe
teritoriul actual al Italiei, p�na c�nd au fost �n cele din urma absorbite de Roma, care timp de secole a ramas centrul politic ?i religios al civiliza?iei occidentale, capitala Imperiului Roman ?i apoi centrul cre?tinismului. �n Evul Mediu �ntunecat, Peninsula Italica s-a confruntat cu dezastruoase invazii ale triburilor barbare, dar �ncep�nd cu secolul al XI-lea, numeroase ora?e-stat italiene?(en) au �nceput sa �nfloreasca practic�nd naviga?ie, comer? ?i �ntre?in�nd institu?ii bancare (capitalismul modern �?i are originile �n Italia medievala).[19] Mai ales �n timpul Rena?terii, cultura italiana a �nflorit, produc�nd carturari, arti?ti ?i polima?i ca Leonardo da Vinci, Galileo, Michelangelo ?i Machiavelli.[20] Exploratorii italieni ca Marco Polo, Columb ?i Vespucci au descoperit noi rute catre Orientul �ndepartat ?i catre Lumea Noua, contribuind la epoca marilor descoperiri pentru europeni.[21] Totu?i, Italia a ramas fragmentata �n numeroase state aflate �n razboi unele cu celelalte de-a lungul �ntregii Epoci Medievale, ceea ce le-a facut sa cada u?or prada marilor puteri europene, ca Spania, Fran?a, ? i apoi Austria.[22] Italia va intra astfel �ntr-o lunga perioada de declin p�na la jumatatea secolului al XIX-lea.[22]
Dupa diferite tentative nereu?ite, razboaiele al doilea ?i al treilea?(en) pentru
independen?a Italiei s-au soldat cu unificarea a mare parte din Italia actuala �ntre 1859�1866.[23] �ncep�nd cu sf�r?itul secolului al XIX-lea ?i p�na la �nceputul secolului al XX-lea, noul Regat al Italiei s-a industrializat rapid ?i ? i-a format un imperiu colonial, devenind Mare Putere.[24][25] Italia sudica ?i rurala au ramas �n mare parte �nsa excluse de la industrializare, aliment�nd o diaspora?(en) mare ?i influenta. �n ciuda victoriei din Primul Razboi Mondial, Italia a intrat �ntr-o perioada de criza economica ?i agita?ie sociala, care a favorizat apari?ia unei dictaturi fasciste �n 1922. Participarea ulterioara la al Doilea Razboi Mondial de partea Axei s-a sf�r?it cu o �nfr�ngere militara, distrugere economica ?i un razboi civil. �n anii care au urmat, Italia a abolit monarhia, a restaurat democra?ia ?i s-a bucurat de o explozie economica?(en), devenind astfel una dintre cele mai dezvoltate ?ari[26][27][28][29] ?i a