Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Grila Analiza Medicamentului 2010 2011 Sem I
Teste Grila Analiza Medicamentului 2010 2011 Sem I
TITULARCURS
ASIST.UNIV.DR.COSMINROSCA
1 i.,
\j)L. t (-(s.t--.
")
$EFCATEDRA
CONF.UNIV.DR.LAURABUCUR
t
,flr,
Aplicatiile spectrofotometriei in IR la identificarea si dozarea medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
Analiza si controlul medicamentelor – Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu
Oprean – Ed.
Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
2. Referitor la identificarea unei substanţe cu ajutorul unei substanţe de referinţă, care din
următoarele afirmaţii nu este corectă?
A. ambele substanţe se pregătesc în acelaşi mod
B. înregistrarea spectrelor în IR se face în aceleaşi condiţii experimentale
C. nu este necesară efectuarea spectrelor în IR în aceleaşi condiţii experimentale
D. maximele de absorbţie ale celor două substanţe trebuie să corespundă ca poziţie şi
intensitate
E. dacă apar abateri privind poziţia maximelor, se aduc cele două substanţe în aceeaşi stare de
cristalizare şi se refac spectrele
3. Care dintre afirmaţiile referitoare la reprezentarea grafică a unui spectru IR este corectă?
A. pe abscisă se reprezintă transmitanţa în procente
B. pe abscisă se reprezintă numarul de undă in cm-1
C. pe abscisă se indică numerele de undă in ordine crescătoare
D. pe abscisă se reprezintă valoarea temperaturii la care se face determinarea
E. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă
5. Care dintre urmnatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in IR:
A. trebuie sa fie complet transparenti
B. se poate utiliza apa
C. se poate utiliza tetraclorura de carbon
D. se poate utiliza sulfura de carbon
E. trebuie sa fie anhidri
10. Ce probă se utilizează pentru controlul rezoluţiei unui spectrofotometru destinat domeniului
spectral infraroşu (IR) ?
A. film de polistiren cu grosimea de 0,05 mm ;
B. teflon în formă de film subţire, având grosimea de 0,05 mm ;
C. policorură de vinil în formă de film cu grosimea de 0,1 mm ;
D. film de hidroxietil-celuloză (HEC) la grosime mai mică decât 0,1 mm ;
E. film de polivinil-acetat cu grosime standardizată de 0,05 mm.
11. Condiţia apariţiei " benzilor de combinaţie " în spectrele de absorbţie înregistrate în
domeniul infraroşu (IR) este . . .
A. simetria avansată a moleculelor probei ;
B. simetria redusă a moleculelor probei ;
C. excitarea simultană a două vibraţii moleculare normale diferite ;
D. coincidenţa frecvenţei unei vibraţii a moleculei probei analizate cu frecvenţa unei vibraţii
normale a moleculelor solventului utilizat ;
E. coincidenţa frecvenţei unei vibraţii a moleculei probei analizate cu prima armonică
superioară a altei vibraţii normale a moleculelor solventului.
13. Domeniul spectral denumit “ regiune de amprentă “ din spectrul infraroşu mijlociu (IR) este
cuprins între limitele . . .
A. 0,8 – 2,0 micrometri (12500 – 5000 cm-1) ;
B. 2,5 – 25 micrometri (4000 – 400 cm-1) ;
C. 2,0 – 5,0 micrometri (5000 – 2000 cm-1) ;
D. 7,7 – 15,4 micrometri (1300 – 650 cm-1) ;
E. 4,0 – 7,7 micrometri (2500 – 1300 cm-1)
14. Precizaţi care din următoarele substanţe, gazoase la 25 oC, este transparentă (fără benzi de
absorbţie) în domeniul spectral asociat cu vibraţii moleculare.
A. dioxid de sulf (H2S) ;
B. halotan (2-brom-2-clor-1,1,1-trifluoretan , BrClHC-CF3) ;
C. clor (Cl2) ;
D. dioxid de carbon (CO2) ;
E. protoxid de azot (N2O).
15. Regiunea spectrală din domeniul infraroşu (IR) care oferă cele mai multe informaţii analitice
structurale, inclusiv posibilităţi de detecţie şi de identificare, este cuprinsă între limitele . . .
A. 0,8 – 2,5 micrometri (12500 – 4000 cm-1) ;
B. 2,5 – 25 micrometri (4000 – 400 cm-1) ;
C. 25 – 50 micrometri (400 – 200 cm-1) ;
D. 50 – 250 micrometri (200 – 40 cm-1) ;
E. 250 – 333 micrometri (40 – 30 cm-1)
17. Care dintre următoarele lungimi de undă corespund regiunii spectrale Infraroşu îndepărtat?
A. 100 micrometri;
B. 100 milimetri;
C. 100 nanometri;
D. 100 centimetri;
E. 100 metri.
19. Metoda prin relexie difuză se utilizează prntru obţinerea spectrelor IR ale:
A. substanţelor solide;
B. substanţelor lichide;
C. substanţelor gazoase;
D. suspensiilor;
E. vaporilor.
22. Transformarea radiaţiei luminoase emise de sursa de radiaţii IR într-un fascicul aproape
monocromatic se realizează cu ajutorul:
A. cuvelor;
B. monocromatorul;
C. amplificatorului;
D. detectorului;
E. înregistratorului.
24. Numarul de unda folosit in domeniul IR este o marime direct proportionala cu:
A. Intensitatea luminii transmise
B. Intensitatea luminii incidente
C. Transmitanta substantei de analizat
D. Lungimea de unda
E. Frecventa
31. Referitor la reprezentarea grafica a unui spectru IR, care dintre afirmatiile urmatoare sunt
corecte?
A. pe abscisa se reprezinta transmitanta in procente
B. pe abscisa se reprezinta numarul de unda in cm-1
C. pe abscisa se indica numerele de unda in ordine crescatoare
D. pe abscisa se reprezinta absorbanta in cm-1
E. pe abscisa se reprezinta temperatura la care se face determinarea
34. Referitor la pregatirea probelor in spectrofotometria IR, care dintre afirmatiile de mai jos
este corecta?
A. spectrele IR se pot obtine doar pentru substantele aflate in stare solida
B. substantele lichide se prelucrează ca atare sau dupa o prealabila dizolvare
C. substantele gazoase se pastileaza cu KBr
D. substantele solide se dizolva in apa bidistilata
E. substantele solide se prelucreaza numai sub forma de solutie
38. Care dintre urmatoarele metode pot da spectre considerate ca o “amprenta” a moleculei:
A. spectroscopia UV
B. spectroscopia VIS
C. spectroscopia de masa
D. spectroscopia IR
E. gaz-cromatografia
39. Regiunea spectrala IR apropiat a lungimilor de unda scurte (750-1100 cm-1) utilizeaza
detectori cu:
A. sulfura de plumb
B. galiu
C. siliciu
D. arsen
E. germaniu
40. Sursa de radiatii IR este:
A lampa de argon
B lampa de xenon
C ac Nernst
D lampa de hidrogen
E lumina alba
41. Care dintre urmnatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in IR:
A trebuie sa fie complet transparenti
B se poate utiliza apa
C se poate utiliza tetraclorura de carbon
D se poate utiliza sulfura de carbon
E trebuie sa fie anhidri
48. Deţi ficare tip de grupare funcţională absoarbe la lungimi de undă caracteristice, valoarea
constantei de forţă "k" variază pentru acelaşi tip de legătură:
A puţin
B mult
C deloc
D regulat
E neregulat
49. În cadrul spectrometriei în IR, deşi ficare tip de grupare funcţională absoarbe la lungimi de
undă caracteristice, valoarea constantei de forţă "k" variază:
A mult pentru acelaşi tip de legătură
B puţin pentru acelaşi tip de legătură.
C nu variază
D în mod normal
E în mod exagerat
56. FR X, controlează mărimea particulelor dintr-o masă de suspensie care conţine aproximativ:
A 10 mg substanţă activă suspendată
B 100 mg substanţă activă suspendată .
C 10 g substanţă activă suspendată
D 5 g substanţă activă suspendată
E 25 g substanţă activă suspendată
60. Tehnica prin care se obţin particule cu un grad avansat de dispersie la prepararea
suspensiilor defloculate se numeºte:
A pulverizare
B mărunţire
C radere
D micronizare
E măcinare
63. Numărul diferit de benzi de absorbţie între două spectre IR ce corespund unor structuri
chimice identice, înregistrate în aceleaşi condiţii, se datorează:
A concentraţiei diferite a probelor
B simetriei moleculelor
C enantiomeriei
D polimorfismului
E zgomotului de fond al spectrofotomerului IR
69. În spectrometria IR cei mai utilizaţi diluanţi (solizi, lichizi) ai probelor sunt:
A KBr
B parafină lichidă
C apă
D tetraclorură de carbon
E nujol
70. Înregistrarea spectrelor IR se poate face prin transmisie sau reflexi Referitor la cele două
metode sunt corecte afirmaţiile:
A metoda prin transmisie se utilizează de obicei pentru probe lichide
B metoda prin reflexie se utilizeză pentru substanţe solide
C în cazul probelor lichide pot să apară modificări datorate temperaturii
D înregistrarea spectrelor pentru probele solide nu este influenţată de dimensiunile particulelor
E nici o afirmaţie nu este corectă
72. Pentru dozările în IR, în cuve de KBr, probele pot fi sub formă de:
A soluţii apoase
B soluţii alcoolice
C solvenţi organici
D disulfură de carbon
E solvenţi care conţin 25% apă
78. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte privitor la spectroscopia IR:
A vibratiile de valenta au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi
grupe de atomi
B picurile din spectrele electronice UV-VIS sunt mai ascutite decat cele de absorbtie in IR
C spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice
D picurile de absorbtie au intensitatea invers proportionala cu concentratia fiecarei specii
chimice analizate
E regiunea spectrala de amprenta este cuprinsa intre 6 μm – 15 μm
86. Pecizaţi care din substanţele listate mai jos nu prezintă nici o bandă de absorbţie în
regiunea spectrală infraroşie cuprinsă între 3600 – 2700 cm-1.
A acid acetilsalicilic (C9H8O4);
B cloranil (C6O2Cl4);
C sulfură de carbon (CS2);
D nicotinamida (C6H6N2O);
E fenazona (C11H12N2O).
87. Spectrele de absorbţie în domeniul infraroşu (IR) ale două substanţe cu formule moleculare
identice (izomeri) sunt înregistrate în formă de comprimat de bromură de potasiu (KBr) la acelaşi
regim de lucru al spectrofotometrului. Cele două spectre prezintă totuşi număr diferit de benzi de
absorbţi Diferenţa dintre cele două spectre se pot datora faptului că . . .
A la cele două înregistrări au fost incluse cantităţi diferite de probă în comprimatul de bromură
de potasiu ;
B aceeaşi substanţă chimică în cele două probe au avut forme de cristalizare diferite
(polimorfism) ;
C moleculele celor două probe prezentau chiralitate (asimetrie moleculară) iar cele două probe
conţineau enantiomeri diferiţi ai structurii moleculare ;
D comprimatele de bromură de potasu, în care au fost incluse probele, au fost executate la
presiuni diferite ;
E cele două probe conţineau molecule izomere cu tipuri de legături chimice diferite şi grad de
simetrie diferit.
90. Care dintre următoarele categorii de vibraţii aparţin vibraţiilor unghiulare de deformare?
A vibraţii de întindere;
B vibraţii de forfecare;
C vibraţii de balansare;
D vibraţii de torsiune;
E vibraţii de rotaţie în plan.
91. Care dintre următoarele substanţe se pot utiliza pentru confecţionarea surselor de radiaţii în
FTIR?
A oxizi de zirconiu şi lantanide;
B sulfura de carbon;
C carbura de siliciu;
D clorura de etil;
E vaporii de mercur.
92. Care dintre următorii solvenţi pot fi folosiţi în obţinerea spectrelor IR?
A acetat de plumb;
B nujol;
C tetraclorura de carbon;
D sulfura de carbon;
E azotatul de argint
96. Pentru trasarea spectrelor IR ale gazelor, se utilizează uneori un gaz vector care poate fi:
A vapori de apă;
B neon;
C bioxid de carbon;
D argon;
E oxid de azot.
97. Pentru trasarea spectrelor IR, în domeniul 4000 - 600 1/cm, proba se:
A introduce în aparat în stare brută;
B introduce în aparat după divizare;
C suspendă în nujol;
D pastileză în bromură de potasiu;
E se dizolvă în apă.
100. Care din substantele enumerate mai jos pot fi utilizate ca solventi in IR?
A Metanolul
B Benzenul
C Tetraclorura de carbon perfect uscata
D Apa
E Sulfura de carbon perfect uscata
105. Spectrele in IR depind de o serie de insusiri ale substantelor printre care se numara:
A Polimorfismul
B Marimea particulelor
C Solventii reziduali
D Umiditatea
E Indicele de aciditate
124. Referitor la domeniul spectral infrarosu, IR, care din urmatoarele afimatii sunt corecte?
A se intinde de la 780 nanometri pana la 300 micrometri
B pentru determinarile analitice se utilizeaza tot domeniul spectral IR
C se imparte in 3 regiuni spectrale si anume: IR apropiat, IR mediu si IR indepartat
D se imparte in 3 regiuni spectrale: ultarviolet, vizibil si infrarosu
E se intinde de la 100 nanometri pana la 100 cm
126. Care dintre urmatoarele elemente intra in componenta unui spectrofotometru IR?
A monocromator
B cuve de cuart
C sursa de radiatii
D detector termic
E detector refractometric
127. Referitor la solventii utilizati in spectrofometria IR, care dintre afirmatiile urmatoare sunt
corecte?
A pot fi utilizati orice solventi de puritate analitica
B se utilizeaza solventi perfect anhidri
C pot contine un maxim de 10% apa
D se utilizeaza solventi transparenti in domeniul IR
E probele se dizolva in metanol
135. Pregatirea probei pentru inregistrarea spectrelor IR prin reflexie multipla necesita:
A dizolvarea substantei intr-un solvent potrivit, intr-o concentratie adecvata, ce se introduce
intr-o cuva transparenta la raze IR
B depunerea substantei solide pe o placa de clorura de sodiu
C dizolvarea substantei intr-un solvent potrivit si evaporarea pe o placa de bromoiodura de
taliu
D triturarea substantei cu bromura de potasiu sau clorura de potasiu fin pulverizate si uscate
E depunerea substantei solide pe o placa de bromoiodura de taliu astfel incat sa se asigure un
contact omogen cu placa
136. Surse luminoase in FTIR:
A bara de carbura de siliciu
B filament gros
C lampa de deuteriu
D bastonas scobit, confectionat dintr-un amestec de oxizi de zirconiu si lantanide
E lampa de hidrogen
138. Care dintre urmatoarele substante se pot identifica conform FR X prin spectroscopie IR:
A oxid de zinc
B rifampicina
C bicarbonat de sodiu
D clorura de sodiu
E clorhidrat de propranolol
141. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte privitor la spectroscopia IR:
A vibratiile de valenta au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi
grupe de atomi
B picurile din spectrele electronice UV-VIS sunt mai ascutite decat cele de absorbtie in IR
C spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice
D picurile de absorbtie au intensitatea invers proportionala cu concentratia fiecarei specii
chimice analizate
E regiunea spectrala de amprenta este cuprinsa intre 6 μm – 15 μm
148. Dacă doi compuşi identici prezintă în spectrele lor în IR diferenţe ale poziţiei şi intensităţii
relative a benzilor, farmacopeea recomandă:
A recristalizarea ambilor compuşi din solvent
B repetare determinării pe probe în stare solidă
C dizolvarea probelor în acelaşi solvent şi efectuarea spectrelor în aceleaşi condiţii
D schimbarea metodei de determinare
E aplicarea aceleiaşi metode
149. Care din următoarele substanţe medicamentoase se identifică prin spectrofotometrie în IR:
A hidrocortizonul
B hidrocortizonul acetat
C hidrocortizonul hemisuccinat
D dextranul 70
E simvastatina
150. Identificarea omologilor aceleaşi clase prin spectrofotometrie în IR se poate realiza pentru:
A barbiturice
B sulfamide
C peniciline
D fenotiazine
E antidepresive triciclice
162. Grupa funcţională C=O ce produce vibraţii în IR poate face parte din structuri de :
A aldehide
B cetone
C acizi carboxilici alifatici
D acizi carboxilici aromatici
E esteri
167. La prepararea suspensiilor, obţinerea particulelor prin metoda condensării sau precipitării
se poate realiza prin:
A procedeul dispersării
B precipitare cu un solvent organic
C precipitare prin modificarea pH-ului
D precipitare prin dubla descompunere
E precipitare cu agenţi tensioactivi
174. Inregistrarea spectrelor in IR in cazul probelor solide necesită dispersarea acestora intr-un
lichid sau solid de tipul:
A clorură de potasiu sau bromură de potasiu
B parafină lichidă
C fluorură de calciu
D clorură de sodiu
E policlorură de vinil
178. Spectrul IR înregistrat pentru o substanţă de analizat poate fi utilizat la identificarea acesteia
prin compararea cu spectrul IR al substanţei de referinţă înregistrat în aceleaşi condiţii. FR X
utilizează această metodă de identificare pentru următoarele substanţe medicamentoase:
A piracetam
B polividonă
C fenacetină
D riboflavină
E metamizol sodic
183. Care dintre următoarele însuşiri ale substanţelor influenţează analiza prin spectrometrie IR:
A solvenţii reziduali
B solubilitatea în apă
C punctul de topire în cazul substanţelor solide
D gradul de rotaţie a planului luminii polarizate
E polimorfismul
184. În cazul utilizării metodei prin reflexie difuză în înregistrarea spectrelor IR ale substanţelor
solide trebuie să se ţină seama de:
A granulometria probei
B stabilitatea chimică a probei
C sursa de radiaţii utilizată
D gradul de hidratare sau solvatare a probei
E detectorul utilizat
Cromatografia in controlul medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
6. Analiza si controlul medicamentelor – Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu
Oprean – Ed.
Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
9. Alegeţi faza staţionară potrivită şi faza mobilă corespunzătoare pentru separarea a doi
compuşi nepolari prin cromatografie lichidă.
A răşină schimbătoare de cationi (cationit) drept fază staţionară şi metanol drept fază mobilă ;
B răşină schimbătoare de anioni (anionit) drept fază staţionară şi amestec acetonitril – metanol
drept fază mobilă
C silicagel drept fază staţionară polară şi apă acidulată drept fază mobilă ;
D silicagel silanizat drept fază staţionară nepolară şi amestec metanol – acetonitril – apă drept
fază mobilă ;
E silicagel silanizat drept fază staţionară nepolară şi soluţie apoasă alcalină (NaOH) drept fază
mobilă.
10. Forma nesimetrică (diferită de forma gaussiană) a unui pic cromatografic se poate datora . . .
A caracterului prea polar al fazei staţionare ;
B caracterului prea polar al fazei mobile ;
C vitezei prea mari a fazei mobile în coloană cromatografică ;
D neliniaritătii izotermei de distribuţie a componentei în cauză între faza staţionară şi faza
mobilă ;
E temperaturii prea ridicate la care se execută analiza cromatografică, având în vedere faptul
că coeficientul de difuzie creşte odată cu temperatur
11. Indicaţi criteriul după care se separă componentele într-o coloană cromatografică de excludere
sterică (filtrare pe gel), umplută cu un gel inert din punct de vedere chimi
A Componentele sunt separate după polaritatea moleculelor, cele polare eluându-se mai repede
din coloană
B Componentele sunt separate după polaritatea moleculelor, cele polare eluându-se mai lent
din coloană.
C Componentele sunt separate după volumul moleculelor, cele cu volum mare eluându-se mai
repede din coloană.
D Componentele sunt separate după volumul moleculelor, cele cu volum mic eluându-se mai
repede din coloană.
E Componentele sunt separate după capacitatea moleculelor de a forma legături de hidrogen.
12. La analiza cromatografică HPLC a unei probe, componenta de interes are timpul de retenţie
egal cu 5,1 minute (măsurat de la momentul introducerii probei la capătul de intrare al coloanei de
separare). O componentă care nu este reţinută de faza staţionară părăseşte coloana, în aceleaşi
condiţii de lucru, după 1,5 minute de la introducerea probei în coloană. Ce valoare are factorul de
capacitate (k’) pentru componenta de interes ?
A 1,8 ;
B 2,4 ;
C 2,8 ;
D 3,2 ;
E 3,6
13. La analiza cromatografică HPLC a unei probe, două componente de interes (A şi B) prezintă
următoarele valori ale timpului de retenţie : t(A) = 5,1 minute şi t(B) = 5,7 minut O componentă
care nu este reţinută de faza staţionară părăseşte coloana, în aceleaşi condiţii de lucru, după 1,5
minute de la introducerea probei în coloană. Ce valoari au factorii de capacitate pentru cele două
substante de interes (k’(A) şi k’(B)) şi factorul de separare (alfa(AB)) pentru această pereche de
compuşi ?
A k’(A) = 1,80 ; k’(B) = 2,22 ; alfa(AB) = 1,133 ;
B k’(A) = 2,00 ; k’(B) = 2,24 ; alfa(AB) = 1,120 ;
C k’(A) = 2,40 ; k’(B) = 2,80 ; alfa(AB) = 1,167 ;
D k’(A) = 2,40 ; k’(B) = 2,60 ; alfa(AB) = 1,083 ;
E k’(A) = 2,60 ; k’(B) = 3,25 ; alfa(AB) = 1,250 ;
16. La separarea prin cromatografie lichidă a componentelor slab acide ale unei probe, utilizând
metoda formării perechilor de ioni, se adaugă fazei mobilă – drept formator de perechi de ioni – una
din substanţele menţionate mai jos. Identificaţi substanţa încauză.
A amidon solubil ;
B clorură de terţ-butil ;
C hidroxid de tetrabutilamoniu ;
D acid hexansulfonic ;
E dodecilsulfat (laurilsulfat) de sodiu.
17. O componentă chimică a unui amestec migrează în timpul analizei cromatografice în strat
subţire parcurgând distanţa H1= 4,5 cm în timp ce frontul eluentului a parcurge distanţa H2 = 18,0
cm. Identificaţi valorile corecte ale parametrilor Rf şi RM dintre cele de mai jos. (Se cunoaşte : log
1,50 = 0,176 şi log 2 = 0,301)
A Rf = 0,40 ; RM = 0,176 ;
B Rf = 0,20 ; RM = 0,477 ;
C Rf = 0,10 ; RM = 0,477 ;
D Rf = 0,25 ; RM = 0,477 ;
E Rf = 0,25 ; RM = 0,301
21. Agar-agarul, numit şi geloză este un polizaharid care se obţine prin extracţie din:
A cartofi;
B grâu;
C alge;
D lemn;
E sfeclă de zahăr.
26. Pentru cromatografia de repartiţie, faza mobilă trebuie să îndeplinească o următoarele cerinţe:
A să interacţioneze chimic cu analiţii;
B să fie incompatibliă cu sistemul de de detecţie;
C să dizolve faza staţionară;
D să interacţioneze chimic cu faza staţionară;
E să dizolve analiţii dar să nu interacţioneze chimic cu aceşti
28. Daca izoterma de adsorbtie in cazul separarilor cromatografice este lineara, coeficientul de
distributie depinde de:
A Concentratia fazei mobile
B Concentratia fazei stationare
C Debitul fazei mobile
D Este constant, independent de concentratie
E Natura chimica a fazei stationare
29. Derivatizarea substantelor de analizat in cazul cercetarii lor prin cromatografie de gaze are
ca scop:
A Modificarea polaritatii substantelor cu polaritate mare care intarzie prea mult in coloana
B Solubilizarea
C Reducerea stabilitatii compusilor la temperaturi ridicate
D Cresterea punctelor de fierbere
E Crestere punctelor de topire
30. Gradul de separare a doua substante intr-o cromatograma se defineste prin notiunea de
rezolutie R. Ce valoare va avea aceasta daca varfurile a doua picuri dintr-o cromatograma sunt
separate cu 12,5 cm iar latimile celor doua picuri masurate la baza sunt 3 cm, respectiv, 2,8 cm?
A 8,6
B 4,3
C 1,12
D 1,20
E 2,32
32. In determinarile gel-cromatografice, care din proprietatile moleculelor enumerate mai jos au
un rol decisiv:
A Polaritatea moleculei
B Marimea moleculei
C Structura chimica
D Configuratia sterica a moleculelor
E Bazicitatea moleculelor
35. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un adsorbant utilizat ca faza stationara (in HPLC):
A sa fie solubil in solventii utilizati ca faza mobila
B sa aiba granulatie mare
C sa catalizeze reactiile secundare
D sa reactioneze cu substantele pe care la adsoarbe
E sa aiba granulatie fina
36. Cromatografia de lichide de inalta performanta (HPLC) este o metoda fizico - chimica de
separare cromatografica:
A in care faza stationara este un solid cu granulatie mare pe care sunt grefate grupari organice
B in care faza stationara este un lichid
C in care faza mobila este un lichidintrodus in coloana sub presiune
D depasita, nu se mai foloseste
E in care proba se introducesub presiune in stare gazoasa
37. Cunoscand distantaparcursa de analit, de la start pana la mijlocul spotului (H1) si distanta
parcursa de faza mobila (H2) de la start la front, se poate calcula valoarea Rf:
A Rf = H1 / H2, mai mic sau egal cu 1
B Rf = H2 / H1, mai mic sau egal cu 1
C Rf = H2 / H1, mai mare sau egal cu 1
D Rf = H1 / H2, mai mare sau egal cu 1
E Rf = H2 / H1, mai mare decat 1
48. Dupa separarea analitilor prin CSS acestia nu pot fi identificati prin:
A expunerea placii la vapori de iod
B expunerea la lumina naturala in cazul spoturilor substantelor incolore
C utilizarea de substante etalon
D examinarea placii cromatografice in UV
E pulverizarea de solutii caustice
52. Selectati enuntul incorect referitor la sursele de lumina din componenta unui densimetru:
A lampa cu halogen asigura domeniul vizibil
B lampa cu deuteriu acopera domeniul ultraviolet
C lampa de sodiu asigura lumina galbena
D lampa de wolfram asigura domeniul vizibil
E lampa cu mercur sau xenon asigura masuratorile de fluorescenta
54. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale,
cu o exceptie:
A adsorbtia pe suporturi solide
B repartitia intre faza stationara si aceea mobila
C adsorbtia pe suporturi lichide
D schimbul ionic
E excluderea – difuzia
56. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la raportul de retentie:
A are o valoare subunitara
B este egal cu raportul dintre viteza medie de deplasare a analitului (vA) si viteza medie de
deplasare a fazei mobile (vM)
C este egal cu raportul dintre timpul mort tM si timpul de retentie tR
D este egal cu raportul dintre timpul de retentie tR si timpul mort tM
E este egal cu distanta parcursa de volumul mort de faza mobila si distanta pana la maximul
picului analitului A
58. Identificarea spoturilor analitilor in CSS se poate efectua prin urmatoarele procedee, cu o
exceptie:
A examinarea placii cromatografice in UV
B expunerea placii cromatografice la vapori de iod
C masurarea picurilor de pe cromatograma
D pulverizarea de solutii caustice
E utilizarea de solutii etalon
66. Sephadex-ul:
A moleculele de Sephadex sunt solubile in apa
B este gel de dextran
C Sephadex G200 are pori foarte mici
D isi mentine integritatea moleculara in HCl 0.1 N
E exista numai Sephadex G200
82. Într-o cromatografie considerată lineară, coeficientul de distribuţie κ(D) depinde de:
A natura fazei mobile
B structura chimică a fazei staţionare
C concentraţia substanţelor în faza staţionară
D concentraţia substanţelor în faza mobilă
E este constant, independent de concentraţie
83. În cromatografia de lichide de înaltă performanţă, gradientul de fază mobilă se referă la:
A compoziţie (concentraţie)
B granulaţie
C pH
D activitate chimică
E forţa ionică
84. Valoarea coeficientului de selectivitate α (S) calculat pentru doi compuşi A şi B a căror
coeficienţi de distribuţie sunt κ(D)A= 0,75 şi κ(D)B= 1,54 va fi:
A 2,05
B 0,48
C 2,29
D 0,79
E 1,155
87. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt corecte?
A. identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
B. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţe
C. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substanţe etalon
D. detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a obţine
spoturi colorate sau fluorescente
E. detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescenţă
89. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe coloană în care separarea
componentelor unui amestec complex se realizează datorită unor procese de repartiţie sau absorbţie
între:
A. faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidă
B. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidă
C. faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidă
D. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidă
E. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasă
92. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se defineşte prin noţiunea de
rezoluţie (Rs). Sunt adevărate urmatoarele afirmaţii legate de rezoluţie, cu excepţia:
A. rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice N
B. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitate
C. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitate
D. o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte mici între tR a
componentelor
E. rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice N
99. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, privind rasinile schimbatoare de ioni, daca
se considera reactia de schimb dintre 2 ioni A si B:
A. daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea
constantei de echilibru este mai mare decat unitatea KA/B>1
B. daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea
constantei de echilibru este mai mica decat unitatea KA/B<1
C. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii
A si B este mai mare
D. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii
A si B este mai mica
E. valoarea constantei de echilibru este mai mica cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii
A si B este mai mare
105. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara
este solida:
A. cromatografia de afinitate
B. cromatografia de repartitie
C. cromatografia de schimb ionic
D. cromatografia de contracurent
E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau invers
106. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin:
A. reflexie
B. refractie
C. transmisie
D. emisie fluorescenta
E. stingerea fluorescentei
107. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele
procedee:
A. metoda normarii ariilor
B. metoda standardului intern
C. metoda curbei de calibrare
D. metoda examinarii in UV
E. metoda adaosului de standard
108. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui
compus chiral ?
A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină ;
B. beta-ciclodextrină ;
C. eteri coroană ;
D. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) ;
E. carbon poros grafitat
109. Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni ca faze staţionare
cromatografice ?
A. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi ;
B. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi ;
C. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi ;
D. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi ;
E. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi.
110. Molecula cloramfenicolului conţine doi atomi de carbon asimetrici (notate în continuare cu
"1" şi "2") ; fiecare din ei poate fi în configuraţia "R" (rectus) sau "S" (sinister). Care este perechea
de izomeri ai cloramfenicolului care nu se pot separa între ei – în principiu – utilizând coloană
cromatografică cu faza staţionară nechirală de tipul C18 ?
A. izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;
B. izomerii (1R,2R) şi (1S,2S) ;
C. izomerii (1R,2S) şi (1S,2S) ;
D. izomerii (1S,2R) şi (1R,2S) ;
E. izomerii (1S,2R) şi (1S,2S)
111. Molecula efedrinei conţine doi atomi de carbon asimetrici (notate în continuare cu "1" şi "2")
; fiecare din ei poate fi în configuraţia "R" (rectus) sau "S" (sinister). Care este perechea de izomeri
ai efedrinei care se pot separa între ei – în principiu – utilizând coloană cromatografică cu faza
staţionară nechirală de tipul C18 ?
A izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;
B izomerii (1S,2R) şi (1R,2S) ;
C izomerii (1R,2S) şi (1S,2S) ;
D izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;
E izomerii (1S,2S) şi (1R,2R) ;
119. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea coloanei cromatografice şi este
dependent de:
A lungimea coloanei;
B înălţimea platoului teoretic;
C dinamica fazei mobile;
D laţimea platoului teoretic;
E diametrul coloanei.
120. Pentru cromatografia de repartiţie, faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele cerinţe:
A să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe;
B să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie;
C să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta;
D să fie compatibilă cu sistemul de detecţie;
E să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceast
121. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staţionare pe bază de:
A aminoacizi;
B ciclohexan;
C benzen;
D alcani;
E ciclodextrin
125. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin
urmatoarele procedee:
A Reflexie
B Transmisie
C Difuzie
D Emisie fluorescenta
E Stingerea fluorescentei
132. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze:
A faza stationara este un gaz
B faza stationara este un solid
C faza mobila este un lichid
D faza mobila este un gaz
E faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert
134. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie:
A faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid
B faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila
C faza stationara este un compusmolecular reticulat
D faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante
E faza stationara solida este miscibila cu faza mobila
135. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele
sisteme de solventi:
A izopropanol - amoniac - apa
B formamida - benzen
C n-butanol - acid acetic - apa
D apa - fenol
E ulei de parafina - DMF - metanol - apa
136. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este
necesar ca:
A polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului
B polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului
C nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului
D polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului
E polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului
145. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe:
A spectrofotometrie de absorbtie
B termogravimetrie
C refractometrie diferentiala
D fluorimetrie
E metode volumetrice
148. Selectati avantajele cromatografiei cu fluide supercritice (SFC) comparativ cu metoda HPLC:
A viteza de executie mai mica
B cuplarea usoara cu spectrometrul de masa
C consum mai mic de solventi organici
D rezolutie mai mica pe unitatea de timp
E timpi de echilibrare mai scurti, deci developare mai rapida
152. Referitor la faza mobila in cromatografia de schimb ionic, selectati enunturile corecte:
A este formata din solventi organici
B in mod exceptional se poate adauga in faza mobila o cantitate mica de apa, pentru a facilita
dizolvarea analitilor
C favorizeaza ionizarea analitilor din solutii
D are o constanta dielectrica mica
E favorizeaza ionizarea gruparilor functionale ale rasinilor schimbatoare de ioni
157. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte:
A fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic
B fazele suport pot fi poroase, cu pori mari si uniformi
C fazele suport pot fi neporoase, formate din sfere din sticla
D fazele stationare pot fi lichide
E fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica
158. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie:
A poliesteri si polieteri ai glicolilor
B siliconii
C silicagelul
D sitele moleculare
E hidrocarburi saturate
159. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat, cele mai frecvent utilizate in
gaz-cromatografie:
A esterificarea
B alchilarea
C sililarea
D complexarea cu ioni metalici
E bromurarea
172. Aparatura necesara pentru realizarea unei cromatograme prin cromatografie pe strat subtire
(CSS) cuprinde:
A coloane cromatografice deschise din sticla umplute cu silicagel
B vase cromatografice din sticla cu posibilitate de inchidere etansa
C placi cromatografice din sticla si alte materiale
D benzi de hartie cromatografica
E micropipete si microseringi pentru aplicarea probelor
175. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara
este solida:
A cromatografia de afinitate
B cromatografia de repartitie
C cromatografia de schimb ionic
D cromatografia in contracurent
E cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau invers
181. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, privind rasinile schimbatoare de ioni, daca
se considera reactia de schimb dintre 2 ioni A si B:
A daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea
constantei de echilibru este mai mare decat unitatea KA/B>1
B daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea
constantei de echilibru este mai mica decat unitatea KA/B<1
C valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii
A si B este mai mare
D valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii
A si B este mai mica
E valoarea constantei de echilibru este mai mica cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii
A si B este mai mare
183. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin:
A reflexie
B refractie
C transmisie
D emisie fluorescenta
E stingerea fluorescentei
184. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele
procedee:
A metoda normarii ariilor
B metoda standardului intern
C metoda curbei de calibrare
D metoda examinarii in UV
E metoda adaosului de standard
185. In care din urmatoarele metode cromatografice cele 2 faze, mobila si stationara nu sunt
lichide:
A Cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa
B Cromatografia de repartitie lichid volatila
C Cromatografia de repartitie cu faza adsobita normal sau inversa
D Cromatografia de excludere prin separari nepolare
E Cromatografia de schimb ionic cu rasini chelatante
188. Care dintre urmatoarele enunturi nu sunt adevarate cu privire la elutia selectiva in analizele
ion cromatografice:
A sunt eluati toti ionii retinuti, cu ajutorul unui eluent judicios ales
B se utilizeza cand coeficientii de repartitie au valori apropiate
C se utilizeza un gradient de concentratie al eluentului prin modificarea compozitiei sale
D se elueaza un singur ion din cei retinuti cu ajutorul unui eluent judicios ales
E coeficientii de repartitie trebuie sa fie foarte diferiti
189. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate cu privire la faza stationara din
cromatografie:
A este formata din particule fine solide, sferice, pe suprafata carora se produc interactiile cu
analitii - cromatografia de repartie
B este formata din particule fine solide care sunt suportul pe care se fixeaza faza stationara
lichida - cromatografia de repartitie
C in coloanele capilare din cromatografia de gaze, faza stationara este fixata in stare
neomogena, sub forma unui film pe peretii interiori
D particulele de faza stationara se caracterizeaza prin diametrul mediu
E particulele de faza stationara se caracterizeaza prin suprafata specifica
199. Agaroza:
A face parte din clasa xerogelurilor
B face parte din clasa aerogelurilor
C gelurile de agaroza sunt sensibile la temperaturi de peste 30oC
D se obtine prin extractie din alge
E este o substanta neionica
203. Care dintre avantajele cromatografiei SFC cu coloane umplute sunt adevarate?
A developare rapida si timpi de echilibrare lungi
B developare rapida si timpi de echilibrare scurti
C consum mic de solventi organici
D imposibilitatea analizarilor polimerilor
E cuplarea usoara cu un spectrometru de masa
217. Stereoizomerii se pot separa prin cromatografia de gaze utilizând ca faze staţionare
substanţe pe bază de:
A polietilenă
B ciclohexan
C acrilamidă
D ciclodextrine
E aminoacizi
219. Factorul de selectivitate α(S) pentru doi compuşi A şi B este prin definiţie:
A raportul timpilor de retenţie
B raportul concentraţiilor în faza mobilă şi staţionară
C raportul distanţelor de retenţie
D raportul între timpul de retenţie şi volumul de retenţie
E raportul volumelor corectate
220. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la cromatografia prin schimb ionic sunt corecte:
A răşinile puternic bazice reţin prin schimb ionic numai acizii tari
B răşinile slab bazice reţin prin schimb ionic acizii slabi
C răşinile slab bazice reţin prin schimb ionic acizii slabi şi acizii tari
D răşinile puternic bazice reţin prin schimb ionic acizii slabi şi acizii tari
E răşinile slab bazice reţin prin schimb ionic numai acizii tari
221. În vederea optimizării unei separări gazcromatografice se poate acţiona asupra următorilor
factori:
A debitul fazei mobile
B detector
C temperatură
D înregistrator
E natura coloanei
Metode volumetrice in controlul medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
6. Analiza si controlul medicamentelor – Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu
Oprean – E
Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, E Medicala, Bucuresti, 1993
2. Pentru dozarea acidului acetilsalicilic din comprimatele de aspirină de 0,500g acid acetilsalicilic
pe comprimat, s-au cântărit 0.500g pulbere de comprimate, s-au adaugat 20 ml alcool neutralizat, s-
a încălzit pentru dizolvarea principiului activ, s-a adaugat fenolftaleină şi s-a titrat cu 20 ml NaOH
0,1N cu F=1.00000, până la virajul indicatorului. Calculaţi conţinutul în aspirină al comprimatelor
şi precizaţi dacă ele corespund sau nu cu prevederile FR X. Se cunoaşte masa moleculară a acidului
acetilsalicilic M= 180 şi că masa medie a unui comprimat este de 0.800g. Referitor la conţinutul
declarat în substanţă activă, FR X prevede o abatere de ±5%.
A 0.499 g/cp, nu corespund
B 506 mg/cp, corespund
C 576 mg/cp, nu corespund
D 500 mg/cp, corespund
E 475 mg/cp, nu corespund
8. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de metoxid de sodiu 0.1 mol/l se stabileste
folosind ca substanta de referinta:
A acid salicilic
B benzoat de sodiu
C salicilat de sodiu
D hidrogenoftalat de potasiu
E acid benzoic
9. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste
folosind ca substanta de referinta:
A cromat de potasiu
B clorura de sodiu
C tiocianat de amoniu
D alaun de fer si amoniu
E clorura de calciu
10. Pentru care din sarurile bazelor organice medicamentoase cu acizii, nu se aplica titrarea
directa in mediu neapos cu acid percloric 0.1 mol/l:
A propionati
B clorhidrati
C maleati
D benzoati
E salicilati
11. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeinei fosforice:
A se bazeaza pe dozarea functiei bazice din molecula
B functia bazica este exaltata cu solventi protogenici
C functia bazica este exaltata cu solventi protofilici
D se titreaza in mediu neapos
E se titreaza cu acid percloric in dioxan
12. Alegeţi definiţia corectă a noţiunii de "indice de aciditate" (conform FR. X). Indicele de
aciditate este . . .
A numărul de miligrame de hidroxid de sodiu necesar pentru neutralizarea acizilor graşi liberi
din masa de 100 mg probă ;
B numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor graşi
liberi din masa de 100 mg. probă ;
C volumul (exprimat în ml) de soluţie de hidroxid de potasiu 1 normală, necesar pentru
neutralizarea masei de 1 g probă analizată ;
D masa de hidroxid de potasiu (exprimată în mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi
liberi dintr-un gram de probă ;
E masa de hidroxid de potasiu (exprimată în mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi
rezultaţi din saponificarea unui gram de grăsime
13. Alegeţi definiţia corectă a noţiunii de "indice de ester" (conform Farmacopeei Romane editia
X). Indicele de ester este . . .
A masa de hidroxid de sodiu (exprimată în mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi
rezultaţi din saponificarea masei de 100 g probă analizată ;
B masa de hidroxid de potasiu (exprimată în mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi
rezultaţi din saponificarea masei de 1 g probă analizată ;
C masa de hidroxid de potasiu (exprimată în grame) necesară pentru neutralizarea acizilor
graşi rezultaţi din saponificarea masei de 100 g probă analizată ;
D numărul de moli de bază tare, monoacidă, necesar neutralizării acizilor graşi rezultaţi din
saponificarea a 100 grame probă analizată ;
E numărul de moli de bază tare, monoacidă, necesar neutralizării acizilor graşi rezultaţi din
saponificarea unui gram de substanţă analizată.
14. Alegeţi definiţia corectă a noţiunii de "indice de peroxid" (dupa Farmacopeea Romana editia X).
Indicele de peroxid este . . .
A numărul de moli de tiosulfat de sodiu oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin
acţiunea peroxizilor din 1 gram probă analizată ;
B numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de sodiu 0,1 molară, oxidat de iodul eliberat din
acidul iodhidric prin acţiunea peroxizilor din 1 gram probă analizată ;
C numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de sodiu 0,05 molară, oxidat de iodul eliberat din
acidul iodhidric prin acţiunea peroxizilor din 100 grame probă analizată ;
D numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de sodiu 0,01 molară, oxidat de iodul eliberat din
acidul iodhidric prin acţiunea peroxizilor din 100 mg probă analizată ;
E numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de sodiu 0,01 molară, oxidat de iodul eliberat din
acidul iodhidric prin acţiunea peroxizilor dintr-un gram probă analizată.
15. Alegeţi metoda recomandată în Farmacopeea Română, ediţia X, pentru dozarea grupelor
metoxi în medicament
A oxidare cu permanganat de potasiu şi retitrarea permanganatului neconsumat, cu acid oxalic
;
B oxidarea cu brom a iodurii de metil, obţinută prin acţiunea la cald a acidului iodhidric,
urmată de titrarea
C iodului rezultat cu tiosulfat de sodiu ;scindarea nucleofilă a grupei metoxi cu acid iodhidric,
transformarea acidului iodhidric neconsumat în iod elementar şi titrarea iodului cu tiosulfat
alcalin ;
D oxidarea cu brom a iodurii de metil, obţinută prin acţiunea la cald a acidului iodhidric,
urmată de titrarea cu soluţia de azotat de argint a anionului bromură rezultat ;
E titrare cu soluţie de dicromat de potasiu în mediu acid până la dispariţia coloraţiei portocalii
a ionului dicromat si apariţia culorii verde a ionului crom (III) rezultat.
16. Alegeţi setul de reactivi necesar pentru prepararea soluţiei de titrare în vederea determinării
umidităţii unui medicament prin metoda Karl Fischer.
A piridină, acid oxalic, iodură de potasiu, metanol absolut, tiosulfat de sodiu ;
B hidroxid de sodiu, acid acetic anhidru, metanol absolut, iodură de potasiu şi bioxid de sulf ;
C piridină, iod, metanol absolut şi bioxid de sulf ;
D hidroxid de sodiu, iod, cloroform şi sulfură de amoniu ;
E hidroxid de calciu, bioxid de sulf, cloroform şi io
18. Indicaţi mediul (solventul) şi reactivul de titrare potrivit pentru determinarea cantitativă
titrimetrică a unui alcaloid (substanţă cu caracter slab bazic).
A titrarea se execută în mediu apos cu piridină drept reactiv de titrare ;
B titrarea se execută în mediu apos cu acid acetic drept reactiv de titrare ;
C titrarea se execută în mediu de piridină cu acid acetic drept reactiv de titrare ;
D titrarea se execută în mediu de acid acetic cu acid percloric drept reactiv de titrare ;
E titrarea se execută în mediu de dioxan cu hidroxid de potasiu drept reactiv de titar
20. La titrarea clorhidratului de metadonă cu acid percloric, executat în mediu de acid acetic, se
adaugă în vasul de titrare acetat de mercur(II). Rolul acestuia este . . .
A de a modifica favorabil constanta dielectrică a mediului ;
B de a accelera prin efect catalitic reactia care stă la baza titrări ;
C de a indica sfârşitul titrării (atingerea punctului de echivalenţă) ;
D de a stabiliza reactivul de titrare în timpul operaţiei ;
E de a lega bloca anionul clorură într-o formă greu disociabilă (HgCl2).
26. Acidul ascorbic din solutia injectabila de acid ascorbic se dozeaza conform FRX prin
metoda:
A Iodometrica
B Iodatometrica
C Polarimetrica
D Complexonometrica
E Nitritometrica
28. Care din substantele enumerate mai jos pot fi dozate conform FRX prin metoda
bromatometrica:
A Rezorcinol
B Fenilhidrazina
C Medicamente cu sulf in molecula
D Riboflavina
E Pentoxifilina
29. Ce contine reactivul Karl Fischer, folosit pentru determinarea cantitativa a apei?
A Dioxid de sulf, iod si piridina in etanol absolut
B Dioxid de sulf, formaldehida si piridina in metanol
C Iod, dioxid de sulf si dioxan in metanol
D Dioxid de sulf, iod si piridina in metanol absolut
E Piridina, cloroform, dioxid de carbon, iod
34. Metoda iodometrica poate fi utilizata pentru studii de stabilitate la preparatele cu peniciline?
A Da, fiindca numai molecula intacta poate fi oxidata cu iod
B Da, pentru ca produsii de degradare pot fi determinati selectiv
C Da, pentru ca din proba martor se pot determina penicilinele descompuse iar din proba de
analizat penicilinele totale dupa o prealabila hidroliza
D Metoda se utilizeaza numai pentru determinarea produsilor de degradare
E Penicilinele nu pot fi determinate cantitativ iodometric
35. Principiul activ din solutia injectabila de sulfat de magneziu se determina complexonometric
in urmatoarele conditii:
A pH = 1 - 3 in prezenta de indicator xilenolorange
B pH = 10 in prezenta de indicator negru de eriocrom T
C pH = 12 in prezenta de rosu de metil
D pH = 1 - 3 in prezenta de indicator negru de eriocrom T
E pH = 10 in prezenta indicatorului xilenolorange
38. Selectati enuntul corect referitor la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid din
"Iniectabile Phenobarbitali" oficinala in FRX:
A se face printr-o metoda acido-bazica in mediu apos
B solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1N
C se face printr-o metoda acido-bazica in mediu neapos
D solventul de diluare este dimetilfomamida
E indicatorul utilizat este metiloranj
39. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a componentelor din solutia
"Solutio iodi spirituosa", conform FR X:
A se dozeaza atat iodul cat si iodura de potasiu
B iodul se dozeaza printr-o metoda redox cu solutie titrata de tiosulfat de sodiu 0.1N
C decolorarea solutiei indica sfarsitul titrarii
D iodura de potasiu se dozeaza printr-o metoda redox cu solutie titrata de tiosulfat de sodiu
0.1N
E iodura de potasiu se dozeaza printr-o metoda argentometrica cu solutie titrata de AgNO3
0.1N
40. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a boratului de fenilmercur din
solutia "Solutio phenylhydrargyri boratis 0.2.%", conform FRX:
A este o dozare in mediu apos
B are loc la un pH neutru, solventul de diluare fiind apa distilata
C solutia titrata este tiocianatul de amoniu 0.1N
D indicatorul utilizat la dozare este sulfatul de amoniu-fer(III)
E titrarea este incheiata cand coloratia solutiei este galben-rosiatic persistent
41. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a fenobarbitalului sodic conform
FR X:
A este o metoda de dozare acido-bazica
B solventul utlizat este metanolul
C solutia titrata utilizata este acidul percloric 0.1N
D dozarea are loc in mediu neapos
E solutia titrata utilizata este metoxid de sodiu 0.1N
43. Petru determinarea cantitativa a metamizolului sodic din "Compressi metamizoli natrici"
500mg, conform FR X s-a cantarit o cantitate de 0.8166g pulbere de comprimat Pulberea cantarita
se agita cu 5ml apa si 5ml acid clorhidric 0.02mol/l si se titreaza cu 28ml solutie titrata de iod
0.05mol/l (F=1.0000) in prezenta de amidon (I) pana la albastru persistent. Sa se calculeze
cantitatea de metamizol sodic dintr-un comprimat si daca acestea corespund FR X stiind ca abaterea
admisa este de ±5%. La 1ml iod 0.05mol/l corespunde 0.0175g metamizol sodic*H2O, iar masa
medie a comprimatelor este 0.800g.
A 0.480g/cp
B 0.525g/cp
C 0.475g/cp
D 0.499g/cp
E 0.490g/cp
44. Selectati enuntul incorect conform FR X, referitor la solutia volumetrica de edetat disodic:
A solutiile de edetat disodic 0.1mol/l si 0.05mol/l se prepara prin dizolvarea in apa a edetatului
disodic ( R)
B se numeste si acid etilendiaminotetraacetic
C se numeste si complexona III
D factorul de molaritate se stabileste cu zinc granule ( R)
E indicatorul utilizat este negru eriocrom T (I)
45. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste
folosind ca substanta de referinta:
A cromat de potasiu
B clorura de sodiu
C tiocianat de amoniu
D alaun de fer si amoniu
E clorura de calciu
46. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la clorhidratul de papaverina:
A dozarea clorhidratului de papaverina se realizeaza nitritometric
B clorhidratul de papaverina are caracter slab bazic
C dozarea clorhidratului de papaverina are loc in mediu neapos
D cu acetatul mercuric, ionul de Cl- este trecut in clorura mercurica
E titrarea cu acid percloric se face dupa tratare cu acetat mercuric
47. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeinei fosforice:
A se bazeaza pe dozarea functiei bazice din molecula
B functia bazica este exaltata cu solventi protogenici
C functia bazica este exaltata cu solventi protofilici
D se titreaza in mediu neapos
E se titreaza cu acid percloric in dioxan
50. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1mol/l in dioxan se
stabileste utilizand:
A hidrogenoftalat de potasiu
B hidrogenoftalat de potasiu uscat in prealabil
C hidroxid de sodiu
D acid oxalic
E acid benzoic
51. Pentru care din sarurile bazelor organice medicamentoase cu acizii, nu se aplica titrarea
directa in mediu neapos cu acid percloric 0.1 mol/l:
A propionati
B clorhidrati
C maleati
D benzoati
E salicilati
52. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de metoxid de sodiu 0.1 mol/l se stabileste
folosind ca substanta de referinta:
A acid salicilic
B benzoat de sodiu
C salicilat de sodiu
D hidrogenoftalat de potasiu
E acid benzoic
53. Pentru aplicarea probelor în stare lichidă, in spectrometria IR, acestea se pregătesc prin :
A dizolvare într-un solvent adecvat
B realizarea uneipastile de KI
C realizarea unei soluţii concentrate
D realizarea unei pastile de KCl
E realizarea unei pastile de KBr cu diametrul de 13 mm
55. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x 7H2O se dizolva in 100 mL apa si se adauga 5 mL tampon
amoniacal cu pH = 10, indicator eriocromT si se titreaza cu 20 mL Complexon (III) 0,05 mol/l pana
la coloratie albastra ( F=1 ).1 mL EDTA-N 0,05 M corespunde la 0,01232 g
MgSO4x7H2O.Puritatea sulfatului de magneziu este:
A 99%
B 98,5%
C 93%
D 101%
E 100%
56. Pentru dozarea acidului acetilsalicilic din comprimatele de aspirina de 0,500g acid acetilsalicilic
pe comprimat, s-au cântarit 0.500g pulbere de comprimate, s-au adaugat 20 ml alcool neutralizat, s-
a încalzit pentru dizolvarea principiului activ, s-a adaugat fenolftaleina si s-a titrat cu 20 ml NaOH
0,1 N cu F=1.00000, pâna la virajul indicatorului. Calculati continutul in aspirina al comprimatelor
si precizati daca ele corespund sau nu cu prevederile FR X. Se cunoaste masa moleculara a acidului
acetilsalicilic M=180 si ca masa medie a unui comprimat este de 0,800g. Referitor la continuti
declarat în substanta activa, FR X prevede o abatere de ±5%.
A 0.499 g/cp, nu corespund
B 506 mg/cp, corespund
C 576 mg/cp, nu corespund
D 500 mg/cp, corespund
E 475 mg/cp, nu corespund
59. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1 mol/l in dioxan se
stabileste utilizand:
A acid salicilic
B benzoat de sodiu
C salicilat de sodiu
D hidrogenoftalat de potasiu
E acid benzoic
60. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste
folosind ca substanta de referinta
A cromat de potasiu
B clorura de sodiu
C tiocianat de amoniu
D alaun de fer si amoniu
E clorura de calciu
61. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeine! fosforice:
A se bazeaza pe dozarea functiei bazice din molecula
B functia bazica este exaltata cu solventi protogenici
C functia bazica este exaltata cu solventi protofilici
D se titreaza in mediu neapos
E se titreaza cu acid percloric in dioxan
62. Alegeti definitia corecta a notiunii de "indice de ester" (conform Farmacopeei Romane editia
X). Indicele de ester este …
A masa de hidroxid de sodiu (exprimata în mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi
rezultati din saponificarea masei de 1 00 g proba analizata ;
B masa de hidroxid de potasiu (exprimata în mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi
rezultati din saponificarea masei de 1 g proba analizata ;
C masa de hidroxid de potasiu (exprimata în grame) necesara pentru neutralizarea acizilor
grasi rezultati din saponificarea masei de 100 g proba analizata ;
D numarul de moli de baza tare, monoacida, necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din
saponificarea a 100 grame probă analizata ;
E numarul de moli de baza tare, monoacida, necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din
saponificarea unui gram de substanta analizat
66. Determinarea cantitativă a acidului ascorbic din soluţia injectabilă de acid ascorbic se
realizează după FR X printr-o metodă:
A iodometrică
B iodatometrică
C potenţiometrică
D complexonometrică
E polarimetrică, se determină unghiul de rotaţie α a planului luminii polarizate
73. După FR X, supozitoarele rectale preparate din baze liposolubile trebuie să se topească în
cel mult:
A 60 de minute
B 15 minute
C 30 de minute
D 45 de minute
E 5 minute
74. După FR X, supozitoarele rectale preparate din baze hidrosolubile trebuie să se dizolve în
cel mult:
A 30 de minute
B 1 oră
C 45 de minute
D 5 minute
E 2 ore
75. Care dintre următoarele substante ajutătoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale,
au rolul de conservanti antimicrobieni ?
A Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 %
B Arlacel 165, Arlacel 186
C Miristatul de propilenglicol
D Acidul sorbic, nipaesterii
E Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
76. Care dintre următoarele substante ajutătoare, folosite le prepararea supozitoarelor rectale,
au rolul de antioxidanti ?
A Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 %
B Arlacel 165, Arlacel 186
C Miristatul de propilenglicol
D Acidul sorbic, nipaesterii
E Tocoferolul, BHA, galatul de propil
77. Care dintre următoarele substante ajutătoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale,
au rolul de sechestranti ?
A Uleiul de ricin, glicerolul, propilenglicolul
B Tweenul 80
C Acidul ascorbic, EDTA
D Hialuronidaza
E Sărurile acizilor biliari
79. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt
corecte?
A se realizează o dozare în mediu apos
B soluţie titrată: complexon III
C soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
D solvent: dimetilformamidă (R)
E solvent: acetona
80. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice sunt corecte?
A se numesc şi soluţii titrate
B FR X exprimă concentraţia lor în g%
C sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică
D concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau molaritate aproximativă
E sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită
86. FR X prevede pentru dozarea iodului din "Solutio iodi spirituosa" următoarele condiţii:
A soluţia titrată este tiosulfat de sodiu 0.1 mol/l
B dozare redox
C dozare în mediu neapos
D indicatorul este amidonul
E dozarea iodurii de potasiu se realizează prin metoda Mohr utilizând ca soluţie titrată azotat
de argint 0.1mol/l şi ca indicator cromatul de potasiu
94. Efedrina
A are caracter slab acid
B se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu
C are caracter slab bazic
D se dozeaza in mediu neapos
E se dozeaza prin titrare cu acid percloric
95. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se
A aplica pentru dozarea:aminelor alifatice
B aminelor aromatice si heterociclice
C unor oxime, imine, hidrazine
D imidelor
E enolilor
97. Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR-X a noţiunii de "indice de iod". Indicele de iod
este . . .
A volumul soluţiei 0,05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1 gram probă analizată ;
B masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0,1 grame probă analizată ;
C masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată ;
D masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată ;
E masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100 grame probă analizată.
104. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0,1 M în mediu anhidru:
A clorhidratul de clomipramină;
B clorhidrat de cloropiramină;
C cefotaximă sodică;
D acid citric;
E acid benzoi
105. Acidul aspartic se determină prin titrare:
A în mediu apos;
B în mediu anhidru;
C cu hidroxid de sodiu 0,1 M;
D cu acid clorhidric 0,1 M;
E acido-bazică.
115. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase, punctul de
echivalenta se determina:
A chimic, cu indicatorul albastru de timol
B chimic, cu indicatorul timolftaleina
C chimic, cu indicatorul galben de alizarina
D chimic, cu indicatorul violet de pirocatechina
E potentiometric
125. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase
se face:
A in mediu de acid acetic anhidru
B cu solutie titrata de acid clorhidric
C cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic
D in mediu de dimetilformamida
E cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida
126. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice
punctul de echivalenta se determina:
A potentiometric
B chimic, cu indicatorul cristal violet
C chimic, cu indicatorul metiloranj
D chimic, cu indicatorul murexid
E chimic, cu indicatorul tropeolin 00
131. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia
"Iniectabile procaini hydrochloridi", conform FRX:
A este o dozare nitritometrica
B se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului
dupa evaporare
C este o dozare in mediu neapos
D solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1N
E solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N
132. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia
"Solutio calcii chloridi 50%", conform FRX:
A metoda de dozare este complexonometrica
B pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal
C solutia titrata utilizata este edetat disodic 0.05mol/l
D indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal
E indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T
133. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele
conditii:
A solventul de diluarea este etanolul
B solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l
C titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza
D indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol
E titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru
135. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ?
A concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de
solutie
B factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera
C se numesc si solutii titrate
D o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1.00000
E au o concentratie bine stabilita
136. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la factorul de molaritate sunt corecte?
A factorul de molaritate al solutiilor volumetrice preparate cu substante chimice de referinta
este 1.0000
B factorul de molaritate odata stabilit nu trebuie verificat periodic, fiind o constanta
caracteristica solutiei respective
C arata de cate ori o solutie volumetrica aproximativa este mai concentrata sau mai diluata
decat una de molaritate exacta
D o solutie volumetrica 0.1M obtinuta prin diluarea unei solutii 1M conform FR X are un
factor de molaritate de 10 ori mai mic decat al solutiei din care a fost preparata
E serveste pentru conversiunea volumului solutiei de molaritate aproximativa in volumul
corespunzator al solutiei de molaritate exacta
139. Calculati cantitatea MgSO4*7H2O dintr-o proba de materie prima farmaceutica si puritatea
acesteia stiind ca a fost cantarita la balanta analitica o cantitate de 0.1877g materie prima
farmaceutica si dizolvata in 100ml ap La solutia astfel obtinuta se adauga 5ml tampon amoniacal cu
pH=10, indicator negru eriocrom T si se titreaza cu 15.8ml solutie titrata de edetat disodic 0.05mol/l
(F=0.9500) pana la coloratie albastr La 1ml edetat disodic 0.05mol/l corespunde la 0.01232g
MgSO4*7H2O.
A 0.1849g
B 103.7%
C 98.5%
D 0.1946g
E 101.5%
140. Dozarea acidului ascorbic din comprimatele oficinale in FR X, "Compressi acidi ascorbici"
200mg/cp, se realizeaza astfel: se cantareste la balanta analitica o cantitate de 0.3612g pulbere de
comprimate, se agita timp de 2min cu 10ml apa si 1 ml acid clorhidric 100g/l (R), se adauga 2ml
amidon solutie (I) si se titreaza cu 20ml iodat de potasiu 0.0167mol/l pana la coloratie albastru
persistent. Sa se calculeze cantitatea de vitamina C dintr-un comprimat si sa se precizeze daca
acestea corespund FR X, stiind ca abaterea admisa este de ±5%. La 1ml iodat de potasiu
0.0167mol/l corespunde 0.008806g acid ascorbic, iar masa medie a comprimatelor este 0.400g.
A corespunde
B 195mg/cp
C 210mg/cp
D nu corespunde
E 159mg/cp
148. Conform FR X, la monografia "Unguentum zinci oxydi 10%" la parametrul dozare se prevede:
A determinarea cantitativa a bazei de unguent dupa solubilizarea ei intr-un solvent organic
B solutia titrata utilizata la determinarea principiului activ din unguent este edetat disodic
0.05mol/l
C solubilizarea principiului activ prin topire si filtrare
D dozarea are loc la pH=10 asigurat de tampon amoniacal
E indicatorul utilizat este negru erio T
151. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate referitor la reactia de diazotare-cuplare
(Griess):
A se aplica aminelor secundare aromatice
B se poate utiliza la dozarea procainei
C se poate utiliza la identificarea derivatilor nitrozati ai unor alcooli sau tioli
D decurge in 2 etape
E se foloseste reactivul Lieberman
153. Conform FR X, factorul de molaritate al solutiei de HCl 0.5 mol/l se stabileste utilizand:
A titrosubstanta - hidrogenocarbonat de potasiu
B titrosubstanta - clorura de sodiu
C indicator metil oranj
D indicator galben de metanil in dioxan
E indicator fenolftaleina
154. Conform FR X, factorul de molaritate al solutiei de tiosulfat de sodiu 0.05 mol/l se stabileste
utilizand:
A titrosubstanta - acid oxalic
B indicator - galben de metanil
C titrosubstanta - dicromat de potasiu
D indicator - amidon
E indicator - fenolftaleina
159. Efedrina
A are caracter slab acid
B se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu
C are caracter slab bazic
D se dozeaza in mediu neapos
E se dozeaza prin titrare cu acid percloric
160. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se
aplica pentru dozarea:
A aminelor alifatice
B aminelor aromatice si heterociclice
C unor oxime, imine, hidrazine
D imidelor
E enolilor
164. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt
corecte?
A se realizeaza o dozare în mediu apos
B solutie titrata: complexon III
C solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
D solvent: dimetilformamida ®
E solvent: acetona
165. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte?
A se numesc si solutii titrate
B FR X exprimă concentraţia lor în g%
C sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică
D concentratiile solutiilor volumetrice pot fi de molaritate exacta sau molaritate aproximativa
E sunt solutii cu o concentrate bine stabilita
171. FR X prevede pentru dozarea iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii:
A solutia titrata este tiosulfat de sodiu 0.1 mol/l
B dozare redox
C dozare in mediu neapos
D indicatorul este amidonul
E dozarea iodurii de potasiu se realizeaza prin metoda Mohr utilizand ca solutre titrata azotat
de argint 0.1mol/l si ca indicator cromatul de potasiu
180. Alegeţi răspunsurile corecte privind determinarea cantitativă după FR X a nitratului bazic de
bismut (BISMUţI SUBNITRAS):
A se realizează o dozare iodatometrică
B dozarea nitratului bazic de bismut se face potenţiometric
C solventul utilizat este acid nitric (R) şi apă
D indicatorul utilizat la dozare este violet de pirocatechină
E indicatorul utilizat la dozare este xilenolorange
183. Dintre substanţele medicamentoase enumerate, pot fi titrate ca baze, cu acid percloric:
A amobarbital
B fenobarbital
C teobromina
D efedrina
E eritromicina
184. Alegeţi clasele de substanţe medicamentoase care se pot titra ca acizi în mediu anhidru:
A fenotiazine
B alcaloizi tropanici
C sulfonamide
D barbiturice
E anestezice locale
191. Absorbtia substantelor active din supozitoare, la nivelul rectului, se realizează prin si
datorită:
A vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice
B prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portală
C prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portală
D prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generală prin vena
iliacă
E prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatică prin vena
porta
195. Conform FR X, cele două supozitoare rectale oficinale se conservă în următoarele conditii:
A ferite de lumină si umiditate
B la cel mult 25 °C
C supozitoarele de glicerină ferite de umiditate
D supozitoarele cu metronidazol ferite de umiditate
E supozitoarele cu metronidazol ferite de lumină
6. Din punct de vederea al participarii sau neparticiparii electronilor existenti intr-o molecula,
la tranzitii electronice, se disting urmatoarele tipuri de electroni, cu o exceptie:
A electroni de tip σ
B invelis de electroni inchis, in care electronii sunt implicati in legaturi chimice
C electroni de tip n
D electroni de tip π
E electroni care se gasesc sub forma perechilor de electroni neparticipanti in invelisul exterior
al unor atomi usori
8. Efectul hipsocromic:
A consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
B consta in cresterea intensitatii benzilor
C consta in aparitia carbocationilor
D consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
E se intalneste la caroteni
12. Absorbanţa specifică a hemisuccinatului de hidrocortizonă, la 240 nm, este 435 dl/(g.cm)
conform FR. X. O soluţie de hidrocortizonă are absorbanţa A = 0,670, măsurată la 240 nm, într-o
cuvă cu grosimea de 2 cm. Ce concentraţie (exprimată în mg/litru) are hidrocortizona în soluţia
studiată ?
A 3,20 ;
B 4,45 ;
C 7,70 ;
D 8,05 ;
E 10,5
13. Absorbanţa specifică a prednisolonei în soluţie de alcool absolut, măsurată la 240 nm, este
415 dl/(g.cm). Masa moleculară a prednisolonei este 360,4 g/mol. Calculaţi concentraţia
prednisolonei într-o soluţie şi exprimaţi rezultatul în mmol/l, dacă absorbanţa măsurată într-o cuvă
cu grosimea de strat de 0,5 cm este A = 0,748. Rezultatul este:
A 0,100 ;
B 0,200 ;
C 0,300 ;
D 0,400 ;
E 0,500
14. În vederea determinării cantitative a rifampicinei din capsule (cantitate declarată: 150
mg/capsulă) se dizolvă conţinutul unei capsule în metanol, iar după dizolvare se completează soluţia
la volumul final de 100 ml. Soluţia obţinută se filtrează. Volumul de 1 ml filtrat se diluează cu
soluţie de tampon fosfat (pH 7,4) la volumul final de 100 ml. Soluţia finală prezintă, la lungimea de
undă de 475 nm, într-o cuvă cu grosimea de 2 cm, absorbanţa A = 0,426. În ce sens şi cu cât la sută
din valoarea declarată se abate conţinutul de rifampicină a unei capsule de la valoarea declarată ?
Absorbanţa specifica a rifampicinei la 475 nm, în tampon fosfat la pH 7,4, este 140 dl/(g.cm).
Cantitatea de rifampicina dintr-o capsulă este . . .
A mai mare cu 2,5 % decât cea declarată ;
B mai mare cu 1,4 % decât cea declarată ;
C mai mică cu 1,5 % decât cea declarată ;
D mai mică cu 2,5 % decât cea declarată ;
E mai mică cu 3,2 % decât cea declarată.
18. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS nu depinde direct
proporţional?
A grosimea stratului de soluţie;
B concentraţia analitului determinat;
C absorbanţa molară;
D volumul soluţiei;
E masa molară a analitului.
22. Modificarea poziţiei sau intensităţii benzilor datorate interacţiunilor analit-solvent se dumeşte:
A efect hisocromic;
B efect batocromic;
C solvatocromie;
D efect hipercromic;
E absorbanţă specifică.
26. Care este valoarea absorbantei specifice A(1%, 1cm) a unei substante medicamentoase (la
240 nm) daca o solutie a acesteia in alcool absolut cu concentratia 1,50 mg% are absorbanta A =
0,645, masurata in cuva de 1 cm?
A 860
B 430
C 215
D 465
E 480
27. In spectrofotometrie epsilon reprezinta?
A Absorbanta molara
B Absorbtivitatea
C Absorbanta specifica
D Densitatea optica
E Extinctia
29. Tranzitiile (in UV - VIS) ce se produc cel mai usor sunt cele:
A pi - sigma*
B sigma - sigma*
C n - pi* si pi - pi*
D numai n - pi*
E numai pi - pi*
31. Cum se numeste procesul in care pozitia, intensitatea si chiar forma benzilor de absorbtie
ale compusilor sunt influentate de natura solventului ?
A solvoliza
B solvatocromie
C halocromie
D hipsocromie
E batocromie
32. Spectrele de absorbtie sufera o deplasare spre lungimi de unda mai mari concomitent cu un:
A efect batocromic
B efect hipsocromic
C efect hipercromic
D efect hipocrom
E efect halocromic
37. FRX prevede dozarea griseofulvinei din "Compressi griseofulvini" 125mg/cp printr-o
metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,080g pulbere
comprimate intr-un balon cotat de 250ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se
completeaza la cota cu cloroform si se filtreaz 5ml din solutia filtrata se dilueaza cu alcool ( R) la
100ml, intr-un balon cotat. Se determina absorbanta la 291 nm. Stiind ca absorbanta specifica
A1cm,1% la 291nm este 686, ca absorbanta citita Ap=0,686, masa medie a comprimatelor este de
M=0,200g si abaterea admisa este de ±5%, se se calculeze concentratia comprimatelor si sa se
precizeze daca ele corespund prevederilor FRX.
A 125mg/cp, nu corespunde
B 0,031g/cp, nu corespunde
C 0,125g/cp, corespunde
D 250mg/cp, corespunde
E 31,0mg/cp, nu corespunde
44. Din punct de vederea al participarii sau neparticiparii electronilor existenti intr-o molecula,
la tranzitii electronice, se disting urmatoarele tipuri de electroni, cu o exceptie:
A electroni de tip σ
B invelis de electroni inchis, in care electronii sunt implicati in legaturi chimice
C electroni de tip n
D electroni de tip π
E electroni care se gasesc sub forma perechilor de electroni neparticipanti in invelisul exterior
al unor atomi usori
47. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte despre spectrometria derivata:
A se aplica cand spectrele compusilor din amestec nu sunt suficient de diferentiate
B are aplicatii in analiza si controlul medicamentelor, in analiza biochimica si de laborator
clinic
C este importanta cand absorbanta este denaturata
D este importanta in cazul in care in solutia de analit apare un fenomen de reflexie a luminii
E este importanta cand spectrul de ordinul 0 al solutiei de analizat prezinta un decalaj spre
maxim
51. Reacţia în care se formează carbocationi a căror sarcină pozitivă atrage electronii vecini,
determinând deplasearea ambelor legături se numeşte
A reacţie de hipsocromism
B reacţie de batocromism
C reacţie de halocromie
D reacţie dublă
E reacţie de monocromism
54. Deplasarea maximului de absorbţie la lungimi de undă mai mici (energii de excitaţie mai
mari) poartă denumirea de:
A efect batocrom
B deplasare hipsocromă
C efect hipercrom
D efect hipocrom
E solvatocromie
56. La impactul unei radiaţii cu o moleculă, se produce modificarea energiei totale a acesteia
datorită modificării:
A numai a energiei de rotaţie
B numai a energiei de vibraţie
C numai a energiei electronice
D numai a energiei de rotaţie şi vibraţie
E energiei de rotaţie, vibraţie, electronice
58. O soluţie a unei substanţe medicamentoase X ce conţine 0,1200g/l de substanţă activă are
absorbanţa 0,126 la 257 nm în cuva de 1 cm. Absorbanţa specifică A (1%,1cm) va fi:
A 1,05
B 10,5
C 100,5
D 0,95
E 9,5
59. Concentraţia în µg/ml a unei soluţii de triptofan (M=204,2) în acid clorhidric 0,1M, a carei
absorbanţă la λmax=277 nm este 0,613 în cuva de 4 cm iar absobanţa molară ε la 277 nm este 5432
l/cm·mol va fi:
A 576 µg/ml
B 5,76 µg/ml
C 5760 µg/ml
D 288 µg/ml
E 2,88 µg/ml
60. Care dintre următoarele substante ajutătoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale,
au rolul de antioxidanti ?
A Miristatul de propilenglicol
B Acidul sorbic, nipaesterii
C Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
D Hialuronidaza
E Uleiul de ricin
61. Care dintre următoarele substante ajutătoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale
au rolul de sechestranti ?
A Propilenglicolul
B Acidul ascorbic, EDTA
C Tweenurile si spanurile
D Polietilenglicolii
E Sărurile acizilor biliari
63. La prepararea supozitoarelor vaginale, masa gelatinoasă folosită ca bază are următoarea
formulă:
A gelatină 10 g, glicerină 2 g, apă distilată 6 g
B gelatină 2 g, glicerină 5 g, apă distilată 10 g
C gelatină 2 g, glicerină 10 g, apă distilată 4 g
D gelatină 5 g, glicerină 5 g, apă distilată 10 g
E gelatină 2 g, glicerină 10 g, apă distilată 5 g
64. După FR X supozitoarele vaginale preparate din baze liposolubile trebuie să se topească în
cel mult:
A 45 de minute
B 25 de minute
C 60 de minute
D 30 de minute
E 5 minute
65. După FR X supozitoarele vaginale preparate din baze hidrosolubile trebuie să se dizolve în
cel mult:
A 2 ore
B 45 de minute
C 1 oră
D 5 minute
E 30 de minute
66. Care dintre următoarele substante ajutătoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale
au rolul de conservanti antimicrobieni ?
A Arlacelul 186
B Alcoolul cetilic 5 %
C Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
D Tween-ul 80
E Acidul sorbic, nipaesterii
69. Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda spectrofotometrică în UV?
A vitamina D3
B prednisonul
C apa distilată
D ciancobalamina
E acidul clorhidric
74. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie sa îndeplinească
următoarele condiţii:
A să interacţioneze cu substanţa de analizat
B să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizat
C să nu interacţioneze cu substanţa de analizat
D să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de analizat
E pot fi utilizaţi orice solvenţi
76. Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se caracterizează prin:
A lungimea de undă
B absorbanţă
C absorbanţa molară
D transmitanţă
E numărul de undă
81. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la:
A pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat
B pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat
C pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat
D pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat
E pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme
86. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de absorbţie de tipul pi – pi* ?
A fenilbutazon ;
B mentol ;
C metenamină ;
D nifedipin ;
E sorbitol.
87. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula urotropinei ?
A tranziţii de tipul sigma – sigma* ;
B tranziţii de tipul sigma – pi* ;
C tranziţii de tipul n – sigma* ;
D tranziţii de tipul pi – pi* ;
E tranziţii de tipul n – pi* ;
88. Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii electronice de tipul pi – pi* ?
A gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) ;
B gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 );
C gruparea nitril ( -CN ) ;
D gruparea carboxilică ( -COOH ) ;
E gruparea carbonilică ( >C=O ).
89. Care dintre tipurile de tranziţii, capabile să determine apariţia benzilor de absorbţie în
spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil, prezintă importanţă analitică in controlul medicamentelor
?
A tranziţiile de tipul sigma – sigma* ;
B tranziţiile de tipul sigma – pi* ;
C tranziţiile de tipul pi – sigma* ;
D tranziţiile de tipul pi – pi* ;
E tranziţiile de tipul n – pi*
90. Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ in solutie, direct prin
metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil (400 – 800 nm) ?
A papaverina ;
B vitamina B12 ;
C hidrocortizona ;
D rifampicina ;
E fenobarbital
93. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului spectrat UV?
A 200 nm;
B 340 nm;
C 450 nm;
D 650 nm;
E 1000 nm.
95. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde direct
proporţional?
A absorbtivitatea;
B concentraţia molară a analitului;
C volumul soluţiei;
D densitatea soluţiei;
E masa molară a analitului.
96. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă, la
tranzacţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni:
A înveliş electronic închis;
B electroni sigma;
C electroni p;
D electroni pi;
E electroni n.
98. Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele părţi mai importante:
A sursa de radiaţii;
B coloana de separare;
C sistem dispersiv combinat cu monocromator;
D agitator magnetic;
E detector.
103. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert - Beer sunt corecte:
A Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 M
B Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 M
C Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice
D Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice
E Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert - Beer
104. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un
compus organic?
A Tranzitii electronice sigma - sigma*
B Tranzitii electronice sigma - pi
C Tranzitii electronice pi - pi*
D Tranzitii electronice n - sigma*
E Tranzitii electronice n - pi*
116. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore
A -COOH pentru amino
B -NO2 pentru nitro
C -NH2 pentru amino
D -NOH pentru oxima
E -NO pentru oxima
122. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UV-
VIS:
A pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa
B daca substatele de analizat sunt insolubile in apa, nu se pot analiza in UV-VIS
C solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa
D interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia
E fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante
123. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarea valorii pKa a unei substante prin
masuratori spectrofotometrice:
A pentru determinari cat mai precise se alege intotdeauna lungimea de unda de 220nm
B se inregistreaza spectrele solutiei la un pH la care predomina forma moleculara pura,
neionizata
C se inregistreaza spectrele solutiei la un pH la care predomina forma ionizata
D se inregistreaza spectrele solutiei la un pH intermediar, pentru care exista un echilibru intre
cele doua forme
E valoarea pKa este o caracteristica a substantelor neionizabile
134. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS, in monografia
respectiva din FRX sunt prevazute:
A denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea
B materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea
C concentratia solutiilor
D daca este necesar, conditiile de pH in care se efectueaza determinarile
E natura solventului
137. FRX prevede dozarea bromhexinului din "Compressi bromhexini hydrochloridi" 8mg/cp
printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,029g
pulbere comprimate intr-un balon cotat de 100ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se
completeaza la cota cu HCl 0,1mol/litru si se omogenizeaz Se filtreaza indepartand 20ml din filtrat
si se determina absorbanta la 317nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 317nm este 86, ca
absorbanta citita Ap=0,4988, masa medie a comprimatelor este de M=0,038g si abaterea admisa
este de ±10%, se se calculeze concentratia comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund
prevederilor FRX.
A 168,2mg/cp
B corespunde
C nu corespunde
D 7,6mg/cp
E 190mg/cp
138. FRX prevede dozarea etamsilatului din "Iniectabile Etamsylati" 130mg/ml printr-o metoda
spectrofotometrica UV astfel: se masoara cu exactitate 5ml solutie injectabila si se dilueaza cu apa
proaspat fiarta si racita intr-un balon cotat de 250ml. Se aduce la cota cu acelasi solvent, se
omogenizeaza si 5ml din solutie se dilueaza cu acelasi solvent la 500ml. Se determina absorbanta
solutiei la 301nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 301nm este 148,8, ca absorbanta citita
Ap=0,3720 abaterea admisa este de ±5%, se se calculeze concentratia solutiei injectabile analizate
si sa se precizeze daca ea corespunde prevederilor FRX.
A nu corespunde
B 125mg/ml
C 130mg/ml
D corespunde
E 128,5mg/ml
142. Legea Lamber-Beer este valabila numai pentru solutii diluate deoarece:
A la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au o forta ionica ridicata
B la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au o forta ionica scazuta
C la concentratii mai mici de 0.01 solutiile au o forta ionica ridicata
D interactiunile electrostatice dintre componentii solutiei sunt mai intense
E interactiunile electrostatice dintre componentii solutiei sunt mai slabe
146. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la:
A pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat
B pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat
C pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat
D pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat
E pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme
152. În spectrofotometria UV-VIS pentru determinări cantitative trebuie să se ţină seama de curba
de calibrare a cărei liniaritate se verifică prin
A metoda celor mai mici pătrate
B metoda regresiei liniare simple
C metoda curbei Gauss
D metoda standardului intern
E metoda normării ariilor
153. În cazul unui amestec de tetraciclină şi epitetraciclină al cărui spectru în UV este cunoscut,
pe baza acestuia se pot calcula
A concentraţia molară a tetraciclinei
B concentraţia procentuală a tetraciclinei
C concentraţia molară a epitetraciclinei
D concentraţia procentuală a epitetraciclinei
E concentraţia procentuală în amestec
156. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilio existenţi într-o moleculă, la
tranziţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni
A înveliş de electroni închis
B electroni de tip δ
C electroni de tip n
D electroni de tip π
E electroni de tip π*
159. Care dintre substanţele enumerate mai jos pot fi utilizate ca solvenţi în spectrofotometria
UV-VIS:
A apă
B hidroxid de sodiu
C metanol
D dioxan
E benzen
160. Legea Lambert-Beer, legea fundamentală a absorbţiei se verifică numai atunci când:
A radiaţia incidentă este monocromatică
B absorbţia are loc într-un mediu omogen
C centrele absorbante (molecule sau ioni) nu interacţionează (la diluţii mari)
D radiaţia incidentă traversează un mediu neomogen
E determinările se fac în soluţii concentrate
162. Indicaţi substanţele medicamentoase care pot fi dozate prin spectrofotometrie în UV:
A clorhidrat de bromhexin
B permanganatul de potasiu
C simvastatina
D griseofulvina
E soluţia alcoolică de iod iodurat
169. Valoarea normală a pH-ului în transudatul seros al mucoasei vaginale este asigurată de
următorul bacil si este:
A Lactobacillus bulgaricus
B Streptococcus lactus
C Bacilul Döderlein
D pH 4,0 - 4,5
E pH 5,0 -6,0
171. Ovulele pot contine medicamente cu următoarele actiuni terapeutice, urmărindu-se efecte:
A sistemice
B locale
C medicamente antiseptice, antiinflamatoare
D medicamente trofice
E anticonceptionale
1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de arsen este corectă?
A reactivul hipofosforos nu se foloseşte la controlul arsenului din substanţe organice
B reactivul hipofosforos reduce combinaţiile As(III) şi As(V) în mediu de NaOH, la arsen
metalic
C reactivul hipofosforos reduce combinaţiile As(V) în mediu de HCl, la cald în combinaţii ale
As(III)
D reactivul hipofosforos se adaugă în acelaşi timp în soluţia de analizat şi în soluţia etalon
E proba este corespunzătoare dacă nu dă reacţia cu reactivul Bougault
3. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la procedeul de calcinare cu acid sulfuric este
incorectă:
A se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice din substanţe organice
B se efectuează prin dizolvarea probei de analizat în acid sulfuric
C amestecul se colorează datorită carbonizării impurităţilor
D necesită prezenţa unui etalon de culoare
E nu necesită prezenţa soluţiei etalon
6. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte referitor la identificarea ionului de amoniu:
A se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu
B reactia decurge in mediu acid
C sensibilitatea limita a reactiei (limita de detectie) este de 0.0003 mg NH4+/ml
D la concentratii foarte mici se formeaza o coloratie galbena
E la concentratii mai mari se formeaza un precipitat galben - brun
9. Care din metodele de mai jos stă la baza controlului limitei de arsen în medicamente,
conform FR. X.?
A reducerea arsenului din probă la arsen elementar cu hipofosfit de sodiu şi acid clorhidric ;
B precipitarea arsenului cu hidrogen sulfurat ;
C titrarea iodometrică a arsenului trivalent ;
D reducerea arsenului din probă la arsină (AsH3) urmată de determinarea acesteia prin
cromatografie gazoasă ;
E transformarea arsenului din probă în oxid de fenilarsină şi titrarea acestuia cu soluţie de io
13. Controlul limitei de nitraţi în medicamente se execută, conform FR. X., prin . . .
A reducere la anion azotit şi punerea în evidenţă a acestuia prin reacţia de culoare Griess
(formarea unui colorant azoic) ;
B reacţie de culoare cu acid cromotropic în acid sulfuric concentrat ;
C reacţie de culoare cu acid sulfosalicilic ;
D reacţie de culoare cu brucină în mediu de acid sulfuric concentrat ;
E reducerea nitraţilor la amoniac urmată de identificarea acestuia cu reactivul Nessler.
21. Controlul limitei de fier se realizează cu hexacianoferat (II) de potasiu, reacţie în urma căreia
se obţine:
A un precipitat alb;
B un precipitat albastru;
C un precipitat brun;
D o coloraţie galbenă;
E un gaz brun-roşcat.
24. Hârtia indicator pentru arsen se prepară prin impregnarea acesteia cu o soluţie alcoolică de:
A azotat de calciu;
B clorură mercuroasă;
C clorură mercurică;
D ditizonă;
E hexacianoferat (II) de potasiu.
25. Prezenţa impurităţilor conţinând arsen, cu ajutorul hipofosfitului de sodiu, se face prin
apariţia:
A unui precipitat galben;
B unei coloraţii galbene;
C unui precipitat albastru;
D unei coloraţii roşii;
E unui precipitat brun.
26. Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se
formeaza:
A Un precipitat alb-galbui amorf
B O tulbureala sau un precipitat alb microcristalin in functie de concentratia ionului de calciu
C Un precipitat alb cazeos
D Un precipitat albastru
E O tulbureala albastra
29. Determinarea limitei de fosfati se face pe baza reactiei ionului fosfat cu molibdatul de
amoniu in mediu de:
A Acid sulfuric
B Hidroxid de amoniu
C Acid azotic
D Acid clorhidric
E Acid acetic
31. Pentru detectia ionului de amoniu se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu
cand se formeaza:
A Un precipitat albastru
B Un precipitat galben
C O coloratie albastra
D O coloratie galbena sau un precipitat galben brun in functie de concentratia ionului
E Un precipitat alb-galbui
33. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la controlul limitei de arsen (prin procedeul I)
este corect?
A in functie de concentratie apare o tulbureala sau un precipitat alb
B hipofosfitul de sodiu reduce compusii arsenului, in mediu alcalin si prin fierbere, in arsen
metalic
C hipofosfitul de sodiu reduce combinatiile As(V) in mediu acid si prin fierbere, in combinatii
ale As(III)
D impuritati ca telurul, seleniul si antimoniul nu interfera reactia
E proba este corespunzatoare daca nu da reactia cu reactivul Bougault
34. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta referitor la controlul limitei de metale grele ca
impuritati?
A se vor decela numai ionii metalelor grele care precipita sub forma de tiosulfati in mediu
alcalin
B nu se utilizeaza o solutie etalon
C reactia de baza este cea a ionului de plumb cu acetatul de sodiu
D reactia nu este interferata de prezenta ionilor de fier, indiferent de concentratia acestora
E in urma reactiei se va forma o coloratie bruna sau un precipitat negru
35. Care dintre enunturile referitoare la controlul limitei pentru substante organice usor
carbonizabile este incorect?
A in cazul procedeului cu acid sulfuric se folosesc solutii-etalon de culoare
B in cazul procedeului prin calcinare proba se calcineaza in flacara timp de 10 minute
C in cazul procedeului cu acid sulfuric amestecul se coloreaza datorita carbonizarii
impuritatilor
D se bazeaza pe o reactie de culoare cu acid clorhidric ( R).
E se poate realiza prin doua procedee
36. Selectati enuntul incorect referitor la determinarea limitelor pentru impuritati anorganice:
A eprubetele in care se efectueaza reactiile trebuie sa fie identice
B tulbureala si opalescenta se apreciaza privind straturile de lichid orizontal, pe un fond negru
C coloratia se apreciaza privind straturile de lichid de sus in jos, pe un fond alb
D reactivii se adauga in solutia de analizat in ordine strict inversa fata de solutia etalon
E daca se deceleaza prezenta unei impuritati pe care monografia respectiva nu o prevede,
aceasta trebuie semnalata
37. Selectati enuntul incorect referitor la controlul limitei pentru substante organice usor
carbonizabile:
A procedeul se control se alege in functie de natura substantei la care se efectueaza controlul
B se poate realiza prin procedeul prin calcinare
C procedeul prin calcinare se aplica pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile
in substante organice
D se poate realiza prin procedeul cu acid sulfuric
E in cazul procedeului cu acid sulfuric, limitele admise pentru impuritati se apreciaza prin
comparare solutii etalon de culoare
39. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte referitor la identificarea ionului de amoniu:
A se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu
B reactia decurge in mediu acid
C sensibilitatea limita a reactiei (limita de detectie) este de 0.0003 mg NH4+/ml
D la concentratii foarte mici se formeaza o coloratie galbena
E la concentratii mai mari se formeaza un precipitat galben - brun
40. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la determinarea arsenului cu
dietilcarbamat de argint:
A H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsina
B H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl la arsina
C hidrogenul arseniat se capteaza in solutie reactiva de dietilditiocarbamat de argint
D H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la hidrogen arseniat
E Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cu hidrogenul arseniat un compus colorat in rosu
53. Care dintre afirmaţiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice
usor carbonizabile prin calcinare sunt incorecte:
A se folosesc solutii etalon
B se efectueaza prin calcinare in flacara 10 minute
C se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile în substanţe minerale
incolore
D nu se folosesc solutii etalon
E aceasta metoda este prevazuta in FRX
55. Precizati afirmatiile corecte referitoare la controlul limitei de cloruri, conform FRX:
A în soluţia de analizat nu trebuie să apară o tulbureală sau un precipitat alb;
B se determina numai prin procedeul cu acid sulfuric
C determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric
D se determina prin reactie cu nitratul de argint
E FR. X nu prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalon
57. Decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile prin procedeul prin calcinare se aplică:
A substanţelor organice volatile
B substanţelor minerale colorate
C substanţelor minerale incolore
D atât substanţelor minerale cât şi celor organice
E substanţelor minerale incolore şi colorate
58. Limita de metale grele conform FR X se referă la metalele grele care precipită sub formă de:
A halogenuri, în mediu acid
B sulfuri, în mediu acid
C sulfuri, în mediu bazic
D sulfaţi
E molibdaţi
59. Cu privire la controlul limitei de calciu, sunt adevărate conform FR X următoarele afirmaţii:
A calciul se precipită sub formă de carbonat de calciu greu solubil
B calciul este decelat prin reacţia de culoare cu ditizona în mediu anhidru
C calciul formează cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu insolubil în acid
clorhidric
D calciul formează cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu insolubil în acid
acetic şi amoniac, solubil în acid clorhidric
E calciul formează cu acidul etilendiamino-tetraacetic (EDTA)un complex colorat în galben
62. Concasorul cu fălci pentru pulverizare, are două plăci masive din otel, canelate, dispuse în
forma:
A literei T
B literei X
C literei L
D literei V
E literei W
64. Concasorul cu nucă provoacă măruntirea particulelor prin zdrobirea materialului în felul
următor:
A între mai multe piese metalice canelate
B între 5 piese metalice canelate
C între două piese mobile
D între o piesă fixă stator si una mobilă rotor
E între nenumărate valturi
67. Pentru pulberea Dover oficinală în FR X se prevede următorul continut de prindipii active:
A 0,5 % morfină hidroclorică
B 1,5 % morfină bază
C cel mult 1 % morfină anhidră
D cel putin 0,95 % si cel mult 1,05 % morfină anhidră
E cel putin 1 % morfină andidră
79. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX):
A se prepară din soluţia de bază
B se prepară la nevoie
C se tratează în mod identic cu soluţia probă
D conţine ioni As(III) şi As (V)
E conţine ioni As(V)
82. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de
0.001mg/ml
A cloruri
B zinc
C arsen
D nitrati
E metale grele
83. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform
F.R.X prin:
A metode volumetrice
B metode spectrometrice
C procedeul prin calcinare
D procedeul cu acid sulfuric
E metode gravimetrice
85. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta?
A calciu
B azotati
C carbonati
D fosfati
E sulfati
86. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric:
A As+5
B NO3-
C As+3
D Zn+2
E Al+3
90. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezenţa
impurităţlor conţinând:
A telur;
B calciu;
C bariu;
D selen;
E stibiu.
93. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de:
A fier;
B sodiu;
C arsen;
D zinc;
E amoniu.
97. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa reacţionează cu
pentaoxidul de fosfor şi formează:
A acid fosforos;
B acid fosforic;
C hidrogen fosforat;
D un acid tribazic;
E un acid bibazi
99. Alegeti raspunsul corect cu privire la limita de metale grele in substante organice:
A Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid azotic (R)
B Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid sulfuric (R)
C Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid clorhidric (R)
D FRX prevede si determinarea ionului Ni(II) din polioli prin spectrometrie de absorbtie
atomica
E Farmacopeea Europeana prevede si determinarea ionului Ni(II) din polioli prin
spectrometrie de absorbtie atomica
100. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte:
A Ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiu
B Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeos
C Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o coloratie galbena
D Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat
albastru in functie de concentratie
E Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben
101. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt
corecte:
A Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
B Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina
C Ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu
D Ionul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu
E FRX, Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon
102. Conform FRX, cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile:
A Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri, greu solubile in
mediu acid
B Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur, cupru, cadmiu, bismut, staniu
C Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier, calciu, cobalt
D Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb
E Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru
105. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul, impuritatile organice usor
carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee:
A Procedeul prin calcinare
B Procedeul cu acid sulfuric
C Procedeul prin uscare
D Metoda Karl-Fischer
E Antrenarea cu vapori de solventi organici
107. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in:
A grame
B procente de masa
C % (procent) m/m
D mililitru
E procente de volum
124. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta conditii generale care trebuiesc respectate la
determinarea limitelor pentru impuritati anorganice?
A toate eprubetele utilizate trebuie sa aiba diametrul de 1,50 cm
B eprubetele in care se efectueaza reactiile trebuie sa fie identice
C reactivii se adauga in acelasi timp si in volume egale atat in solutia de analizat cat si in
solutia etalon
D nu este obligatorie semnalarea prezentei unei impuritati neprevazuta de monografia
respectiva si care apare in timpul controlului
E este obligatorie semnalarea prezentei unei impuritati neprevazuta de monografia respectiva
numai daca aceasta depaseste o anumita concentratie
126. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte?
A metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase
B determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele
C prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei
de amoniu
D prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu
E determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu
127. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II)
sunt corecte?
A metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
B arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen
C se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III)
D se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V)
E solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba
130. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte?
A la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru
B la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu
C solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza
D se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu
E se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu
131. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte?
A controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint
B clorura de argint obtinuta este solubila in apa
C in urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint
D clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice
E in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint
133. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte?
A in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra
B in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben
C se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu
D solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon
E se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu
134. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt
incorecte?
A FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba
B prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea
C solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond
negru
D se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb
E se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid
136. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de sulfati sunt corecte?
A reactia de baza este cea dintre ionul sulfat si sarurile de cadmiu
B in urma reactiei se obtine o tulbureala sau un precipitat alb de sulfat de bariu
C limita de detectie a reactiei este de 0,003 mg/ml
D solutia de baza se prepara din sulfat de amoniu anhidru
E precipitatul alb care se formeaza este solubil in apa
137. Hexacianoferatul (II) de potasiu se foloseste ca si reactiv in reactiile de control a limitelor de:
A fosfati
B fier
C calciu
D nitrati
E zinc
138. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la controlul limitei de zinc sunt corecte?
A se foloseste reactia cu hexacianoferatul (II) de fier (III)
B solutia-etalon folosita contine 0,01 mg Zn2+/ml
C prezenta fierului ca impuritate nu interfera reactia
D ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat alb
E precipitatul format in urma reactiei este practic solubil in apa
139. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la "Procedeul prin calcinare" sunt corecte?
A se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale
colorate
B se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale
incolore
C in prezenta impuritatilor organice usor carbonizabile proba se coloreaza in cenusiu sau in
negru
D se folosesc solutii etalon de culoare
E solutia etalon se prepara din acid sulfuric con
140. Selectati ionii pentru care solutia etalon preparata conform FRX are o concentratie de
0,1mg/ml:
A ionul de amoniu
B ionul de arsen
C ionul de calciu
D ionul de fosfat
E ionul de carbonat
141. Selectati ionii pentru care solutia etalon preparata conform FRX, pentru controlul limitelor
de impuritati anorganice, are o concentratie de 0,01mg/ml:
A ion fer (III)
B ion plumb (II)
C ionul amoniu
D ionul clorura
E ion carbonat
144. Din reactia ionului de calciu cu oxalat de amoniu rezulta un precipitat alb de oxalat de calciu:
A insolubil in acid acetic
B solubil in amoniac
C solubil in acid clorhidric
D solubil in acid nitric
E insolubil in amoniac
146. Care dintre urmatoarele substante prevazute de FR X pot contine arsen intr-o anumita limita:
A nitrit de sodiu
B glucoza
C acid acetil salicilic
D sulfat de sodiu
E lactoza
148. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform
F.R.X prin:
A metode volumetrice
B metode spectrometrice
C procedeul prin calcinare
D procedeul cu acid sulfuric
E metode gravimetrice
150. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric:
A As+5
B NO3-
C As+3
D Zn+2
E Al+3
153. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de
0.001mg/ml
A cloruri
B zinc
C arsen
D nitrati
E metale grele
154. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta?
A calciu
B azotati
C carbonati
D fosfati
E sulfati
158. Care din metodele de mai jos stă la baza controlului limitei de amoniu în medicamente,
conform FR. X.?
A calcinarea in flacara timp de 10 min
B titrarea redox cu soluţie de permanganat de potasiu în mediu acid
C reactia de culoare cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu in solutie alcalina
D solutia-etalon de ion amoniu se prepara la nevoie
E reactia de culoare cu oxalatul de amoniu
162. Alegeti raspunsul corect cu privire la limita de metale grele in substante organice:
A substanta organica se mineralizeaza cu acid azotic ®
B substanta organica se mineralizeaza cu acid sulfuric ®
C substanta organica se mineralizeaza cu acid clorhidric ®
D FRX prevede ca prezenta sarurilor de fer in reziduul de la calcinare nu interfereaza
E se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint
163. Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se
formeaza:
A un precipitat alb-galbui amorf
B o tulbureala sau un precipitat alb microcristalin
C un precipitat alb cazeos
D un precipitat de oxalat de calciu insolubil in acid acetic si amoniac
E o tulbureala albastra
164. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt
corecte:
A ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
B ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina
C ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu
D ionul clorura se determina cu nitratul de argint
E FRX nu prevede pentru decelarea impuritatilor solutii etalon
165. Care dintre afirmaţiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice
usor carbonizabile prin calcinare sunt corecte:
A se folosesc solutii etalon
B se efectueaza prin calcinare in flacara timp de 10 minute
C se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile în substanţe minerale
incolore
D nu se folosesc solutii etalon
E aceasta metoda nu este prevazuta in FRX
166. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte:
A ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiu
B fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeos
C fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o coloratie verde
D fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat
albastru in functie de concentratie
E solutia-etalon de ion fer se prepara la nevoie
167. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid
sulfuric
A acidul sulfuric folosit se raceste la 10oC
B se aplica substantelor organice
C se efectueaza la temperatura de 10oC
D se aplica atat substantelor minerale cat si celor organice
E se efectueaza la temperatura de 15oC
169. Selectati raspunsurile corecte despre controlul limitei de carbonati, conform FRX:
A FR. X prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalon
B se determina prin incalzire in flacara
C se foloseste solutie etalon de ion carbonat
D se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu
E FR. X nu prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalon, dupa 10 min
170. Precizati raspunsurile incorecte pentru controlul limitei pentru impuritatile organice usor
carbonizabile:
A se determina prin metoda refractometrica
B se determina prin procedeul prin calcinare
C se determina prin metode cromatografice
D se determina prin determinarea punctului de solidificare
E se determina prin procedeul cu acid sulfuric
174. Procedeul cu acid sulfuric utilizat pentru controlul limitei de substanţe organice uşor
carbonizabil..:
A se aplică pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe organice
B determinarea se efectuează la temperatura de 15 °C
C eprubetele în care se efectuează determinarea se spală în prealabil cu acid sulfuric (R)
D se aplică la decelarea impurităţilor organice în substanţele minerale incolore
E se aplică la decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţele minerale
colorate
176. Care dintre următoarele condiţii trebuie respectate la determinarea limitelor pentru
impurităţi anorganice:
A reacţiile se efectuează în eprubete identice
B temperatura la care se efectuează reacţiile este 25 ± 5 °C
C tulbureala sau opalescenţa se stabileşte privind straturile de lichid de sus în jos pe un fond
negru
D coloraţia se stabileşte privind straturile de lichid de sus în jos pe un fond alb
E reactivii se adaugă în ordinea prevăzută în monografie
177. Care dintre ionii enumeraţi mai jos pot interfera în procesul de decelare a impurităţii de
arsen prin procedeul I prevăzut de FR X:
A seleniu
B plumb
C telur
D cadmiu
E antimoniu
184. Din ce este constituit si cum functionează "Amestecătorul de pulberi cu spiră verticală
planetară" ?
A Este constituit dintr-un vas cilindric
B Este constituit dintr-un vas paralelipipedic
C Este constituit dintr-un vas conic
D Transportă pulberea de la bază spre vârf cu ajutorul unei spire interioare rotative
E Transportă pulberea de la vârf spre bază în jurul unui ax fix
185. Ce formă au paletele, cum sunt dispuse si cum functionează "Amestecătorul de pulberi
Lödige" ?
A Palete lamelare simple
B Palete cu formă de sapă dispuse în jurul unui ax orizontal
C Palete cu formă de sapă dispuse în jurul unui ax vertical
D Depărtează mereu materialul din centru
E Aduce mereu materialul spre centru
188. Pentru determinarea gradului de finete al pulberilor, FR X prevede site standard, numerotate
conventional în modul următor:
A cu cifre arabe în ordinea 1-8 în functie de forma ochiurilor
B cu cifre romane în ordinea I-IX în functie de dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor,
de numărul de ochiuri corespunzător pe centimetru pătrat si de diametrul sârmei
C gradul de finete al pulberii cernute creste în functie de cresterea ordinului de numerotare al
sitei
D gradul de finete al pulberii cernute descreste în functie de descresterea ordinului de
numerotare al sitei
E gradul de finete al site IV corespunde pentru pulbere semifină
Aplicatiile spectrofotometriei in IR la identificarea si dozarea medicamentelor
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU
1. A
2. C
3. B
4. D
5. B
6. A
7. D
8. C
9. C
10. A
11. C
12. C
13. D
14. C
15. B
16. D
17. A
18. D
19. A
20. B
21. C
22. B
23. C
24. E
25. B
26. D
27. A
28. A
29. D
30. A
31. B
32. A
33. B
34. B
35. C
36. E
37. C
38. D
39. C
40. C
41. B
42. D
43. A
44. C
45. B
46. B
47. A
48. A
49. B
50. A
51. D
52. B
53. E
54. E
55. E
56. A
57. C
58. B
59. A
60. D
61. B
62. A
63. D
64. C
INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU
65. A,B,E
66. A,D,E
67. D,E
68. A,E
69. A,B,D,E
70. A,B,C
71. A,C,D
72. C,D
73. C,D
74. A,B,D
75. A,C,E
76. A,B,C,E
77. A,C,D
78. A,B,D
79. C,D
80. A,D
81. C,D,E
82. A,C,D
83. B,C
84. B,C,E
85. A,C,E
86. B,C
87. B,E
88. A,E
89. A,D
90. B,C,D
91. A,C
92. B,C,D
93. B,C,D,E
94. B,C,D,E
95. A,B
96. B,D
97. C,D
98. A,D,E
99. A,B,D,E
100. C,E
101. B,C,D
102. A,B,D
103. B,C,D,E
104. A,B,D,E
105. A,B,C,D
106. B,C,D,E
107. A,C,E
108. C,D,E
109. A,C,D,E
110. A,D
111. C,D
112. B,D
113. B,E
114. A,C
115. C,D,E
116. A,C,D
117. A,E
118. B,E
119. A,C
120. A,B,E
121. A,C,D
122. A,D
123. A,B,D
124. A,C
125. A,D
126. A,C,D
127. B,D
128. A,C,D
129. C,D
130. A,C,D
131. A,C,D
132. C,E
133. A,B,E
134. A,C,E
135. C,E
136. A,B,D
137. A,B,C
138. B,E
139. A,C,E
140. C,D
141. A,B,D
142. B,C,E
143. A,C,D
144. A,C,D
145. C,D,E
146. B,C
147. A,D
148. A,B,C
149. A,B,D,E
150. A,B,C,D
151. A,B
152. A,B,C,D
153. A,B,C
154. A,B,C,D
155. A,B,C
156. A,B,C,D
157. A,B
158. A,B
159. A,B
160. A,B
161. A,B
162. A,B,C
163. A,B,C
164. A,B,C
165. A,C,E
166. B,C
167. B,C,D
168. B,C
169. A,B
170. A,C,D
171. B,C
172. A,B,C
173. A,B,E
174. A,B
175. C,D
176. B,C,D
177. A,C,E
178. A,B,D
179. C,D
180. A,B,C
181. A,C,E
182. B,D,E
183. A,E
184. A,D