Sunteți pe pagina 1din 11

INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL

1.                  Aspecte comune.

2.                  NEGLIJENTA IN SERVICIU.

3.                  NEGLIJENTA IN PASTRAREA SECRETULUI DE STAT. SECRETUL


DE SERVICIU.

4.                  LUAREA DE MITA.

1.                  Aspecte comune.

1.1.           Activitati de interes public

            Respectarea ordinii sociale implica o conduita potrivit normelor morale si


juridice, din partea tuturor oamenilor, perntru asigurarea desfasurarii normale a
relatiilor sociale. Fata de cei care nu-si adapteaza conduita in conformitate cu
prevederile legale si tulbura relatiile sociale prin fapte ilegale, este necesar sa se
aplice constrangerea juridica, intrucat ei lezeaza interesul public.

            Interesul public implivca ocrotirea prin lege a relatiilor sociale, menite sa
asigure desfasurarea nornmala a vietii sociale si economice. De aceea, legea
penala interzice si sanctioneaza faptele care aduc atingere activitatii de interes
public.

            Activitatile de interes public, alte activitati reglementate de lege, se


realizeaza prin intermediul functionarilor. In acest context trebuie subliniate si
dispozitiile art. 28 din Legea nr. 18 / 1996 completata cu O.U. nr. 161 / 2000
privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor care precizeaza ca
„ personalul de paza este asimilat, pe timpul executarii serviciului, persoanelor
care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii publice ”. De aceea,
este necesar ca acestia sa-si indeplineasca corect si constiincios indatoririle de
serviciu, sa nu si le exercite in mod abuziv si neglijent, sa nu faca din
excercitarea acestor indatoriri o sursa de venituri necuvenite.

            Buna desfasurare a activcitatii de interes public, a celorlalte activitati


reglementate de lege este incompatibila cu acreditarea ideii ca functionarii ar fi
coruptibili, ca ar putea fi influentati in modul de exercitare a atributiilor de serviciu
de persoane din afara, sau prin oferirea unor foloase ce nu li se cuvin dupa lege.

            Faptele de incalcare a indatoririlor de serviciu savarsite de functionari,


care pot prejudicia grav prin consecintele lor activitatea de serviciu, ca si
interesele legale ale persoanelor, prezentand pericol pentru societate, au fost
incriminate in categoria infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.
            Obiectul juridic

            Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul au ca obiect juridic


generic ocrotirea relatiilor sociale care asigura desfasurarea normala a
activitatilort de interes public. In unele cazuri prin incriminarea faptelor incluse in
aceasta categorie de infractiuni s-a urmarit si apararea altor relatii sociale care
pot fi vatamate prin savarsirea lor ( ex: ocrotirea patrimoniului public ).

            Obiectul material

            Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul sunt lipsite, de regula,


de un obiect material ( cu exceptia cazurilor cand actiunea incriminata este
exervcitata direct asupra unui bun sau asupra corpului unei persoane: in cazul
abuzului sau al neglijentei in serviciu ori a purtarii abuzive ).

            Subiectul

            Cu cateva exceptii ( darea de mita, traficul de influenta ), cand fapta


poate fi savarsita de orice persoana, aceste infractiuni sunt cu subiect calificat
( infractiuni proprii ), existenta lor fiind conditionata de calitatea speciala a
faptuitorului care trebuie sa fie un functionar public sau un alt functionar.

            Conform alin. 1 art. 147 C.pen. prin „ functionar public ” se intelege orice
persoana care exercita, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a
fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unui
organ sau institutie de stat, ori a unei alte unitati din cele la care se refera art.
145: regii autonomw ori societati comerciale cu capital integral sau majoritar de
stat.

            Prin „ functionar ”, conform alin. 2 art. 147 C.pen. se intelege persoana
mentionata in primul aliniat, precum si orice alt salariat care exercita o
insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in primul
aliniat. Nu intereseaza daca insarcinarea are caracter permanent sau temporar,
daca este sau nu retribuita.

            Latura obiectiva

            Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul se realizeaza, sub


aspectul elementului material, in majoritatea situatiilor, printr-o actiune
( intrebuintarea de expresii jignitoare, in cazul purtarii abuzive; primirea de bani
sau alte foloase, in cazul luarii de mita, in cazul primirii de foloase necuvenite
etc. ).

            La unele din aceste infractiuni, cum sunt, de exemplu, abuzul in serviciu
si neglijenta in serviciu, elementul material poate fi realizat fie printr-o actiune
( indeplinirea defectuoasa a indatoririlor de serviciu ) fie printr-o inactiune
( neindeplinirea acestor indatoriri ).

            Latura subiectiva

            Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul se savarsesc, de


regula, cu vinovatie sub forma intentiei ( directa sau indirecta ). Din aceasta
catogorie de infractiuni fac parte cele care se savarsesc din culpa ( neglijenta in
pastrarea secretului de stat ).

            Faptuitorul nu poate invoca pentru inlaturarea vinovatiei ordinul primit de


la un superior, deoarece principiul legalitatii nu ingaduie nici darea si nici
executarea unor ordine ilegale.

            Sanctionare: Infractiunile de seviciu sau in legatura cu serviciul sunt


sanctionate cu pedeapsa inchisorii in diferite limite sau amenda.

1.2.           Forma agravanta

            Unele infractiuni din aceasta categorie: abuzul de serviciu contra


interesului public, neglijenta in serviciu, purtarea abuziva, luarea de mita sunt
prevazute si in forma agravanta.

2.                  NEGLIJENTA IN SERVICIU ( art. 249 C.pen. )

2.1.           Notiune. Definitie

Indeplinirea corecta a indatoririlor de serviciu conditioneaza buna desfasurare a


activitatii de serviciu, faptele de incalcare a acestor indatoriri reprezentand
pericol social si atunci cand sunt savarsite din culpa.

Daca se cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers a unei institutii de stat


sau o paguba patrimoniului acesteia ori vatamare importanta intereselor legale
ale unei persoane, incalcarea din culpa a indatoririlor de serviciu prezinta gradul
de pericol social necesar incriminarii si sanctionarea faptei de catre legea
penala.

Constituie infractiune de neglijenta in serviciu, potrivit art. 249 C.pen.,


„ ancilcarea din culpa, de catre un functionar a unei indatoriri de serviciu, prin
neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o
tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat, ori al
unei unitati la care se refera art. 1455 C.pen. sau paguba patrimoniului acesteia
ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane”.
Obiectul juridic special

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale referitoare la respectarea


atributiilor de serviciu de catre functionarii publici si ceilalti functionari, astfel ca
acestea sa se indeplineasca in bune conditii pentru asigurarea desfasurarii
normale a activitatii publice in institutii si unitati economice, fara a se produce
perturbari sau prejudicii, precum si ocrotirea intereselor legale ale persoanelor
fizice.

Subiectul

Poate fi un functionar public sau un alt functionar care desfasoara o activitate


neglijenta, pagubitoare.

Neglijenta in serviciu, savarsindu-se din culpa, este susceptibila numai de


particvipatie improprie, intrucat aceasta presupune intentia din partea
instigatorului sau complicelui, raspunderea penala a acestora se stabileste dupa
caz, potrivit art. 246 si 248 C.pen.

Latura obiectiva

Consta in incalcarea unei indatoriri de serviciu prin neimplinirea acesteia sau prin
indeplinirea defectuoasa, incalcare care a produs una dintre urmarile prevazute
in textul legii.

Prin „ indatorire de serviciu ” se intelege tot ceea ce cade in sarcina unui


functionar public sau a altui functionar, potrivit normelor care reglementeaza
serviciul respectiv. Aceste norme sunt variate si sunt cuprinse in legi, hotarari
guvernamentale, regulamentare, instructiuni etc. Unele dintre ele stabilesc
indatoriri cu caracter general, adica indatoriri care revin tuturor functionarilor, iar
altele prevad indatoririle specifice fiecarei categorii de functionari.

Dispozitia data unui functionar de catre un organ ierarhic superior in baza unei
prevederi legale a carei aplicare inbtra in competenta sa, constituie o indatorire
de serviciu pentru subordonat, astfel incat nerespectarea ei din culpa angajeaza
raspunderea penala pentru infractiunea de neglijenta in serviciu.

Prin „ incalcarea unei indatoriri de serviciu ” se intelege nerespectarea, neluarea


in seama a unei indatoriri. Incalcarea unei indatoriri de serviciu poate fi savasita
fie printr-o inactiune – neindeplinirea acelei indatoriri, fie printr-o actiune –
indeplinirea ei in mod defectuos.

In cazul neindeplinirii unei indatoriri de serviciu faptuitorul, dand dovada de


pasivitate, omite efectuarea unei sarcini de serviciu. Omisiunea savarsita poate fi
totala, atunci cand faptuitorul nu-si indeplineste in intregime indatorirea de
serviciu sau parttiala atunci cand si-o indeplineste numai in parte. De asemenea,
omisiunea faptuitorului poate privi o singura indatorire de serviciu sau mai multe
asemenea indatoriri.

In cazul indeplinirii in mod defectuos a unei indatoriri de serviciu, faptuitorul isi


indeplineste indatorirea, dar altfel de cum s-ar fi cuvenit sa si-o indeplineasca.

Neindeplinirea unei indatoriri de serviciu sau indeplinirea in mod defectuos a


unei asemenea indatoriri poate prezenta, ca si in cazul abuzului in serviciu
contra intereselor publice, forme concrete variate, in functie de specificul fiecarui
serviciu, precum si in funcsie de sfera si natura indatoririlor de serviciu ale
faptuitorului.

Incalcarea unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinbiurea acesteia sau prin


indeplinirea ei in mod defectuos, pentru a constitui infractiunea de neglijenta in
serviciu, trebuie sa cauzeze o tulburare insemnata bunului mers al unui organ,
institutie de stat sau privata ori al unei societati comerciale, sau o paguba
patrimoniului acestora ori o vatamare importanta a intereselor legale al unei
persoane. DACA VATAMAREA INTRESELOR LEGALE ALE UNEI PERSOANE
nu are caracter important, fapta atrage numai aplicarea unei sanctiuni
disciplinare.

Latura subiectiva

Presupune vinovatia faptuitorului sub forma culpei care poate fi simpla sau cu
previziune.

- in cazul culpei simple, faptuitorul nu prevede urmarea faptei sale, desi putea si
trebuia sa o prevada;

- in cazul culpei cu previziune, el prevede posibilitatea survenirii urmarii, dar


crede fara temei ca aceasta nu se va produce.

Daca culpa faptuitorului, sub una dintre cele doua forme, nu poate fi retinuta,
fapta nu constituie infractiunea de neglijenta in serviciu.

Tentativa si consumarea

            Neglijenta in serviciu, savarsindu-se din culpa nu este susceptibila de


tentativa.

            Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea


periculoasa a faptei.
            Sanctiunea: inchisoare de la 1 luna la 2 ani sau amenda.

2.2.           Forma agravanta

            Neglijenta in serviciu exista in forma agravanta, daca fapta a avut ca


urmare o perturbare deosebit de grava a activitatii unei institutii sau societati
comerciale, ori a produs o paguba importanta economiei nationale.

            Sanctiunea: inchisoare de la 2 la 10 ani ( alin. 2, art. 249 C.pen. ).

3.                  NEGLIJENTA IN PASTRAREA SECRETULUI DE STAT ( ART. 252


C.pen. ) SECRETUL DE SERVICIU

3.1.           Secretul de stat

Notiune. definitie

            Functionarul public, precum si orice alt functionar care detine sau
cunoaste, in cadrul serviciului si in temeiul atributiilor sale, documente sau date
ce constituie secrete de stat, datorita importantei acestor documente sau date,
este tinut sa aiba o asemenea comportare in ceea ce priveste pastrarea lor incat
sa nu fie posibila distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui
document ce constituie secret de stat sau de serviciu si nici aflarea unui astfel de
secret de catre o persoana neindreptatita de a-l cunoaste.

            Urmarind sa apere secretul de stat impotriva comportarii neglijente a


functionarilor, care ar putea avea una dintre urmarile mai sus aratate si ar putea
aduce atingere intereselor statului, Codul penal incrimineaza sub denumirea ”
neglijenta in pastrarea secretului de stat ”, neglijenta care are ca urmare
distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie
secret de stat, precum si neglijenta care a dat prilej altei persoane sa afle un
asemenea secret, daca fapta este de natura sa aduca atingere intereselor
statului.

            De asemenea, legea 18 / 1996 completata cu O.U. nr. 161 / 2000, la art.
26 pct. K prevede in mod imperativ obligatia personalului de paza „ sa pastreze
secretul de stat si cel de serviciu daca, prin natura atributiilor, are acces la
asemenea date si informatii ”.

            Obiectul juridic special

            Ocrotirea relatiilor sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii de


serviciu, care este incompatibila cu comportarea neglijenta a cetatenilor in
pastrarea secretului de stat.

            Obiectul material

Consta in documentul distrus, alterat, pierdut sau sustras, in cazul in care


comportarea neglijenta a faptuitorului a avut ca urmare distrugerea, alterarea,
pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat.

Potrivit alin. 1 al art. 150 C.pen. „ secrete de stat ” sunt documentele si datele
care prezinta in mod vadit acest caracter, precum si cele declarate sau calificate
astfel prin hotarare a Guvernului.

Faptuitorul, avand calitatea de functionar trebuie sa detina sau sa cunoasca


documentele sau datele ce constituie secrete de stat sau de serviciu in sfera
atributiilor sale de serviciu.

Fiind o infractiune savarsita din culpa, neglijenta in pastrarea secretului de stat


este susceptibila de savarsire numai cu participatie improprie potrivit art. 31
C.pen.

Latura obiectiva

            Infractiunea presupune o comportare neglijenta a faptuitorului in


pastrarea secretului de stat, comportare care are ca urmare fie distrugerea,
alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat,
fie aflarea de catre o alta persoana a unui astfel de secret.

            Prin comportarea neglijenta a faptuitorului in pastrarea secretului de stat


trebuie sa intelegem lipsa de grija a faptuitorului, nesocotinta, imprudenta,
nepasarea, nedibacia acestuia in pastrarea documentelor sau datelor ce
constituie secret de stat si lipsa de raspundere profesionala in indeplinirea
atributiilor de serviciu.

            Comportarea neglijenta se poate manifesta printr-o actiune dau printr-o


inactiune.

            Latura subiectiva

            Infractiunea se savarseste cu vinovatie sub forma culpei (culpa simpla


sau culpa cu previziune).

            Consumarea

            Neglijenta in pastrarea secretului de stat, savarsindu-se din culpa nu este


susceptibila de tentativa.

            Consumarea infractiunii are loc in momentul cand s-au distrus, alterat,
pierdut sau sustras documente secrete sau s-a dat prilejul altei persoane
neindreptatite a le cunoaste.

            Sanctiunea : inchisoare de la 3 luni la 4 ani.

3.2.           Secretul de serviciu ( art. 4, Legea 23 / 1971 )

( Divulgarea secretului economic – art. 298 C.pen. )

Notiune. Definitie

In sensul art. 4 din Legea 23 / 1971 privind apararea secretului de stat


„ informatiile, datele sau documentele care, potrivit prezentei legi, nu constituie
secrete de stat, dar nu sunt destinate publicitatii, sunt secrete de serviciu si nu
pot fi divulgate ”.

            In art. 298 C.pen. este incriminata infractiuhnea de divulgare a secretului


economic si se refera la date sau informatii cu caracter economic care, desi nu
constituie secrete de stat, nu sunt destinate publicitatii. Aceste date si informatii
trebuie pastrate cu strictetea impusa de legiuitor deoarece, desi nu sunt de
insemnatatea acelora care constituie secrete de stat, totusi de ele se leaga
interese importante ale economiei nationale. Divulgarea acestora prezinta un
pericol special deoarece pot produce pagube si leza interesele economiei
nationale.

            Obligativitatea pastrarii secretului de stat si sectretului de serviciu de


catre personalul de paza este prevazuta in mod expres in art. 26 alin. K din
Legea nr. 18 / 1996 completata cu O.U. nr. 161 / 2000 privind paza persoanelor,
obiectivelor, bunurilor si valorilor.

            Potrivit art. 298, alin. 1 C.pen. infractiunea consta in divulgarea unor date
si informatii care nu sunt destinate publicitatii, de catre cel care le cunoaste
datorita atributiilor de serviciu, daca fapta este de natura sa produca pagube
avutului public. Conform alin. 2 al aceluiasi articol, infractiunea consta in aceeasi
fapta, savarsitap de o alta persoana, oricare ar fi modul in care acea persoana a
ajuns sa cunoasca datele sau informatiile.

            Obiectul juridic special

Este reprezentat de relatiile sociale referitoare la stricta pastrare a datelor si


informatiilor care nu sunt destinate publicitatii. Desi titlul art. 298 poarta
denumirea „ infractiuni la regimul stabilit pentru anumite activitati economice ”,
infractiunea de divulgare a secretului economic nu priveste o anumita activitate
economica, ci oricare dintre aceste activitati.

Obiectul material

            Consta in documentul ce contine date sau informatii care nu sunt


destinate publicitatii.

            Subiectul

            Poate fi un functionar ( alin. 1, art. 298 C.pen. ) sau orice persoana ( alin.
2, art. 298 C.pen. ) care a ajuns sa cunoasca datele sau informatiile nedestinate
publicitatii pe care le divulga.

            Latura obiectiva

Presupune, sub aspectul elementului material, o actiune de divulgare a unor


date sau informatii. Divulgarea se poate face oral sau in scris, prin aratarea unor
documente sau inscrisuri care contin acele date sau informatii cu caracter
economic care nu sunt date publicitatii si care potrivit Legii 23 b/ 1971 constituie
secrete de serviciu si deci nu pot fi divulgate. Fapta trebuie sa produca pagube.

 Latura subiectiva

Fapta se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Faptuitorul isi da seama


daca datele sau informatiile pe care le divulga nu sunt destinate publicitatii si
vrea sa le divulge, prevazand ca astfel creeaza o stare de pericol pentru
interesele economiei nationale ca si pentru relatiile sociale cu caracter
patrimonial.

            Sanctiune. Inchisoare de la 2 la 7 ani, daca faptuitorul a cunoscut datele


sau informatiile datorita atributiilor de serviciu si cu inchisoare de la 6 luni la 5
ani, daca fapta este savirsita de oricare alta persoana.

4.                  LUAREA DE MITA ( art. 254 C.pen. )


4.1.           Notiune. Definitie

In realizarea atributiilor de serviciu, functionarul public sau orice alt functionar nu


trebuie sa fie influentat de interese materiale, de obtinerea unor foloase ce nu i
se cuvin. El este obligat sa-si indeplineasca atributiile in mod corect, sa nu le
traficheze, sa nu faca din exercitarea lor o sursa de venituri ilicite. Faptele de
venalitate ale functionarilor aduc o grava atingere activitatii de serviciu ca si
intereselor personale.

Ca urmare, legiuitorul a incriminat in dispozitiile art. 254 C.pen., sub denumirea


„ luarea de mita ”, „ fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori
primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor
astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a
intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in scopul
de a face un act contrar acestor indatoriri ”.

Obiectul juridic special

Consta in ocrotirea relatiilor sociale referitoare la desfasurarea activitatii de


interes public in conditii concrete prin indeplinirea cu probitate de catre
functionarii publici si de catre ceilalti functionari a indatoririlor de serviciu fara a fi
corupt prin pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase de la cei carora este
obligat sa le solutioneze problemele solicitate la care ei au dreptul.

Obiectul material

Il constituie bani sau alte obiecte primite cu titlu de mita, care se confisca.

Subiectul

Nu poate fi decat un functionar public sau un alt functionar.

Latura obiectiva

Luarea de mita are continut alternativ, putandu-se realiza, sub aspectul


elementului material, printr-o actiune sau inactiune.

- actiunea poate consta in pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase ce
nu i se cuvin faptuitorului, ori in acceptarea promisiunii unor astfel de foloase;

- inactiunea consta in nerespingerea unei asemenea promisiuni.

A pretinde ceva inseamna a formula o pretentie. In acest caz, initiativa apartine


faptuitorului. Nu este necesar ca pretentia formulata de acesta sa fie satisfacuta.
A primi ceva inseamna a prelua, a lua ceva in posesie. In acest caz, initiativa
apartine mituitorului, iar primirea nu este de neconceput fara un act de retinere
efectuat de acesta.

A accepta o promisiune inseamna a-si exprima acordul cu privire la promisiunea


facuta de cineva. Acceptarea presupune intotdeauna o oferta.

Oricare dintre actiunile la care ne-am referit, precum si inactiunea, trebuie sa


aiba ca obiect bani sau alte foloase.

Sfera notiunii de  „ foloase ” este larga, incluzand orice avantaj de natura
patrimoniala. Banii sau celelalte foloase la care se refera actiunea sau inactiunea
faptuitorului trebuie sa fie necuvenite, adica faptuitorul sa nu fie indreptatit a le
pretinde.

Actiunea sau inactiunea faptuitorului trebuie sa fie anterioara indeplinirii,


neindeplinirii, actului pentru a carui indeplinire, neindeplinire, faptuitorul pretinde
sau primeste bani sau foloase.

Daca faptuitorul primeste bani sau alte foloase dupa indeplinirea unui act privitor
la indatoririle sale de serviciu si la care este obligat in temeiul acestora, fapta nu
constituie luare de mita, ci infractiunea de primire de foloase necuvenite ( art.
256 C.pen. ).

Functionarul care pretinde sau primeste bani sau foloase necuvenite pentru
indeplinirea sau neindeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu
trebuie sa fie competent a indeplini sau a nu indeplini sau a nu indeplini acel act
in momentul savarsirii actiunii sau inactiunii incriminate.

Latura subiectiva

Consta in intentia directa de a primi ceea ce nu i se cuvine pentru serviciul care


trebuie indeplinit in mod gratuit.

Tentativa si consumarea

Tentativa infractiunii de luare de mita nu este pedepsita de lege.

Infractiunea se consuma in momentul cand s-a primit mita.

Sanctiunea: inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar
daca acestea nu se gasesc, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor in bani.