Sunteți pe pagina 1din 13

care ar afecta deplasarea în siguranta a

4. sa permitã controlul stãrii tehnice a lui ºi a celorlalþi participanþi la trafic; 17. sã conducã un autovehicul care
vehiculului, precum ºi al bunurilor trans- emana noxe peste limita legalã admisã
portate, în condiþiile legii; 9. sa între pe drumurile modernizate ori al cãrui zgomot în mers sau station-
cu autovehiculul care are pe roti sau pe are depãºeºte pragul fonic prevãzut de
5. sa se prezinte la verificarea medi- caroserie noroi ce se depune pe partea lege ori care are montat pe sistemul de
calã periodicã, potrivit legii; carosabilã ori din care cad sau se scurg evacuare a gazelor dispozitive neomolo-
produse, substanþe ori materiale ce pot gate;
6. sa aplice pe parbrizul ºi pe luneta pune în pericol siguranta circulaþiei;
autovehiculului semnul distinctiv sta- 18. sã circule cu autovehiculul având
bilit pentru conducãtorii de autovehicule 10. sa aibã aplicate pe parbriz, lune- placutele cu numerele de înmatriculare
incepatori, dacã are o vechime mai mica ta sau pe geamurile laterale afiºe, sau de înregistrare, provizorii ori pentru
de un an de la obþinerea permisului de reclame publicitare, înscrisuri ori acce- probe deteriorate sau neconforme cu
conducere. ( Art. 147 din R ) sorii, care restrang sau estompeaza viz- standardul;
ibilitatea conducatorului ori a pasager-
S e i n t er zi c e c o n d u c a t o r u l u i ilor, atât din interior, cat ºi din exterior; 19. sã sãvârºeascã acte sau gesturi
de autovehicul sau de tramvai: obscene, sa profereze injurii, sa
1. sa conducã un autovehicul sau 11. sa aibã aplicate folii sau trata- adreseze expresii jignitoare ori vulgare
tramvai cu dovada inlocuitoare a per- mente chimice pe parbrize, luneta ori pe celorlalþi participanþi la trafic;
misului de conducere eliberata fãrã geamurile laterale, care restrang sau
drept de circulaþie sau a carei valabili- estompeaza vizibilitatea, atât din interi- 20. sã circule cu autovehiculul avariat
tate a expirat; or, cat ºi din exterior, cu excepþia celor mai mult de 30 de zile de la data produc-
omologate ºi certificate, prin marcaj erii avariei;
2. sa transporte în autovehicul sau corespunzãtor, de cãtre autoritatea com- 21. sã arunce, pe drumurile publice,
tramvai mai multe persoane decât petenta; din autovehicul obiecte, materiale sau
numãrul de locuri stabilite în certificatul substanþe.
de înmatriculare sau de înregistrare; 12. sa aibã aplicate folii sau trata-
mente chimice pe dispozitivele de ilu- ( Art. 148 din R )
3. sa transporte persoane în stare de minare ori semnalizare luminoasa, care
ebrietate pe motocicleta sau în cabina diminueazã eficacitatea acestora, pre-
ori în caroseria autovehiculului destinat cum ºi pe placutele cu numãrul de înma-
transportului de mãrfuri; triculare sau de înregistrare, care
impiedica citirea numãrului de înmatric-
4. sa transporte persoane în caroseria ulare sau de înregistrare;
autobasculantei, pe autocisterna, pe
platforma, deasupra încãrcãturii, pe 13. sã lase liber în timpul mersului
pãrþile laterale ale caroseriei, sau per- volanul, ghidonul sau maneta de
soane care stau în picioare în caroseria comandã, sã opreascã motorul ori sa
autocamionului, pe scãri ºi în remorca, decupleze transmisia în timpul mersului;
cu excepþia celei special amenajate pen-
tru transportul persoanelor; 14. sã foloseascã în mod abuziv
mijloacele de avertizare sonorã;
5. sa transporte copii în varsta de
pana la 12 ani pe scaunul din fata al 15. sã circule cu autovehiculul cu masa
autovehiculului, chiar dacã sunt þinuþi în totalã maxima autorizata mai mare de 3,5
brate de persoane majore; tone pe drumurile acoperite cu zapada,
gheaþa sau polei, fãrã a avea montate pe
6. sa transporte în ºi pe autoturism roti lanturi sau alte echipamente antidera-
obiecte a cãror lungime sau latime pante omologate, în perioadele ºi pe dru-
depãºeºte, împreunã cu incarcatura, murile stabilite prin ordin al ministrului
dimensiunile acestuia; transporturilor;
7. sa deschidã uºile autovehiculului
sau tramvaiului în timpul mersului, sa 16. sã circule având montate pe
porneascã de pe loc cu uºile deschise; autovehicul anvelope cu alte dimensiuni
ori caracteristici decât cele prevãzute în
8. sa aibã în timpul mersului pre- certificatul de înmatriculare sau de
ocupãri de natura a-i distrage în mod înregistrare ori care prezintã taieturi sau
periculos atenþia ori sa foloseascã insta- rupturi ale cordului ori sunt uzate peste
laþii de sonorizare la un nivel de zgomot limita admisã;

CAIETUL CURSANTULUI 61
Primul ajutor în caz de accident

PRIMUL AJUTOR La scoaterea victimelor prin ridicare se va avea


(este o obligaþie legalã) în vedere sã nu se agraveze leziunile victimei.
La transportul victimelor cu fracturã de coloanã
se foloseºte autovehicul cu platformã victima nu
va fi zdruncinatã; imobilizatã pe spate.
Verificarea medicalã a conducãtorilor auto se face
periodic conform reglementãrilor în vigoare .
STOPUL RESPIRATOR apare ca urmare a intrãrii
unor corpuri strãine pe cãile respiratorii, se con-
ÎN CAZUL HEMORAGIILOR: (gravitatea se sta- statã prin aplicarea unei oglinzi in fata buzelor
bileºte în funcþie de viteza ºi cantitatea cu care se victimei. Se va trece la respiratie artificiala prin
scurge sângele) primul ajutor constă in insti- procedeul "gura la gura" sau dacã gura victimei
tuirea hemostazei (oprirea scurgerii sângelui). La rãmâne înclestatã, se va aplica procedeul "gura
membre acest lucru se realizeaza prin aplicarea la nas". (victima se aºeazã pe spate cu capul dat
unui garou (deasupra rãnii ), care poate fi pe spate )
menþinut maxim 2 ore.
La aplicarea garoului se va anexa un bileþel pe
care se va trece ora ºi minutul aplicarii. În cazul STOPUL CARDIAC se recunoaºte prin lipsa pul-
hemoragiilor la trunchi se va aplicã un pansa- sului sau slãbirea accentuatã al acestuia. Primul
ment compresiv (tifon steril) pe vasul lezat. ajutor constã în efectuarea masajului cardiac:
victima fiind asezata pe o suprafaþã tare cu faþa
în sus vom apãsa în mod ritmic cu podul
În aºteptarea mijlocului de transport victimele palmelor în zona inimii.
vor fi aºezate cu picioarele mai sus decât capul Victimele în stare de inconºtienþã se pot aºeza,
(autotransfuzie). Transportul victimelor cu pânã la sosirea mijlocului de transport, pe spate
hemoragie se va face imediat dupã oprirea cu capul într-o parte asigurând acesteia o bunã
hemoragiei. respiraþie.

Victimele care prezinta ARSURI vor fi trans-


FRACTURILE se recunosc dupa deformarea portate cât mai urgent la unitatea medicalã.
zonei fracturate sau observarea de fragmente
osoase (fractura deschisã)
Înainte de transportul victimelor se asigurã cã
Primul ajutor consta in imobilizarea zonei frac- este asiguratã funcþia respiratorie ºi circulatorie.
turate cu ajutorul unor atele (suficient de lungi,
sã nu fie prea grele, sã fie rigide) care vor
cuprinde atât zona fracturatã c]t §i articulatiile Pentru dezinfectarea rãnilor se folosesc urmã-
alaturate (atât cea inferioarã cât ºi cea supe- toarele substanþe:
rioarã). Fracturile se recunosc dupa deformarea - tincturã de iod
zonei fracturate sau observarea de fragmente - alcool,
osoase (fractura deschisã). - apa oxigenatã,
- cloraminã.
În CAZUL FRACTURILOR DE COLOANÃ se reco-
mandã ca victima sã nu fie miºcatã, iar dacã este
necesarã scoaterea victimelor acest lucru, se va
face prin ridicarea cu atenþie, menþinându-se în
acelaºi plan capul, gâtul ºi trunchiul.

www.exigent.ro ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


62 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Conduita preventivã
1. Conduita preventivã,conducerea preventivã. 13. Conduita preventivã faþã de vehiculele cu tract animalã,
2. Elementele conduitei preventive. bicicliºti ºi pietoni.
3. Conduita preventivã pe timp de noapte. 14. Conduita preventivã vara.
4. Conduita preventivã pe timp de ploaie. 15. Consecinþele oboseli la volan.
5. Conduita preventivã în anotimpul rece. 16. Conduita preventivã la depãºire.
6. Conduita preventivã primãvara. 17. Cum diminuaþi la minim cosecinþele unui accident ce nu
7. Conduita preventivã pe timp de ceaþã. a putut fi evitat.
8. Conduita preventivã pe poduri,sub poduri,în tunele ºi 18. Argumente în favorea folosirii centurii de siguranþã.
pasaje rutiere. 19. Consecinþele consumului de medicamente asupra con-
9. Conduita preventivã în mediul urban. ducãtorului auto.
10. Conduita preventivã într-o intersecþie. 20. Conduita preventivã consumului de alcool.
11. Conduita preventivã în situaþia în care acordãm prioritate 21. Conduita preventivã a începãtorului.
vehiculelor ºi pietonilor. 22. Mijloace ºi metode ale realizãrii
12. Conduita preventivã în mediul rural. conduitei preventive.

1. CONDUITA PREVENTIVÃ. CONDUCERE PREVENTIVÃ a) CUNOªTINÞELE TEORETICE ªI PRACTICE


Conduita preventivã :este comportamentul rutier care asig- Cunoaºterea temeinicã a normelor de legislaþie ruitierã cu
urã contracararea accidentului rutier prin anticiparea situaþilor ultimele modificãri, cunoºtinþe practice privind conducerea
din trafic ce pot genera accidente,sau anticiparea greºelilor autovehiculului în siguranþã. Practica se învatã din propiile
celorlalþi participanþi la trafic care pot genera un acci- greºeli sau ale altora de-a lungul 100 de mii de km.
dent,evitarea accidentului pe cale de a se produce sau b) VIGILENÞA
evitarea angajãrii în accidentul care s-a produs în faþa voastrã. Reprezintã capacitatea conducãtorului auto de a
- alegerea celei mai bune variante pentru ieºirea cu minim observa ºi de fi permanent atent la ceea ce se întâmplã în jurul
de consecinþe dintr-un accident ce nu a putut fi evitat sãu când conduce automobilul.
deloc Atenþia este capacitatea conducãtorului auto de a
- adaptarea modului de deplasare la condiþile de drum,trafic, se concentra la tot ceea ce îl înconjoarã (majoritatea
vizibilitate etc. obþinute prin vãz,80% auzul,15% olfactiv,tactil).Este
Conduita preventivã exprimã voinþa omului ca participant la fenomenul psihic de activare selectivã concentrare ºi ori-
trafic de a nu ajunge la accident. entare a energiei pshihoervoase.
Conducerea preventivã se referã numai la comportamentul
conducãtorului de vehicule ºi ea este inclusã în conduita pre- CALITÃÞILE ATENÞIEI SUNT:
ventivã. volum• stabilitate •concentrare • distributivitate • mobilitate
- volumul atenþiei reprezintã cantitatea de elemente asupra
Conduita preventivã se bazeazã pe: cãrora se poate orienta ºi concentra atenþia simultanã
- observarea ºi concluzii desprinse de conducãtorul auto - stabilitatea se referã la persistenþa în timp posibil de a
de-a lungul situaþiilor în care este pus în trafic. menþine atenþia asupra unui obiect,fenomen,acþiune
- pe analizarea unor accidente grave sau uºoare. - concentrarea presupune delimitarea între o dominantã
- pe cunoaºterea perfomanþei tehnice ale vehiculului pe (deci un posibil focar de excitaþie posibilã situaþie din trafic)
care-l conduce. care poate genera un accident faþã de celãlalte care sunt inac-
- pe cunoaºterea limitelor obiective ale ochiului,deci pe cu- cesibile la factori perturbatori
noaºterea propiilor perfomanþe. - distributivitatea este însuºirea care permite unei persoane
sã desfaºoare concomitent mai multe activitaþi cu condiþia ca
2. ELEMENTELE CONDUITEI PREVENTIVE unele dintre ele sa fie automatizate
- mobilitatea atenþiei este deplasarea si reorientarea
a) Cunostinþele teoretice ºi practice atenþiei de la un obiect la altul în intervale cerute de desfãºu-
b) Vigilenþa (Atenþia) rarea activitaþii
c) Prevederea Nivelul concentrãrii atenþiei condiþioneazã eficienþa per-
d) Judecata cepþiei care în continuare determinã eficienþa gândirii ºi a
e) Îndemânarea activitaþii practice asigurând precizie,profunzime si claritate in
desfãºurarea acestora.

CAIETUL CURSANTULUI 63
c) PREVEDEREA trebui sã fie de cel mult 75km/h.
Reprezintã capacitatea conducãtorului a u t o de a - se va evita stilul agresiv
a nticipa situaþi i din trafic cât m ai din ti m p º i d e - se va respecta mersul planificat
a g ãsi posibilitaþi pentru ca în desfaºura r ea t r a f i -
c u lui sã nu se producã nici un eveniment r u t i e r . 4.CONDUITA PREVENTIVÃ PE TIMP DE PLOAIE
Clasificare :
 imediatã (apropiatã) a) Factorii de risc
 indepãrtatã - reducerea aderentei
Prevederea imediatã se referã la acþiunile conducãtorului - creºterea spaþiului de oprire
auto când se aflã la volan (prima este folosirea centurii de si- - pericol de derapaj
guranþã, reducerea vitezei la depãºire dacã este necesarã). - reducerea vizibilitaþii
Prevederea îndepãrtatã se referã la acþiunea întreprinsã - oboseala apare mai rapid
de conducãtorul auto înainte de a urca la volan (pregãtirea - imposibilitatea aprecierii corecte, a distanþei si vitezelor
autovehiculului pentru drum, planificarea judicioasã a cãlã- celorlanþi participanþi la trafic
toriei (a cursei) ,stabilirea itinerariului ,etapizarea acestui - traversarea in fugã a strãzii de cãtre pietoni
traseu ,starea fizicã si psihicã a conducãtorului auto). - apariþia stãrii de somnolenþã
b) Mãsuri
d) JUDECATA - pregãtirea autovehiculului (ºtergãtoare, instalaþia de
Reprezintã procesul psihic de gândire si alegerea unei spãlare a parbrizului etc)
soluþii optime cu cel mai bun rezultat dintr-o situaþie apãrutã - stare psiho fizicã bunã
in trafic. Decizia, hotarârea pe care o luãm implicã - regimul de vitezã trebuie sã fie mult redus
cunoaºterea sau recunoaºterea alternativelor unei situaþii din - nu trebuie sã bruscãm comenzile (volan ,frânã,acceleraþie)
trafic si abilitatea de a alege soluþia pentru evitarea accidentu- - folosirea ºtergãtoarelor in timpul trecerii pe lângã alt
lui. vehicul chiar dacã ploaia a stat
Judecata trebuie sã fie: - din când in când trebuie privit in colþul parbrizului (unde
• promptã • rapidã • selectivã • justã nu ajung ºtergãtoarele trebuie oprit si curãþat)

e) ÎNDEMANAREA ACVAPLANAREA este fenomenul de plutire a pneului pe o


peliculã de apã: vehiculul nu rãspunde la comenzi, se pierde
Reprezintã efectuarea corectã a manevrelor de con- controlul direcþiei. Fenomenul apare în condiþii de rulare cu
ducere a autovehiculului inclusiv in situaþii pericu- viteze excesive în condiþii de ploaie torenþialã.
loase.(abiliatatea în manevrarea automobilului) Factori care favorizeazã apariþia acvaplanãrii:
- viteza ridicatã
3.CONDUITA PREVENTIVÃ PE TIMPUL NOPÞII - ploaia torenþialã
- starea de uzurã a pneului
a) Factori de risc - presiunea in pneuri
Reducerea substanþiala a vizibilitaþii (scade de aproximativ 30 ori) - lãþimea pneului
Efortul depus de conducãtorul auto pentru a identifica - sarcina pe roþi
ceilalþi participanþi la trafic distanþele si vitezele cu care con-
duc aceºtia, de a identifica indicatoare, marcaje. 5. CONDUITA PREVENTIVÃ IN ANOTIMPUL RECE
Apare mult mai rapid oboseala care se suprapune cu
oboseala acumulatã de-a lungul unei zile de lucru. Fenomene caracteristice acestui anotimp: zãpada, gheaþa,
- adormirea la volan-cel mai mare pericol polei, vânt puternic, ceaþã.
- orbirea, folosirea incorectã a luminii farurilor
- obstacole pe partea carosabilã (trailere) a) Factori de risc:
- vehicule cu tracþiune animalã, bicicliºti - reducerea substanþialã a aderenþei roþilor; ea scade de 2-
- denivelãrile drumurilor 3 ori pe zãpada iar pe polei pânã la 8 ori iar spaþiul de
- lucrãri pe partea carosabilã nesemnalizate oprire se dubleazã-tripleazã
- curbele - stabilitatea transversal si longitutonal a autovehiculelor
- pietonii se micºoreazã vizibil
- micºorarea vizibilitãþii spre exteriorul vehiculului
b) Mãsurile pentru contracararea acestora - apar rezistenþe mari la înaintare
- pregãtirea autovehiculului in special la sistemul de sem- - se îngusteazã carosabilul
nalizare si iluminare - dificultãþi la pornirea motorului
- starea esteticã (geamuri curate) - dificultãþi la plecarea de pe loc ºi oprirea acestuia la punct fix
- asigurarea unui minim de piese de schimb (becuri,
lanternã etc) b) Mãsuri
- starea psiho-fizicã bunã - pregatirea autovehiculului pentru anotimpul rece (instalaþia de
- regimul de vitezã mult redus ; cu lumina de drum viteza ar urgere, rãcire frânare climatizare, ºi sistemul de rulare)

www.exigent.ro ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


64 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
- reducerea vitezei-vehicului sã poatã fi oprit în orice condiþii - starea psiho-fizicã bunã
-sã nu se bruscheze comenzile autovehiculului - se vor evita manevrele bruºte ale comenzilor
Factori care favorizeazã derapajul - orientarea dupã marcaje
- în funcþie de starea drumului: polei, zãpada, mâzgã - semnale sonore - frânã de motor
- anvelope uzate sau neumflate corect - regim de vitezã mic în limita câmpului vizual
- reglarea incorectã a forþei de frânare la roþi
- explozia unui pneu 8. CONDUITA PREVENTIVÃ PE PODURI,
- spargerea unui rulmeut SUB PODURI,ÎN TUNELE ªI PASAJE RUTIERE
- sistemul de direcþie uzat
- manevrãri bruºte ale volanului,frânãri violente a) Factori de risc
- depãºirea unei viteze limitã în special în viraje
La derapaj nu se frâneazã, se încearcã redresarea prin Pe poduri ºi sub poduri:
manevre fine în direcþia în care spatele vehiculului a derapat. - sunt spaþii înguste
- posibilitatea de evitare a unui accident reduse
6.CONDUITA PREVENTIVÃ PRIMÃVARA - posibilitatea acrosãrii
- porþiuni denivelate deteriorate
a) Factorii de risc: - sunt precedate de porþiuni de rampã/pantã
- alternanþa porþiunilor cu carosabil uscat,cu mâzgã sau polei - porþiuni cu piatrã cubicã
- denivelãri,gropi,surpãri etc. - obstacole imprevizibile
- marcajele sânt ºterse fãcând dificilã circulaþia
- deteriorarea unor indicatoare În tunele ºi pasaje rutiere:
- cei care au condus puþin iarna se adapteazã greu la - sunt spaþii înguste
condiþiile de trafic - reducerea vizibilitãþii
- traficul cunoaºte valori ridicate apar noi participanþi la trafic - trecerea bruscã de la lumina naturalã la cea artificialã
- trecerea de la un anotimp la altul creeazã stãri de depri- - infiltraþii, scurgeri de apã
mare sau exuberanþã - porþiuni capcanã (mâzgã, polei, gheaþã)
- fenomene meteo deosebite: ceaþa, ploaie, lapoviþã ºi ninsoare
b) Mãsuri:
b) Mãsuri - alegerea traseului ce prezintã condiþii optime
- pregãtirea autovehiculului - pregãtirea autovehiculului (montarea ºtergãtorului ºi
- planificarea judicioasã a cãlãtoriei:la început drumuri mai instalaþia de spãlare a parbrizului)
scurte - evitarea bruscãrii comenzilor, folosirea frânei de motor
- prudenþã ºi atenþie sporitã pe tot timpul cãlãtoriei - urcare ºi coborârea în trepte inferioare
- aprinderea din timp a luminii de întâlnire ºi alegerea ben-
7. CONDUITA PREVENTIVÃ PE TIMP DE CEAÞÃ zii de rulare

Avem 3 tipuri de ceaþã:


- ceaþã uscatã - alcãtuitã din particule al cãror diametru 9. CONDUITA PREVENTIVÃ PE TIMP DE VARÃ
ajunge pana la 0,1 mm
- ceaþã umedã - ajunge pânã la 6-10 mm formate din partic- a) Factori de risc:
ule de apã - valorile cele mai ridicate de trafic (valori maxime la sfârºit
- ceaþã amestec (smog) de sãptãmânã)
- viteze mari de deplasare în trafic care alterneazã cu mer-
a) Factori de risc: sul în coloanã (viteze reduse, cu distanþe mici între
- reducerea substanþialã a vizibilitãþii vehicule )
- efortul depus este mai mare - diversitatea participanþilor la trafic
- apare obosalea mai repede - temperaturi ridicate,soare,ploi torenþiale
- reducerea puterii de penetrare a luminii farurilor - diminuarea posibil itãþii de ventilaþie a sistemului de
- adaptarea conducerii la astfel de condiþii este dificilã frânare
- conducãtorii auto începãtori conduc inhibaþi ºi crispaþi - creºte temperatura în pneuri cu pericol de explozii
- datoritã umezelii pe parbriz se depune un amestec de praf - omul conduce cât mai mult, consumul de energie este
cu apã iar pe carosabil apare mâzga foarte mare
- stabilitatea autovehiculului scade - monotonia cãlãtoriilor
- dacã drumul nu e marcat, e greu sa-þi dai seama când treci - trafic pietonal deosebit de intens (copii)
pe contrasens - asfaltul pe anumite porþiuni se înmoaie
- vehicule parcate pe partea carosabilã - reparaþii la partea carosabilã mai mult sau mai puþin sem-
nalizate
b) Mãsuri: - ploi torenþiale scurte
- pregãtirea autovehiculului (faruri de ceaþã)

CAIETUL CURSANTULUI 65
14.CONDUITA PREVENTIVÃ ÎN MEDIUL RURAL - reîntoarcerea se face tot progresiv pânã ce observaþi în
a) Factori de risc oglindã retragerea completã a autovehiculului depãºit
- starea drumului (pe timp de ploaie mâzgã) B) A CELUI CARE ESTE DEPúIT
- strãzi insuficient marcate - sã semnalizaþi cã s-a înþeles intenþia de a depãºi a celuilalt
- lipsa indicatoarelor ºi marcajelor - reducerea vitezei pentru ai permite ca el sã treacã într-un
- lipsa trotuarelor,treceri pentru pietoni timp scurt
- intersecþii nedirijate - sã reducem viteza ºi sã iasã pe acostament în caz de peri-
- diversitatea mare de vehicule prezenþa utilajelor agricole col (sau complet)
- vehicule staþionate pe partea carosabilã - pe timpul nopþii folosirea fazei scurte
- circulaþia vehiculelor cu tracþiune animalã ºi a bicicletelor
pe partea carosabilã C) A CELUI CE VINE DIN SENS OPUS
- turme de animale - sã semnalizaþi cu farurile în caz de pericol în timpul zilei
- pietoni ºi copii pe partea carosabilã - sã reduceþi viteza, sã semnalizaþi ºi sã iasã pe acostament
- petreceri publice (nunþi, botezuri), mitinguri etc. în caz de accident
- conducerea unor vehicule în stare de ebrietate (biciclete, 17. COLIZIUNILE FRONTALE
cãruþe, etc.)
- sunt cele mai periculoase generând pierderi de vieþi ºi
b) Mãsuri pagube
- pregãtirea autovehiculului, funcþionarea ºtergãtoarelor ºi Cauzele:
a instalaþiei de spãlare - nerespectarea regulilor de circulaþie la depãºire
- prudenþa ºi vigilenþa sporitã - abordarea greºitã a curbelor
- anticiparea diferitelor situaþii ,probleme care pot apãrea - pierderea controlului la volan datoritã adormirii, vitezei
- reducerea vitezei mari, influenþatã de alcool, obosealã etc
- avertizarea sonorã ºi opticã din timp - apariþia unor obstacole fixe
- evitarea bruscãrii comenzilor
- atenþie deosebitã la depãºire Cum prevenim coliziunile frontale:
- urmãrirea atentã la tot ce se petrece în faþã fiind pregãtiþi
15. SITUAÞII PERICULOASE CREATE DE VEHICULE în vederea evitãrii coliziunii
CU TRACÞIUNE ANIMALÃ, BICICLIºTI ºI PIETONI - sã-ºi pãstreze calmul
- sã menþinã ambele mâini pe volan
- sã încerce evitarea coliziunii prin ieºirea din drumul
a) Factori de risc vehiculelor ce vin din sens opus fie prin folosirea acosta-
- nu cunosc sau ignorã semnificaþia unor indicatoare ºi mar- mentului fie prin pãrãsirea ºoselei evitând copacii, stâlpii
caje - în ultima instanþã ºi încearcã o ºtergere lateralã
- fac manevre imprevizibile, schimbãri bruºte de direcþie OBS: în situaþii dificile nu întotdeauna se iese prin frânare
fãrã a se asigura ºi semnaliza ci ºi prin accelerare
- pe timp nefavorabil sau timp de noapte circulã neilumi-
nate sau iluminate necorespunzãtor 18.CENTURA DE SIGURANÞÃ
- circulaþia sub influenþa bãuturilor alcoolice
- circulã cu bagaje agabaritice supraîncãrcate Cum diminuãm la minimum consecinþele unui accident ce
- animale sperioase neobiºnuite cu zgomote nu a putut fi evitat.
Argumente în favoarea folosirii:
b) Mãsuri - centura îl fereºte pe pilot ºi pe pasageri de lovirea cu cor-
- anticiparea situaþilor periculoase puri dure, deci de traumatisme, deci de cele grave, care
- reducerea vitezei din timp pentru preîntâmpinarea oricãrei au ca urmare compromiterea luciditãþii conducerii ºi pier-
surprize derea controlului la volan
- atenþie la manevra depãºirii (spaþiul lateral) - împiedicã proiectarea prin parbriz la coliziuni frontale, la
rãsturnare
- împiedicã ejectarea pasagerului din dreapta prin parbriz
16. CONDUITA PREVENTIVà LA DEPúIRE - sporeºte considerabil confortul în pilotarea vehiculului
diminuând forþa centrifugã contribuind astfel la
A) A CELUI CARE DEPêEªTE menþinerea unei poziþii corecte la volan factor important
- sã efectueze manevra numai dacã este absolut necesarã ºi pentru siguranþa rutierã
sigurã - centura îi îndeamnã pe conducãtorii auto la o conducere
- sã începem manevra numai dupã ce cel care urmeazã a fi prudentã amintindu-le mereu de pericolele excesului de
depãºit a înþeles intenþia noastrã vitezã
- trecerea într-o treaptã inferioarã - la 20 km/h forþa ce acþioneazã asupra conducãtorului la
- ieºirea în depãºire sã se facã progresiv dupã ce se semnalizeazã frânare bruscã este de 350 kg/f rezultând un surplus de
-pãstrarea distanþei laterale suficientã 200 kg/f faþã de ceea ce opune conducãtorului auto.

www.exigent.ro ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


66 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
19.CONSECINÞELE CONSUMULUI DE ALCOOL
- funcþionarea ºtergãtoarelor de parbriz, instalaþiei de spãlare
Ber- creeazã stãri de euforie, emotivitate, agresivitate - verificarea plinurilor ºi pneurilor etc
- conducãtorul auto se comportã spontan, necontrolat ºi 2. a conducãtorului auto
puþin autocritic - odihnã
- apasã mai mult pe acceleraþie - stare psiho-fizicã bunã
- nu acordã prioritate - stabilirea itinerarului
- depãºeºte pe muchie de cuþit - informaþii asupra itinerariului
- nu suportã sã fie depãºit, are impresia ca este în mare formã - þinuta de drum a conducãtorului auto
- se comportã agresiv - etapizarea cãlãtoriei
- în ciuda acestei impresii capacitatea lui fizicã ºi psihicã
este diminuatã la 0,3 ‰, apar tulburãri de vedere (nu II Folosirea rezervelor care depind de:
apreciazã corect distaþele ºi vitezele, atenþia se dimin- 1. vehicul
ueazã, se diminueazã ºi reflexele, cresc timpii de reacþie) - rezerva de putere, posibilitatea realizãrii unor demaraje
- la 0,5‰ atenþia se diminueazã cu 66% iar timpii de puternice care asigurã depãºiri rapide ºi posibil de a efec-
reacþie se dubleazã tua manevre sigure în situaþii dificile
- dacã alcoolemia e mai mare de 0,5‰ faþa se conges- - rezerva de frânã
tioneazã iar în starea psiho-fizicã intervine o cãdere, ºoferul - rezerva de pneu (starea pneurilor)
este dezorientat, confuz în ceea ce face ºi traiectoria - rezerva de piese (becuri, curele, siguranþe)
autovehiculului este sinuoasã 2. conducãtor auto
- în ultima fazã ºoferul nu mai nimereºte comenzile, el se - rezerva de spaþiu a circula astfel încât vehiculul sã poatã fi
aflã în stare de anestezie totalã rezultând coma alcoolicã oprit în orice situaþie
ºi chiar moartea - rezerva de timp, planificarea cursei, evitarea crizei de timp
20.CONSECINÞELE CONSUMULUI DE MEDICAMENTE - rezerva de energie fizicã ºi nervoasã: a circula astfel într-o
stare fizicã psihicã bunã astfel încât la sfârºitul cãlãtoriei
- provoacã stãri de euforie,somnolenþã sau irascibilitate sã nu fim obosiþi
(nervozitate)
- tulburãri auditive ºi vizuale III. Mãrirea vizibilitãþii vehiculului
- confuzii, halucinaþii - starea esteticã ºi de curãþenie a vehiculului
- incapacitate de concentrare - oglinzi interioare, exterioare, funcþionarea ºtergãtoarelor
- cresc timpii de reacþie diminuând reflexele. Sunt foarte (curãþirea parbrizului pe toatã suprafaþa)
multe medicamente care influenþeazã capacitatea de con- - aprinderea luminii de întâlnire la amurg ºi dimineaþa
ducere (barbituricele, extraveralul, diazepam, rudotelul - apãsarea pe frânã ori de câte ori un vehicul se apropie
etc), iar când se recomandã un tratament, sã întrebe îngrijorãtor
medicul ce efecte au asupra sa ºi dacã influenþeazã capa- - intrarea pe drumuri prioritare de pe arterele laterale chiar
citatea de a conduce un autovehicul cu aprinderea luminii de întâlnire
21. CONDUITA PREVENTIVÃ A ÎNCEPÃTORULUI - controlul vederii (la medic)

- consumul de energie psihicã ºi nervoasã este foarte mare, IV. Oportunitatea semnalizãrii
ei circulând încordaþi, stresaþi, astfel cã oboseala apare - semnalizarea numai dupã asigurare totalã
mult mai rapid - semnalizãrile fãcute oportum eliminând semnalizãrile
- manifestã stângãcie la manevrarea autovehiculului derutante
Mãsuri: - sã ne facem înþeleºi de ceilalþi participanþi la trafic
- abordarea progresivã a dificultãþilor, la început alegând
trasee neaglomerate V. Anticiparea pericolului în diferite situaþii
- planificarea voiajelor mai lungi etapizat - capacitatea de a ºti sã prevezi, sã anticipezi un eventual
- în primele voiaje sã fie însoþit de un conducãtor auto cu pericol din trafic
experienþã - adoptarea vitezei dupã condiþile atmosferice
- conducerea în siguranþã a unui vehicul este direct pro- - prevenirea situaþiilor dificile (sã nu stânjenim circulaþia,
porþionalã cu deprinderile pe care le are ºi cu experienþa participanþii la trafic)
- dupã un interval mai mare de absenþã la volan necesitã o - evitarea virajului la stânga în intersecþii aglomerate
reacomodare - evitarea staþionãrii în intersecþii aglomerate
- sã nu ezite în a cere ore de perfecþionare a pregãtirii profe-
sionale VI. Folosirea raþionalã a vehiculelor
22. MIJLOACE, METODE, PROCEDEE DE REALIZARE - sã evitãm demarajele puternice
A CONDUITEI PREVENTIVE - sã evitãm frânãrile bruºte
- motorul sã fie reglat dupã prescripþii sã economisim com-
I. Pregãtirea pentru drum bustibil
1. a vehicului - sã protejãm mediul înconjurãtor.
- controlul ºi întreþinerea zilnicã

CAIETUL CURSANTULUI 67
Noþiuni elementare de mecanicã
ºi cunoaºterea automobilului

INTRODUCERE Dupã procedeul de aprindere distingem:


MAS motoare cu aprindere prin scânteie, folosesc drept
Vehicul - sistemul mecanic care se deplaseazã pe drum, cu combustibil benzina care se aprinde de la scanteia produsa de
sau fãrã mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent bujie. Criteriul de alegere a benzinei este cifra octanicã ( CO)
pentru transportul de persoane ºi/sau bunuri ori pentru efec- MAC motoare cu aprindere prin compresie, folosesc drept
tuarea de servicii sau lucrãri; combustibil motorina pulverizata care se autoaprinde prin com-
Autovehicul-vehicul echipat cu motor în scopul deplasãrii presie .
pe drum. PÃRÞILE COMPONENTE
Clasificarea automobilelor ºi particularitãþi constructive: ALE UNUI MOTOR SUNT:
• Dupã destinaþie: Pãrþile fixe ale unui motor sunt constituite din : blocul motor
Automobile destinate transportului de persoane unde inclu- , chiulasa , cilindri , carterul inferior ( baia de ulei )
dem: Autoturismele pânã la 8 locuri, Microbuzele; 8 - 17 Pãrþile mobile ale unui motor sunt : pistonul , segmenþii ,
locuri, Autobuzele peste 17 locuri, Troleibuzele. bolþul , biela , arborele cotit ºi volantul .

• Automobilele destinate transportului de bunuri: Ciclul motor cu aprindere prin scânteie în patru timpi este:
Autoutilitarele (autocamioane); Automobilele articulate; Au- admisia, compresia, aprinderea ºi evacuarea.
tospecialele; Autoremorcherele; Autotractoarele; Autorulotele; 1. Admisia - pistonul se deplaseazã în jos ºi se absoarbe o
cantitate de amestec carburant format din aer ºi benzinã.
2. Compresia - pistonul se deplaseazã în sus, amestecul
COMPUNEREA GENERALÃ carburant este comprimat în camera de compresie a
A AUTOMOBILULUI cilindrului.
3. Aprinderea/detenþia - bujia produce scânteie ºi astfel se
Schema constructivã cuprinde: aprinde amestecul carburant, prin aprinderea ames-
tecului carburant creºte temperatura ºi presiunea ga-
I• Motorul care este sursa de energie . zelor rezultate din ardere, apãsând pe piston. Pistonul
II• Transmisia care asigurã transmiterea puterii de la motor este obligat sã se deplaseze ºi astfel sã realizeze cursa
activã.
4. Evacuarea - la deplasarea pistonului, gazele arse sunt
lãsate sã iasã în atmosferã prin supapa de evacuare,
dupã care toþi timpii de mai sus se repetã.

DE REÞINUT : Fenomenul de funcþionare a motorului pentru


câteva secunde dupã scoaterea cheii din contact se numeºte
la roþile motoare autoaprindere.
III• Sistemul de rulare care cuprinde cadrul uneori inclus în
caroserie, suspensia, punþile ºi roþile aferente acestora.
IV• Sistemul de conducere ºi de comandã (direcþia) II• TRANSMISIA
v• Sistemul de frînare ( frâna de serviciu ºi frâna de mânã
sau de staþionare). AMBREIAJUL are rolul de a realiza cuplarea progresivã ºi decu-
VI• Sistemul de suspensie. plarea motorului de restul transmisiei în momentul pornirii, pre-
VII• Cadrul , Cabina , Caroseria. cum ºi în timpul mersului, la schimbarea treptelor cutiei de viteze.
VIII• Instalaþiile auxiliare: elemente de pornire, sem- Ambreiajul este un mecanism pentru transmiterea miscarii
nalizare, control, ventilaþie, încãlzire etc. de rotatie, care poate fi deconectat si conectat dupa dorinta.
Când ambreiajul este cuplat - pedala de ambreiaj este li-
I• MOTORUL bera (neacþionatã) legãtura între motor ºi transmisie este rea-
Motorul este sursa de energie necesarã deplasãrii autove- lizatã.
hiculelor. Când ambreiajul este necuplat sau partial actionat - pedala
MOTORUL are rolul de a transforma energia caloricã rezul- este partial sau total apasata, legãtura între motor ºi trans-
tatã prin arderea unui combustibil ( benzinã , motorinã , gaz ) misie este întreruptã.
în energie mecanicã necesarã deplasãrii autovehiculului .

www.exigent.ro ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


68 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
• permite transmiterea puterii la roþi funcþie de rezistenþa la
înaintare.
• permite mersul inapoi al automobilului, fara a inversa
sensul de rotatie al motorului
• permite staþionarea cu motorul pornit , fãrã a apãsa ped-
ala de ambreiaj - atunci când maneta schimbator de viteze a
cutiei de viteze este la punctul mort ( la liber ).
DE fapt se intrerupe legatura dintre motor si restul trans-
misiei in timp ce motorul functioneaza (dar automobilul sta pe
loc).
DE RETINUT! Conducerea ecologica inseamna adaptarea
stilului de conducere astfel incat sa reduci consumul de com-
bustibil. Noxele emise de motor sunt determinate de canti-
tatea de combustibil arsa in motor.

III. SISTEMUL DE RULARE - PNEURILE


ADERENÞA depinde în special de pneuri care reprezintã
legãtura dintre autovehicul ºi suprafaþa de rulare , de calitatea
dar ºi de starea acestora depind þinuta de drum , precum ºi
modul în care se face frânarea.
Roþile au mai multe roluri: de susþinere, de ghidare, amor-
tizeazã ºocurile, iar roþile motoare au rol de propulsie a
autovehiculului.
O roatã este compusã din pneu, jantã ºi butuc .
Un pneu se compune din: anvelopã, camera de aer.
În ultimul timp se folosesc tot mai des pneuri fãrã camerã de
aer (TUBLLES). Inscripþia este imprimatã pe pneu ºi semnificã
Cand se elibereaza pedala (ambreiajul cupleaza), motorul acest lucru.
are nevoie de un spor de putere, pe care il obţinem accelerand În cazul în care înãlþimea profilului anvelopei scade sub 1,6

de pe loc şi cu motorul la turaţia de ralanti , această manevră


usor. Desi în cazul majoritaţii autovehiculelor se poate pleca mm trebuie schimbatã. Se recomandã sã fie anvelope de acelaºi
fel pe o punte.
solicită un control fin al pedalei de ambreiaj .Pe de alta parte PRESIUNEA aerului din pneu este cea recomandatã de uzina
ridicând turaţia motorului prea mult in timpul eliberării pe- constructoare ºi este factorul care influenþeazã cel mai mult dura-
dalei de ambreiaj va conduce la o uzura prematură a ta de serviciu a pneurilor.
suprafeţei de fricţiune. Eliberarea bruscă a pedalei de Presiunea din pneuri se mãsoarã: înaintea plecãrii în cursã
ambreiaj va duce la o cuplare dură si eventual la spectacu- când pneurile sunt reci ºi cel puþin o datã pe lunã.
loasele efecte numite popular "scârţâit de roţi". Dacã presiunea este prea mare pneul se uzeazã pe creasta
DEPRINDEREA GREªITÃ a conducãtorului auto , care deter- benzii de rulare;
minã defectarea prematurã a ambreiajului, este sprijinirea Dacã presiunea este prea micã pneul se uzeazã pe margini
piciorului pe pedala de ambreiaj în timpul deplasãrii autove- sau în zona talonului, se încãlzeºte, se pot desface firele de cord,
hiculului sau aºteptarea la semafor sau calea feratã având uneori pneul devine inutilizabil ºi trebuie schimbat.
pedala de ambreiaj apãsatã. Uzura localã sau neuniformã a unui pneu se produce la
supraîncãrcarea autovehiculului sau când tamburul de frânã se
CUTIA DE VITEZE ovalizeazã ori roþile sunt neechilibrate . Uzura pe una din
marginile pneului are loc din cauza dereglãrii geometriei roþilor
Rolul cutiei de viteze este de a transmite puterea la roþi în directoare.
funcþie de valoarea rezistenþei la înaintare. Încãlzirea excesivã a pneurlior se poate datora presiunii insu-
Daca momentul maxim al motorului ar fi transmis direct ficiente sau supraîncãrcãrii autovehiculului.
rotilor motoare automobilul n-ar putea pleca de pe loc. Pentru Uzura creºte foarte mult la demarãri sau frânãri intense
ca turatia motorului sa fie transmisa rotilor, ori sa putem consecinþe ale unui stil de conducere agresiv.
manevra automobilul inapoi in conditiile in care arborele cotit Uzura prematurã a pneurilor din faþã se datoreazã dereglãrii
al motorului se roteste intr-un singur sens, sau in vederea geometriei roþilor.
rezolvarii tuturor problemelor ridicate de circulatia pe diferite Uzura anormalã a unuia din pneuri poate fi cauzatã de anu-
drumuri, cind valoarea necesara fortei de tractiune poate fi mite defecþiuni ale sistemului de direcþie ºi de frânare.
diferita, intre motor si rotile automobilului se monteaza o serie Dacã efortul depus pentru acþionarea sistemului este mai
de mecanisme cu roti dintate, care reduc turatia dupa necesi- mare decât în mod obiºnuit , trebuie sã se verifice în primul
tati, marind in acelasi timp cuplul transmis. rând presiunea în pneurile din faþã.
Rolul cutiei de viteze care face parte din transmisia automo- Griparea rulmenþilor butucului roþii poate determina blo-
bilului este deci urmatorul: carea unei roþi în timpul mersului.

CAIETUL CURSANTULUI 69
V. SISTEMUL DE DIRECÞIE
Mecanismul de direcþie serveºte la modificarea direcþiei de FRÂNA DE SERVICIU ( sau de picior) are rolul de a asigura
mers a autovehiculului prin schimbarea planului roþilor în încetinirea ºi oprirea rapidã sigurã ºi eficace indiferent de
raport cu axa longitudinalã a autovehiculului. gradul de încãrcare a autovehiculului ºi de înclinarea drumu-
lui. ACÞIONEAZÃ pe toate cele patru roþi ale autovehiculului.
Atunci când pe roþile unei osii eficienþa frânãrii este mult difer-
itã , vehiculul poate derapa lateral.

FRÂNA DE STAÞIONARE ( de mânã sau de ajutor) are rolul de


a asigura imobilizarea vehiculului atât în rampã , pantã ºi în
plan orizontal. Acþioneazã de regulã pe roþile din spate .

NEELIBERAREA completã a frânei de staþionare duce la: un


consum suplimentar de carburant ºi la încãlzirea excesivã a
butucilor roþilor din spate.

FRÂNA DE MOTOR asigurã reducerea vitezei de deplasare la


coborârea pantelor sau în alte situaþii cu ajutorul motorului
cuplând cutia de viteze într-o treaptã inferioarã fãrã a acþiona
pedala de acceleraþie.CCRITERIUL DE APRECIERE a eficacitãþii
frânelor este spaþiul de frânare.

EFORTUL mai mare depus la acþionarea pedalei de frânã


La apariþia defecþiunilor la mecanismul de direcþie acestea indicã griparea cilindrilor receptori ºi a pistonaºelor iar o
se reparã numai în ateliere specializate. cursã liberã a pedalei de frânã mai micã decât cea obiºnuitã
JOCUL mare la volan se poate datora uzurii angrenajelor din indicã un joc insuficient între saboþi ºi tamburi ( discuri ).
caseta de direcþie sau uzurii capetelor de barã.
TRANSMITEREA unor vibraþii la volan apare atunci când Echipamentul de frânare nu este obligatoriu la remorcile cu
pneurile sunt insuficient umflate sau neechilibrate . masa totalã maximã autorizatã mai micã de 750 kg.
Dacã în timpul conducerii simþi cã atovehiculul trage consis-
tent într-o parte cauza poate fi geometria greºitã a roþilor. Pentru micºorarea distanþei de oprire la o frânare bruscã
trebuie ca roþile sã nu se blocheze , în acest scop majoritatea
autovehiculelor actuale sunt dotate cu sistemul ABS (
SISTEMUL DE FRÂNARE Antiblock Breaking Sistem )

Dispozitivele antiblocare ABS acþioneazã pe frâna de servi-


ciu ºi au rolul de a :
- preveni blocarea roþilor în timpul frânãrii indiferent de
starea pãrþii carosabile .
SCHEMA UNEI FRÂNE CU TAMBURI ªI SABOÞI - de a asigura stãpânirea direcþiei automobilului în situaþia
unui început de blocaj al roþilor.

ECHIPAMENTUL ELECTRIC

Bateria de acumulatori are rolul de a alimenta consumatorii


cu energie electricã . Alternatorul ( generatorul de curent ) are
rolul de a produce curent - în timpul funcþionãrii motorului ali-
mentând consumatorii ºi încãrcând bateria de acumulatori .
Electromotorul ( demarorul ) este un motor electric alimen-
tat de la baterieb ºi are rolul de a porni motorul automobilului.

www.exigent.ro ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


70 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
INSTALAÞIA DE ALIMENTARE A MOTORULUI
ROL : alimentezã cilindrii cu combustibil ºi evacueazã în INSTALAÞIA DE UNGERE
atmosferã gazele arse , amortizând ºi zgomotul la evacuare.
Rol: de a unge piesele în miºcare ale motorului prin asigu-
Instalaþia de alimentare cuprinde : rezervor , conducte , rarea unui film ( strat ) de lubrifiant între suprafeþele acestora
pompa de combustibil , filtru, carburator (pompã de injecþie ), pentru reducerea frecãrii ºi pentru a preveni uzura .
conducte, injectoare. Dereglarea carburaþiei sau injecþiei pot
determina un consum de combustibil peste limitele normale. Pãrþi componente : pompa de ulei cu sorb , filtru de ulei ,
FUMUL de culoare neagrã emis de eºapament indicã un baia de ulei , conducte în motor.
consum exagerat de combustibil. Uleiul folosit este cel recomandat de uzina constructoare.

Arderea incompletã ºi defectuoasã a combustibilului deter- Calitãþi ale unui ulei motor : vâscozitatea ºi punctul de con-
minã poluarea mediului ambiant de cãtre autovehicule. gelare.

SIMBOLURILE EURO I , EURO II ,EURO III, EURO IV ; Întreþinerea sistemului de ungere constã în : a) verificarea
EURO V sau NON EURO , reprezintã standardele de polu- periodicã ºi completarea nivelului din baia de ulei . Aceasta se
are ale Uniunii Eurpene .Când un motor cu aprindere prin face cu ajutorul unei tije metalice numitã JOJÃ iar nivelul uleiu-
scânteie (MAS) funcþioneazã cu benzinã fãrã plumb aces- lui trebuie sã fie între reperele MIN-MAX de pe aceasta.
ta poate fi dotat cu catalizator , acesta reduce poluarea b) schimbarea uleiului dupã expirarea termenului de uti-
atmosfericã . lizare conform periodicitãþii stabilite de uzina constructoare.

FUMUL DE CULOARE ALBASTRÃ emis de eºapament indicã :


- un consum exagerat de ulei
- uzarea mecanismului motor ( grup piston - cilindru )
INSTALAÞIA DE RÃCIRE
Creºterea nivelului în baia de ungere este determinatã de
Temperatura din interiorul motorului poate atinge 2000 pãtrunderea apei sau combustibilului în baia de ulei.
grade Celsius în momentul combustiei ( arderea combustibilu-
lui ) Este dci necesarã rãcirea acestuia pentru a evita dilatarea
excesivã a pieselor , care ar genera distrugerea motorului.
Rolul instalaþiei de rãcire :
- de a asigura temperatura optimã de funcþionare a motoru-
lui -90, 95 grade celsius când randamentul acestuia este
maxim.
Ca lichid de rãcire se utilizeazã lichidul antigel ( amestec
apã ºi antigel ) care este substanþã toxicã , deci atenþie la BUªON DE UMPLERE
manipulare ; se recomandã ca la 3 ani sã fie înlocuit , chiar
dacã densitatea acestuia corespunde cerinþelor.

Pãrþi componente: radiator, pompã de lichid , termostat,


conducte exterioare, conducte în motor , cãmãºi de rãcire, vas
de expansiune, calorifer , ventilator.
Termostatul are rolul de a menþine o temperaturã optimã a
motorului închizând sau dechizând circuitul spre radiator la
anumite temperaturi . Când motorul este rece termostatul este
închis iar lichidul de rãcire circulã numai în motor nu ºi spre
radiator .Astfel motorul se încãlzeºte repede , iar când se
ajunge la o anumitã temperaturã de exemplu 85 grade Celsius
termostatul se deschide ºi lichidul este trimis spre radiator ,
unde este rãcit de curentul de aer din afarã.
Blocarea termostatului în poziþie deschis duce la : consum
marit de carburant ºi la uzura prematurãm a motorului.
Blocarea termostatului în poziþia închis sau ruperea curelei
de antrenare a pompei de apã duce la supraîncãlzirea motoru- POMPÃ DE ULEI BUªON DE GOLIRE
lui.

CAIETUL CURSANTULUI 71
•Dupã întreruperea contactului electric, motorul continuã sã
SFATURI DE REÞINUT funcþioneze. Fenomenul se numeºte autoaprindere electricã.
•Rolul bateriei de acumulatori este de a alimenta consuma-
•Dereglarea carburaþiei, dereglarea aprinderii sau defectarea torii cu energie.
injectoarelor pot determina un consum de combustibil peste •Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progresivã ºi decu-
limitele normale. plarea motorului de restul transmisiei.
•Organele mobile ale mecanismului motor sunt pistonul, •Cutia de viteze asigurã puterea transmisã roþilor, permite
segmenþii, bolþul, biela, arborele cotit ºi volantul. mersul înapoi, fãrã a inversa sensul de rotaþie a motorului,
•Arderea incompletã ºi defectuoasã a combustibilului deter- precum ºi staþionarea cu motorul în funcþiune.
minã poluarea mediului ambiant de cãtre autovehicule.
•Fumul de culoare albastrã emis de eºapament indicã un con- ÎN LEGÃTURÃ CU SISTEMELE DE DIRECÞIE, DE SUSPENSIE ºI
sum exagerat de ulei. DE FRÂNARE, ESTE BINE DE ºTIUT:
•Fumul de culoare neagrã emis de eºapament indicã un con- •Criteriul de apreciere a eficacitãþii frânelor este spaþiul de
sum exagerat de combustibil. frânare.
•Atunci când conduceþi un autovehicul acþionat de un motor •Neeliberarea completã a frânei de staþionare determinã un
cu aprindere prin scânteie, dotat cu catalizator (dispozitiv consum suplimentar de carburant, precum ºi încãlzirea excesivã
antipoluant), trebuie sã utilizaþi numai benzinã fãrã plumb. a butucilor roþilor din spate.
•Catalizatorul asigurã o poluare atmosfericã redusã, prin •Efortul mai mare depus la acþionarea pedalei de
arderea completã a gazelor de evacuare. frânã indicã griparea cilindrilor receptori ºi a piston-
•Defectarea termostatului sau ruperea curelei de antrenare a aºelor.
pompei de apã pot determina creºterea excesivã a regimului ter- •Acþionând o singurã datã pedala de frânare, cursa acesteia
mic de funcþionare a motorului. este prea lungã. Acþionând de repetate ori, cursa pedalei se
•Temperatura lichidului de rãcire, care asigurã performanþa scurteazã. în aceastã situaþie este necesarã o reparaþie a frânei
maximã ºi uzura minimã a motorului, este cuprinsã în interval- într-un atelier specializat.
ul 90-95° C." •Cursa liberã a pedalei de frânã, mai micã decât cea obiº-
•Cele mai frecvente defecþiuni ale instalaþiei de rãcire a nuitã, indicã un joc insuficient între saboþi ºi tambur! (discuri).
motorului sunt slãbirea sau ruperea curelei de antrenare a •Atunci când simþiþi un miros specific de frânã încinsã, tre-
ventilatorului ºi a pompei de apã. buie sã opriþi imediat în afara pãrþii carosabile ºi sã controlaþi
•Circulaþia frecventã cu termostatul defect ºi, implicit, cu o roþile, întrucât este posibil ca acestea sã fie blocate, precum ºi
temperaturã a lichidului de rãcire sub 60° C conduce la sã eliberaþi imediat frâna de mânã, dacã aceasta este în funcþi-
creºterea consumului de combustibil cu 30 pânã la 90%. une.
•La manipularea soluþiei antigel trebuie sã fiþi extrem de pre- •Frâna de serviciu a autovehiculului trebuie sã aibã capac-
caut sã nu aspiraþi cu gura, întrucât ingerarea a 100 g de itatea de a asigura încetinirea ºi oprirea rapidã, sigurã ºi efi-
soluþie antigel este mortalã. cace, indiferent de gradul de încãrcare a autovehiculului ºi de
•Termostatul aparþine instalaþiei de rãcire. Rolul termostatului înclinarea drumului.
este de a închide ºi de a deschide circuitul lichidului de rãcire la anumite •Echipamentul de frânare nu este obligatoriu la remorcile cu
temperaturi. masa totalã maximã autorizatã mai micã de 750 kg.
•Vâscozitatea ºi punctul de congelare reprezintã calitãþile unui •Sistemul de frânare A.B.S. (Anti-lock Braking System)
ulei de motor. reprezintã un sistem pentru vehiculele motorizate, ce previne
•Cauzele ce pot determina creºterea nivelului de ulei în baia blocarea roþilor în timpul frânãrii.
de ungere sunt pãtrunderea apei sau a combustibilului în baia •În situaþia unui început de blocaj al uneia sau al mai mul-
de ulei. tor roþi, în timpul frânãrii autovehiculului, modul de control
•Pentru întreþinerea sistemului de ungere, trebuie sã efectu- electronic ABS permite stãpânirea direcþiei autovehiculului.
aþi verificarea ºi completarea nivelului uleiului din baie ºi sã •Cele mai solicitate elemente ale suspensiei sunt arcurile.
înlocuiþi uleiul dupã expirarea termenului de utilizare. •La apariþia defecþiunilor tehnice ale mecanismului de
•Nivelul corect al uleiului din baie trebuie sã fie între reperele direcþie se apeleazã numai la atelierele specializate, care au
MIN - MAX, însemnate pe joja de ulei.Schimbarea uleiului ºi a personal calificat.
elementului filtrant se face conform periodicitãþii stabilite de •Transmiterea unor vibraþii la volan se poate datora pneurilor,
constructor. insuficient umflate sau neechilibrate.
•Simbolurile EURO I, EURO II, EURO III ºi EURO IV reprezintã stan- •Dacã, atunci când circulaþi cu autoturismul, simþiþi cã aces-
dardele de poluare din Uniunea Europeanã. ta trage constant într-o parte, cauza poate fi geometria greºitã
•Aprinderea luminii "martor" de la bord, care semnalizeazã a roþilor.
funcþionarea generatorului de curent, poate indica ruperea •Atunci când, pe roþile unei osii, eficienþa frânãrii este mult
curelei de antrenare a pompei de apã, a ventilatorului ºi a diferitã, vehiculul poate derapa lateral.
alternatorului. •Uzura prematurã a pneurilor din faþã se datoreazã, în primul
•Bateria de acumulatori este descãrcatã dacã, la aprinderea rând, dereglãrii geometriei direcþiei.
farurilor, intensitatea luminoasã a acestora scade progresiv, •Presiunea este factorul care influenþeazã cel mai mult dura-
iar când este acþionat claxonul, acesta emite un sunet slab, ta de serviciu a pneurilor.Presiunea din pneuri se mãsoarã
întrerupt. înaintea plecãrii în cursã, când pneurile sunt reci.

www.exigent.ro ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


72 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
•Încãlzirea excesivã a pneurilor se poate datora presiunii sumul de carburant cu pânã la 40%.
insuficiente sau supraîncãrcãrii autovehiculului . 3. ÎNCÃLZIREA MOTORULUI LA RELANTI (mersul în gol).
•Uzura pneurilor creºte foarte mult la demarãri ºi frânãri Este suficient ca dupã 30 de secunde de funcþionare
intense, consecinþe ale unui stil agresiv de conducere. a motorului la relanti, timp necesar pentru a face sã circule
•Uzura anormalã a unuia dintre pneuri poate fi cauzatã de anu- uleiul în motor, se poate porni, pune în miºcare autovehiculu-
mite defecþiuni ale sistemului de direcþie ºi de frânare. lul, evitându-se accelerarea bruscã în primii 5 km parcurºi sau
•Dacã efortul depus pentru acþionarea volanului este mai mare pânã când temperatura lichidului de rãcire creºte. Nici pe timp
decât în mod obiºnuit, trebuie sã verificãm, în primul rând, pre- de iarnã nu se recomandã încãlzirea motorului la relanti
siunea în pneurile punþii din faþã. minute în ºir, deoarece aceasta duce la o uzurã prematurã a
•Cuvântul TUBELESS, imprimat pe o anvelopã, semnificã fap- motorului, la un consum mare de carburant. Este de preferat
tul cã aceasta poate funcþiona fãrã camerã de aer. încãlzirea motorului în mers, evitându-se accelerãrile bruºte
•Jantele deformate ºi dezechilibrate, precum ºi jocurile la sau folosirea preîncãlzitorului dacã este în compunerea
articulaþiile direcþiei pot determina autooscilatia roþilor direc- autovehiculului respectiv.
toare, manifestatã prin vibraþia volanului. CONDUITA ECOLOGICÃ LA VOLAN (COMPORTAMENT ECO-
•Griparea rulmenþilor poate determina blocarea unei roþi în LOGIC) A CONDUCÃTORULUI AUTO.
timpul mersului REGULI DE RESPECTAT REFERITOARE LA CONDUITA ECOLOG-
ICÃ LA VOLAN:
NOÞIUNI DE CONDUCERE 1. FOLOSIREA TREPTELOR SUPERIOARE DE VITEZÃ, ATUN-
ECONOMICÃ ªI ECOLOGICÃ A CI CÂND ESTE POSIBIL.
AUTO MO B I LULU I 2. PÃSTRAREA UNEI VITEZE CONSTANTE MENÞINÂND CEA
CONDUCEREA ECOLOGICÃ REPREZINTÃ UN ANSAMBLU DE MAI MARE TREAPTÃ DE VITEZÃ POSIBILÃ (TREAPTA SUPERIOARÃ
MÃSURI COMPORTAMENTALE, DE CONTROL SAU DE VERIFICARE DE VITEZÃ).
A AUTOVEHICULUI PRIN CARE CONDUCÃTORUL AUTO REAL- 3. ANTICIPAREA SITUAÞIILOR ÎN CARE TREBUIE REDUSÃ
IZEAZÃ ATÂT REDUCEREA CONSUMULUI DE CARBURANT CÂT ºI VITEZA PENTRU A EVITA O FRÂNARE BRUSCÃ.
PROTECÞIA MEDIULUI ÎNCONJURÃTOR. 4. OPRIREA MOTORULUI PENTRU ORICE STAÞIONARE
CARE DEPÃŞEŞTE UN MINUT.
MÃSURI DE REDUCERE A CONSUMULUI DE CARBURANT 5. VERIFICAREA PRESIUNII PNEURILOR ODATÃ PE LUNÃ.
1. PL AN IFIC AREA TRASEULUI, A ITINERARIULUI DE 6. AERISIREA HABITACLULUI PRIN DESCHIDEREA GEA-
DEPLASARE, EVITAREA ZONELOR AGLOMERATE, CU LUCRÃRI PE MURILOR ºI FOLOSIREA CLIMATIZÃRII NUMAI ATUNCI CÂND
CAROSABIL SAU A ZONELOR CU TEREN ACCIDENTAT. ESTE NECESAR.
2. UTILIZAREA SISTEMULUI DE CLIMATIZARE CÂT MAI 7. EVITAREA ACCESORIILOR CARE POT SÃ AFECTEZE
ECONOMIC POSIBIL, ATÂT CÂT ESTE NEVOIE. FOLOSIREA LUI DE AERODINAMICA AUTOVEHICULULUI (PORTBAGAJUL SUPLIMEN-
EXEMPLU, ÎN CIRCULAÞIA PRIN ORAº DUCE LA CREºTEREA CON- TAR DE PE ACOPERIºUL MAºINII).
SUMULUI DE CARBURANT CU PÂNÃ LA 20%. 8. DEBARASAREA DE ORICE GREUTATE INUTILÃ DIN
3. VERIFICAREA PERIODICÃ - O DATÃ PE LUNÃ - A PRESIU- PORTBAGAJUL SAU HABITACLU AUTOVEHICULULUI.
NII PNEURILOR ºI ADUCEREA ACESTORA LA VALORILE PRE- ÎN CONCLUZIE:
CIZATE DE CONSTRUCTOR, PERMUTAREA (SCHIMBAREA) DE REÞINUT CÂTEVA SFATURI DE CARE TREBUIE SÃ
PNEURILOR ÎNTRE ELE LA FIECARE 10.000 KM RULAÞI. ÞINÃ CONT CONDUCÃTORUL AUTO ECO-RESPONSABIL:
4. EFECTUAREA REGLAJULUI GEOMETRIEI (UNGHIURILOR)
ROÞILOR ºI ECHILIBRAREA ACESTORA ODATÃ PE AN. 1. PORNIREA DE PE LOC ºI DEMARAREA CORECTÃ A
5. VERIFIC AREA PERIODICÃ A MECANISMELOR, SIS- AUTOVEHICULULUI.
TEMELOR ºI INSTALAÞIILOR DIN COMPUNEREA AUTOVEHICULU-
LUI ºI REFACEREA REGLAJELOR LA VALORILE STABILITE DE FAB- 2. EVITAREA OPRIRILOR ºI ACCELERÃRILOR BRUºTE, FÃRÃ
RICANT DUCE LA O ECONOMIE DE CARBURANÞI, IMPLICIT LA ROST.
REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE POLUANTE.
6. FOLO SIREA TREPTELOR DE VITEZÃ SUPERIOARE 3. RESPECTAREA REGIMULUI LEGAL DE VITEZÃ ºI
(TREAPTA DE VITEZÃ SUPRAMULTIPLICATÃ) ORI DE CÂTE ORI ADAPTAREA ACESTEIA ÎN FUNCÞIE DE CONDIÞIILE DE DRUM.
ESTE POSIBIL PENTRU CÃ MOTORUL VA CONSUMA MAI PUÞIN
CARBURANT. 4. VERIFICAREA ºI ÎNTREÞINEREA PERMANENTÃ A INSTA-
MANEVRE ªI DEPRINDERI ÎN CONDUCEREA AUTOVEHICULU- LAÞIILOR, SISTEMELOR ºI MECANISMELOR DIN COMPUNEREA
LUI DE EVITAT SAU RENUNÞAT LA ELE AUTOVEHICULULUI, LA PARAMETRII DE FUNCÞIONARE STABILIÞI
1. DEPúIREA VITEZEI LEGALE. DE CONSTRUCTOR.
Conducerea autovehiculului cu viteze mari sau foarte mari
duce la scaderea eficienþei energetice a motorului ºi de aici - 5. UTILIZAREA CO RECTÃ A ECHIPAMENTELO R ºI
consumul de carburant creºte, emisiile de gaze nocive APARATELOR DE BORD CARE PERMIT VERIFICAREA CONSUMU-
sporesc. LUI DE CARBURANT: INDICATOR DE CONSUM, LIMITATOR DE
2. CONDUCEREA AGRESIVÃ. Plecãrile de pe loc în trom- VITEZÃ, SISTEM DE NAVIGAÞIE ETC.
bã, bruscarea ori folosirea abuzivã a frânelor pot mãri con-

CAIETUL CURSANTULUI 73