UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.

25
PIERDERI DE CĂLDURĂ ÎN CĂLDĂRILE NAVALE CALCULUL
RANDAMENTULUI CĂLDĂRII
CALCULUL CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL

CUPRINS:

25.1. Pierderi de căldură în căldările navale 216

25.1.1 Consideraţii generale 216

25.1.2 Pierderi de căldură prin gazele evacuate la coşf (Q2 216

;q2)

25.1.3. Pierderi prin ardere chimic incompletă 217

25.1.4 Pierderi de căldură prin rediatie şi convecţie în 218

mediul înconjurător Q5 (q5)

25.2. Calculul randamentului căldării 220

25.3. Calculul consumului de combustibil 221

25.3.1 Consumul orar în regim stabilizat 221

25.3.2 Consumul specific de combustibil 221

Lucrare de verificare unitatea de învăţare nr. 25 222

Răspunsuri la testele de autoevaluare unitatea de învăţare 222

nr. 25

Bibliografie unitatea de învăţare nr. 25 223

215
 OBIECTIVELE Unităţii de învăţare nr. 25:

Principalele obicetive ale Unităţii de învăţare nr. 25 sunt:

Cunoaşterea principalelor tipuri de pierderi de căldură în căldările navale

şi a modului de determinare a valorii acestora
Înşurirea calculelor utilizate în scopul determinării randamentului căldării

25.1. Pierderi de căldură în căldările navale

25.1.1 Consideraţii generale

Căldarea în calitate de agent termic funcţionează cu anumite pierderi de

căldură.
Cunoaşterea pierderilor de căldură este necesară atât pentru
determinarea randamentului căldării, cât şi pentru a cunoaşte căile şi
mijloacele de reducere a pierderilor.
La căldările navale moderne, randamentul este de 90-99%.

25.1.2.Pierderi de căldură prin gazele evacuate la coşf (Q2 ;q2)

Gazele de ardere părăsesc căldarea conţinând încă o cantitate

apreciabilă de căldură . Această căldură se pierde în atmosferă fără a fi
utilizată în instalaţie şi din această cauză este considerată drept o pierdere de
căldură.
Cercetările arată că temperatura gazelor de ardere evacuate de
căldările navale au temperatura 300-400°C.
Pierderea Q2 este inerentă ca fenomen, dar poate fi limitată cantitativ.
Formula generală de calcul al acestor pierderi este:
Q2 = Vg cg (teg - tar) [KJ/kg comb]
unde:
Vg = Vgu + VH2o [m3N/kg comb]
Vg - volumul gazelor de ardere umede în [m N/kg comb]
Vgu - volumul gazelor de ardere uscate [m N/kg comb]
VH20 - volumul vaporilor de apă rezultaţi din ardere în [m N/kg comb]
tge [°C] - temperatura gazelor evacuate
216
tar [°C] - temperatură aer rece (temperatură mediul ambiant)
Alte formule de calcul ale pierderilor Q2 sunt:

a) Q2 = Ige – Iar- IC[KJ/kg COMlb]

Ige - entalpia gazelor de ardere evacuate în KJ/kg comb
Iar - entalpia corespunzătoare căldurii fizice a aerului la temperatura
mediului ambiant KJ/kg comb
Ic - entalpia corespunzătoare căldurii fizice a combustibilului la temperatura
de intrare în focar [KJ/kg comb]
Ige = Σ Vg cg tg — se determină cu ajutorul diagramei I-t, dacă se cunoaşte tge
Iar = αL0 x car x tar [KJ/kg (m3N)
car- căldura specifică a aerului umed [KJ/ m N grad];
tar - temperatura mediului ambiant [°C];
Ic = cc x tc [KJ/kg comb]
cc - căldura specifică medie la temperatura cu care combustibilul este introdus
în focar;
tc - temperatura combustibilul este introdus în focar ;
b) Q2 = Ige - Iar - Ic -Iinj [KJ/kg comb]
Această relaţie se aplică atunci când există instalaţie de suflare cu abur :
Mărimea Iinj se calculează cu relaţia :
Ijnj = minj (iinj - 597) şi reprezintă entalpia introdusă în focar de aburul insuflat
prin intermediul injectorului de abur la 1 kg de combustibil ars.
minj - consumul de abur în injector în [KJ/kg comb];
Iinj - entalpia aburului injectat determinată după tabelele de abur în funcţie de
parametrii aburului în [KJ/kg comb];
597 - entalpia aburului la t = 0° C şi 760 mm Hg.
Factorii de care depind pierderile Q2 sunt:
a) -temperatura gazelor de ardere la evacuare pe coş ;
b) -pătrunderile de aer fals ;
c) -depunerile în interiorul tuburilor suprafeţelor auxiliare ale căldurii ;
d) -depunerile exterioare pe suprafeţele auxiliare ;
e) -tirajul căldării;
Valori orientative pentru tgc:
tgcpentru căldări ignitubulare = 25°- 45° C.
tgev = 150 - 250° C pentru c ăldări acvatubulare.

25.1.3.Pierderi prin ardere chimic incompletă

Dacă nu se asigură aer suficient în focar precum şi un amestec intim

între aer şi combustibil şi o temperatură suficientă în focar, arderea este
incompletă, gazele conţinând componente gazoase necombustibile
necombustibile, precum CO, H2, CH4, CmHn

217
 Q3
q3 = ⋅100 [ % ]
Qd
Q3
q3 = ⋅100 [ % ]
Qi

De regulă la căldările navale cu ardere bine reglată q3 = 1 - 2 %, iar în

cazul dereglării arderii poate ajunge 4 - 5 %.
Pentru calculul pierderilor se poate utiliza următoarea relaţie :

[ KJ / kg ]
co
Q3 =56,7(c + 0,368 s)
ro2 + co

25.1.4 Pierderi de căldură prin rediatie şi convecţie în mediul

înconjurător Q5 (q5)

Q5
q5= ⋅ [100% ]
Qi

Q5
q5 = ⋅ [100% ]
Qd

Q5r(q5r) - pierderi prin radiaţie;

Q5c(q5c) - pierderi prin corecţie;
Q5 = Q5r + Q5c
Pentru un regim oarecare:
Dn
qx5=q5 - [%] unde:
Dx

Dn- debitul nominal, iar Dx - debitul pentru regimul la care se funcţionează.

Valoarea pierderilor de căldură în mediul înconjurător depinde de următorii
factori:
- tipul constructiv al căldării şi dimensiunile acesteia;
- calitatea izolaţiei termice a căldării;
- cantitatea de combustibil arsă în focar.
Determinarea analitică a acestor pierderi este foarte complicată şi din
această cauză în calculul lor se utilizează coeficienţi experimentali numiţi
coeficienţi de reţinere η.
Mărimea n reprezintă raportul dintre cantitatea de căldură captată de
căldare şi cantitatea de căldură disponibilă într-o anumită zonă a circuitului de
gaze al căldării.

218
 Pentru schema căldării din figură pierderile de căldură în mediul
înconjurător se determină separat astfel:
Qsf = (1 – η)(I0 - If) [KJ/kg] - pentru zona focarului;
Q’ 5= (1 - η)(If – I’) [KJ/kg] - pentru zona snopului principal de tuburi;
Q’’5 = (1 - η)(I’ – I’’) [KJ/kg] - pentru zona supraîncălzitorului;
Q’’’5= (1 - η)(I’’ - Iev) [KJ/kg] - pentru zona preîncălzitorului de aer sau a
economizorului.

Adunând aceste pierderi de căidură se obţine pentru întreaga căldare

relaţia Q 5 = (1- η )(I0 - Icv) [KJ/kg] în care:
I0 - entalpia gazelor în centrul focarului căldării;
η - coeficientul de reţinere;
Icv - entalpia gazelor la evacuarea din căldare.
Pentru a evidenţia pierderile de căldură în valoare absolută vom lua ca
exemplu o căldare acvatubulară. Cunoscând că puterea calorică a
combustibilului este de 100 %, bilanţul termic al căldării se poate reprezenta
astfel:

219
100 % = q1 + q2 +q3 +q5
Reprezentarea grafică a bilanţului termic a căldurii constă în construirea
unei diagrame de tip Sankey.

25.2. Calculul randamentului căldării

Prin randamentul căldării se înţelege raportul dintre cantitatea de

căldură util acumulată pentru vaporizarea apei şi cantitatea totală de căldură
de care dispune căldarea prin arderea fiecărui Kg de combustibil.

Qu Φu Qu
ηc = = = ⋅100 [ % ]
Qc Φ c Ch ⋅ Qd
Q&u
ηc = ⋅100 [ % ]
Ch ⋅ Qi

Qu=Q1 = Qd-(Q2 + Q3 + Q5) sau

Qu=η(l0-Iev)[KJ/kg]

Neglijând debitul de purjă şi pentru nevoi funcţionale rezultă:

Q& =Dnx(in-iQa) deci:
Dn (in − iaa )
ηc = sau
Ch ⋅ Qi

Dn (in − iaa )
ηc =
Ch ⋅ Qi

Observaţie.

Din expresia de mai sus rezultă că ηc depinde şi de presiunea din căldare.

Cu cât presiunea căldării pK va fi mai mare cu atât randamentul creşte,
deoarece în expresia randamentului creşte entalpia aburului in.
Metoda indicată mai sus se numeşte metoda directă de calcul a
randamentului.
Există şi metoda indirectă prin cunoaşterea pierderilor de căldură.
3
ηc = 100 − ∑q
i =1
i

220
 25. 3. Calculul consumului de combustibil
25.3.1 Consumul orar în regim stabilizat

Qu''
Ch =
η Q&
c d

Q&
Ch = u [ KJ / h / s; t / h]
ηc Qi
Ch ⋅ Qd
Ch = kgcc / h / s  sau tcc / h 
29308 
C ⋅Q
Ch = h i  kgcc / h ( s ) ; tcc / h 
29308

25.3.2 Consumul specific de combustibil

ch
c=  kg / kg cb; kg / tab 
Dn  
chcc
ccc =  kg cc / kg ab; kgcc / tab 
Dn  
ch
c= [ kg / kj ]
Q&u
chcc
ccc = kg cc / kj 
Q&u

221
 Test de autoevaluare Unitatetea de învăţare nr. 25:

1.Pierderea de căldură prin ardere chimc incompletă este influenţată de :

a) temperatura amestecului combustibil – aer
b) omogenitatea amestecului combustibil- aer
c) compoziţia gazelor de ardere evacuate la coşul căldării
d) temperatura aerului de ardere
b
2.Valoarea pierderilor de căldură în mediul înconjurător este inluenţată de:
a) intimitatea amestecului combustibil-aer
b) caliatatea izolaţei termice a căldării
c) temperatura gazelor de ardere la evacuarea pe coş
d) depunerile de funingine pe tuburile fierbătoare din focar
b
Rezolvare: 1b; 2b.

222
 BIBLIOGARFIE:

1. Aldea, M ; Chiţu, I; Delibas, C - Îndrumar de cazane de abur şi recipienţi sub

presiune ET 1981 ;
2. Bocanete, P - Ghid de pregătire profesională în termoenergetică Ed.
Tehnică ,1981;
3. Leonachescu N. - Probleme de termotehnică Editura Didactică şi
Pedagogică 1994 ;
4. Bocanete, P şi Melinte S.- Căldări navale de abur. Teorie, construcţie,
exploatare, Ed Gaudeamus, 2006
5. Panoiu, N - Cazane de abur Ed. Tehnică 1981 ;
6. Toader, M - Motoare, maşini şi instalaţii navale Ed. Tehnică 1979 :
7. Uzunov, G - Îndrumarul ofiţerului de navă Ed. Tehnică 1993 ;

223