Tehnici de imbunatatire a citit-scrisului

“Scrisul este un mod de a te concentra asupra a ceea ce nu stiai ca stii (asupra a ceea ce stiai fara sa stii
ca stii)"Gabriel Liiceanu
Cititul şi scrisul deschid şcolarului mic noi posibilităţi de cunoaştere a realităţii, noi forme ale comunicării
între oameni, permit trecerea de la faza gândirii şi comunicării situaţionale la cea bazată pe concepte, gândirea şi
comunicarea formală.
Învăţătorul este cel care dăruieşte fiecărui copil, la pornirea lui pe drumul spre lumină, primele elemente,
călăuzindu-i paşii spre marele titlu de ,,Om”. El este acela care modelează materialul cel mai de preţ – copilul - ,
tinzând ca din fiecare bloc de marmură brută să realizeze o fiinţă înzestrată cu cele mai frumoase trăsături, un om care
să înmănuncheze calităţile morale cele mai înalte. Invăţătorul are rolul hotărâtor în cultivarea citirii si scrierii îngrijite
şi corecte, el fiind principalul factorul în influenţarea elevilor .
Invatarea citit-scrisului in scoala debuteaza din primula an; de la sunet la propozitie, de la elementele
grafice la ultima litera a alfabetului limbii romane. Aceste lucruri nu se fac oricum, ci cu multa migala, rabdare si
delicatete.
Predarea-învăţarea limbii române are conotaţii profunde, chiar şi numai din perspectiva faptului că este
suportul predării–învăţării altor discipline de învăţământ. Cum ar putea un copil rezolva o problemă la matematică,
dacă n-ar putea citi enunţul problemei? Cum ar putea învăţa la istorie, geografie, ştiinţe, dacă nu ar şti sa citeasca?
O principala tehnica de imbunatatire a cititului o constituie trezirea interesului pentru lectura.
Lectura, constituie unul dintre cele mai importante obiective ale actului citirii, în sensul larg al
cuvântului, de aceea elevul trebuie stimulat în aşa fel încât, cartea să-i devină prietenul cel mai fidel şi nedespărţit.
Inca din primii ani de şcoală, trebuie să trezim interesul elevilor pentru citit. În vederea trezirii interesului
pentru citit, învăţătorul poate prezenta elevilor un fragment dintr-un text atractiv. Prezentarea poate fi însoţită de
planşe sau de diafilme. Când elevul este mai interesat de conţinutul textului atunci se întrerupe prezentarea si se
recomandă citirea individuală a textului stabilindu-se termenul până la care se poate realiza acest lucru.
După citirea individuală a textului, învăţătorul verifică, în ore speciale, în ce măsură s-a înţeles conţinutul textului,
dacă elevii au înţeles sensurile cuvintelor şi expresiilor noi şi dacă pot opera cu ele. De asemenea, elevii pot fi puşi să
povestească textul citit, să rezolve teme în legătură cu textul, să prezinte întâmplări, acţiuni asemănatoare cu cele din
text, să formuleze mesaje cu privire la text, să sesizeze momentele subiectului, fără să le denumească.

1
 Citirea unui text de catre elevi in soapta sau in gand este o tehnica care-i determina pe acestia sa patrunda in
tainele textului prin efort propriu. Pentru ca invatatorul sa se convinga ca citirea a fost constienta poate pune un set
de intrebari cu privire la continutul textului.
Finalităţile lecturii la şcolarul mic sunt următoarele: consolidarea deprinderii de citire corectă, fluentă,
conştientă şi expresivă, îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de exprimare, stimularea
capacităţii creative, dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a se exprima în conexiuni interdisciplinare, lărgirea
orizontului imaginativ.
Exerciţiul constituie, prin varietatea la care se pretează, prin posibilitatea efectuării în orice moment al lecţiei,
prin multitudinea sarcinilor ce pot fi rezolvate si prin valoarea lui formativă, o metodă nelipsită din activitatea
cadrului didactic. Exerciţiile scrise la limba română, indiferent de sarcina momentan urmărită, ţintesc, în ultima
analiză, realizarea unei scrieri corecte, fluente şi expresive. Exerciţiile scrise permit invatatorului să observe
corectitudinea grafică a enunţurilor verbale (elevul poate vorbi corect, dar poate scrie greşit).
Scrierea imaginativa este o tehnica prin care invatatorul poate orienta elevii spre redactarea unui text dupa
materiale suport : ilustratii, benzi desenate, imagini pe calculator. Aceste lectii incep cu analiza materialelor de
suport, cu formarea enunturilor referitoare la fiecare dintre ele. Apoi se ordoneaza enunturile si se fac legaturi intre
ele pentru realizarea uni text scris.
Caligrafia are un loc bine definit in cadrul ariei curriculare “Limba si comunicare” deoarece deprinderea de a
scrie se formeaza mult mai greu decat deprinderea de a citi. Scrierea nu este numai un proces de gandire, ci si o
activitate motorie fina, un proces motric care necesita miscari precise pentru trasarea pe hartie a semnelor grafice si
care se formeaza prin exercitii repetate.
Caligrafia are rolul de a forma elevilor deprindera de a scrie corect, curent, citet si armonios.
Metoda cadranelor stimuleaza atentia si gandirea elevilor, cautand cai de acces spre propriile cunostinte.
Modalitati de realizare : pe mijlocul tablei se traseaza doua axe principale perpendiculare (una orizontala si
una verticala) in urma carora apar 4 cadrane .
Elevii citesc un text dupa care sunt invitati sa scrie informatiile in fiecare cadran dupa cum urmeaza :
- in primul cadran elevii noteaza ideile principale ale textului;
- in al doilea cadran scriu sentimentele pe care le-a trezit continutul textului;
- in al treilea cadran se stabilesc legaturile intre continutul textului, pe de o parte si cunostintele lor pe de alta parte;
- in cel de-al patrulea cadran elevii scriu morala sau invatatura care se desprinde din continutul de idei prezentate.
Elevii pot lucra individual sau pot fi impartiti pe echipe. Activitatea este dirijata de invatator, care trebuie sa
incurajeze permanent activitatea tuturor elevilor. La final se comenteaza intreaga structura cu explicatile de rigoare.

2
Realizarea cadranului  este o provocare pentru elevi si determina o intrecere in a demonstra asimilarea corecta si
completa a informatiilor.
Tehnica „Guri si urechi” se foloseste in verificarea cititului la prima vedere sau a recitarii unei poezii.
Tehnica presupune formarea a doua echipe de elevi: una care reprezinta „gurile” si una care reprezinta „urechile”.
Exemplu: daca elevii au avut de invatat o poezie, se vor alege 3-4 „guri” care vor recita pe rand poezia in
fata clasei iar „urechile” vor aprecia modul in care s-a realizat recitarea.
Ciorchinele se poate utiliza mai ales în etapa de reactualizare a structurilor învăţate anterior, elevii fiind
puşi în situaţia de a stabili conexiuni între elementele studiate, de a realiza câmpuri semantice, de a stabili familii de
cuvinte etc.
Ciorchinele este o tehnică de predare - învăţare menită să încurajeze elevii să gândească liber, să stimuleze
conexiunile de idei sau sa ofere noi sensuri ideilor însuşite anterior.
Modul de realizare: elevii sunt grupaţi în semicerc la mesele de lucru. Fiecare elev are cate o foaie pe care
va construi propriul “ciorchine”. Pe mijlocul tablei se scrie un cuvânt sau o propoziţie-nucleu iar apoi elevii sunt
invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în legătură cu tema propusă. Cuvintele sau ideile vor fi
legate prin linii de noţiunea centrală sau, dacă este cazul, de una din cele propuse de elevi. La finalul exerciţiului se
va comenta întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.
Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansată ca o provocare şi determină o întrecere de
a descoperi noi conexiuni legate de termenul propus.
Cubul este o strategie de predare utilizată pentru studierea unei teme, a unui subiect, a unei situaţii, din mai
multe perspective. Aceasta metoda poate fi folosită în orice moment al lecţiei si oferă elevilor posibilitatea de a-şi
dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe. Se realizează un cub pe fetele caruia se scrie câte una dintre
următoarele instrucţiuni: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.
Exemplu: descrie culori, forme, marimi; compara: asemanari, deosebiri; analizeaza: din ce se compune, din
ce este facut?; asociaza: la ce te indeamna sa te gandesti? aplica: ce poti face cu aceasta?; argumenteaza: pro sau
contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei respective.
Elevii vor fi grupaţi în şase echipe (câte una pentru fiecare faţă a cubului) la mesele de lucru. La finalul
exerciţiului fiecare grupa prezenta forma finala si comenta întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.
Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă iar elevii scriu in caiete.
Cubul este o strategie care stimuleaza gandirea si creativitatea.
SINELG (Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gandirii) este o tehnică de
monitorizare a înţelegerii si urmăreşte dezvoltarea vocabularului şi a capacităţii de exprimare;

3
 SINELG este un instrument util, pentru că le permite elevilor să înţeleagă ceea ce citesc.
Modalitatea de realizare: elevii primesc o fişă cu textul propus spre dezbatere (textul va fi citit în clasă).
Elevilor li se cere să marcheze textul astfel:
- pasajele care confirmă ceea ce ştiau deja se vor marca cu o bifa √;
- pasajele care contrazic sau diferă de ceea ce ştiau sau credeau că ştiu se vor marca cu – ;
- informaţiile noi, neintalnite pana acum se vor nota cu +;
- pasajele în legătură cu care au întrebări se vor nota cu ? ;
Astfel, pe măsură ce elevii citesc, vor pune pe margine patru semne diferite, în funcţie de cunoştinţele şi de
înţelegerea lor. După lectura individuală se revine la lista cu lucrurile cunoscute elevilor – se observă ce cunoştinţe
s-au confirmat ; se examinează apoi care sunt informaţiile ce diferă de cele ştiute, care sunt noutăţile şi lucrurile
confuze . Participarea la completarea foii comune care se poate realiza pe tablă va fi dirijată de catre cadrul
didactic, care trebuie să încurajeze participarea tuturor elevilor.
SINELG este un instrument util elevilor pentru a-si urmari in mod activ intelegerea a ceea ce citesc.
Rolul acestor tehnici este de a valorifica la maxim potentialul elevilor, de a stimula si dezvolta invatarea prin
cooperare, lucrul in perechi sau in grupe mici de elevi. Optiunea pentru o metoda sau alta este in stransa legatura cu
personalitatea fiecarui cadru didactic.
În învăţarea citit-scrisului, una dintre metodele de succes este jocul. Jocuri cum ar fi „Spune mai departe”,
„Ce literă se potriveşte?”, „Jocul silabelor”, „Completează propoziţia”, „Jocul semnelor”, „Caută greşeala”, „Cine
ştie?” contribuie la dezvoltarea auzului fonematic, la exersarea pronunţării corecte a unor sunete, la depistarea şi
dezvoltarea aptitudinilor, la dezvoltarea gândirii independente şi a imaginaţiei.

Este important să continuăm și în clasele a III- a ai a IV- a crearea acelei atmosfere de lucru deschisă, prietenoasă,
presărată cu jocuri și antrenamente amuzante.

Bibliografie:
1. Manolescu, Nicolae, (2002), Cititul şi scrisul, Iaşi, Editura Polirom
2. Şerdean, Ioan, (2008),  Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, București, Editura Corint, p.
13
3. ***Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba română, (2013)

Sc. Gimn. "Liviu Rebreanu" Aiud

Prof. inv. primar ,
Otel Petronela-Maria