Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tiroidita Hashimoto este o afectiune in care sistemul imun ataca tiroida determinand frecvent
hipotiroidism.
Despre
Tiroidita Hashimoto este o afectiune in care sistemul imun ataca tiroida, glanda mica de la baza
gatului, situata sub “marul lui Adam”. Glanda tiroida face parte din sistemul endocrin, care
produce hormoni responsabili cu coordonarea majoritatii functiilor organismului.
Inflamatia din tiroidita Hashimoto, cunoscuta si sub denumirea tiroidita cronica limfocitara,
determina frecvent hipotiroidism.
Boala afecteaza cu predilectie femeile de varsta a II-a, insa poate sa apara si la barbati, la femeile
de toate varstele sau la copii. Medicii investigheaza functia tiroidei pentru a depista tiroidita
Hashimoto. Terapia de substitutie hormonala este, de obicei, un tratament simplu si eficient.
Simptome
Tiroidita Hashimoto progreseaza lent, pe parcursul a mai multi ani (semnele sau simptomele pot
sa nu apara, chiar daca anticorpii caracteristici TPO sunt depistati in analizele de sange) si
determina deteriorarea cronica a tiroidei, dezvoltarea gusei (tiroida marita) si insuficienta
tiroidiana graduala. Nu exista semne si simptome tipice tiroiditei Hashimoto – acestea sunt in
principal cele ale glandei tiroide hipoactive (hipotiroidism).
Oboseala si lentoare
Constipatie
Unghii casante
Caderea parului
Umflarea limbii
Slabiciune musculara
Depresie
Pierderi de memorie
Cand sa mergi la medic
Mergi la medicul endocrinolog daca te confrunti cu urmatoarele semne si simptome:
Oboseala inexplicabila
Piele uscata
Constipatie
Ai nevoie sa mergi la medicul endocrinolog pentru verificarea periodica a functiei tiroidei daca:
Daca ai colesterol marit, discuta cu medicul tau daca hipotiroidismul ar putea fi cauza.
Varsta. Boala poate sa apara la orice varsta, insa este mai frecventa la varsta a II-a.
Ereditate. Ai risc crescut daca alti membri ai familiei au avut boala tiroidiana sau alte afectiuni
autoimune.
Alta boala autoimuna. Artrita reumatoida, diabet de tip 1 sau lupus sunt boli autoimune care
cresc riscul de a dezvolta tiroidita Hashimoto, daca deja suferi de una din ele.
Expunere la radiatii. Persoanele expuse la niveluri mari de radiatii din mediu sunt mai
predispuse la tiroidita Hashimoto.
Complicatii
Netratata, tiroida hipoactiva (hipotiroidismul) provocata de tiroidita Hashimoto poate determina
o serie de probleme de sanatate:
Gusa. Stimularea constanta a tiroidei pentru a elibera mai multi hormoni poate sa duca la
marirea in dimensiuni a glandei, o conditie cunoscuta drept gusa. Hipotiroidismul este
una dintre cele mai frecvente cauze ale gusei. Desi nu este in general o sursa de
disconfort, gusa marita poate afecta aspectul fizic si poate interfera cu mecanismul
inghitirii sau respiratiei.
Probleme cardiace. Tiroidita Hashimoto poate, de asemenea, sa fie asociata cu risc
crescut de boala de inima, in special din cauza nivelurilor ridicate de colesterol LDL –
colesterolul “rau” – care apar in cazul persoanelor cu hipotiroidism. Netratat,
hipotiroidismul poate determina cardiomegalie (inima marita) si, posibil, insuficienta
cardiaca.
Tulburari mentale. La debutul tiroiditei Hashimoto poate sa apara depresia, care se
poate inrautati in timp. Boala Hashimoto poate, de asemenea, sa reduca libidoul atat la
femei, cat si la barbati si poate determina incetinirea functiilor mentale.
Mixedem. Aceasta conditie rara, amenintatoare de viata apare ca o consecinta a
hipotiroidismului pe termen lung, rezultat al tiroiditei Hashimoto netratate. Semnele si
simptomele sunt: somnolenta, urmata de letargie profunda si pierderea cunostintei. Coma
mixedemica poate fi declansata prin expunerea la frig, la sedative, infectie sau alte tipuri
de stres resimtit de organism. Mixedemul necesita tratament medical de urgenta.
Malformatii congenitale. Nou-nascutii femeilor cu hipotiroidism netratat cauzat de
tiroidita Hashimoto pot avea risc crescut de defecte congenitale prin comparatie cu cei
proveniti din mame sanatoase. Acesti copii sunt mai susceptibili la tulburari de dezvoltare
fizica sau mentala. Ar putea exista o legatura intre sarcinile femeilor cu hipotiroidism si
anumite malformatii congenitale – de exemplu, despicatura valului palatin (palatoschizis
sau gura de lup). De asemenea pot aparea la nou-nascut anumite probleme cardiace,
cerebrale si renale. Daca planifici o sarcina sau esti la debutul unei sarcini, asigura-te ca
ai efectuat testele care investigheaza functia tiroidei.
Diagnostic
Medicul iti poate recomanda investigatii daca prezinti oboseala marcata, lentoare, piele uscata,
constipatie, raguseala sau daca, in cadrul consultului fizic, remarca prezenta gusei (glanda tiroida
marita). De asemenea, urmatoarele analize iti vor fi recomandate si in cazul in care ai avut
probleme tiroidiene.
Diagnosticul este bazat pe semne si simptome, precum si pe rezultatele analizelor de sange care
masoara nivelurile hormonilor tiroidieni si ai hormonului de stimulare tiroidiana (TSH) produs la
nivelul glandei pituitare. Acestea pot include:
Testul TSH fiind cea mai buna analiza de screening, medicul cel mai probabul va recomanda sa
il efectuezi pe acesta, urmat, la nevoie, de un test de dozare a hormonilor tiroidieni. Testul TSH
joaca de asemenea un rol important in urmarirea si monitorizarea hipotiroidismului. Ajuta
medicul in stabilirea dozei corecte de medicamente, atat cea initiala, cat si cea necesara pe
parcurs.
Ocazional, boala poate fi depistata devreme, in special in cazul persoanelor cu istoric familial de
boala tiroidiana, in timpul analizelor de screening de rutina, chiar inainte de aparitia simptomelor
de hipotiroidism. In aceste cazuri, apar doar izolat cresteri ale TSH, hormonii tiroidieni avand
valori normale, iar anticorpii anti-TPO fiind pozitivi.
Tratament
Tratamentul pentru tiroidita Hashimoto include observarea si administrarea de medicamentele.
Daca tiroidita Hashimoto este cauza deficitului de hormoni tiroidieni, posibil sa ai nevoie de
terapie de substitutie hormonala, ceea ce inseamna administrarea zilnica a hormonului tiroidian
levotiroxina.
Levotiroxina sintetica este identica cu tiroxina, varianta naturala a acestui hormon produs de
glanda tiroida.
Tratamentul cu levotiroxina este de obicei pe toata durata vietii, insa dozele necesare pot fi
modificate, de aceea medicul recomanda verificarea nivelului TSH o data pe an.
Monitorizarea dozei
Pentru a prescrie doza adecvata de levotiroxina initiala, medicul va verifica nivelul TSH dupa
cateva saptamani de tratament.
Hormonii tiroidieni in cantitate mare pot accelera pierderea masei osoase, fapt care va inrautati
osteoporoza sau va creste riscul ca aceasta sa se instaleze. Tratamentul intensiv cu levotiroxina
poate sa determine si tulburari de ritm cardiac (aritmii).
Daca ai boala coronariana sau hipotiroidism sever, medicul va incepe tratamentul cu o doza mai
mica de medicament si va creste gradual doza. Terapia de substitutie hormonala progresiva
permite cordului sa se adapteze cresterii metabolismului.
Levotiroxina nu provoaca reactii adverse cand este administrata in doza adecvata. Nu sari dozele
si nu opri medicatia, deoarece semnele si simptomele vor reveni.
Anumite medicamente, suplimente alimentare sau unele alimente pot sa influenteze absorbtia
levotiroxinei. Totusi, administrarea levotiroxinei la distanta de 4 ore inainte sau dupa alte
medicamente poate sa remedieze problema. Discuta cu medicul endocrinolog despre ce mananci
– in cazul in care consumi produse din soia in cantitate mare sau daca ai o alimentatie bogata in
fibre – si daca iei urmatoarele substante:
Suplimente de calciu
Cercetatorii au analizat daca ajustarea tratamentului standard pentru hipotiroidism prin inlocuirea
unor hormoni T4 cu cantitati mici de T3 ar putea ajuta. Insa, majoritatea studiilor au aratat ca
adaugarea T3 nu ofera mai multe beneficii decat tratamentul exclusiv cu T4.
Exista unele dovezi ca T3 ofera beneficii pentru anumite categorii, cum sunt persoanele care au
suferit o operatie de tiroidectomie (indepartarea chirurgicala a tiroidei). Cercetarile continua in
aceasta directie.
Afla din timp eventualele restrictii. Cand iti faci programarea, intereseaza-te daca
trebuie sa te pregatesti intr-un anume fel pentru eventualele analize din cadrul
consultului.
Noteaza orice simptom pe care il ai, inclusiv pe acelea pe care nu le consideri
importante. De exemplu, daca esti mai uituc decat de obicei – aceasta este o informatie
importanta pe care sa o impartasesti medicului. Comunica-i si despre schimbarile pe care
le-ai observat la aspectul tau exterior, precum cresterea inexplicabila in greutate sau
modificari ale pielii.
Noteaza informatiile personale importante, inclusiv modificari in ciclul menstrual sau
cele legate de activitatea sexuala. Anunta medicul daca s-au produs schimbari in privinta
libidoului.
Fa o lista cu toate medicamentele, vitaminele sau suplimentele alimentare pe care le iei
sau pe care le-ai folosit in trecut si mentioneaza de cat timp le iei/le-ai luat.
Mergi insotit de un membru al familiei sau de un prieten, daca este posibil. O
persoana care sa te insoteasca si-ar putea aminti ceva ce poate ca ai uitat.
Aspectul exterior s-a schimbat – ai observat crestere in greutate sau uscaciunea pielii?
A scazut interesul pentru sex? Daca esti femeie – ai observat modificari de ciclu
menstrual?
Te afli sub tratament sau ai fost recent tratat/a pentru alte afectiuni?