Risc de Tara Si Evaluarea Acestuia

CAPITOLUL 5
RISCUL DE ŢARĂ ŞI EVALUAREA ACESTUIA
5.1 Concepte referitoare la riscul de ţară

În sens larg, riscul de ţară exprimă probabilitatea pierderilor financiare
ı̂n afacerile internaţionale, pierderi generate de unele evenimente macro-
economice şi / sau politice din ţara analizată.
Conceptul de risc de ţară este legat de alte două noţiuni: riscul su-
veran şi riscul de transfer. Riscurile legate de datoria externă publică
sau public garantate sunt incluse ı̂n cadrul riscului suveran. El ex-
primă probabilitatea ca un stat suveran, la un anumit moment, să nu
poată sau să nu dorească să-şi onoreze angajamentele externe, din ca-
uze aflate sub controlul autorităţilor statale. Riscul suveran depinde de
performanţele economice şi de schimbările de ţară. Spre deosebire de
ı̂mprumuturile acordate guvernelor, creditele acordate instituţiilor finan-
ciare sau agenţilor economici (care sunt garantate de guvern) cunosc şi
implică trei niveluri de risc:
a. nivelul microeconomic care priveşte gradul de ı̂ncredere şi valabili-
tatea comercială a firmei;
b. nivelul mediu: riscul legat de ramură;
120 Măsurarea şi analiza statistică a riscului ı̂n economie
c. nivelul de ţară ce priveşte ı̂n mod curent riscul de transfer.

Astfel, riscul de transfer exprimă posibilitatea ca şi ı̂n condiţia ı̂n care
proiectul (finanţat din ı̂mprumuturi externe) ar genera fluxuri băneşti ı̂n
monedă locală acoperitoare pentru stingerea obligaţiilor, guvernul să nu
aibă mijloacele valutare pentru a efectua schimbul valutar ı̂n vederea
rambursării datoriei faţă de creditorul extern.
Evenimentele care, de regulă, influenţează riscul de ţară sunt de na-
tură:
- politică: război, ocupaţie militară străină, revolte cu substrat ideo-

logic, dezordine care are la origine revendicări teritoriale, conflicte
de interese legate de polarizarea politică regională;
- socială: război civil, revolte şi dezordini provocate de diferenţe

etnice, sindicalism militant, divizări religioase, contradicţii ı̂ntre
anumite clase sociale;
- economică: diminuarea creşterii produsului intern brut timp ı̂nde-

lungat, creşterea ratei inflaţiei, deprecierea considerabilă a monedei
naţi-onale, scăderea accentuată a ı̂ncasărilor din export, creşteri
bruşte ale importurilor de produse alimentare din export, creşteri
bruşte ale importurilor de produse alimentare şi petrol, criza econo-
mică actuală, modificări majore ale politicii economice (exemplu:
reducerea barierelor comerciale sau modificarea preţului energiei)
etc.
Nu trebuie neglijate evenimentele care se află parţial sub influenţa

guvernului (exemplu: falimentele bancare cauzate de conducerea greşită
a economiei de către guvern, catastrofele naturale care se manifestă cu
Riscul de ţară şi evaluarea acestuia 121
o anumită periodicitate chiar dacă guvernul ia măsuri pentru limitarea

daunelor).
În abordarea riscului de ţară se au ı̂n vedere cel puţin următoarele
considerente:
- natura riscului (ce anume este supus riscului: ı̂mprumut sau investi-
ţie directă);
- termenul de expunere la risc (termen scurt, mediu, lung);
- tipul debitorului (agent economic cu capital majoritar de stat sau
privat);
- evenimentele care port genera risc (politice, sociale, economice);
- probabilitatea de realizare a evenimentelor menţionate;
- evaluarea şi prognozarea riscului;
- căi de evitare şi diminuare a riscului.
Firesc, se pune ı̂ntrebarea care este scopul (utilitatea) evaluării şi
analizei riscului de ţară. Se consideră că ı̂n practică evaluarea şi analiza
riscului de ţară este deosebit de utilă ı̂n fundamentarea deciziilor pe care
le iau ı̂n sfera investiţională corporaţiile transnaţionale sau alţi generatori
de investiţii străine.
Natura evenimentelor economice, sociale şi politice pune ı̂n evidenţă
existenţa riscului economic, riscului social şi riscului politic ı̂n calitate de
componente ale riscului de ţară.
- Riscul politic reprezintă probabilitatea ca un stat suveran să nu ı̂şi
onoreze angajamentele ce decurg din ı̂mprumuturile internaţionale
din motive politice. Acestea ı̂mbracă forme variate, cum ar fi:
războaie, ocupaţii militare străine, lovituri de stat, etc.
- Riscul social reprezintă expunerea la pierderi ı̂n tranzacţiile inter-
naţionale cauzate de evenimente sociale (revolte, divizări religioase,
sindicalism militant etc.)
- Riscul economic reprezintă expunerea la pierderi ı̂n tranzacţiile

internaţionale cauzate de evenimente economice (exemplu: reduce-
rea ı̂ncasărilor din export, creşterea bruscă a importurilor, restricţii
de ordin valutar etc.)
International Country Risk Guide grupează componentele riscului de
ţară ı̂n trei categorii: politic, economic şi financiar. Pe baza acestor
categorii de risc se determină rating-ul riscului compozit (agregat) pentru
ţara ı̂n discuţie.
La stabilirea şi analiza rating-ului fiecărei categorii de risc se au ı̂n
vedere componente specifice.
• Pentru evaluarea riscului politic se au ı̂n vedere:
- stabilitatea guvernamentală;
- condiţiile socio – economice;
- profilul investiţional;
- conflictele interne;
- conflictele externe;
- corupţia;
- politicile militare;
- religia şi politica;
- legea şi ordinea;
- tensiunile etnice;
- responsabilitatea democratică;
- calitatea birocraţiei.
• Componentele riscului financiar sunt:
- rata datoriei externe ı̂n produsul intern brut;
- serviciul datoriei externe;
- contul curent (soldul) ca procentaj din exportul de bunuri şi
servicii;
- lichiditatea netă ca şi acoperirea pe luni a importului;

- stabilitatea ratei de schimb.
• La stabilirea riscului economic se au ı̂n vedere următoarele compo-
nente:
- produsul intern brut pe locuitor;
- creşterea reală a produsului intern brut;
- rata anuală a inflaţiei;
- excedentul / deficitul bugetar ca procentaj din produsul intern
brut;
- contul curent (soldul) ca procentaj din produsul intern brut.
Toate aceste componente dau posibilitatea evaluării şi efectuării unei
analize riguroase a riscului de ţară pe baza unei metodologii flexibile
ţinându-se totodată seama de specificul fiecărei ţări.
5.2 Importanţa analizei riscului de ţară

Pierderile ı̂nregistrate ca urmare a materializării riscului de ţară sunt
percepute ca diferenţă ı̂ntre veniturile preconizate a fi realizate şi venitu-
rile efectiv realizate ı̂n urma derulării afacerilor supuse riscului de ţară.
Aceste pierderi pot fi:
• Pierderi de oportunităţi: generate de blocarea profiturilor realizate
din plasamente;
• Costuri suplimentare: ocazionate de adoptarea unor strategii de
diminuare sau de evitare a efectelor negative generate de materia-
lizarea riscurilor;
• Pierderi totale reale: reprezentate de volumul capitalului investit
ce nu mai poate fi recuperat din ţara gazdă.
Analiza riscului de ţară presupune o evaluare a premiselor care stau
la baza modificărilor din mediul intern sau extern. Fără o cunoaştere de-
plină a situaţiei economice şi politice din ţara gazdă nu se poate anticipa
care va fi reacţia economiei acestei ţări la schimbările bruşte intervenite
la nivel mondial.
Nivelul de risc al ţării este amplificat de dependenţa de importuri
de materii prime, dependenţa energetică majoră de alte state (importuri
masive de petrol, gaze naturale sau cărbuni), dependenţa de ajutoare din
străinătate, dependenţa de veniturile celor care lucrează ı̂n străinătate, de
existenţa unor tensiuni regionale latente sau de dependenţa de exportul
unui număr limitat de mărfuri (exemplul fostelor colonii specializate ı̂n
monoproducţia unor bunuri indigene). Analiza riscului de ţară trebuie să
aibă ı̂n vedere vulnerabilităţi care amplifică efectul evoluţiei nefavorabile
a conjuncturii mondiale asupra economiei ţării gazdă.
Cunoaşterea şi ı̂nţelegerea riscului de ţară este importantă şi sub un
alt aspect: riscul de ţară este un concept multidimensional care nu poate
fi exprimat ı̂ntotdeauna printr-o cifră. Riscul de ţară reprezintă o noţiune
agregată care oferă o imagine sintetică asupra gradului de risc la care
este expusă o afacere; nivelul riscului nu este acelaşi pentru fiecare din
componentele sale, căci riscul de ţară poate, ı̂n mod agregat, să se situeze
la un nivel acceptabil, dar una sau mai multe componente ale sale putând
avea un nivel extrem de ridicat.
5.3 Variante de riscuri de ţară

Există opinia1 conform căreia riscul de ţară este un risc de mediu, de
fapt o componentă a riscului de mediu, fiind un macro-risc. Deosebirea
faţă de micro-riscuri (comercial, de proiect, de firmă, de investiţii etc.)
se află ı̂n aria de includere, modul de gestionare.
Riscul de ţară nu trebuie confundat şi identificat cu riscul politic
1
C. Păun, L. Păun: Riscul de ţară, Ed. Economică, Bucureşti, 1999, p. 42
care este doar o componentă a acestuia. Riscul de ţară este considerat

ca un risc sistematic, economia naţională fiind parte componentă a
economiei internaţionale.
Riscul suveran este un macro-risc care afectează ı̂n special credi-
tele externe acordate unui stat, căci riscurile de ţară afectează nu doar
condiţiile de acordare a unui credit, deoarece afectează capacitatea unei
ţări de a o gestiona corect serviciul datoriei externe.
Cu cât gradul de risc de ţară este mai mare, cu atât mai mic este
gradul de implicare pe piaţă a firmelor străine.
Între riscul de ţară şi gradul de internaţionalizare a firmelor există o
relaţie de inversă proporţionalitate.
Pentru firmele străine interesul ı̂n stabilirea mărimii riscului de ţară
nu se limitează la decizia finală binară: ,,investesc / nu investesc”, ci
ı̂n mod nuanţat, pe baza evaluărilor, firmele ı̂şi stabilesc reacţia faţă de
evoluţia mediului de afaceri dintr-o ţară, evaluează permanent nivelul de
acceptabilitate al riscului.
Investitorii sunt nevoiţi să-şi asume riscuri, iar succesul afacerilor pre-
supune operarea ı̂n condiţii de risc iar ı̂n multe cazuri decizia este ı̂nsoţită
de o ı̂ncărcătura emoţională semnificativă. Relaţia dintre risc şi profit
se poate ilustra2 ca ı̂n Figura 5.1. prin care se diferenţiază managerii ı̂n
două clase: căutători de risc şi cei care evită riscul, căci la valori ale pro-
fitului egale (P1 =P2 ) căutătorii de risc vor efectua plasamentul ı̂n zona
cea mai riscantă.
5.4 Globalizarea şi riscul de ţară

Globalizarea, un termen cu accepţiuni diferite şi controversate, reprezintă
ı̂n mediul economic o internaţionalizare a afacerilor, tendinţă ,,naturală”
2
Eitman Lawrence: Fundamentals of investments, Ed. Harper & Row, 1988
Profit aş teptat
P2, P1
ocolitor
că ută tor
R1 R2 Risc de ţ ară
Figura 5.1
a firmelor de a căuta atât diversificarea activităţilor ca profil, cât şi ex-

tinderea geografică a afacerilor. Evident, orice firmă aflată ı̂n expansiune
geografică este interesată să reducă riscurile de operare ı̂n teritorii străine
şi să valorifice la maxim oportunităţile de operare pe diferite pieţe ı̂n
vederea majorării excedentelor de exploatare. Prin internaţionalizarea
activităţii, firmele pot produce cu cheltuieli mai reduse (costuri de ma-
noperă, de transport, taxe vamale, etc.) prin delocalizarea producţiei
(sau a diferitelor activităţi de producţie). Procesul de internaţionalizare
este reciproc avantajos, atât pentru ţara de localizare, cât şi pentru in-
vestitori.
Procesul este mai evident ı̂n ţările ı̂n curs de dezvoltare unde procesul
economisirii este relativ redus şi sunt necesare afluxuri de capital.
Globalizarea activităţilor economice induce dificultăţi suplimentare
ı̂n opţiunea firmelor pentru diferitele variante strategice de expansiune.
Selectarea variantelor de penetrare pe pieţe externe se face judecând
avantajele şi costurile diferitelor alternative, astfel ı̂ncât agenţii să poată
fi grupaţi ı̂n:
- ,,căutători de active strategice”, procedeu aplicat de firme puter-
nice, cu atitudine de piaţă agresivă, aflate ı̂n expansiune;
- ,,căutători de factori de producţie”, ı̂n sensul că firmele se interna-
ţionalizează cu scopul identificării de resurse naturale, umane, la
costuri reduse faţă de ţara de origine;
- ,,căutători de profit”, categorie ce include firmele care se internaţio-
nalizează cu scopul localizării ı̂n zonele geografice gazdă ce pot
produce o masă mai mare a profitului, prin diminuarea riscurilor
potenţiale.
Marile firmele participante la procesul globalizării ı̂şi extind treptat
activitatea de la nivelul pieţei interne, către cea externă, ı̂n mod treptat,
nu doar ca o activitate ce diminuează stocurile, ci şi ca una care ı̂n mod
sistematic promovează extensia activităţii.
5.5 Factori care influenţează riscul de ţară

Multitudinea de factori care influenţează nivelul riscului de ţară se pot
grupa ı̂n următoarele clase: factori de natură macroeconomică, factori de
natură politică (interni şi externi).
5.5.1 Clasificarea factorilor care influenţează riscul de ţară
Riscul de ţară de află sub incidenţa mai multor elemente: economice,
sociale şi politice, factorii care influenţează nivelul riscului de ţară putând
fi grupaţi ı̂n mai multe clase astfel:
• după natura lor:
- factori economici;
- factori noneconomici
• după posibilităţile de previzionare:
- factori previzibili
- factori imprevizibili
• după intensitatea acţiunii exercitate:
- factori dominanţi
- factori secundari
• după modul de acţiune:
- factori sistematici
- factori aleatori
• după durata de exercitare a influenţei:
- factori de durată
- factori conjuncturali.
Pe scurt, o trecere ı̂n revistă a principalilor factori ce condiţionează
riscul de ţară.
Factorii de natură economică se pot grupa la rândul lor ı̂n: fac-
tori ai performanţei economice naţionale, factori sectoriali, dimensiunea
pieţei interne, situaţia financiară internă.
Factorii noneconomici includ forţa de muncă, ocuparea, şomajul,
veniturile populaţiei şi structura consumului, cultura ı̂n general şi cultura
organizaţională, mediul politic, cadrul legal, administraţia. Aceştia sunt
factori interni, la care se pot adăuga şi cei externi, precum: alinierea
la tratatele şi convenţiile internaţionale, conflicte regionale sau zonale,
atitudinea faţă de investitorii străini.
Grupa factorilor noneconomici este cel mai dificil de evaluat ca o
componentă a riscului de ţară.
Evenimentele politice pot stânjeni activitatea investitorilor, uneori ı̂n
măsură mai mare decât factorii economici. Dintre cele mai importante
evenimente politice se pot aminti: războaiele, acţiunile teroriste, luptele
separatiste, invazia unor trupe străine, revendicările teritoriale, lupte cu
caracter religios etc.
Declanşarea unor astfel de acţiuni greu de gestionat de către autorităţi

se induc efecte negative şi implicit ı̂n dimensionarea riscului de ţară. De
exemplu conflictele din Orientul Apropiat sau fosta Iugoslavie pentru
ţările din Balcani au deteriorat valoarea riscului de ţară.
Corporaţiile străine ı̂ncearcă să-şi diminueze vulnerabilitatea ı̂n faţa
factorilor de risc macroeconomic prin diferite procedee.
Tot ı̂n cadrul factorilor de risc macroeconomic se includ şi cei de
natură socială, printre care mai importanţi sunt: războaie civile, dispute
interetnice, conflicte sociale cauzate de inegalităţi majore ı̂n distribuirea
veniturilor, greve generalizate ce pot paraliza funcţionarea mecanismului
economic, revolte sociale ı̂mpotriva regimului politic etc.
În estimarea riscului de ţară este necesară evaluarea impactului eve-
nimentelor sociale care pot deteriora climatul de afaceri.
5.5.2 Factori de risc de natură macroeconomică

Principalii factori sunt:
• Politica macroeconomică implică măsurile şi reperele pe care le

stabileşte statul şi guvernul pentru mersul economiei. Impactul
măsurilor macroeconomice diferă ı̂n funcţie de tipul de ţară. De
pildă, ı̂n ţările ı̂n curs de dezvoltare măsurile macroeconomice au
un impact mult mai rapid şi mai puternic decât ı̂n ţările dezvoltate
(de exemplu, modificările cursului de schimb sau ale politicii mo-
netare conduc la schimbarea mult mai rapidă a preţurilor ı̂ntr-un
mediu inflaţionist comparativ cu unul neinflaţionist sau cu un nivel
al inflaţiei mai scăzut; o modificare a cursului de schimb ı̂ndreptată
pentru combaterea inflaţiei poate conduce rapid la creşterea impor-
turilor şi scăderea exporturilor şi implicit la ı̂nrăutăţirea soldului
balanţei comerciale şi de plăţi externe).
• Strategia comercială vizează măsurile referitoare la administrarea

situaţiei comerciale ı̂n relaţiile economice internaţionale pentru sub-
stituirea importurilor şi promovarea exporturilor. Substituirea im-
porturilor presupune politici vamale tarifare şi netarifare asupra
produselor de import care se consideră că se pot realiza şi pe
piaţa internă. Politicile de promovare a exporturilor accentuează
creşterea exporturilor care de obicei se realizează prin menţinerea
unui curs de schimb competitiv şi / sau prin acordarea de subvenţii
pentru export.
• Rolul şi implicarea statului ı̂n economie. Remodelat sau chiar de-a
dreptul nou, statul rămâne ceea ce a fost dintotdeauna, un fascicul
de funcţii şi de puteri diferite, chiar dacă mijloacele s-au modificat
şi se modifică neı̂ncetat.
O caracteristică esenţială a economiei de piaţă ca sistem real mixt este

statul, “agent economic” care ı̂ncearcă să reglementeze ı̂n mod democra-
tic mecanismele economice de funcţionare generală, să codifice compo-
nentele tuturor unităţilor social – economice dintr-o ţară, indiferent de
tipul şi structura de proprietate.
În general, economia este o activitate dominată de interesele partici-
panţilor care pentru a nu se ajunge la permanente tensiuni şi la haos,
nu pot fi lăsate să se manifeste ı̂ntâmplător. Din totdeauna s-au căutat
soluţii de compromis ı̂ntre diferitele interese, acestea fiind monitorizate
de statul agent economic. Astfel, statul democratic se implică ı̂n meca-
nismele şi structurile economiei de piaţă atât ı̂n mod direct (ca proprietar
de factori de producţie, ca achizitor principal al unor bunuri pe pieţele
particulare, ca ı̂ntreprinzător public etc.), cât şi ı̂n mod indirect, ca pres-
tator de servicii sociale.
Se pot identifica mai multe tipuri de implicare a statului ı̂n economie,

cum ar fi:
- Sistemul de legi, impozite, reglementări financiare şi stabilirea unită-
ţii monetare;
- Dezvoltarea totală sau parţială a infrastructurii de bază, cum ar fi
şoselele, căile ferate, porturile, aeroporturile, educaţia şi ocrotirea sănătă-
ţii;
- Proiecte de anvergură pentru dezvoltarea şi ı̂n infrastructură, ca
mine, diguri, irigaţii, planuri de sprijinire a agriculturii, mari proiecte
industriale;
- Planificare, exercitare de control asupra licenţelor de import, noilor
investiţii ı̂n general sau obiectivelor producţiei, etc;
- Bănci cu capital de stat, deseori cu scopul de a direcţiona creditele
spre anumite sectoare;
- Ca agenţi economici sub formă de regii cu capital de stat ı̂n indus-
trie, agricultură şi servicii (energetice, de transport-telecomunicaţii, de
securitate şi ordine socială).
În evaluarea riscului de ţară, se are ı̂n vedere ı̂n ce măsură impli-
carea statului ı̂n economie este pozitivă sau a mers prea departe şi de-
vine ineficientă. Situaţia este diferită de la ţară la ţară. Fiecare ţară
are particularităţile ei (istorie, schimbări rapide etc.) dar semnalele că
un guvern promovează măsuri pentru reducerea controlului birocratic,
limitarea corupţiei şi ı̂mbunătăţirea eficienţei, ameliorarea mediului de
afaceri, prezintă interes deosebit ı̂n evaluarea riscului de ţară.
• Modul de formare a preţurilor. Se au ı̂n vedere cele mai importante
preţuri ı̂n economie, cum sunt: cursul de schimb, rata dobânzii,
preţul de consum (cu deosebire al produselor alimentare), preţul
inputurilor industriale, ı̂n special preţul energiei, care de cele mai
multe ori sunt controlate de guvern. Din punct de vedere ana-

lizei riscului de ţară şi a impactului pe care acestea ı̂l au asu-
pra investiţiilor străine se urmăreşte modul de acţiune al guverne-
lor prin controlul asupra acestor preţuri, raţionalizări şi subvenţii
făcute ı̂n scopuri precise. Ca urmare nu pot să scape analizei dife-
ritele relaţii:
- modificarea cursului de schimb şi relaţia cu activitatea de
comerţ exterior;
- subvenţionarea produselor ago – alimentare şi relaţia cu ex-
portul acestora şi protecţia socială;
- relaţia dintre subvenţii, deficitul bugetar şi inflaţie;
- relaţia dintre rata dobânzii şi investiţii etc.
• Priorităţi ı̂n investiţii. Pe cât de important, pe atât de riscantă
este situaţia când nu se face o selectare a investiţiilor care să ţină
cont de dimensionarea capacităţilor de resurse şi de efecte. Cu
deosebire, ţările ı̂n curs de dezvoltare (ca ţări gazdă) au tendinţa
de a realiza proiecte de anvergură care, după terminare, folosesc
puţină forţă de muncă şi pot depinde ı̂n cea mai mare parte de
importuri. Desigur că ı̂n timpul realizării acestor investiţii este
antrenată multă forţă de muncă cu efecte benefice ı̂n sporirea pro-
dusului intern brut, ı̂nsă se cheltuiesc sume importante ı̂n valută
care contribuie la creşterea datoriei externe. Pe parcursul execuţiei
unor proiecte de investiţii pot să apară dificultăţi financiar – va-
lutare care determină ı̂ncetinirea sau chiar stagnarea temporară şi
implicit sporirea costurilor acestora. Eficienţa investiţiilor străine
directe stă la baza tuturor analizelor privind riscul de ţară. Din
punct de vedere al riscului de ţară, eficienţa investiţiilor străine di-
recte are ı̂n vedere pe de o parte analiza performanţelor economice
ale fiecărui proiect iar, pe de altă parte, aprecierea conjuncturii

macroeconomice.
• Structura financiară. Plasamentele financiare antrenează de regulă
transferuri mari de fonduri. Pentru a se asigura această mobilizare
de fonduri este necesară şi o structură financiară care să servească
dezvoltării durabile ı̂n ţara gazdă.
Sursele pentru investiţii sunt economiile private, economiile guverna-
mentale şi cele străine a căror structură depinde de nivelul de dezvoltare
a fiecărei ţări. Este cert că pentru a realiza un nivel optim al ratei
investiţiilor, respectiv 20-30% din produsul intern brut, accentul trebuie
pus pe economiile interne.
La analiza riscului de ţară, din punctul de vedere al structurii financi-
are, se mai are ı̂n vedere ca instituţiile financiare să fie puternice, capabile
să reducă la minim riscul crizelor financiare. De asemenea, sistemul fi-
nanciar trebuie să aibă capacitatea de a ı̂ncuraja concurenţa şi eficienţa
instituţiilor financiare.
5.5.3 Factori de risc de natură politică
Printre factorii politici care pot influenţa mărimea riscului de ţară se pot
include:
a) Factorii politici interni
Analiza acestor factori are ı̂n vedere mecanismele democratice, regi-
murile politice sau cele de guvernare.
Se definesc uzual ca tipuri de guvernare:
• Democraţie alternativă. Trăsăturile fundamentale ale acestui tip de
guvernare sunt:
- un guvern / executiv să nu fie ı̂n funcţie mai mult de două
legislaturi succesive;
- alegeri libere şi corecte pentru legislativ şi executiv, determi-

nate de constituţie;
- prezenţa activă a mai multe partide politice şi o opoziţie via-
bilă;
- dovada verificărilor şi a balanţei dintre cele trei elemente ale
guvernării: executiv, legislativ şi justiţie;
- existenţa unei justiţii independente;
- protecţia libertăţilor persoanei prin prevederi constituţionale
sau alte garanţii legale.
• Democraţie dominantă. Trăsăturile fundamentale ale democraţiei
dominate sunt:
- un guvern / executiv care să fie ı̂n serviciu mai mult de două
legislaturi succesive;
- alegeri libere şi corecte pentru legislativ şi executiv, determi-
nate de constituţie sau de lege;
- prezenţa activă a mai multe partide politice;
- dovada verificărilor şi a balanţei dintre executiv, legislativ şi
justiţie;
- dovada unei justiţii independente;
- dovada protecţiei libertăţilor persoanei.
• De facto un partid stat. Trăsăturile esenţiale ale unei astfel de
guvernări sunt:
- un guvern / executiv care să fie ı̂n serviciu mai mult de două
legislaturi succesive, sau unde sistemul politic / electoral este
intenţionat sau distorsionat astfel ı̂ncât să asigure dominaţia
unei guvernări particulare;
- administrarea reglementării alegerilor ca şi determinarea de
constituţie sau de lege (statute, regulament);
- dovada restricţiilor asupra partidelor politice care nu se află

la guvernare, stânjenirea liderilor sau susţinătorilor partidelor
politice care nu se află la guvernare, impedimentele create şi
obstacolele provocate numai de partidele politice care nu sunt
la guvernare, frauda electorală, etc.
• De iure un partid stat. Identificarea trăsăturii unui partid stat de
iure este:
- o cerinţă constituţională este aceea să existe numai un partid
de guvernământ;
- nevoia existenţei câtorva recunoaşteri legale ale opoziţiei po-
litice.
• Autarhie. Trăsăturile unei guvernări autarhice sunt:
- conducerea unui stat de către o singură persoană, nelipsită de
existenţa câtorva privilegii, putere militară serioasă sau drept
moştenit;
– ı̂ntr-o autarhie, conducerea puternică face pe plac ı̂n câteva
procese quasi-democratice. În cele mai multe forme dezvol-
tate, acestea permit partide politice competente şi alegeri re-
gulate, dreptul electoral (de vot), fundamental. Într-un an-
samblu cu puteri legislative restrictive (apropiere de tipurile de
guvernare de iure sau de facto a unui partid de stat). Totuşi,
trăsătura definitorie este că şeful guvernului, conducerea este
subiect de alegeri ı̂n care oponenţii politici sunt permişi, şi li
se permite să se manifeste (să se opună).
Factorii politici care au ı̂n mod diferit impact asupra investiţiilor
străine directe şi care se au ı̂n vedere la analiza riscului politic pot fi
grupaţi astfel:
• Structura grupurilor sociale. Rolul grupurilor sociale, proporţiile şi
forţa lor politică diferă de la ţară la ţară. Grupurile sociale care se

pot regăsi ı̂n fiecare ţară ı̂n diferite combinaţii sunt:
- micii proprietari din mediul rural;
- muncitorii din mediul rural;
- oamenii de afaceri;
- clasa mijlocie din mediul urban;
- clasa muncitoare din mediul urban cu locuri de muncă asigu-
rate;
- muncitorii din mediul urban angajaţi temporar / cei care lu-
crează ı̂n economia subterană;
- funcţionarii guvernamentali;
- studenţii.
• Instituţiile, care, ı̂n general, sunt:
- instituţiile constituţionale (parlamentul, preşedenţia);
- instituţiile şi serviciile guvernamentale (birocraţia);
- armata;
- biserica;
- sindicatele;
- banca centrală.
• Personalităţile marcante – care de cele mai multe ori au capacitatea
de a influenţa riscul de ţară.
• Mecanismele de control, cum sunt:
- sprijinul popular;
- corupţia;
- represiunea;
- influenţa opoziţiei;
- creşterea economică.
Pentru fiecare ţară apar probleme specifice care descriu structura po-
litică fundamentală şi care presupun alternativa posibilă pentru această

structură. Printre acestea pot fi:
- existenţa unui lider fără succesor evident;
- presiuni ı̂n favoarea democraţiei;
- guverne fără putere;
- conflicte ı̂ntre valorile moderne şi cele tradiţionale;
- stări excesive de corupţie;
- frecvenţă mare a schimbării guvernelor;
- inegalitatea veniturilor, etc.
b) Factori politici externi
În general, ţările nu pot rămâne izolate de efectele evenimentelor ce
se petrec ı̂n jurul lor sau ale celor cu arie de răspândire ı̂n ı̂ntreaga lume.
Factorii politici care se au ı̂n vedere şi prezintă importanţă pentru
aprecierea riscului de ţară se grupează astfel:
• Factorii care vizează instabilitatea politică ı̂n zonă. Declanşarea
unui război, modificarea frontierelor, loviturile de stat susţinute din
exterior nu afectează numai ţările unde acestea au loc, ci efectele
acestora se propagă negativ pe o arie mare ı̂n zonă, incluzând şi
ţările vecine care nu se află ı̂n conflict.
• Ţările cu importanţă strategică (geopolitică). Vizează ţările care au
o poziţie strategică din punct de vedere militar, resurse minerale
de o importanţă deosebită. Aceste ţări joacă un rol hotărâtor ı̂n
zonă.
• Apartenenţa la grupări politice. Calitatea de membru al OECD
sau al Uniunii Europene permite accesul la resurse financiare şi
asistenţă financiară. În alte condiţii nu ar putea beneficia de accesul
la aceste resurse.
• Instabilitatea economică din exterior. Multe ţări au legături econo-
mice, comerciale şi de cooperare puternice. Dacă ı̂n cadrul uneia

dintre aceste ţări au loc perturbări economice serioase, dereglări,
crize, etc., cu certitudine efectele acestora se răsfrâng şi asupra
celorlalte ţări independente.
5.6 Principalii indicatori folosiţi ı̂n analiza riscului

de ţară
Dimensionarea şi analiza riscului de ţară se bazează pe un sistem de
indicatori economici şi sociali, ce pot fi structuraţi astfel:
5.6.1 Indicatorii macroeconomici de rezultate
• PIB-ul pe locuitor indică modul ı̂n care o economie valorifică fac-

torii de producţie. Indicatorul oferă o informa ţie asupra nivelului
dezvoltării economice, a modului ı̂n care economia ar suporta un şoc
ca de exemplu creşterea bruscă şi semnificativă a preţului la resur-
sele energetice. Şi analiza structurii PIB-ului oferă informaţii utile
ı̂n analiza riscului de ţară. Dacă se are ı̂n vedere structura după
P
modul de producere ( (V AB)i ), de exemplu o pondere ridicată a
valorii adăugate brute ı̂n agricultură, generează şanse mai ridicate
ca economia să fie sensibilă la schimbările intervenite ı̂n economia
mondială. Şi structura după cheltuieli oferă informaţii asupra nive-
lului investiţiilor, deci şansele creşterii stabile a economiei. Tot ı̂n
acest mod obţinem informaţii asupra ponderii sectoarelor public şi
privat. Dacă sectorul public este limitat doar la servicii esenţiale
(sănătate, infrastructură) există şanse ca economia să fie atractivă
pentru investitori.
• Evoluţia reală a PIB-ului. Este o analiză care se efectuează pe mai
mulţi ani pentru a putea identifica un trend şi a efectua predicţii.
Prezintă interes şi estimarea deplasărilor structurale ı̂n PIB (pe ra-
muri, pe categorii de venituri, pe destinaţii de cheltuieli). Creşterile
semnificative, ı̂n termeni reali, oferă şanse mari ca economia să fie
aptă de a-şi gestiona corect serviciul datoriei externe.
• Formarea brută a capitalului. Nivelul şi evoluţia sa caracterizează
potenţialul de creştere viitoare. Relevant este şi indicatorul
∆(F BC)i−1 /∆(P IB)i
deoarece experienţa a dovedit că o creştere a acestui raport precede

apariţia dificultăţilor ı̂n achitarea datoriei externe.
• Deficitul bugetar. Este un indicator de ,,sănătate” al economiei. Un
deficit ce depăşeşte 1-3% implică o creştere a masei monetare, cre-
ditului şi a inflaţiei. În astfel de situaţii, ţările se supraı̂ndatorează
pentru finanţarea deficitului.
• Inflaţia indică gradul de stabilitate a preţurilor. Dintre măsurile
inflaţiei, indicele preţurilor bunurilor de consum, indicele preţurilor
producţiei industriale, indicele deflator al produsului intern brut.
Cel mai exact, dar nu cel mai prompt este indicele deflator al PIB.
Se recomandă utilizarea mai multor indicatori, precum şi mărimea
evoluţiei salariilor reale, nivelul dobânzilor şi piaţa muncii (rigidita-
tea salariilor3 , presiunea sindicală etc.), fenomene care pot influenţa
inflaţia.
• Structura financiară macroeconomică. Indicatorii din această ca-
tegorie reflectă economiile interne şi costul capitalului. Indicatorul
se calculează astfel: masa economiilor / PIB.
3
Notă: reamintim variantele de calcul ale PIB-ului pentru a ı̂nţelege structura
acestuia: metoda de producţie (metoda valorii adăugate), metoda utilizării finale
(metoda cheltuielilor), metoda repartiţiei (a ı̂nsumării veniturilor)
Volumul economiilor = investiţii + modificarea stocurilor + exportu-

rile – importurile + taxe – cheltuieli guvernamentale.
• Alţi indicatori macroeconomici:
– resursele economice, umane şi de capital;
– structura populaţiei ocupate;
– eficenţa exploatării resurselor economice;
– mărimea şi structura economiilor: economii/PNB, rata reală
a dobânzii;
– mărimea şi structura investiţiilor: investiţii brute/PIB, rapor-
tul investiţii interne brute/economii interne brute, eficienţa
economică a investiţiilor noi;
– creşterea masei monetare;
– indicatori ai calităţii forţei de muncă, şomajul şi dezechilibrele
structurale, mortalitatea infantilă, speranţa medie de viaţă;
– nivelul veniturilor pe locuitor;
– indicatori ai nivelului de trai.
5.6.2 Indicatori ai balanţei de plăţi
Balanţa de plăţi ilustrează capacitatea unei ţări de a obţine valuta nece-

sară acoperirii datoriei externe. Dintre aspectele analizate:
• Comerţul exterior prin indicatori precum: ritmurile de creştere a
exporturilor şi importurilor, elasticitatea cererii ı̂n funcţie de venit
pentru produsele importate η = ritmul creşerii importurilor
ritmul creşterii PIB
, elasticitatea
cererii ı̂n funcţie de venit pentru produsele exportate, gradul aco-
peririi importurilor prin exporturi.
Aceşti indicatori caracterizează strategia guvernului ı̂n a asigura ex-
cedente de cont curent care să permită acoperirea serviciului datoriei
externe.
O creştere lentă a importurilor ı̂nsoţită de o elasticitate redusă a cere-

rii la venit pentru produsele importate, precum şi o politică protecţionistă
exagerată indică o strategie de substituire a importurilor.
Creşterea riscului de ţară este mai probabilă la ţările care substituie
importurile.
• Veniturile externe. Referitor la veniturile externe, interesează de
regulă volatilitatea acestora, căci ı̂n acest fel o economie naţională
poate face faţă mai bine şocurilor externe. Se urmăresc: ponderea
exportului către principalii parteneri ı̂n total export, dependenţa
de export (raport ı̂ntre valoarea exporturilor la principalele cate-
gorii, faţă de total export), importul de bunuri şi servicii raportat
la PIB, ponderea importului de bunuri şi servicii neesenţiale ı̂n to-
tal import; ponderea importurilor de resurse energetice, ponderea
importurilor produselor alimentare.
Unii dintre indicatori (ca de exemplu ponderea principalelor ţări, a
principalelor produse ı̂n total export) indică sensibilitatea exporturilor
la schimbările externe. Cu cât gama produselor exportate este mai mare
şi destinatarii mai mulţi, vulnerabilitatea la risc a economiei este mai
redusă.
• Sustenabilitatea deficitului de cont curent. Acest aspect este reflec-
tat prin indicatori precum: raportul ı̂ntre soldul contului curent şi
ı̂ncasările ı̂n contul curent, soldul contului curent/PIB. O valoare
puternic negativă a primului indică o slăbiciune a economiei.
5.6.3 Indicatori ai datoriei externe
Experienţa mondială dovedeşte (Brazilia, America Latină, Asia de Sud-
Est) că există un prag optim de ı̂ndatorare pentru o economie naţională.
Criza de lichidităţi agravează riscul de ţară. Dintre indicatorii urmăriţi:
• Volumul datoriei externe/Produsul Intern Brut, indicator care prin
creştere indică o ı̂mpovărare a economiei. Interpretarea valorii tre-

buie corelată cu strategia economică, ritmul creşterii PIB, soldul
balanţei comerţului exterior, structura datoriei, evoluţia dobânzilor
pe piaţa externă etc.
• Volumul datoriei externe/Volumul exportului, care indică capacita-
tea exportului de a finanţa obligaţiile. Se consideră ca limite ale
indicatorului:
– sub 100% economii slab ı̂ndatorate
– 100-200% nivel critic al ı̂ndatorării
– peste 200% ţări puternic ı̂ndatorate
• Totalul dobânzilor plătite/Volumul exporturilor indică capacitatea
economiei naţionale de a suporta costurile ı̂ndatorării; valori de
până la 10% indică un nivel sustenabil, ı̂ntre 10-20% - datorie mare,
iar peste 20% apare riscul neplăţii şi agravează nivelul riscului de
ţară.
• Volumul datoriilor bancare/Volumul exporturilor indică capacitatea
susţinerii datoriilor din oferta externă a unei economii. Se apreciază
că un nivel sub 75% este redus, ı̂ntre 75-150% nivelul este critic,
iar peste 150% - un nivel alarmant.
• Alţi indicatori ai datorie externe: datoria raportată la amortiza-
rea datoriei; serviciul datoriei publice pe termen mediu raportat
la exportul de bunuri şi servicii; datoria externă pe termen scurt
raportată la datoria externă totală; structura datoriei externe pe
scadenţe şi creditori; intrările de capital raportate la serviciul da-
toriei externe.
5.6.4 Evaluarea situaţiei politice
Dimensionarea riscului politic se bazează ı̂n principal pe elemente de
ordin calitativ, pe experienţă şi capacitatea de analiză şi sinteză a evalu-
atorului; totuşi sunt unele ,,puncte fixe” ce sprijină analiza.

Evenimentele din ultima jumătate a secolului trecut au arătat faptul
că componenta politică influenţează semnificativ riscul de ţară.
a) Situaţia politică internă. Analiza acestei situaţii are ca scop
să previzioneze evoluţia mediului politic şi social, mediu ce influenţează
semnificativ riscul de ţară. Dintre domeniile analizate:
• Structura socială reflectă nivelul dezvoltării unei ţări şi posibi-
lele tensiuni dintre categorii sociale, considerate la nivel mondial
următoarele: latifundiari, micii proprietari de pământ, muncitorii
rurali, marii oameni de afaceri, clasa de mijloc (urbană), clasa mun-
citoare urbană, muncitorii ilegali, funcţionarii publici, studenţii.
Ponderile diferitelor clase sociale diferă de la o ţară la ţară, ı̂n
România structura pe clase fiind ı̂n curs de constituire şi stabi-
lizare. Fiecare dintre clase are o evoluţie diferită şi prezintă din
punctul de vedere al riscului de ţară un potenţial diferit.
Creşterea ponderii populaţiei rurale, ponderea clasei de mijloc, influ-
enţa politică a marilor proprietari, potenţialul de revoltă al muncitorilor
urbani sunt elemente care influenţează nivelul riscului de ţară.
• Instituţiile pot influenţa riscul de ţară fiind analizate şi evaluate:
constituţia, armata, aparatul birocratic, biserica, banca centrală,
sindicatele. Prin constituţie se ı̂nţelege structura parlamentară, sis-
temul electoral, iar stabilitatea unui astfel de regim poate influenţa
riscul de ţară. Armata, ca instituţie, se poate implica ı̂n unele
cazuri ı̂n implementarea reformelor cu mai mult succes.
• Personalităţile pot influenţa dezvoltarea economică prin poziţia,
atitudinea, generarea unor curente de opinie favorabile sau adverse
unei anumite politici, cu toate consecinţele induse asupra riscului
de ţară.
Situaţia trebuie analizată şi la nivelul conducerii superioare prin ati-

tudine, prin posibilitatea influenţării politicii economice prin riscul con-
tinuităţii unei anumite politici, ı̂n cazul alternanţei la putere.
Se mai au ı̂n vedere ı̂n analiză: suportul popular, caracterul represiv
al regimului, corupţia, forţa opoziţiei, ponderea salariaţilor sindicalizaţi,
ponderea celei mai numeroase minorităţi ı̂n total populaţie, creşterea
populaţiei, veniturile şi consumul populaţiei.
b) Situaţia politică externă. Analizele vor urmări ı̂ndeosebi: in-
stabilitatea politică regională (de exemplu conflictul din Iugoslavia pen-
tru România) şi importanţa geopolitică a ţării, apartenenţa la o grupare
politică, economică sau militară (FMI, BM, UE, OPEC, NATO, etc.),
instabilitatea economică regională (o ţară poate din punct de vedere in-
dividual să aibă un risc bun, dar ı̂n contextul regional conflictual riscul
se agravează).
Se mai au ı̂n vedere: legitimitatea regimului politic şi gradul de sta-
bilitate al suportului guvernamental.
5.7 Metode pentru evaluarea riscului de ţară

Măsurarea riscului de ţară ı̂ncepe să se dezvolte pe măsura extinderii
activităţilor bancare ı̂n străinătate deci, ı̂nceputurile se pot fixa cam ı̂n
secolul XIV, ı̂n plin ev mediu. Chiar dacă nu există o teorie şi o metodo-
logie constituită sistematic, fiecare bancă evalua clienţii şi plasamentele
din străinătate. Totuşi, ı̂n principal, aprecierile se bazau pe experienţa,
intuiţia şi informaţiile deţinute de funcţionarii bancari.
5.7.1 Sursele de informaţii
Măsurarea riscului de ţară este ı̂n mai mare măsură o operaţiune de
natură calitativă, dar se bazează pe elemente cantitative, precum şi pe
elemente relativ subiective de apreciere.
Dintre sursele de date utilizate ı̂n fundamentarea riscului de ţară se

pot enumera:
• Statisticile internaţionale ale FMI, BM, OECD, OMS, FAO, EU-
ROSTAT etc.;
• Statisticile naţionale (pentru România: Anuarul statistic, Anuarul
Demografic, Anuarul Comerţului Exterior, Anuarul Turistic, Bu-
letinul Statistic Lunar, Buletinul Comerţului Exterior, Buletinul
de Preţuri, AMIGO-Ancheta asupra forţei de muncă ı̂n gospodării,
ABF – Ancheta Bugetelor de Familie, etc.);
• Publicaţiile economice (Anuarul BNR, publicaţii precum: Adevărul
Economic, Tribuna Economică, Economistul, Ziarul financiar, Bu-
rsa etc.);
• Rapoartele şi studii ale instituţiilor specializate ı̂n evaluarea riscului
de ţară;
• Agenţiile de presă;
• Asociaţii profesionale (AGER – Asociaţia Generală a Economiştilor
din România, AGIR – Asociaţia Generală a Inginerilor din România
Generală a Inginerilor din România);
• Presa naţională şi regională;
• Informaţii culese special prin documentare ı̂n ţara de evaluat.
5.7.2 Sisteme de evaluare a riscului de ţară
a) procedee formale
Un procedeu simplu are ı̂n vedere:
- selectarea unui număr de indicatori relevanţi, ca de exemplu: rata
creşterii PIB, gradul de ı̂ndatorare, rata inflaţiei etc;
- se plasează pe o scală (de ex. de la 0 la 10), fiecare variabilă
individuală;
- se calculează scorul prin ı̂nsumarea punctelor acordate. Scorul se
poate exprima şi procentual.

Un astfel de exemplu este lista de control elaborată de James Thor-
nblade, listă ı̂n care pentru fiecare ţară indicatorii economico-financiari
primesc o notă de la 1 la n, n fiind numărul total de ţări, apoi valorile
atribuite fiecărei variabile sunt combinate ı̂ntr-un scor total. Cu cât este
mai redus acest scor, riscul de ţară este mai redus.
Dintre avantajele acestor sisteme de evaluare:
- au ı̂n vedere o multitudine de factori şi indicatori;
- asigură comparabilitatea ı̂ntre ţări prin ordonarea acestora ı̂n func-
ţie de gradul lor de risc;
- funcţionează ca sisteme “expert”, deci ca sisteme concepute de
analişti, dar care după validare pot fi extinse ı̂n zona aplicabilităţii;
- sunt rapide;
- valorifică experienţa diferitelor ţări;
- sunt mai puţin costisitoare.
Dintre dezavantajele metodei se pot aminti: nu poate lua ı̂n con-
siderare evenimentele recente, ı̂ncă neincluse ı̂n publicaţii, este puter-
nic influenţată de subiectivitatea analiştilor, depinde de disponibilitatea
informaţiilor, dependenţa puternică de trecut.
b) procedee statistice
Tehnicile statistice principale includ: analiza comparativă, modelul
probabilistic, modelul logistic şi modelul experimental, etc.
Metodologia folosită constă ı̂n selectarea unui eşantion de ţări, pentru
o anumită perioadă de timp, şi ı̂mpărţirea acestora ı̂n două categorii: ţări
are au ı̂ntâmpinat dificultăţi ı̂n onorarea serviciului datoriei şi ţări care
şi-au onorat, conform contractelor, datoria externă. Apoi, sunt căutate
variabilele care pot fi determinate ı̂n delimitarea ı̂ntre cele două catego-
rii. Variabilele sunt ulterior integrate ı̂ntr-o funcţie de probabilitate din
prelucrarea căreia se poate estima probabilitatea ı̂ncetării de plată. De

exemplu, ı̂n anul 1976, pentru perioada 1961-1974 pentru 64 de ţări, Gri-
nols a identificat cinci indicatori semnificativi statistici: serviciul datoriei
/ rezerve; datoria externă rambursată / serviciul datoriei; serviciul dato-
riei / ı̂mprumuturi; datoria externă / PIB; datoria externă / exporturi.
În anul 1977, Mayo şi Barrett au elaborat, pe baza observaţiilor sta-
tistice, un model de alarmare rapidă pentru Banca de Export-Import
a SUA. Autorii au analizat 48 de ţări pe parcursul anilor 1960-1975 şi
au luat ı̂n considerare şase indicatori consideraţi semnificativi: datoria
externă rambursată/exporturi, rezerve/importuri, formarea brută a ca-
pitalului fix/PIB, importuri/PIB, poziţia de rezervă la FMI/importuri,
creşterea preţurilor bunurilor de consum.
În anul 1977, Feder şi Just au elaborat un model bazat pe 238 de
observaţii efectuate pentru 30 de ţări, din care 11 au avut probleme
cu rambursările la termen şi au solicitat reeşalonări. Variabilele mo-
delului au fost : serviciul datoriei, rezerve/importuri, PNB/loc., da-
toria/amortizarea datoriei, intrări de capital/serviciul datoriei externe,
creşterea exporturilor.
Ulterior echipa a ajuns la concluzia că semnificativi sunt: serviciul
datoriei/exporturi, importuri/rezerve, PNB/locuitor.
Un alt caz, Kharas aplică tehnica statistică experimentală pentru
perioada 1965-1976 prin includerea a 43 de ţări cu 30 de cazuri de
reeşalonare. Au fost incluşi ca indicatori: serviciul datoriei/PIB, intrări
de capital nete şi amortizări/PIB, populaţie/PIB, investiţii/PIB.4
c) sisteme de alarmare rapidă
Aceste sisteme, spre deosebire de cele precedente care se bazează pe
4
Solberg L., Ronald: Managing the risks of the international lending, Routlege,
London, 1992
estimarea riscului pe analiza datelor pe serii lungi de timp, efectuează

predicţii pentru un orizont de timp scurt şi au ca obiectiv identificarea
dificultăţilor concomitent cu producerea lor.
Dintre factorii de alarmare se pot enumera:
• ı̂n domeniul strategiei economice:
– schimbarea guvernului sau iminenta schimbare;
– remanierea guvernamentală;
– mişcări sociale.
• calitatea managementului macro:
– creşterea şi accelerarea creditului intern;
– accelerarea creşterii masei monetare;
– accelerarea inflaţiei;
– modificări ale ratei de schimb a monedei naţionale;
– creşterea rapidă a deficitului bugetar;
– neı̂ndeplinirea criteriilor de performanţă impuse de organisme
financiare internaţionale (de ex. FMI).
• posibilitatea unei crize de lichiditate, evidenţiată de:
– ritmul creşterii comerţului exterior (ı̂ndeosebi evoluţia soldului
balanţei);
– modificarea rezervelor;
– aglomerarea scadenţei creditelor;
– accentuarea vizibilă a contractării de credite pe termen scurt;
• factorii de alarmare aferenţi poverii datoriei:
– creşterea rapidă a datoriei externe, neı̂nsoţită de creştere eco-
nomică;
– creşterea rapidă a raportului dintre datoria externă şi ı̂ncasări
ı̂n contul curent;
– sporirea nevoii de finanţare externă.
d) modele probabiliste
În măsurarea riscului de ţară se are ı̂n vedere evaluarea corectă a pro-
babilităţii de apariţie a unor evenimente capabile să influenţeze negativ
capacitatea de plată a datoriei externe. Estimarea se bazează pe o listă
de factori care pun ı̂n evidenţă dependenţa dintre mediul economic şi
cel politic al unei ţări. Lista factorilor se completează cu răspunsuri la
ı̂ntrebări precum:
• care este probabilitatea de apariţie a unei situaţii nefavorabile; de

exemplu un război civil ı̂n România pe teme etnico-teritoriale.
• când există cea mai mare probabilitate de apariţie a evenimentului?

Se oferă o estimare a orizontului de timp.
• care este probabilitatea de materializare a componentelor riscului

de ţară dacă se produce o situaţie adversă?
• care este probabilitatea de suspendare a plăţilor? Această proba-

bilitate depinde de natura situaţiei şi tipul de risc. De exemplu, ı̂n
cazul unui război probabilitatea este mai mare decât ı̂n cazul unor
mişcări sindicale.
• când există cea mai mare probabilitate de apariţie a reeşalonării,

renegocierii sau refuzului de plată?
Pe baza răspunsurilor la cele cinci ı̂ntrebări se pot combina rezultatele

ı̂ntr-un indice sintetic de risc, pe baza căruia se pot alcătui clasamente
de ţări. Metoda prezintă avantajul accesibilităţii, dar şi dezavantajul
subiectivităţii, căci se bazează pe aşa numitele probabilităţi subiective şi
nu cele frecventiste determinate pe observaţii statistice.
5.8 Metode uzuale şi instituţii de evaluare a riscului

de ţară
În perioada contemporană viaţa economică este mult mai complexă şi
dinamică comparativ cu perioadele anterioare.
Se manifestă tot mai acut penuria resurselor economice , concurenţa
este tot mai acerbă, toate procesele şi fenomenele economice cunosc o
accelerare continuă.
În aceste condiţii economice de mare complexitate, problema riscului
şi a incertitudinii economice a devenit una dintre cele mai actuale.
Unul dintre domeniile activităţii economice care comportă cele mai
mari riscuri este cel al investiţiilor şi mai ales al investiţiilor din sfera
producţiei (şi cu atât mai mult ı̂n domeniul investiţiilor străine directe).
De aprecierea sau calcularea riscului de ţară, care este unul din ele-
mentele ce stă la baza deciziei de a opera ı̂n sfera investiţiilor străine
directe, se ocupă agenţii internaţionale specializate, institute, publicaţii
cum sunt: Institutional Investor, Standard&Poor’s, Moody’s, Euromo-
ney, Fitch-IBCA, Japan Bond Research Institute (JBRI), Australian Ra-
tings, Canadian Bond Rating Service, etc.
5.8.1 Institutional Investor

face evaluarea semestrială a credibilităţii unui număr de 136 ţări [Erb,
Harvey, Viskanta]. Evaluarea este realizată pe baza notelor acordate
de principalele bănci internaţionale, instituţii financiare şi economişti
reputaţi. Această evaluare se face pe o scară de 0 la 100. Pentru ris-
cul cel mai redus se acordă maximum de puncte (100), iar pentru riscul
cel mai mare se acordă minimum de puncte (0). Astfel, ţările cu cel
mai mic risc de intrare ı̂n ı̂ncetare de plăţi sau care oferă cel mai redus
risc pentru investiţii, li se acordă maximum reprezentat de 100. Aceste
evaluări au importanţă ı̂n special pentru pieţele emergente (inclusiv ţările

ı̂n tranziţie). Potrivit clasamentului făcut ca urmare a evaluării credibi-
lităţii, din ansamblul celor 136 de ţări, primele locuri (după o ultimă
evaluare) sunt deţinute ı̂n ordine, de Elveţia, Germania, şi Statele Unite
ale Americii, urmate de Olanda, Franţa, Marea Britanie.
5.8.2 The World Times Money Matters Institute
publică de două ori pe an indexul triunghiular al avuţiei naţiunilor care

pune ı̂n evidenţă complexitatea procesului decizional şi a factorilor de
influenţă ai deciziilor investitorilor străini. Indexul triunghiular al avuţiei
naţiunilor se stabileşte pe baza referinţelor prezentate de instituţii cum
sunt: Amrop International, AEW International, Banque Internationale
de Paris, Kuweit Investments, Project Company KSC, MBIA&Associates
- International Consulting, State Streeet Corporation, United Nations
Development Programme, The World Bank Group.
Domeniile de analiză şi evaluare pe care indexul le cuprinde sunt:
mediul economic, schimbul de informaţii şi mediul social. De asemenea,
acest index mai cuprinde 63 de factori care intră ı̂n calcul cu pondere
egală.
- mediul economic cuprinde: economia naţională, internaţionalizarea
economiei, climatul de afaceri;
- schimbul de informaţii se referă la: deschiderea spre informare,
infrastuctura informaţiei, distribuţia informaţiei;
- ı̂n ceea ce priveşte mediul social se au ı̂n vedere: stabilitatea şi
dezvoltarea, indicatorii de sănătate, calitatea mediului natural.
5.8.3 Agenţiile de Rating Moody’s şi Standard&Poor’s
apreciază riscul de ţară suveran pe baza unor indicatori ce urmăresc ac-

tivitatea băncilor, instituţiilor financiare, emisiunile de obligaţiuni, ı̂n
general indicatorii ce analizează posibilitatea achitării obligaţiilor finan-

ciare externe ale ţărilor sau firmelor analizate.
Parţial notaţia rating-ului este standardizată, ı̂ntrucât, ı̂n procesul
evaluării, analiştii au susţinut nevoia unei diferenţieri mai pronunţate a
riscului. Ca urmare, unele agenţii au introdus, pe lângă cele trei litere:
A, B şi C, şi literele mici: aaa, aa, a.
Agenţia Standard&Poor’s exprimă notele numai prin litere mari, iar
agenţia Moody’s foloseşte pentru notare combinaţiile de litere mari şi
mici. De asemenea, Moody’s mai foloseşte simbolurile P1 , P3 , P3 şi N P
ı̂n scopul exprimării primei (P) la obligaţiuni sau la emisiunea fără primă
(NP).
Pentru obligaţiile la termen, dobânzile şi ı̂mprumutul, ı̂n cazul ı̂n care
sunt achitate corect, la datele prevăzute ı̂n contract, notaţia folosită de
Standard & Poor’s este AAA, iar la Moody’s notaţia este Aaa.
a) Scala Agenţiei de rating Moody’s (tabelul 5.1)
Moody’s Investors Service ia ı̂n considerare factori economici şi fac-
tori sociali-politici, cărora le atribuie ponderi şi probabilităţi specifice,
urmărind să determine probabilitatea ivirii unor situaţii defavorabile.
ţările se ı̂ncadrează astfel, ı̂n următoarele clase de risc pe termen lung:
Aaa – obligaţiuni ,,fără riscuri” sau cu cel mai redus risc investiţional;
Aa – obligaţiuni de primă calitate (de calitate ridicată), dar cu o
variaţie a dobânzilor mai mare decât ı̂n clasa precedentă;
A – obligaţiuni de calitate medie ridicată, care prezintă atractabilitate
din punct de vedere investiţional, deşi pot să apară dificultăţi pe termen
lung;
Baa – obligaţiuni de calitate medie, pentru care pot să apară ı̂nsă
dificultăţi atât pe termen scurt cât şi pe termen lung;
Ba – obligaţiuni cu elemente speculative, a căror evoluţie viitoare nu
Tabel 5.1
Termen lung Termen scurt Semnificaţia notelor
Aaa
Activitate normală
Aa1 Risc scăzut

Pericol nul de nerambursare a creanţelor
Aa2
Certitudini
Aa3 Prima - 1P1
A1 Sensibilitate la degradarea mediului de afaceri
A2 Risc scăzut
A3 Prima - 2P2 Fără perspective negative
Baa1 Atenţie!
Baa2 Se intră ı̂ntr-o zonă speculativă
Prima - 3P3 Expunere sensibilă la risc

Baa3
Ba1
Ba2 Riscuri semnificative de neplată a dobânzii
Ba3
B1
B2 Fără primă Riscuri mari de ı̂ntârziere a achitării ı̂mpumutului
B3
Caa1 Investiţiile au caracter inoportun
Caa2
Caa3
Incetarea de plăţi este certă
Ca
este sigură, din punctul de vedere al recuperării capitalului şi dobânzii;

B – obligaţiuni care nu au ı̂n general caracteristici investiţionale, cu
o mare nesiguranţă ı̂n privinţa evoluţiei viitoare;
Caa – obligaţiuni cu risc ridicat;
Ca – obligaţiuni cu ı̂nalt caracter speculativ, la care emitenţii sunt ı̂n
ı̂ncetare de plăţi sau cu probleme majore şi iminentă ı̂ncetare de plăţi;
C – obligaţiuni cu cel mai ridicat nivel al riscului.
Clasele prezentate pot fi subdivizate prin adăugarea unor numere, de
la 1 la 3, care arată poziţia ı̂n cadrul fiecărei clase. Clasele de risc de

la Aaa la Baa au caracter investiţional, iar cele de la Ba până la C au
caracter speculativ. Dacă aceste clase sunt utilizate ı̂n estimarea riscului
pe termen lung, pentru estimarea riscului pe termen scurt se utilizează
urătoarele clase, obţinute prin regruparea claselor pe categorii mai mari,
astfel:
Prime 1 (P1) – capacitate foarte mare de plată, include clasele de la
Aaa până la A3;
Prime 2 (P2) – capacitate ridicată de plată, include clasele de la A2
până la Baa2;
Prime 3 (P3) – capacitate acceptabilă de plată, include clasele de la
Baa1 până la Baa3;
Not Prime (NP) – capacitate redusă de plată, include clasele de la
Ba până la C.
b) Scala Agenţiei Standard&Poor’s (tabelul 5.2)
Tabel 5.2
Note Semnificaţia notelor

AAA Activitate normală
A Risc scăzut
BBB Atenţie!
BB Expunere sensibilă la risc
B Riscuri semnificative de neplată a dobânzii
CCC Riscuri mari de ı̂ntârziere a achitării ı̂mprumutului
CC Intervenţiile au caracter inoportun
C Încetarea de plăţi este certă
D
Evaluarea riscului se face pe baza unor indicatori cantitativi şi cali-

tativi, care urmăresc:
- structura economiei şi a veniturilor;
- creşterea economică;
- datoria publică;
- situaţia balanţei de plăţi;
- datoria externă şi lichiditatea;
- stabilitatea preţurilor;
- flexibilitatea fiscală;
- situaţia politică şi securitatea internă şi externă.
Clasele de risc utilizate pentru evaluarea riscului pe termen lung
sunt:
AAA – capacitate deosebit de ridicată de plată a dobânzii şi a ratelor
principale;
AA – capacitate foarte mare de a-şi ı̂ndeplini angajamentele;
A – capacitate mare de ı̂ndeplinire a obligaţiilor financiare, deşi ea
este mai sensibilă la efectele negative ale modificării adverse a condiţiilor
economice existente;
BBB – capacitate bună de respectare a angajamentelor financiare,
dar apariţia unor condiţii adverse ı̂n mediul economic poate duce la
slăbirea capacităţii de plată;
BB – titlurile emise prezintă o vulnerabilitate scăzută pe termen
scurt, dar există o sensibilitate mai crescută la şocurile economice, soci-
ale sau politice, şocuri ce pot crea condiţii adverse de ordin comercial,
financiar şi economic;
B – există, ı̂n prezent, capacitatea de achitare a dobânzilor şi a ratelor
principale (de onorare a angajamentelor externe), dar viitorul este incert
şi condiţiile economice nefavorabile vor determina, probabil, capacitatea
sau dorinţa de ı̂ndeplinire a obligaţiilor financiare;
CCC – titlurile au ı̂n prezent o vulnerabilitate de neplată, care de-
pinde de efectele condiţiilor curente de ordin comercial, financiar sau
economic; ı̂n condiţii adverse, debitorul nu va avea, probabil, capacitatea
de a-şi onora obligaţiile financiare asumate ı̂n titlurile emise;

CC – titlurile prezintă o mare vulnerabilitate de neplată ı̂n prezent;
C– sunt deja ı̂nregistrate dificultăţi ı̂n plata datoriei, dar plăţile nu
au fost ı̂ncă ı̂ncetate; achitarea scadenţelor continuă ı̂ncă;
D – există disfuncţionalităţi ı̂n ı̂ndeplinirea angajamentelor financiare
externe; este deja ı̂nregistrată reclamaţia de punere ı̂n faliment a emiten-
tului şi titlurile sunt neachitate la scadenţă, chiar dacă se prevede că
plata va fi făcută până la expirarea perioadei de amânare a plăţii.
Pentru clasele de la AA la CC se pot atribui semnele plus (+) sau
minus (−), care indică poziţia ı̂n cadrul clasei (inferioară sau superi-
oară). Se creează, astfel, câte trei subclase ı̂n cadrul fiecărei clase (exp.
A+, A, A−). Clasele cu caracter investiţional sunt de la AAA la BBB
inclusiv, celelalte având caracter speculativ.
Pe termen scurt, agenţia Standard&Poor’s foloseşte următoarele
clase de risc:
A1+ care grupează clasele de risc pe termen lung de la AAA până
la A+;
A1 care grupează clasele de risc pe termen lung de la A+ până la A-;
A2 care grupează clasele de risc pe termen lung de la A până la BBB;
A3 care grupează clasele de risc pe termen lung de la BBB până la
BBB-;
B care grupează clasele de risc pe termen lung de la BB+ până la
BB-;
C care grupează clasele de risc pe termen lung de la B+ până la C;
D care corespunde clasei de risc pe termen lung D.
5.8.4 Agenţia Fitch – IBCA
este o agenţie internaţională de stabilire a ratingului, având sediul ı̂n
Londra şi New York; evaluează ratinguri pentru peste 1400 de entităţi
din toată lumea.

Ca urmare a fuziunii dintre agenţia de rating din SUA – Fitch Investor
Service şi singura agenţie europeană IBCA, Fitch-IBCA este o companie
europeană care furnizează servicii de stabilire a ratingului pentru orice fel
de produs financiar şi orice fel de piaţă financiară internaţională. Fitch-
IBCA a stabilit ratinguri pentru Polonia, Rusia, Kuwait, România, Tuni-
sia, Slovenia, Croaţia, Lituania, Egipt, Kazakhstan şi Turkmenistan, care
au solicitat stabilirea ratingului pentru prima dată. Unele mandate sunt
confidenţiale. În plus, mulţi emitenţi care aveau deja stabilite ratinguri
de ţară au solicitat aceasta agenţiei Fitch-IBCA: Argentina, Uruguay,
Coreea, Portugalia, Finlnda, Irlanda.
Fitch-IBCA solicită serii de date cu privire la indicatori, pentru 5 ani
ı̂n urmă şi 2 ani ı̂nainte, după anul ı̂n care are loc stabilirea ratingului.
Reprezentanţii ţărilor vor trebui să specifice dacă definiţiile termenilor
din statisticile lor sunt diferite de cele din sistemul Naţiunilor Unite.
Indicatorii solicitaţi se referă la:
1) Factori demografici, educaţionali şi structurali:
- rata de creştere a populaţiei;
- distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă;
- ponderea populaţiei din mediul urban ı̂n total populaţie;
- detalii asupra minorităţilor religioase, etnice şi ligvistice;
- populaţia, exprimată ı̂n mărime absolută şi relativă, care frecven-
tează ı̂nvăţământul superior şi mediu;
- orice indicator al nivelului de pregătire profesională, mai ales dacă
este recunoscută pe plan internaţional;
- standardul de viaţă exprimat ca procent din PIB/locuitor, cheltu-
ielile populaţiei (pe locuitor);
- distribuţia veniturilor, averilor şi pământului;
- standardul infrastructurii transportului şi telecomunicaţiilor;

- mortalitatea infantilă, speranţa de viaţă şi dezvoltarea serviciilor
de sănătate;
- bogăţiile naturale incluzând rezervele de minerale şi de combusti-
bili.
2) Analiza pieţei muncii :
- dimensiunea, dezvoltarea istorică şi perspectivele forţei de muncă
totale;
- ponderea populaţiei ocupate ı̂n totalul populaţiei;
- structura populaţiei ocupate pe grupe de sexe;
- structura populaţiei ocupate după tipul de angajare: full-time şi
part-time;
- structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale,
exprimată ca procent din total şi modificările de-a lungul timpului;
- structura populaţiei ocupate după religie, tipul de ocupaţie şi du-
rata (mai mare de 6 luni şi mai mare de 1 an);
- dezvoltarea modalităţilor de plată şi creşterea veniturilor;
- nivelul salariului nominal pe oră ı̂n sectorul public şi privat;
- diferenţa marginală şi medie ı̂ntre costul brut pe oră pe salariat şi
salariul brut pe oră plătit salariatului;
- orice politică a veniturilor care afectează creşterea salariilor, contri-
buţia la asigurările sociale, etc.
3) Structura producţiei şi a comerţului :
- PIB nominal şi real, PNB;
- structura PIB pe sectoare (agricultură, construcţii, industrie ex-
tractivă);
- diferenţele de productivitate care rezultă din structura populaţiei
ocupate, ı̂n prezent şi cu 5-10 ani ı̂n urmă;
- consumul de petrol/PIB;
- raportul importurilor şi exporturilor la PIB şi tendinţa de-a lungul
timpului;
- structura exporturilor şi importurilor pe tipuri de produse; subli-
nierea categoriilor care deţin mai mult de 5% ı̂n total;
- clasificarea exporturilor şi importurilor pe zone geografice.
4) Dinamica sectorului privat:
- rata ı̂nfiinţărilor de noi firme şi ı̂nchiderilor de companii, tendinţa
acesteia;
- rata autoangajării şi tendinţa acesteia;
- ponderea sectorului de stat şi privat ı̂n totalul economiei;
- formarea capitalului fix ca procent din PIB şi modificările anuale;
- rentabilitatea capitalului investit şi tendinţa acestuia;
- estimări asupra stocului de capital şi tendinţa acestuia;
- cheltuieli de cercetare-dezvoltare şi orice brevete deţinute;
- descrierea metodelor de privatizare.
5) Balanţa cererii şi ofertei :
- detalierea importurilor de bunuri şi servicii;
- detalierea exporturilor de bunuri şi servicii;
- cheltuieli interne brute ca procent din PIB, incluzând consumul,
formarea brută a capitalului fix, formarea stocurilor;
- balanţa externă de bunuri şi servicii ca procent din PIB;
- economiile interne brute ca procent din PIB;
- modificările procentuale anuale ı̂n cheltuielile de consum, cheltuie-
lile guvernamentale (curente şi de capital), formarea brută a capi-
talului fix, exportul şi importul de bunuri şi servicii;
• ı̂mpărţirea economiilor interne brute pe următoarele categorii: per-
sonale, private şi sector public, ca procent din PIB;
6) Balanţa de plăţi:
- descrierea şi analiza nivelului şi creşterii exporturilor de bunuri şi
servicii;
- descrierea şi analiza nivelului şi creşterii importurilor de bunuri şi
servicii pentru fiecare categorie ı̂n parte şi la nivel agregat;
- balanţa comercială;
- nivelul şi creşterea ratelor exporturilor şi importurilor de servicii;
- balanţa serviciilor ı̂mpărţită pe principalele categorii;
- transferurile oficiale şi private;
- indicii de creştere a exporturilor şi importurilor;
- balanţa contului curent ı̂n monedă naţională şi valută, ca procent
din PIB;
- fluxurile de capital pe termen lung, ı̂mpărţite ı̂n funcţie de debitori
şi creditori, tipul plasamentului sau alte clasificări;
- fluxurile de capital pe termen scurt.
7) Analiza factorilor de creştere pe termen mediu şi lung:
- cea mai bună estimare a tendinţei de creştere a PIB-ului;
- indicatori ai capacităţii de producţie şi ai capacităţilor de producţie
neutilizate;
- mărimea producţiei potenţiale, măsurată ca diferenţă ı̂ntre PIB şi
PIB potenţial;
- calcularea ratei de creştere a PIB-ului dacă contul curent al balanţei
de plăţi va fi menţinut ı̂n linie cu influxurile de capital pe termen
lung;
- stabilirea tendinţelor de creştere (dacă se ı̂mbunătăţeşte sau se de-
teriorează).
8) Politica macroeconomică:
- obiectivele şi fundamentele politicii monetare; angajarea pentru
obţinerea şi menţinerea stabilităţii preţurilor;

- tendinţa indicatorilor de inflaţie, inclusiv indicele preţurilor de con-
sumatorilor, deflatorul PIB;
- descrierea presiunii asupra cursului de schimb, obiectivele politicii
ratei de schimb şi rezoluţia oricărui conflict ı̂ntre obiectivele ratei
de schimb şi alte angajamente de stabilitate a preţurilor interne;
- ratele dobânzii la scadenţă, atât a plasamentelor pe termen lung
cât şi scurt, inclusiv ratele dobânzii reale pe termen scurt şi lung
(deflat cu indicele preţurilor de consum);
- tendinţele ratelor de schimb inclusiv indicii ratelor de schimb ai
principalilor parteneri comerciali şi ratele de schimb efective calcu-
late folosind costurile unitare cu forţa de muncă şi alte măsuri ale
competitivităţii;
- creşterea masei monetare, inclusiv a masei monetare M1 şi M2 şi
creşterea creditului intern cu estimări asupra tendinţelor velocităţii;
- stabilirea politicii fiscale şi obiectivele sale pe termen scurt şi lung,
examinarea necesarului de ı̂mprumuturi din sectorul public ca pro-
cent din PIB;
- estimări ale veniturilor ı̂n funcţie de surse, ı̂mpărţirea veniturilor
ı̂n funcţie de impozite directe şi indirecte;
- cheltuielile cu asigurările sociale ca procent din PIB;
- tendinţe ı̂n cheltuielile publice, incluzând toate elementele majore
ale cheltuielilor publice;
- surse de finanţare a serviciului datoriei publice.
9) Politica comerţului şi a investiţiilor străine:
- principalele măsuri adoptate pentru a impune un control asupra
importurilor (cote, tarife, bariere netarifare) pe fiecare sector;
- taxele medii aplicate pentru fiecare ramură industrială şi estimări
asupra taxelor totale;

- descrierea regimului importurilor de produse agricole;
- subvenţiile la export, inclusiv ı̂mprumuturi la dobânzi sub media
pieţei şi alte măsuri de promovare a exporturilor;
- politica liberalizării comerţului;
- politica investiţiilor străine;
- precizări asupra repatrierii dobânzilor, profiturilor, dividendelor şi
a oricăror altor venituri rezultate din investiţii;
- volumul investiţiilor străine pe categorii (acţiuni, investiţii directe,
obligaţiuni), după ţara de provenienţă şi sector.
10) Sectorul financiar-bancar :

- analiza ı̂mprumuturilor bancare, pe tipuri de instituţii şi destinaţie
sectorială;
- necesităţile de finanţare a instituţiilor de stat şi private;
- descrierea politicilor de credit;
- descrierea caracteristicilor principale ale sectorului bancar, regulile
de prudenţă bancară;
- descrierea pieţelor interne de capital, inclusiv nivelul de lichiditate,
capacitatea bursieră ca procent din PIB
11) Activele externe:

- rezervele ı̂n valută ale Băncii Centrale;
- ponderea rezervelor ı̂n importuri (exprimate ı̂n luni);
- activele externe ı̂n sectorul bancar;
- activele externe din sectorul public, cum ar fi ı̂mprumuturi şi credite
de export;
- active din sectorul nebancar incluzând: obligaţiuni, acţiuni şi inves-
tiţii străine directe.
12) Obligaţii externe:

- descrierea strategiei de ı̂mprumuturi;
- restricţii legale impuse guvernului la contractarea de ı̂mprumuturi
(interne şi externe) şi schimburi ale ratelor dobânzii şi alte obligaţii
extrabilanţiere;
- descrierea mecanismului prin care guvernul monitorizează alte ı̂m-
prumuturi;
- clasificarea ı̂mprumuturilor ı̂n funcţie de debitori (privat, public,
financiar, nonfinanciar);
- datoria externă netă (datoria minus active externe, rezerve, active
bancare, ı̂mprumuturi către sectorul privat);
- obligaţii externe nete (datoria netă plus investiţii directe şi de por-
tofoliu şi ı̂mprumuturi guvernamentale externe);
- programul de rambursare şi structura datoriei brute ı̂n funcţie de
valută;
- proporţia datoriei care este contractată la rata fluctuantă;
- datoria externă ca procent din exportul de bunuri şi servicii şi din
PIB; serviciul datoriei ca procent din exportul de bunuri şi servicii;
plăţile dobânzilor ca procent din exportul de bunuri şi servicii;
- dobânzile nete şi plata investiţiilor nete.
13) Politica şi statul :
- descrierea Constituţiei şi a relaţiilor cu principalele instituţii inclu-
siv Curtea Supremă de Justiţie;
- descrierea partidelor politice, suportul fiecăruia, numărul de voturi;
- programul alegerilor pentru toate nivelurile de guvernare;
- gradul de consens asupra politicilor macroeconomice şi microeco-
nomice a principalelor partide politice;
- stabilirea direcţiilor politice ı̂n care este implicat guvernul;
- metoda succesiunii la guvernare;

- explicaţii pentru succesiunea reformelor economice, ı̂n special a re-
formelor financiare;
- dimensiunea, creşterea şi importanţa forţelor armate;
- descrierea principalelor politici alternative ı̂naintate de partide sau
de grupuri sociale importante;
- descrierea cadrului legal asupra proprietăţii private şi angajamen-
telor contractuale;
- descrierea gradului de eficienţă a sistemului de colectare a impozi-
telor;
- un scurt curriculum vitae al principalilor politicieni.
14) Poziţia internaţională:
- obiectivele şi strategia politicilor externe;
- calitatea de membru ı̂n organizaţiile internaţionale, multinaţionale
şi supranaţionale, inclusiv grupuri regionale;
- relaţia cu FMI;
- relaţiile cu ţările vecine;
- prezentarea oricăror ameninţări interne sau externe;
- relaţiile cu Uniunea Europeană, SUA şi Japonia.
Clasele de risc utilizate de Fitch-IBCA – pe termen lung:
AAA – capacitate de plată a ratelor principale şi dobânzilor foarte
mare; există cel mai mic risc, iar potenţialul advers al eventualelor mo-
dificări de mediu economic, de afaceri şi politic este neglijabil;
AA – capacitate foarte mare de plată a angajamentelor, cu risc foarte
mic, dar nu semnificativ mai mare decât ı̂n clasa AAA;
A – capacitate mare de plată a ratelor principale şi a dobânzilor; riscul
este mic, dar poate să crească prin efecte adverse ale unor schimbări
bruşte ı̂n mediul economic şi de afaceri;
BBB – risc investiţional mic; există capacitate de plată a obligaţiilor

ce decurg din angajamente, ı̂nsă apariţia unor condiţii economice adverse
poate conduce la slăbirea capacităţii de plată;
BB – titlurile prezintă vulnerabilitate relativ mică; capacitatea de
onorarea a obligaţiilor există, dar există o incertitudine şi o expunere
la condiţii adverse care pot duce la o capacitate inadecvată de plată a
dobânzilor şi a ratelor principale;
B – există ı̂n prezent un risc al investiţiilor, iar titlurile au o mare vul-
nerabilitate de neplată, deşi deocamdată există capacitatea de achitare
a dobânzilor şi a ratelor principale;
CCC – titlurile au o vulnerabilitate de neplată curentă; se poate ivi
ı̂n prezent posibilitatea unei ı̂ncetări de plăţi; sub acţiunea condiţiilor
curente adverse de ordin economic, financiar, comercial, debitorul nu va
avea probabil capacitatea de a-şi achita obligaţiile financiare asumate ı̂n
titlu;
CC – titlurile emise au un caracter puternic speculativ; neplata este
probabilă, riscul de ı̂ncetare a plăţilor este ridicat;
C – reclamaţia de punere ı̂n faliment a emitentului este deja ı̂nregis-
trată; neplata este iminentă.
Agenţia mai foloseşte pentru clasele de risc pe termen lung de la AA
până la C semnele plus (+) sau minus (−) pentru a crea trei subclase ce
indică poziţia ı̂n cadrul clasei.
Pe termen scurt, prin regruparea claselor de risc pe termen lung, se
formează cinci clase astfel:
A1 – obligaţiuni cu cea mai bună capacitate de plată; cuprinde clasele
de la AAA până la A− pe termen lung (eventual A1+ pentru o poziţie
foarte bună ı̂n clasamentul pe termen lung, de la AAA până la AA−);
A2 – capacitate de plată satisfăcătoare; cuprinde clasele de la A până
la BBB pe termen lung;

A3 – capacitate de onorare a angajamentelor adecvată, dar cu o anu-
mită vulnerabilitate; cuprinde clasele de la BBB+ până la BBB- pe ter-
men lung;
B – capacitatea de onorare a angajamentelor depinde de modificările
ce se vor ı̂nregistra ı̂n mediul economic, financiar, politic; cuprinde clasele
de la BB+ până la BB- pe termen lung;
C – titluri cu risc mare de neplată; cuprinde clasele de la B+ până la
C pe termen lung.
Ratingurile pentru România au evoluat astfel:
martie 1996: BB- ; decembrie 1998: B; martie 1999: B- ; decembrie 1999:
B- ; decembrie 2000: B; iunie 2002: B+ ; octombrie 2002: BB-.
5.8.5 Sistemul de rating al Ghidului Internaţional privind

Riscul de Ţară (ICRG)
stabileşte o valoare numerică (puncte de risc) pentru fiecare componentă

a riscului cu ajutorul unei scale prestabilite5 .
Fiecare scală este desemnată să acorde valoare ı̂naltă pentru un risc
scăzut, şi valoare joasă pentru risc ı̂nalt. Aşa cum s-a mai arătat compo-
nentele riscului sunt grupate ı̂n trei categorii: politic, economic şi finan-
ciar. Fiecărei categorii de risc ı̂i corespunde un număr de componente
ale riscului. Ca urmare, suma punctelor de risc stabilită pentru fiecare
componentă a riscului (din cadrul fiecărei categorii de risc) determină ı̂n
ı̂ntregime riscul pentru această categorie. Totalul punctelor de risc pen-
tru fiecare categorie de risc este o combinaţie ulterioară care potrivit unei
formule reprezintă un rating al riscului compozit pentru ţara ı̂n discuţie.
5
http://www.icrgonline.com/icrgMethods.asp
5.8.5.1 Evaluarea riscului politic

Pentru rating-ul politic se folosesc următoarele secvenţe, componente şi
punctaje (notare):
Tabel 5.3 Elementele rating-ului politic
Secvenţa Componente Punctaj (maxim)

A Stabilitate guvernamentală 12
B Condiţii socio-economice 12
C Profilul investiţional 12
D Conflicte interne 12
E Conflicte externe 12
F Corupţia 6
G Politicile militare 6
H Religia ı̂n politici 6
I Lege şi ordine 6
J Tensiunile etnice 6
K Responsabilitatea democratică 6
L Calitatea birocraţiei 6
Total 100
• Stabilitatea guvernamentală - 12 puncte

Este o măsură deopotrivă a abilităţii guvernului de a ı̂ndeplini progra-
mele declarate şi a abilităţii de a rezista ı̂n funcţie. Aceasta va depinde
de tipul de guvernare, coeziunea guvernamentală şi partidele aflate la gu-
vernare, exactitatea alegerilor viitoare, comanda legislativă a guvernului,
aprobarea populară a politicilor guvernamentale etc.
• Condiţiile socio-economice - 12 puncte

Se referă la satisfacţia populaţiei faţă de politicile guvernamentale.
În acest domeniu, factorii vor avea pondere diversă ı̂n societăţi diferite.
Încercarea de a se identifica aceşti factori are importanţă pentru socie-
tatea analizată ı̂n sensul că impactul politic şi aprecierile ţării pe aceste
baze sunt puternice.
• Profilul investiţional - 12 puncte

Este o apreciere a atitudinii guvernamentale faţă de investiţiile interne
ca şi determinarea evaluării a patru subcomponente: riscul pe operaţiuni
(punctaj de la 0 – risc foarte ı̂nalt –la 4 – risc foarte redus), impozitarea
(punctaj de la 0 la 3 ce corespunde unui risc foarte mare, mare, mediu
şi scăzut), repatrierea (punctaj de la 0 la 3) şi costurile muncii (punctaj
de la 0 la 2 corespunzător cu risc mare, mediu şi scăzut).
• Conflictele interne - 12 puncte

Este o evaluare a violenţei politice dintr-o ţară şi a impactului său
actual sau potenţial asupra guvernării.
Acelor ţări ı̂n care opoziţia acţionează neı̂narmată ı̂mpotriva guver-
nului, dar cărei acesta nu-i permite violenţa arbitrară, direct sau indirect,
ı̂mpotriva poporului său li se atribuie punctaj mare. Unei ţări care este
antrentă ı̂ntr-un război civil i se acordă punctaj scăzut.
• Conflictele externe - 12 puncte

Măsura conflictului extern este o evaluare deopotrivă a riscului la
guvernarea impusă şi la intrările de investiţii. El se ı̂nşiră de la restricţii
comerciale şi embargouri dacă sunt impuse de către o singură ţară, un
grup de ţări sau comunitatea internaţională ı̂n general, de-a lungul dis-
putelor geopolitice, până la ameninţările armate, schimburile de focuri
pe graniţă, invaziile peste graniţă, revoltă susţinută extern şi atingerea
stării de război.
Conflictele externe pot afecta afacerile ı̂n mai multe privinţe, de la
restricţii şi sarcini asupra operaţiunilor comerciale, investiţionale, până
la distorsiuni ı̂n alocarea resurselor economice şi schimbare violentă ı̂n
structura societăţii.
• Corupţia – 6 puncte
Reprezintă o măsură a corupţiei ı̂n interiorul sistemului politic. Co-
rupţia este o ameninţare asupra investiţiilor străine pentru mai multe
raţiuni: denaturează mediul economic şi financiar, reduce eficienţa gu-
vernării şi afacerilor, pe lângă posibilitatea de a permite oamenilor să-şi
asume poziţiile puterii prin patronaj mai degrabă decât prin talent (ca-
pacitate) şi introducerea unei instabilităţi inerente ı̂n procesele politice.
Cea mai comună formă a corupţiei ı̂ntâlnită direct ı̂n afaceri este corupţia
financiară ı̂n forma cererilor pentru plăţi speciale şi mituirile legate de
importul şi exportul de licenţe, controlul schimburilor, evaluările taxelor,
protecţia poliţiei sau creditele. Astfel, corupţia poate face ca activităţile
economice să fie efectiv conduse cu dificultate şi ı̂n unele cazuri de retra-
gere sau oprirea unor investiţii. Deşi aprecierea făcută asupra corupţiei
este referitoare cel mai mult la potenţialul de corupţie actual ı̂n forma
protecţiei excesive, nepotism, favoritism şi ı̂nchiderea legăturilor suspi-
cioase dintre politică şi afaceri.
Riscul mare ı̂n cazul corupţiei este că ı̂n puţin timp ea va deveni
trufaş’ă sau va fi dezvăluit brusc vreun scandal major, va provoca de
asemenea o agitaţie populară generând o cădere sau răsturnare a gu-
vernului, o reorganizare majoră sau restructurarea instituţiilor politice
ale ţării sau o situaţie foarte proastă, o criză de autoritate şi de ordine,
făcând ţara imposibil de guvernat.
Corupţia, asemenea evenimentelor din ultimii ani, poate afecta deo-
potrivă ţările bogate şi sărace, precum şi ţările cu instituţii democratice
şi nedemocratice.
• Armata şi activitatea politică - 6 puncte
Armata nu este aleasă de nimeni; prin urmare, implicarea ei ı̂n politică
chiar la un nivel periferic este o diminuare a responsabilităţii democratice.
Totuşi, are alte implicaţii semnificative.

Puterea militară, de exemplu, devine implicată ı̂n guvernare din pri-
cina unor ameninţări externe sau interne potenţiale sau produse. Astfel,
o situaţie de implicare ar fi distorsiunea politicii guvernamentale ı̂n sis-
tem la ı̂ntâlnirea acestei ameninţări, cum ar fi de la bugetul de apărare
care sporeşte, la cheltuielile altor alocaţii bugetare.
Ameninţarea puterii de către armată poate forţa un guvern ales de-
mocratic să schimbe politica sau să provoace ı̂nlocuirea lui cu un alt
guvern mai receptiv la dorinţele armatei.
Preluarea puterii de către armată sau ameninţarea cu preluarea pu-
terii poate, de asemenea, reprezenta un mare risc dacă este un indiciu că
guvernul este incapabil să funcţioneze efectiv şi că acea ţară, prin urmare,
este un mediu dificil pentru afacerile străine.
La ı̂ntreaga scară, regimul militar presupune un risc mare. Pe termen
scurt un regim militar poate furniza o nouă stabilitate şi astfel se reduc
riscurile afacerilor. Totuşi, pe termen lung riscul va fi aproape sigur
urcător, parţial fiindcă sistemul guvernării va fi corupt, şi parţial fiindcă
continuarea unei astfel de guvernări este probabil să creeze o opoziţie
armată.
În câteva cazuri, participarea armatei la guvernare poate fi mai de-
grabă un simptom decât o cauză a subordonării dificultăţilor. Global,
ratingurile scăzute indică un mai mare grad al participării armatei ı̂n
politică şi un nivel ridicat al riscului politic.
• Conflicte, tensiuni religioase - 6 puncte

Tensiunile religioase pot ı̂mpiedica dominarea societăţii şi/sau gu-
vernării de un singur grup religios, acesta căutând să excludă: alte religii
de la procesul politic şi/sau social; dorinţa unui singur grup religios să-şi
exprime propria identitate, diferit de la ţară ca un tot. riscul implicat ı̂n
aceste situaţii jalonate de la poporul impunător neexperimentat, politi-

cile nepotrivite prin dezacordul civil la războiul civil.
• Legea şi ordinea - 6 puncte

Legea şi ordinea sunt evaluate separat, fiecare sub-componentă are de
la 0 la 3 puncte. Sub-componenta privind legea este o evaluare a forţei şi
a imparţialităţii sistemului legislativ, ı̂n timp ce subcomponenta ordine
este o evaluare a respectării populare a legii.
În felul acesta, o ţară poate avea un rating mare (3) ı̂n condiţiile
respectării sistemului său juridic, iar un rating scăzut (1) dacă legea este
ignorată de politică.
• Tensiunile interetnice - 6 puncte
Se măsoară gradul tensiunii ı̂n interiorul unei ţări generată de rasism,
naţionalism sau divizările lingvistice. Ratingurile scăzute sunt date pen-
tru ţările ı̂n care tensiunile naţionaliste şi rasiale sunt mari deoarece
grupurile opozante sunt intolerante şi nu sunt dispuse la compromis. Ra-
tingurile ı̂nalte sunt date pentru ţările ı̂n care tensiunile sunt minimale,
chiar dacă astfel de diferenţe există ı̂ntotdeauna.
• Responsabilitatea democratică - 6 puncte
Este o măsurare a felului ı̂n care guvernul este mai mult sau mai puţin
sensibil la aşteptările poporului, ori e mai probabil că va cădea paşnic,
acestea ı̂ntr-o societate democratică, după cum este posibilă violenţa.
Evaluarea responsabilităţii democratice este mai complexă decât sim-
pla determinare dacă o ţară are alegeri libere şi corecte. Prin urmare,
este posibil ca această componentă să aibă un punctaj scăzut căruia ı̂i
corespunde un risc mare.
• Calitatea aparatului birocratic - 4 puncte
Calitatea democraţiei şi forţa instituţională este un alt element hotă-
râtor care exercită influenţă ı̂n sensul minimizării revizuirilor politicii
când se schimbă guvernele.

Astfel, este acordat punctaj mare pentru ţările ı̂n care guvernul are
forţa şi experienţa pentru a nu recurge la schimbări drastice ı̂n politică
sau la ı̂ntreruperea serviciilor. În ţările cu risc scăzut, birocraţia tinde să
fie oarecum autonomă faţă de presiunea politică şi să aibă un mecanism
stabilit pentru completare şi formare. ţările cu nevoie de reducere a
efectului unei birocraţii puternice primesc un punctaj redus deoarece o
schimbare ı̂n guvern tinde să fie traumatică ı̂n limitele politicii formulate
şi funcţiile administrative de zi cu zi.
Stabilirea riscului politic
Dacă punctajul total (cumulat pentru toate subcomponentele riscului
politic) reprezintă mai puţin de 50% din nivelul maxim al punctajului
prestabilit se consideră că riscul este foarte mare. Dacă punctajul este
50-60%, riscul este mare; ı̂ntre 60-70% se consideră un risc moderat; ı̂ntre
70-80% este un risc scăzut, iar ı̂ntre 80-100% riscul este foarte scăzut.
5.8.5.2 Evaluarea riscului financiar
Obiectivul evaluării riscului financiar este să furnizeze o cale a evaluării
capacităţii unei ţări de a plăti (ı̂n esenţă evaluarea capacităţii de plată a
obligaţiilor oficiale, comerciale şi a datoriei externe). Aceasta se efectu-
ează prin stabilirea unor puncte de risc pentru grupul de factori presta-
bilit care reprezintă componentele riscului financiar. Numărul minim de
puncte care poate fi atribuit pentru fiecare componentă este 0, ı̂n timp ce
numărul maxim de puncte se atribuie ı̂n funcţie de ponderea fixată. În
fiecare caz, pentru un număr total scăzut al punctelor corespunde un risc
ı̂nalt, ı̂n timp ce un număr total ridicat al punctelor corespunde riscului
scăzut.
Pentru asigurarea comparabilităţii ı̂ntre ţări, componentele riscului
financiar sunt bazate pe acceptarea relaţiei dintre datele măsurate ı̂n
structura economică/financiară naţională.

În limitele generale, dacă punctele acordate reprezintă mai puţin de
50% din total, această componentă poate fi considerată ca un risc foarte
mare. Dacă punctele reprezintă 50-60% pe scală, componenta poate fi
considerată cu un risc mare, ı̂ntre 60-70% pe scală corespund unui risc
moderat, ı̂ntre 70-80% corespund unui risc scăzut şi ı̂ntre 80-100% co-
respunde unui risc foarte scăzut, pentru că se ştie tot atât de bine că
evaluarea unor componente poate compensa evaluarea pentru lipsa de
risc rezultată din evaluarea unei componente. Pretutindeni, o apreciere
a riscului financiar de la 0,0% - 24,9% indică un risc foarte ı̂nalt; 25,0%
la 29,9% - risc ı̂nalt; 30,0% la 34,9% - risc moderat; 35,0% la 39,9% - risc
scăzut; şi 40% sau mai mult risc foarte scăzut.
Componentele riscului financiar:

• Ponderea datoriei externe ı̂n produsul intern brut
Evaluarea datoriei externe brute ı̂ntr-un an dat, convertită ı̂n USD
prin rata medie de schimb pentru acel an este exprimată ca pondere
ı̂n cadrul produsului intern brut (convertit ı̂n USD prin rata medie de
schimb a anului respectiv).
Tabel 5.4 Punctele de risc ale datoriei externe ı̂n PIB

Ponderea datoriei Puncte Ponderea datoriei Puncte
externe ı̂n PIB (%) externe ı̂n PIB (%)
0, 0 − 5, 0 10, 0 51, 0 − 60, 0 5, 0
5, 1 − 10, 0 9, 5 61, 0 − 70, 0 4, 5
10, 1 − 15, 0 9, 0 71, 0 − 80, 0 4, 0
15, 1 − 20, 0 8, 5 81, 0 − 90, 0 3, 5
21, 1 − 25, 0 8, 0 90, 1 − 100, 0 3, 0
25, 1 − 30, 0 7, 5 100, 1 − 110, 0 2, 5
31, 1 − 35, 0 7, 0 110, 1 − 120, 0 2, 0
35, 1 − 40, 0 6, 5 121, 1 − 130, 0 1, 5
40, 1 − 45, 0 6, 0 131, 1 − 150, 0 1, 0
45, 1 − 50, 0 5, 5 200, 1 şi peste 0, 0
• Ponderea serviciului datoriei externe anuale ı̂n volumul exportului

Estimarea serviciului datoriei externe pentru un an dat (convertită ı̂n
USD prin cursul mediu de schimb pentru anul respectiv) este exprimată
ca procentaj din suma calculată pentru totalul exporturilor de mărfuri
şi servicii pentru acel an (convertită ı̂n USD la cursul mediu de schimb
a anului de calcul).
Tabel 5.5 Punctele de risc ale datoriei externe ı̂n export
Ponderea datoriei Punctaj Ponderea datoriei Punctaj

externe ı̂n export (%) externe ı̂n export (%)
0,0-4,9 10,0 45,0-48,9 4,5
5,0-8,9 9,5 49,0-52,9 4,0
9,0-12,9 9,0 53,0-56,9 3,5
13,1-16,9 8,5 57,0-60,9 3,0
17,0-20,9 8,0 61,0-65,9 2,5
21,0-24,9 7,5 66,0-70,9 2,0
25,0-28,9 7,0 71,0-75,9 1,5
29,0-32,9 6,5 76,0-80,9 1,0
33,0-36,9 6,0 81,0-85,9 0,5
37,0-40,9 5,5 85,0 si peste 0,0
41,0-44,9 5,0
• Contul curent raportat (procentaj) la exportul de bunuri şi servicii

Soldul contului curent al balanţei de plăţi pentru un an dat (convertit
ı̂n USD la cursul mediu de schimb pentru acel an) este exprimat ca
procent din suma totală a exporturilor de bunuri şi servicii pentru anul
dat (convertită ı̂n USD la cursul mediu de schimb al anului respectiv).
• Lichiditatea netă internaţională şi acoperirea pe luni a importului

Totalul rezervelor estimate oficial pentru un an (convertite ı̂n USD la
cursul mediu de schimb pentru acel an), incluzând rezervele oficiale de aur
(convertite ı̂n USD la preţul pe piaţa liberă pentru acea perioadă), dar
excluzând utilizarea creditelor acordate de Fondul Monetar Internaţional
şi datoriile externe ale autorităţii monetariste, este raportat la media
lunară a contului importului de mărfuri (convertit ı̂n USD la cursul mediu
Tabel 5.6 Punctele de risc ale soldului contului curent ı̂n export
Contul curent Puncte Contul curent Puncte

raportat la export (%) raportat la export (%)
25 si peste 15,0 -45,1 la -50,0 7,5
20,1 la 25,0 14,5 -50,1 la -55,0 7,0
15,1 la 20,0 14,0 -55,1 la -60,0 6,5
10,1 la 15,0 13,5 -60,1 la -65,0 6,0
5,1 la 10,0 13,0 -65,1 la -70,0 5,5
0,0 la 5,0 12,5 -70,1 la -75,0 5,0
-0,01 la -0,5 12,0 -75,1 la -80,0 4,5
-5,1 la -10,0 11,5 -80,1 la -85,0 4,0
-10,1 la -15,0 11,0 85,1 la -90,0 3,5
-15,1 la -20,5 10,5 -90,1 la -95,0 3,0
-20,1 la -25,0 10,0 -95,1 la -100,0 2,5
-25,1 la -30,0 9,5 -100,1 la -105,0 2,0
-30,1 la -35,0 9,0 -105,1 la -110,0 1,5
-35,1 la -40,0 8,5 -110,1 la -115,0 1,0
-40,1 la -45,0 8,0 -115,1 la -120,0 0,5
Mai jos de -120,1 0,0
de schimb a anului respectiv). Rata comparativă a riscului lichidităţii

indică câte luni pot fi finanţate importurile din rezerve.
• Stabilitatea cursului de schimb

Aprecierea sau deprecierea unei valute ı̂n raport cu USD după un an
calendaristic sau cea mai recentă perioadă de 12 luni este calculată, de
asemenea, ca procentaj.
5.8.5.3 Evaluarea riscului economic
Scopul evaluării riscului economic este să furnizeze căile evaluării forţei
şi slăbiciunilor mersului economiei al unei ţări.
În general, limitele ı̂n care forţele mersului economic cântăresc mai
greu decât slăbiciunile, vor fi prezentate de un risc economic scăzut, şi
unde slăbiciunile vor cântări mai greu decât forţele vor prezenta un risc
economic ı̂nalt.
Aceste forţe şi slăbiciuni sunt evaluate prin stabilirea punctelor de
Tabel 5.7 Lichiditatea netă ı̂n luni
Luni Puncte
Peste 15 5,0
12,1-15,0 4,5
9,1-12,0 4,0
6,1-9,0 3,5
5,1-6,0 3,0
4,1-5,0 2,5
3,1-4,0 2,0
2,1-3,0 1,5
1,1-2,0 1,0
0,6-1,0 0,5
0,0-0,5 0,0
risc pentru un grup prestabilit de factori, limitând componentele riscului

economic.
Numărul minim de puncte care pot fi stabilite pentru fiecare compo-
nentă este 0, ı̂n timp ce numărul maxim de puncte depinde de ponde-
rea fixată pentru acea componentă care-i este dată ı̂n general ı̂n riscul
economic evaluat. În fiecare caz, scăderea totalului punctelor de risc co-
respunde unui risc ı̂nalt, iar un total mare de puncte ı̂i corespunde un
risc scăzut. Pentru asigurarea comparabilităţii dintre ţări, componen-
tele se bazează pe acceptarea ratelor dintre datele măsurare ı̂n interiorul
structurii economice/financiare. Rata este cea care se compară, nu datele
absolute.
Punctele stabilite pentru fiecare componentă sunt luate dintr-o scală
fixată.
Se apreciază astfel: dacă punctele acordate reprezintă mai puţin de
50% din total, acestei componente ı̂i corespunde un risc foarte mare,
dacă punctele sunt pe scală ı̂ntre 50-60% corespund cu un risc ı̂nalt,
ı̂ntre 60-70% corespund cu un risc moderat, ı̂ntre 70-80% corespunde un
Tabel 5.8 Evoluţia cursului de schimb
Aprecierea Deprecierea Puncte Deprecierea Puncte

schimbului (+) schimbului (−) schimbului (−)
0,0-9,9 0,1-4,9 10,0 35,0-39,9 4,5
10,0-14,9 5,0-7,4 9,5 40,0-44,9 4,0
14,5-19,9 7,5-9,9 9,0 45,0-49,9 3,5
20,0-22,4 10,0-12,4 8,5 50,0-54,9 3,0
22,5-24,9 12,5-14,9 8,0 55,0-59,9 2,5
24,9-27,4 15,0-17,4 7,5 60,0-69,9 2,0
27,5-29,9 17,5-19,9 7,0 70,0-79,9 1,5
30,0-39,9 20,0-22,4 6,5 80,0-89,9 1,0
40,0-49,9 22,5-24,9 6,0 90,0-99,9 0,5
50 sau mai 25,0-29,9 5,5 100,0 sau mai 0,0
mult 30,0-34,5 5,0 mult
risc scăzut, ı̂ntre 80-100% - risc foarte scăzut.

Rata unui risc economic de la 0,0% la 24,9% indică un risc foarte
ı̂nalt; 25,0% la 29,9% - risc ı̂nalt; 30,0% la 34,9% - risc moderat; 35,0%
la 39,9% - risc scăzut; şi 40% sau mai mare – risc foarte scăzut. Totuşi, un
risc evaluat ca lipsă sau scăzut poate fi compensat printr-un risc politic
şi/sau financiar mai mare.
• Produsul intern pe locuitor
Estimarea produsului intern brut per locuitor pentru un an dat (con-
vertit ı̂n USD la cursul mediu de schimb pentru acel an) este exprimat ca
procent din produsul intern brut mediu total estimat al ţărilor acoperite
de ICRG.
• Creşterea reală a produsului intern brut
Evoluţia anuală a produsului intern brut (la preţuri constante 1990)
al unei ţări date este exprimată, de asemenea, ca procent (+/-). Punctele
de risc sunt acelea stabilite potrivit scalei din următoarei scale:
• Rata anulă a inflaţiei
Rata anuală a inflaţiei este calculată pentru bunurile de consum.
Punctele de risc sunt acelea acordate potrivit scalei din tabelul 5.11.
Tabel 5.9 Valorile PIB pe locuitor faţă de medie
% din medie puncte

Peste 250 5, 0
200 − 250 4, 5
150 − 200 4, 0
100 − 150 3, 5
75 − 100 3, 0
50 − 75 2, 5
40 − 50 2, 0
30 − 40 1, 5
20 − 30 1, 0
10 − 20 0, 5
Sub 10 0, 0
• Bugetul (excedentul sau deficitul) exprimat procentual faţă de pro-

dusul intern brut
Estimarea excedentului/deficitului guvernamental evaluat ı̂n valută
naţională (exclusiv subvenţiile, subsidiile, donaţiile, etc.) pentru un an
dat este exprimată procentual prin raportare la produsul intern brut (de
asemenea, evaluat ı̂n valută naţională) din acel an.
• Soldul contului curent exprimat procentual faţă de produsul intern
brut
Estimarea soldului contului curent al balanţei de plăţi pentru un an
dat (convertit ı̂n USD la cursul mediu de schimb pentru acel an) este
exprimată procentual faţă de produsul intern brut al ţării implicate (con-
vertit ı̂n USD la cursul mediu de schimb pentru perioada acoperită).
Punctele de risc sunt acelea stabilite conform următoarei scale:
5.8.5.4 Obţinerea riscului compozit
Mărimea riscului politic contribuie cu 50% din rating-ul compozit, ı̂n

timp ce evaluarea riscului financiar şi economic contribuie fiecare cu câte
Tabel 5.10 Rata de creştere reală a PIB
Schimbare (%) Puncte Schimbare (%) Puncte

Peste 6,0 10,0 -0,1 la -0,4 5,0
5,0-5,9 9,5 -0,5 la -0,9 4,5
4,0-4,9 9,0 -1,0 la -1,4 4,0
3,0-3,9 8,5 -1,5 la -1,9 3,5
2,5-2,9 8,0 -2,0 la -2,4 3,0
2,0-2,4 7,5 -2,5 la -2,9 2,5
1,5-1,9 7,0 -3,0 la -3,4 2,0
1,0-1,4 6,5 -3,5 la -3,9 1,5
0,5-0,9 6,0 -4,0 la -4,9 1,0
0,0-0,4 5,5 -5,0 la -5,9 0,5
-7,0 sau mai mult 0,0
25%. Formula folosită la calculul agregat al riscului politic, financiar şi

economic este următoarea (RAPFE):
RAP F E = 0, 50RP + 0, 25RF + 0, 25RE
unde:
RAPFE - evaluările compuse ale riscului politic, financiar şi economic
RP – punctajul riscului politic
RF – punctajul riscului financiar
RE – punctajul riscului economic
Punctajul global ı̂nalt (teoretic maxim 100) indică risc scăzut şi punc-
taj mic (teoretic 0) indică risc mare. Asemenea ghidului general, grupând
ţările pe baze comparabile de risc, riscul individual pentru fiecare ţară
poate fi evaluat utilizând următoarele categorii destul de largi ale riscului
compozit:
- Risc foarte mare 0,00 la 49,5 puncte;
- Risc mare 50,0 la 59,5 puncte;
Tabel 5.11 Rata medie anuală a inflaţiei
Dinamica (%) Puncte Dinamica (%) Puncte

0,0-1,9 10,0 19,0-21,9 5,0
2,0-2,9 9,5 22,0-24,9 4,5
3,0-3,9 9,0 25,0-30,9 4,0
4,0-5,9 8,5 31,0-40,9 3,5
6,0-7,9 8,0 41,0-50,9 3,0
8,0-9,9 7,5 51,0-65,9 2,5
10,0-11,9 7,0 66,0-80,9 2,0
12,0-13,9 6,5 81,0-95,9 1,5
14,0-15,9 6,0 96,0-110,9 1,0
16,0-18,9 5,5 111,0-130,9 0,5
130,0 + 0,0
- Risc moderat 60,0 la 69,5 puncte;

- Risc mic 70,0 la 79,5 puncte;
- Risc foarte mic 80,0 la 100,0 puncte.
5.8.5.5 Predicţia riscului de ţară
Predicţia riscului pe o perioadă de timp (de regulă 1-5 ani) se efectuează

folosind câteva metodologii care sunt utilizate şi pentru riscul curent
prognosticat.
Trei prognoze s-au făcut pentru fiecare perioadă de timp:
- cel mai rău caz de prognoză [W.C]
- cea mai probabilă prognoză [M.P]
- cel mai bun caz de prognoză [B.C]
• W.C. Forecast – se efectuează extrapolând trendul celui mai rău
caz pentru fiecare componentă din fiecare categorie de risc (se face
cea mai rea prognoză pentru riscul politic, economic şi financiar).
• M.P Forecast – se efectuează extrapolând trendul ı̂n cel mai proba-
bil caz pentru fiecare componentă din fiecare categorie de risc. În
Tabel 5.12 Soldul bugetului naţional
Dinamica (%) Puncte Dinamica (%) Puncte

Peste 4,0 10,0 -5,0 la –5,9 5,0
3,0-3,9 9,5 -6,0 la –6,9 4,5
2,0-2,9 9,0 -7,0 la –7,9 4,0
1,0-1,9 8,5 -8,0 la –8,9 3,5
0,0-0,9 8,0 -9,0 la –9,9 3,0
-0,1 la –0,9 7,5 -10,0 la –11,9 2,5
-1,0 la –1,9 7,0 -12,0 la –14,9 2,0
-2,0 la –2,9 6,5 -15,0 la –19,9 1,5
-3,0 la –3,9 6,0 -20,0 la –24,9 1,0
-4,0 la –4,9 5,5 -25,0 la –29,9 0,5
Peste -30,0 0,0
Tabel 5.13 Soldul contului curent ı̂n procente faţă de PIB
% fata de PIB Puncte % fata de PIB Puncte

10,0 15,0 -14,0 la –15,9 7,5
8,0-9,9 14,5 -16,0 la –16,9 7,0
6,0-7,9 14,0 -17,0 la –17,9 6,5
6,0-5,9 13,5 -18,0 la –18,9 6,0
2,0-3,9 13,0 -19,0 la –19,9 5,5
1,0-1,9 12,5 -20,0 la –20,9 5,0
0,0-0,9 12,0 -21,0 la –21,9 4,5
-0,10 la –0,9 11,5 -22,0 la –22,9 4,0
-1,0 la –1,9 11,0 -23,0 la –23,9 3,5
-2,0 la –3,9 10,5 -24,0 la –24,9 3,0
-4,0 la –5,9 10,0 -25,0 la –26,0 2,5
-6,10 la –7,9 9,5 -27,0 la –29,9 2,0
-8,0 la –9,9 9,0 -30,0 la –32,5 1,5
-10,0 la –11,9 8,5 -32,5 la –34,9 1,0
-12,0 la –13,9 8,0 -35,0 la –39,9 0,5
-40,0 0,0
continuare se face o prognoză M.P. Forecast pentru riscul economic,

politic şi financiar.
• B.C. Forecast – se face extrapolând trendul ı̂n cel mai bun caz
pentru fiecare componentă din fiecare categorie de risc.
Prognozele W.C şi B.C nu reprezintă extreme ale riscului, doar o
,,posibilitate rezonabilă” ca rezultat. De exemplu, mai multe ţări din
America de Sud au fost lovite de furtuni ı̂n anul 1998, care au făcut
enorme pagube şi au provocat descreşteri economice şi financiare semni-
ficative, precum şi o extindere a riscului politic ı̂n ţările afectate. Aceste
efecte nu au putut fi prevăzute şi nici nu au fost trecute ı̂ntr-un cont de
producere al W.C Forecast. Totuşi, trendurile negative şi pozitive pot fi
identificate şi de asemenea, poate fi făcută o supoziţie rezonabilă ca un
rezultat al lor. Acţiunea prezentată nu este făcută să-l evite.
Astfel, tendinţele pot fi: o accelerare a creşterii datoriei, fragmenta-
rea politică, amplificarea tensiunilor etnice sau religioase, argumentele
inadecvate pentru preluarea puterii ı̂n cazul morţii sau asasinării unui
lider.
Un exemplu tipic al unei asemenea ,,responsabilităţi posibile” au fost
crizele financiare din Asia de Sud-Est ı̂n anul 1997.
În realizarea exerciţiului de prognoză se face o analiză riguroasă asu-
pra trendului sau cazului identificat şi asupra capacităţii guvernului de
a contracara asemenea tendinţe.
Acestea sunt bazele determinării prognozelor W.C şi B.C.
Prin urmare, este posibil ca o ţară să producă o performanţă rea ca
ı̂n prognoza WC sau cea mai bună performanţă ca ı̂n prognoza B.C, dar
să nu se poată vedea un asemenea rezultat ca probabil.
M.P Forecast nu este o măsură de mijloc sau mediană ı̂ntre WC Fo-
recast şi BC Forecast.
5.9 Riscul de ţară – studiu de caz: România

Agenţiile de rating s-au ocupat intens ı̂n ultimii ani de evaluarea riscului
de ţară, plasând de cele mai multe ori România ı̂n zona de risc mare.
Firma D&B care are ca obiect aprecierea riscului de ţară şi de afaceri
desfăşoară activităţi de monitorizare ı̂n peste 120 de ţări. Indicatorul
calculat de D&B este un indicator de evaluare mai larg care studiază
posibilitatea ı̂nceperii şi realizarea unor afaceri comerciale şi financiare.
Calculul indicatorului D&B are ı̂n vedere riscurile: politic, comercial,
macroeconomic şi extern.
Acest indicator are şapte clase de risc, de la unu (minim) la şapte
(nivel la care nu se mai recomandă afaceri), ı̂mpărţite ı̂n subclasele A, B,
C şi D.
Pe baza evaluărilor făcute, România a fost plasată ı̂n clasa 5 de risc
(risc mare), subclasa B.
Calificativul de risc acordat de Fitch IBCA pentru datoria pe termen
lung a României este B minus, iar pentru datoria ı̂n valută pe termen
scurt B.
Agenţia de rating bancar Thomson Bank Watch a modificat riscul de
ţară de la B plus la BB minus, ceea ce a reprezentat un semnal negativ
dat investitorilor străini.
Ca urmare a ı̂ntârzierii reformelor şi a ritmurilor scăzute ı̂n procesul de
privatizare precum şi pe baza analizei indicatorilor economici fundamen-
tali, agenţiile Moody’s şi Standard& Poor’s acordă României calificative
de risc mare. Astfel, calificativul de risc acordat de Standard& Poor’s
pentru datoria ı̂n valută pe termen lung a României este B minus, iar
pentru cea pe termen scurt C. De asemenea, agenţia Moody’s acordă
calificativul B3 pentru datoria ı̂n valută pe termen lung.
România este percepută ca un debitor problemă. Ca atare, se impune
o analiză amănunţită a tuturor componentelor, subcomponentelor sau

elementelor de natură economică, politică, socială etc., care se au ı̂n
vedere la evaluarea riscului de ţară astfel ca, pe baza acestora, să se
proiecteze soluţii care să contribuie la reducerea riscurilor şi atragerea
investitorilor străini ı̂n România. În continuare - o explicitare a calculului
riscului conform ICRG. Ca aplicaţii, se vor realiza actualizări pentru anii
2000-2002.
5.9.1 Evoluţia indicatorilor macroeconomici
Aşa cum se prezintă indicatorii macroeconomici – atât cei care descriu
relaţiile economice interne, cât şi cei care privesc relaţiile economice
internaţionale – scot la iveală următoarele aspecte:
- statul de drept şi reforma economică ı̂n România sunt doar parţial
ı̂nfăptuite;
- declinul general realizat ı̂n toate domeniile vieţii economice şi soci-
ale a scăzut alarmant nivelul de trai al populaţiei, agravând şomajul
şi alimentând inflaţia;
- generarea de numeroase nemulţumiri ı̂n rândul populaţiei şi dimi-
nuarea ı̂ncrederii ı̂n ı̂nfăptuirea reformei;
- scăderea producţiei interne;
- creşterea importurilor de bunuri de consum, susţinute ı̂n cea mai
mare parte de rezerva valutară a ţării şi din ı̂mprumuturile externe;
- scăderea exporturilor ı̂n raport cu importurile, amplificânduse ast-
fel deficitul balanţei comerciale şi de plăţi.
Evoluţia fenomenelor economice şi sociale din România nu este de
natură să prefigureze ı̂ntr-un viitor foarte apropiat o situaţie deosebit
de optimistă. Aceasta cu atât mai mult cu cât, ı̂n ultimii ani, mediul
financiar extern a fost foarte constrângător datorită impactului crizei
asiatice din toamna anului 1997 şi al crizei din Rusia din vara anului
1998, precum şi al celei din America Latină din ianuarie 1999. În aceste
condiţii, creditorii externi, inclusiv instituţiile financiare internaţionale
au devenit mult mai precauţi ı̂n acordarea de noi credite ţărilor percepute
ca având un risc ridicat.
Tot ı̂n această perioadă, România a trebuit să facă faţă vârfului de
plată ı̂n contul datoriei externe pe termen mediu şi lung (ı̂n anul 1999
serviciul datoriei externe fiind de 2,8 miliarde USD), precum şi deficitelor
record ı̂nregistrate de contul curent al balanţei de plăţi externe.
Mediul intern a fost şi este, de asemenea, foarte dificil. Datoria pu-
blică a atins niveluri destul de ridicate, iar dobânzile aferente acesteia
reprezintă aproximativ 5,5% din produsul intern brut.
La nivel microeconomic, mediul de afaceri a fost şi ı̂ncă este neprielnic,
caracterizându-se prin costuri mari ale ı̂ntârzierii reformei, prin perpetua-
rea deficitelor cvasi-fiscale datorate sectoarelor cu pierderi (care continuă
să afecteze zone importante ale economiei).
Prin urmare, se poate spune că, deşi s-a realizat un anumit progres
pe linia introducerii mecanismelor de piaţă, costurile zilnice ale reformei
şi ale tranziţiei sunt ridicate, generând mari deziluzii ı̂n rândul celei mai
mari părţi a populaţiei.
Având ı̂n vedere această stare de fapt şi nevoia de investiţii străine
pentru România, ı̂n continuare va fi analizat şi determinat riscul de ţară,
cunoscându-se totodată că este un factor de prim ordin ı̂n ceea ce priveşte
decizia de investire.
5.9.2 Evaluarea riscului politic
Ca indicator pentru evaluarea riscului de ţară, riscul politic presupune
multe componente ı̂ntre care, ı̂n principal, analiza stabilităţii guvernu-
lui ţării respective, a organizaţiilor şi instituţiilor ce sprijină dezvoltarea
afacerilor şi a stabilităţii sociale.
186
Tabel 5.14 Evoluţia principalilor indicatori economici ı̂n România, 1989-1999
Indicatori economici 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
I. Cu caracter intern
Produsul intern brut (mld.$) 53,6 38,2 28,9 19,6 26,4 30,1 35,5 35,3 34,9 41,5 34,0
Produsul intern brut per capita ($) 2319 1650 1245 859 1159 1323 1564 1563 1550 1884 1515
Rata reală de creştere a PIB (%) -5,8 -5,6 -12,9 -8,8 1,5 3,9 7,1 3,9 -6,9 -5,4 -3,2
Rata inflaţiei 1,1 5,1 170,2 210,4 256,1 136,7 52,2 38,8 154,8 59,1 45,8
Formarea brută a capitalului fix (mld.$) 16,0 7,6 4,1 3,8 4,7 6,1 7,6 8,1 7,7 8,0 6,3
Ponderea capitalului fix ı̂n PIB (%) 19,8 14,4 14,4 19,2 17,9 20,3 21,4 23,0 22,0 19,4 18,5
Venituri bugetare (%) 23,4 9,5 6,5 4,4 5,0 5,4 6,3 6,0 6,1 7,6 6,1
Venituri bugetare / PIB (%) 43,7 24,9 22,5 22,4 18,9 17,9 17,7 17,0 17,5 18,3 17,9
Cheltuieli bugetare (mld.$) 19,3 9,4 7,0 5,3 5,7 6,6 7,8 7,7 7,4 8,7 7,0
Cheltuieli bugetare/PIB (mld.$) 36,0 24,6 24,2 27,0 21,6 21,9 22,0 21,8 21,2 21,0 20,6
Masa monetară (M1) (mld.$) - 10,4 4,1 2,5 1,9 1,7 2,4 2,5 1,7 1,9 1,4
Modificarea salariului real (%) 2,8 5,1 -18,3 -13,0 -16,7 0,4 12,6 9,5 -22,7 6,8 -0,7
Rata şomajului (%) - - 3,0 8,2 10,4 10,9 9,5 6,6 8,9 10,3 11,5
II. Cu caracter internaţional
Capital ı̂n valută (mld.$) - - 0,5 0,9 1,3 2,3 2,6 3,1 3,5 3,6 4,4
Rezerve valutare străine (mld.$) - - - 2 - - 2,6 3,1 4,7 3,8 3,7
Totalul datoriei externe (mld.$) 0,2 0,2 1,1 2,5 3,4 4,6 5,5 7,2 8,6 9,3 8,4
Totalul datoriei externe ı̂n PIB (%) 0,37 0,5 3,81 12,76 12,88 15,28 15,49 20,40 24,64 22,41 24,71
Contul curent (mld.$) 2,5 -3,3 -1,0 -1,6 -1,2 -0,4 -1,8 -2,6 -2,1 -3,0 -1,3
Contul curent/PIB (%) 4,7 -8,6 -3,4 -8,2 -3,8 -1,3 -5,1 -7,4 -6,0 -7,2 -3,8
Exportul (mld.$) 10,5 5,8 4,3 4,4 4,9 6,2 7,9 8,1 8,4 8,3 8,5
Importul (mld.$) 8,4 9,2 5,4 5,8 6,0 6,6 9,4 10,6 10,4 10,9 9,6
Soldul balanţei de comerţ exterior (mld.$) 2,1 -3,4 -1,1 -1,4 -1,1 -0,4 -1,5 -2,5 -2,0 -2,6 -1,1
Cursul mediu de schimb valutar (lei/$) 14,92 22,43 76,39 307,95 760,1 1665,1 2033,4 3082,6 7167,9 8874,8 15332,9
Sursa: Anuarul Statistic 2000, Raportul BNR pentru anul 1999.
Măsurarea şi analiza statistică a riscului ı̂n economie
Este de remarcat că riscul politic este luat ı̂n considerare de către
investitori cu deosebire ı̂n cazul ţărilor ,,nesigure”. România a fost consi-
derată mult timp o ţară nesigură, făcându-se ı̂nsă evaluarea riscului po-
litic potrivit metodologiei Ghidului Internaţional privind Riscul de ţară
(ICRG) pe un an (iulie 1998 – iunie 1999). Rezultă un punctaj care
oscilează ı̂ntre 70 – 76%, ceea ce denotă un risc scăzut din acest punct
de vedere.
Dincolo de progresele ı̂nregistrate pe calea democraţiei se propun spre
identificare câteva cauze care din punct de vedere social – politic consti-
tuie frâne ı̂n calea investiţiilor străine directe ı̂n România. Pentru aceasta
este necesară efectuarea analizei tuturor componentelor riscului politic.
Evaluarea componentelor riscului politic (pentru punctaj maxim vezi
tabelul 5.3):
Tabel 5.15 Evaluarea riscului politic pentru România
A B C D E F G H I J K L Riscul politic
10 3 9 8 12 3 5 5 4 5 6 1 71, 0
Sursa: International Risk Guide, iunie 1999.
În cadrul componentelor riscului politic, cele care marchează punctaj

mic sunt: condiţiile socio-economice, corupţia, legea şi ordine, birocraţia.
• Evoluţiile socio-economice – scot la iveală insatisfacţia populaţiei

faţă de politicile economice ale guvernului. România, ı̂n comparaţie
cu ţările vecine din Europa Centrală (Cehia, Ungaria şi Polonia)
are o infrastructură ı̂ncă slab dezvoltată (transporturi, comunicaţii
şi telecomunicaţii). Se pune ı̂n evidenţă persistenţa slăbiciunilor
ı̂n domeniul asistenţei sanitare şi situaţia grea ı̂n ceea ce priveşte
locuinţele. Menţinerea la niveluri ridicate a dobânzilor face ca
marea masă a populaţiei să nu aibă acces la creditele necesare

investiţiilor pentru ı̂mbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
• Referitor la lege şi ordine, se remarcă că ı̂n ultimii zece ani legislaţia
românească a suferit nenumărate schimbări. Legi noi, specifice eco-
nomiei de piaţă, au venit să le ı̂nlocuiască pe cele vechi, depăşite,
ale sistemului centralizat; apoi, o serie de legi importante pentru
investitorii străini au suferit amendări şi modificări, unele chiar de
câteva ori ı̂ntr-o perioadă scurtă de timp. De menţionat: legea pri-
vatizării, reglementările privind amortizarea, legislaţia fiscală (pri-
vind impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitele şi
taxele locale etc.), numărul mare de ordonanţe de guvern. Toate
acestea cataloghează România ca instabilă din punct de vedere poli-
tic – legislativ, şi dăunează foarte mult ı̂n ceea ce priveşte atragerea
de investiţii străine directe. La acestea se adaugă criminalitatea la
cote ı̂nalte ı̂n toate compartimentele vieţii economice – sociale, dar
mai ales criminalitatea economico – financiară.
• Corupţia a atins cote ı̂nalte, ceea ce face ca ı̂n cadrul evaluării

riscului politic această componentă să fie punctată la un nivel redus.
Traficul de influenţă, abuzurile de putere, mita, toate ı̂n relaţie
strânsă cu neaplicarea sau aplicarea defectuoasă a legilor au aruncat
o pată nedorită asupra imaginii ţării noastre, ducând la slăbirea
ı̂ncrederii investitorilor străini ı̂n capacitatea statului de a impune
legea. La acestea se adaugă numeroasele cazuri de contrabandă,
fraudele şi bancrutele bancare, crima organizată, evaziunile fiscale
care nu sunt instrumentate rapid şi satisfăcător de către instituţiile
abilitate.
• Birocraţia este un fenomen care ı̂şi pune amprenta asupra mediului

de afaceri din România. Investitorii străini menţionează des această

frână ı̂n dezvoltarea afacerilor cu partenerii lor români. Birocraţia
generează serioase pierderi de timp, oportunităţi şi resurse, ceea
ce stimulează implicit corupţia. Multitudinea de autorizaţii, avize,
certificate, expertize etc. de care au nevoie investitorii străini pen-
tru a-şi desfăşura activitatea, coroborată cu ı̂ntârzierea cu care se
eliberează acestea reprezintă piedici pentru procesul investiţional.
Toate acestea fac ca această componentă să fie notată la nivel
scăzut, cu influenţă corespunzătoare ı̂n evaluarea riscului politic.
5.9.3 Evaluarea riscului economic
Prin evaluarea riscului economic se are ı̂n vedere atât determinarea cât
şi punctarea elementelor forte, dar, mai ales, a slăbiciunilor mersului
economic al ţării.
Ruptura de sistem care a avut loc ı̂ncepând cu anul 1990, căderea
abruptă a economiei, ı̂nfiriparea cu mare greutate a elementelor econo-
miei de piaţă liberă, ritmul lent al procesului de privatizare şi restructu-
rare fac din România o ţară care, pentru investitorii străini, să prezinte,
ı̂ncă, un risc foarte mare.
Făcându-se evaluarea elementelor care compun riscul economic (pro-
dusul intern brut pe locuitor, creşterea reală anuală a produsului intern
brut, rata anuală a inflaţiei, ponderea deficitului sau excedentului buge-
tar ı̂n produsul intern brut, ponderea contului curent ı̂n produsul intern
brut), la nivelul lunii iulie 1999, s-a ajuns la punctaje care potrivit scalei
stabilite de Ghidul Internaţional al Riscului de ţară indică un risc foarte
mare atât pe componente cât şi pe total.
Tabel 5.16 Evaluarea riscului economic (pe componente) pentru România
PIB/capita (max pct. 5) 0,3

Creşterea reală anuală a PIB (max. pct. 10) 0,5
Rata anuală a inflaţiei (max. pct. 10) 3,5
Ponderea excedentului sau deficitului bugetar ı̂n PIB (max. pct. 10) 6,0
Ponderea contului curent ı̂n PIB (max. pct. 15) 9,5
Evaluarea riscului economic 19,8
5.9.4 Evaluarea riscului financiar

În cursul anului 1999, considerând că fără sprijin extern România nu
va putea face faţă obligaţiilor de plată, agenţiile de rating (Moody’s,
Fitch IBCA, Standard&Poors) au depunctat România ı̂n mod subiectiv.
Spre deosebire de acestea, Japan Credit Rating Agency a avut ı̂ncredere
ı̂n capacitatea de plată a statului român, scoţând România de pe lista
de monitorizare, menţionând rating-ul BB minus. Evoluţia fenomenelor
avea să confirme această apreciere. Printr-o ajustare severă a politicilor,
statul român şi-a achitat la timp şi integral datoria ajunsă la scadenţă,
reuşind totodată să-şi refacă şi nivelul rezervelor valutare. Evaluarea
efectuată potrivit Ghidului Intrenaţional privind Riscul de ţară indică
un punctaj de 20,5 – 26 ceea ce corespunde unui risc ı̂nalt.
Tabel 5.17 Evaluarea riscului financiar (pe componente) pentru România
Ponderea datoriei externe ı̂n PIB (pct. max. 10) 8,5

Ponderea serviciului datoriei ı̂n exportul de mărfuri şi servicii (pct. max. 10) 1,5
Ponderea contului curent ı̂n exportul de mărfuri şi servicii (pct. max. 15) 9,5
Lichiditatea internaţională ca luni de acoperire a importului (pct. max. 5) 0,5
Stabilitatea cursului de schimb (pct. max. 10) 1,5
Evaluarea riscului financiar 21,5
Sursa: International Risk Guide, iunie 1999 .
Prin determinarea şi analiza riscului financiar pe componente se iden-

tifică cel puţi trei elemente (Ponderea serviciului datoriei ı̂n exportul de
mărfuri şi servicii, Lichiditatea internaţională ca luni de acoperire a im-
portului, Stabilitatea cursului de schimb) care sunt punctate extrem de
redus, ceea ce atrage per total un punctaj ce corespunde un risc foarte
mare.
5.9.5 Evaluarea riscului compozit
Ca expresie concentrată a tuturor categoriilor de risc (politic, financiar

şi economic), riscul de ţară calculat pentru România pune, de fapt, ı̂n
lumină starea economiei şi societăţii româneşti, cu toate consecinţele ce
decurg din aceasta.
În pofida progreselor realizate ı̂n domeniul politic şi, mai concret, pe
linia democraţiei, economia, resursele financiare şi moralitatea au atins
niveluri extrem de joase care, fireşte, fac ca ı̂n rândurile investitorilor
străini, România să fie considerată o ţară cu risc mare.
De altfel, ı̂ntr-un clasament ı̂ntocmit peste 140 de ţări, România
ocupa, ı̂n iunie 1999, locul 117, cu mult ı̂n urma Sloveniei (locul 24),
Poloniei (locul 27), Cehiei (locul 31), Ungariei (locul 39), Bulgariei (lo-
cul 58) etc.
5.9.6 Predicţia riscului de ţară
Evoluţia viitoare a riscului de ţară şi a categoriilor care ı̂l compun nu

poate fi alta decât traiectoria societăţii româneşti şi a economiei viitoare
a ţării noastre.
Este cunoscut că modificările structurale şi progresul ı̂n economie se
realizează ı̂ntr-un ritm mai lent faţă de transformările politice şi de pro-
gresele realizate ı̂n dezvoltarea democraţiei şi a instituţiilor democratice
ale statului.
Prognoza riscului de ţară şi a categoriilor de risc ce-l compun elabo-
rate pentru România nu sunt prea optimiste.
Tabel 5.18 Evaluarea şi predicţia riscului de ţară

Evaluarea riscului pentru perioada curentă Evaluarea riscului compozit pentru:
Riscul politic Riscul financiar Riscul economic Anul precedent Anul curent Prognoza pentru Prognoza pentru
06.1999 06.1999 06.1999 07.1998 06.1999 un an cinci ani
71,0 21,5 19,8 62,3 56,1 58,0 64,0
(risc redus) (risc foarte mare) (risc foarte mare) (risc moderat) (risc mare) (risc mare) (risc moderat)
La aceeaşi concluzie se ajunge şi ı̂n cazul elaborării a trei prognoze

ale riscului pentru fiecare perioadă de timp, respectiv:
- Cel mai rău caz de prognoză;
- Cea mai probabilă prognoză;
- Cel mai bun caz de prognoză.
Tabel 5.19 Prognoza riscului compozit şi a componentelor principale

Riscul Evaluare Prognoza pentru un an Prognoza pentru cinci ani
curentă Cel mai rău caz Cel mai probabil Cel mai bun caz Cel mai rău caz Cel mai probabil Cel mai bun caz
Riscul compozit 56,1 54,5 58,0 60,5 50,0 64,0 69,0
risc mare risc mare risc moderat risc moderat risc mare risc moderat risc moderat
Risc politic 71,0 67,0 72,0 74,0 60,0 70,0 74,0
risc redus risc moderat risc scăzut risc scăzut risc moderat risc scăzut risc scăzut
Risc financiar 21,5 22,0 23,0 24,0 20,0 28,0 32,0
risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc mare risc moderat
Risc economic 19,8 20,0 21,0 23,0 20,0 30,0 32,0
risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc mare risc moderat
5.9.7 Riscul de ţară pentru România şi unele comparaţii

internaţionale
Riscul economic şi riscul financiar, consecinţe ale mediului economic ex-
trem de ı̂ngrijorător, plasează, din acest punct de vedere, România, pe
ultimul loc din 37 de state ale Europei. Din punct de vedere al riscului
compozit, după România nu se mai află decât Albania, Moldova şi Iugo-
slavia. Nici prognoza pentru un an şi cinci ani nu estimează o modificare
substanţială a situaţiei pentru România. Determinările ce se prezintă ı̂n
tabelul 5.20 pun ı̂n evidenţă, ı̂n mod edificator, această stare de lucruri
(datele din tabel sunt ı̂n ordinea alfabetică a ţărilor, nu a punctajului).
Pentru România este important ca partidele politice, guvernul, insti-
tuţiile democratice care şi-au asumat conducerea societăţii şi a economiei
româneşti, să ı̂ncheie foarte rapid procesul de privatizare, să stabilească şi
să promoveze o structură sănătoasă şi eficientă a economiei, să elaboreze
politici ı̂n concordanţă cu interesele naţionale.
Întrebări teoretice
1. Prezentaţi conceptul de risc de ţară şi evenimentele care ı̂l gene-
rează.
2. Componentele riscului de ţară şi importanţa analizei sale.
3. Tipuri de riscuri de ţară.
4. Prezentaţi factorii de risc de natură macroeconomică ce acţionează
asupra nivelului riscului de ţară.
5. Care sunt factorii interni de risc de natură politică ce influenţează
nivelul riscului de ţară?
6. Care sunt factorii externi de risc de natură politică ce influenţează
nivelul riscului de ţară?
7. Prezentaţi indicatorii macroeconomici utilizaţi ı̂n analiza riscului
de ţară.
8. Prezentaţi indicatorii balanţei de plăţi folosiţi ı̂n analiza riscului de
ţară.
9. Prezentaţi indicatorii datoriei externe şi ai situaţiei politice utilizaţi
ı̂n analiza riscului de ţară.
10. Care sunt sursele şi procedeele (formale, statistice, sisteme de alar-
mare rapidă, modele probabiliste) utilizate ı̂n evaluarea riscului de
ţară.
11. Care sunt agenţiile internaţionale, instituţiile şi publicaţiile specia-
lizate ı̂n aprecierea riscului de ţară?

12. Prezentaţi agenţia de rating Moodys şi Standard&Poors.
13. Prezentaţi agenţia Fitch – IBCA.
14. Prezentaţi sistemul de evaluare a riscului politic al Ghidului Inter-
naţional privind riscul de ţară.
15. Prezentaţi sistemul de evaluare a riscului financiar al Ghidului
Internaţional privind riscul de ţară.
16. Prezentaţi sistemul de evaluare a riscului economic al Ghidului
Internaţional privind riscul de ţară.
17. Prezentaţi modul de obţinere a riscului compozit şi predicţia riscu-
lui de ţară al Ghidului Internaţional privind riscul de ţară.
Studii de caz
În anul 2001, Compagnie francaise d’assurance pour le commerce exte-
riour COFACE – cea mai puternică companie ı̂n asigurări şi credite ı̂n
comerţul exterior, a publicat un clasament al riscului de ţară pentru 130
de ţări aflate sub observaţie. Clasamentul ı̂mparte ţările ı̂n 7 nivele de
risc, cele mai sigure fiind cuprinse ı̂n grupa ,,A” (de la A1 la A4), iar
cele mai puţin sigure ı̂n grupele ,,B”, ,,C” şi ,,D”. Clasarea ţărilor pe
cele 7 grupe de risc de neplată la livrarea mărfurilor ia ı̂n calcul 7 indi-
catori şi anume: climatul politic, riscul penuriei de devize, capacitatea
de a face faţă angajamentelor de plată externe, riscul deprecierii brutale
a cursului de schimb al monedei naţionale, riscul sistematic al sectorului
bancar, riscul de conjunctură economică nefavorabilă, comportamentul
de plată privind operaţiunile de decontare pe termen scurt. În funcţie
de aceşti indicatori, clasarea ţărilor pe cele 7 grupe se caracterizează, pe
scurt, astfel:
• A1 – situaţie politică şi economică foarte stabilă, care influenţează
favorabil comportamentul de plată cel mai bun al ı̂ntreprinderilor.
Probabilitatea de ı̂ntârzieri ı̂n efectuarea plăţii este foarte slabă;

• A2 – probabilitatea de ı̂ntârzieri ı̂n efectuarea plăţii este foarte
slabă, chiar dacă mediul economic şi politic al ţării este mai puţin
favorabil;
• A3 – ,,comportamentul” de plată, ı̂n general, mai puţin faţă de
cele două grupe precedente, poate fi afectat printr-o schimbare a
mediului economic şi politic al ţării, chiar dacă probabilitatea ca
aceasta să conducă la o ı̂ntârziere a plăţilor rămâne puţin posibilă;
• A4 – ,,comportamentul” de plată adesea la nivel mediu, ar putea
să fie afectat de o conjunctură economică şi politică mai puţin fa-
vorabilă, iar probabilitatea ca aceasta să conducă la o ı̂ntârziere a
plăţilor rămâne ı̂n vigoare;
• B – mediul economic şi politic este susceptibil de a afecta ,,compor-
tamentul” de plată, care este, ı̂n cele mai multe cazuri, mediocru;
• C – mediul economic şi politic al ţării este foarte nesigur, ceea ce ar
putea afecta negativ ,,comportamentul” de plată, care este adesea
mediocru;
• D – mediul economic şi politic al ţării prezintă un risc foarte ridicat,
ceea ce va agrava ,,comportamentul” de plată, ı̂n general execrabil.
În clasamentul COFACE pe anul 2000, cele mai solvabile ţări situ-
ate ı̂n grupa ,,A” rămân desigur ţările industrializate, dar şi unele ţări
,,emergente”, după cum urmează:
• Clasa ,,A1”: Japonia, SUA, Canada, Germania, Franţa, Marea
Britanie, Spania, Australia, Hong-Kong, Taiwan;
• Clasa ,,A2”: Italia, Grecia, Ungaria, Coreea de Sud, Malaezia, Sin-
gapore, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Botswana;
• Clasa ,,A3”: Polonia, Cehia, China, Thailanda, Arabia Saudită;
• Clasa ,,A4”: Mexic, Venezuela, India, Filipine, Egipt, Maroc, Tu-
nisia, Africa de Sud;

• Clasa ,,B”: Argentina, Brazilia, Columbia, Peru, Algeria, Turcia,
Gabon, Senegal;
• Clasa ,,C”: Rusia, Kazahstan, Indonezia, Vietnam, Iran, Irak, Ca-
merun, Coasta de Fildeş, Ghana, Zimbabwe;
• Clasa ,,D”: Ucraina, Bielorusia, Uzbekistan, Ecuador, Pakistan,
Cambodgia, Mongolia, Nigeria.
În continuare (tabelul 5.21), din cele 130 de ţări se prezintă primele 25
şi cele aflate pe poziţiile 100-125. Să se analizeze datele şi să se efectueze
aprecieri privitoare la decalajele ı̂ntre România şi ţările cele mai bine
clasate.
Tabel 5.20 Riscul de ţară şi predicţia lui
Ţara Evaluarea riscurilor pentru perioada curentă Prognoza riscului compozit
Riscul politic Riscul financiar Riscul economic Riscul compozit Pentru Pentru
6.1999 6.1999 6.1999 7.1998 6.1999 un an cinci ani
Albania 47,0 35,0 30,1 53,3 56,0 60,5 68,5
Austria 85,0 42,5 38,8 86,0 83,2 82,5 85,0
Belarus 64,0 29,0 24,7 61,3 58,8 56,0 58,5
Belgia 76,0 38,0 41,1 82,0 77,5 80,0 81,0
Bulgaria 69,0 37,0 36,2 65,3 71,1 74,5 77,0
Croaţia 66,0 35,5 35,7 - 68,6 69,0 69,0
Cipru 71,0 43,0 34,65 79,0 74,3 75,0 76,0
Cehia 83,0 38,5 31,3 77,3 76,4 75,0 77,0
Danemarca 89,0 39,5 41,9 87,8 85,2 84,0 85,0
Elveţia 85,0 46,0 42,8 87,3 86,9 88,0 87,0
Estonia 75,0 36,5 32,6 - 72,0 73,5 74,0
Federatia Rusă 49,0 37,5 20,9 63,8 48,7 48,0 60,0
Finlanda 93,0 37,0 43,0 88,8 86,5 83,0 83,0
Franţa 80,0 37,5 41,0 80,8 79,3 80,5 83,5
Germania 87,0 39,5 39,3 84,0 82,9 80,5 85,5
Grecia 76,0 35,0 36,2 77,8 73,6 76,0 77,5
Islanda 88,0 35,5 41,3 85,0 82,4 82,0 80,0
Irlanda 87,0 41,5 44,6 87,3 86,6 87,0 84,5
Italia 72,0 40,5 39,5 82,8 76,0 78,5 80,0
Letonia 67,0 39,0 36,9 - 71,4 71,5 72,0
Lituania 65,0 40,0 41,9 - 73,5 74,5 74,0
Luxemburg 92,0 42,0 45,4 92,0 89,7 90,3 88,5
Malta 88,0 37,5 35,4 80,8 80,4 80,5 77,5
Moldova 67,0 20,0 16,0 - 51,5 53,0 59,5
Marea Britanie 87,0 37,0 38,4 81,1 81,2 80,0 81,0
Norvegia 86,0 44,5 43,9 92,8 87,2 86,5 87,0
Olanda 93,0 38,0 41,5 87,5 86,3 87,5 86,5
Polonia 83,0 37,5 34,5 81,0 77,5 78,5 77,0
Portugalia 90,0 37,0 36,1 84,5 81,6 80,5 81,5
România 71,0 21,5 19,8 62,3 56,1 58,0 64,0
Slovacia 85,0 33,0 31,1 76,8 74,5 77,0 77,0
Slovenia 81,0 41,5 35,1 - 78,8 77,0 77,5
Spania 76,0 40,0 37,6 79,3 76,8 78,5 80,0
Suedia 86,0 34,5 42,7 84,5 81,6 82,5 82,0
Ucraina 65,0 25,5 23,1 67,0 56,8 56,0 62,0
Ungaria 82,0 34,5 32,2 77,5 74,3 76,0 77,0
Iugoslavia 20,0 25,5 24,7 39,3 35,1 42,0 58,5
198
Tabel 5.21
Nr. Ţara Scorul total Riscul politic Performanţele Indicatorii Vulnerabilitatea Rating de Acces la finanţări Acces la finanţări Acces pe pieţele Discount
crt. (100) (25) economice (25) datoriei (10) datoriei (10) credit (10) bancare (5) pe term scurt (5) de capital (5) (5)
1 Luxemburg 98,83 24,39 25,00 10,00 10,00 10,00 5,00 5,00 5,00 4,44
2 Elveţia 97,06 24,95 22,12 10,00 10,00 10,00 5,00 5,00 5,00 4,99
3 Norvegia 94,88 23,79 21,18 10,00 10,00 10,00 5,00 5,00 5,00 4,91
4 SUA 94,04 25,00 19,04 10,00 10,00 10,00 5,00 5,00 5,00 5,00
5 Danemarca 93,43 23,67 20,23 10,00 10,00 9,58 5,00 5,00 5,00 4,94
6 Olanda 92,69 24,62 18,12 10,00 10,00 10,00 5,00 5,00 5,00 4,95
7 Austria 92,61 23,95 18,73 10,00 10,00 10,00 5,00 5,00 5,00 4,93
8 Franţa 92,51 24,44 18,10 10,00 10,00 10,00 5,00 5,00 5,00 4,97
9 Finlanda 92,27 23,97 18,58 10,00 10,00 9,79 5,00 5,00 5,00 4,94
10 Suedia 92,19 24,11 18,98 10,00 10,00 9,17 5,00 5,00 5,00 4,94
11 Germania 92,18 24,61 17,59 10,00 10,00 10,00 5,00 5,00 5,00 4,97
12 Marea Britanie 91,84 24,93 17,02 10,00 10,00 10,00 5,00 5,00 5,00 4,98
13 Belgia 90,74 23,59 18,05 10,00 10,00 9,17 5,00 5,00 5,00 4,93
14 Japonia 90,25 23,63 18,39 10,00 10,00 9,58 5,00 5,00 4,47 4,19
15 Singapore 90,18 23,27 19,44 10,00 10,00 9,58 5,00 5,00 4,24 3,65
16 Irlanda 90,00 23,42 16,88 10,00 10,00 9,79 5,00 5,00 5,00 4,92
17 Canada 89,69 24,29 16,58 10,00 10,00 8,96 5,00 5,00 5,00 4,87
18 Australia 87,80 23,06 16,42 10,00 10,00 8,96 5,00 5,00 5,00 4,36
19 Italia 87,40 22,70 15,82 10,00 10,00 8,96 5,00 5,00 5,00 4,92
20 Spania 86,41 22,43 14,83 10,00 10,00 9,58 5,00 5,00 5,00 4,57
21 Islanda 86,26 20,28 18,81 10,00 10,00 7,81 5,00 5,00 5,00 4,36
22 Noua Zeelandă 85,98 22,40 14,66 10,00 10,00 9,06 5,00 5,00 5,00 4,86
23 Potugalia 85,17 22,64 13,97 10,00 10,00 9,17 5,00 5,00 5,00 4,39
24 Taiwan 81,76 21,09 15,28 10,00 10,00 8,75 5,00 5,00 3,42 3,22
25 Grecia 79,20 20,11 14,04 10,00 10,00 6,25 5,00 5,00 5,00 3,79
... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
100 Lesotho 35,48 6,76 6,87 8,92 10,00 0,00 0,00 2,93 0,00 0,00
101 Uganda 35,46 7,10 8,34 8,62 7,92 0,00 0,00 2,24 0,00 1,24
102 Gambia 34,99 6,64 7,38 8,21 10,00 0,00 0,00 2,76 0,00 0,00
103 Azerbaidjan 34,98 7,88 4,88 9,71 10,00 0,00 0,18 1,67 0,67 0,00
Măsurarea şi analiza statistică a riscului ı̂n economie
Tabel 5.21 continuare
Nr. Ţara Scorul total Riscul politic Performanţele Indicatorii Vulnerabilitatea Rating de Acces la finanţări Acces la finanţări Acces pe pieţele Discount
crt. (100) (25) economice (25) datoriei (10) datoriei (10) credit (10) bancare (5) pe term scurt (5) de capital (5) (5)
104 Mali 34,50 5,85 8,48 8,10 10,00 0,00 0,00 2,07 0,00 0,00
105 Capul Verde 34,12 7,20 4,85 9,10 10,00 0,00 0,00 2,93 0,04 0,00
106 Nepal 34,05 4,74 7,83 9,13 10,00 0,00 0,00 2,24 0,11 0,00
107 România 33,80 7,51 4,11 9,07 10,00 0,00 0,06 1,68 0,75 0,00
108 Nigeria 33,79 6,68 5,79 8,68 10,00 0,93 0,00 1,64 1,00 0,00
109 Malawi 33,49 6,93 5,30 7,81 10,00 0,00 0,00 3,45 0,00 0,00
110 Guineea Ecuatorială 33,44 2,36 9,32 9,00 10,00 0,00 0,00 2,76 0,00 0,00
Riscul de ţară şi evaluarea acestuia
111 Togo 33,37 4,74 8,02 8,59 9,26 0,00 0,00 2,76 0,00 0,00
112 Zimbabwe 33,32 6,08 5,21 7,95 10,00 0,00 0,31 3,28 0,50 0,00
113 Tanzania 33,28 6,35 7,56 8,21 8,89 0,00 0,00 1,03 0,00 1,24
114 Sf. Vincent&Grenad. 32,86 7,88 4,44 7,79 10,00 0,00 0,00 2,24 0,50 0,00
115 Indonezia 32,82 7,17 6,25 6,80 8,71 0,42 0,44 2,70 0,33 0,00
116 Honduras 32,81 6,41 4,62 8,24 10,00 1,25 0,51 1,72 0,05 0,00
117 Madagascar 32,30 4,51 7,57 8,04 9,42 0,00 0,00 2,76 0,00 0,00
118 Rep. Kirkizia 32,29 5,16 7,13 8,84 10,00 0,00 0,00 1,03 0,11 0,00
119 Burkina Faso 32,25 5,85 5,12 9,02 9,97 0,00 0,01 2,24 0,04 0,00
120 Macedonia 32,02 4,34 6,14 8,39 10,00 0,00 0,00 2,27 0,38 0,00
121 Grenada 31,94 6,33 3,37 10,00 10,00 0,00 0,51 2,24 0,00 0,00
122 Guineea 31,81 4,54 8,08 8,15 10,00 0,00 0,00 1,03 0,00 0,00
123 Coasta de Fildeş 31,60 5,49 6,02 7,40 10,00 0,00 0,00 2,24 0,39 0,00
124 Nigeria 31,35 4,16 7,71 8,44 10,00 0,00 0,06 1,03 0,00 0,00
125 Maldive 31,31 8,89 0,24 9,18 10,00 0,00 0,00 2,41 0,58 0,00
199

Risc de Tara Si Evaluarea Acestuia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Risc de Tara Si Evaluarea Acestuia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 5

RISCUL DE ŢARĂ ŞI EVALUAREA ACESTUIA

5.1 Concepte referitoare la riscul de ţară

c. nivelul de ţară ce priveşte ı̂n mod curent riscul de transfer.

- politică: război, ocupaţie militară străină, revolte cu substrat ideo-

- socială: război civil, revolte şi dezordini provocate de diferenţe

- economică: diminuarea creşterii produsului intern brut timp ı̂nde-

Nu trebuie neglijate evenimentele care se află parţial sub influenţa

o anumită periodicitate chiar dacă guvernul ia măsuri pentru limitarea

- Riscul economic reprezintă expunerea la pierderi ı̂n tranzacţiile

- lichiditatea netă ca şi acoperirea pe luni a importului;

5.2 Importanţa analizei riscului de ţară

5.3 Variante de riscuri de ţară

care este doar o componentă a acestuia. Riscul de ţară este considerat

5.4 Globalizarea şi riscul de ţară

a firmelor de a căuta atât diversificarea activităţilor ca profil, cât şi ex-

5.5 Factori care influenţează riscul de ţară

Declanşarea unor astfel de acţiuni greu de gestionat de către autorităţi

5.5.2 Factori de risc de natură macroeconomică

• Politica macroeconomică implică măsurile şi reperele pe care le

• Strategia comercială vizează măsurile referitoare la administrarea

O caracteristică esenţială a economiei de piaţă ca sistem real mixt este

Se pot identifica mai multe tipuri de implicare a statului ı̂n economie,

multe ori sunt controlate de guvern. Din punct de vedere ana-

ale fiecărui proiect iar, pe de altă parte, aprecierea conjuncturii

5.5.3 Factori de risc de natură politică

- alegeri libere şi corecte pentru legislativ şi executiv, determi-

- dovada restricţiilor asupra partidelor politice care nu se află

forţa lor politică diferă de la ţară la ţară. Grupurile sociale care se

litică fundamentală şi care presupun alternativa posibilă pentru această

mice, comerciale şi de cooperare puternice. Dacă ı̂n cadrul uneia

5.6 Principalii indicatori folosiţi ı̂n analiza riscului

5.6.1 Indicatorii macroeconomici de rezultate

• PIB-ul pe locuitor indică modul ı̂n care o economie valorifică fac-

∆(F BC)i−1 /∆(P IB)i

deoarece experienţa a dovedit că o creştere a acestui raport precede

Volumul economiilor = investiţii + modificarea stocurilor + exportu-

5.6.2 Indicatori ai balanţei de plăţi

Balanţa de plăţi ilustrează capacitatea unei ţări de a obţine valuta nece-

O creştere lentă a importurilor ı̂nsoţită de o elasticitate redusă a cere-

creştere indică o ı̂mpovărare a economiei. Interpretarea valorii tre-

atorului; totuşi sunt unele ,,puncte fixe” ce sprijină analiza.

Situaţia trebuie analizată şi la nivelul conducerii superioare prin ati-

5.7 Metode pentru evaluarea riscului de ţară

Dintre sursele de date utilizate ı̂n fundamentarea riscului de ţară se

poate exprima şi procentual.

prelucrarea căreia se poate estima probabilitatea ı̂ncetării de plată. De

estimarea riscului pe analiza datelor pe serii lungi de timp, efectuează

• care este probabilitatea de apariţie a unei situaţii nefavorabile; de

• când există cea mai mare probabilitate de apariţie a evenimentului?

• care este probabilitatea de materializare a componentelor riscului

• care este probabilitatea de suspendare a plăţilor? Această proba-

• când există cea mai mare probabilitate de apariţie a reeşalonării,

Pe baza răspunsurilor la cele cinci ı̂ntrebări se pot combina rezultatele

5.8 Metode uzuale şi instituţii de evaluare a riscului

5.8.1 Institutional Investor

evaluări au importanţă ı̂n special pentru pieţele emergente (inclusiv ţările

5.8.2 The World Times Money Matters Institute

publică de două ori pe an indexul triunghiular al avuţiei naţiunilor care

5.8.3 Agenţiile de Rating Moody’s şi Standard&Poor’s

apreciază riscul de ţară suveran pe baza unor indicatori ce urmăresc ac-

general indicatorii ce analizează posibilitatea achitării obligaţiilor finan-

Aa1 Risc scăzut