Sunteți pe pagina 1din 36

CAPITOLUL 6 – CERCETARE PSIHO-PEDAGOGICĂ

EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂRII GEOGRAFIEI PRIN STUDIEREA ORIZONTULUI LOCAL

6.1. OBIECTIVELE ŞI IPOTEZA CERCETĂRII

Obiectivele cercetării:
• formarea conştientă a reprezentărilor şi noţiunilor geografice prin participarea activă şi
afectivă la excursii, vizite şi drumeţii;
• integrarea elevilor în colective de cercetare şi descoperire a naturii;
• dezvoltarea curiozităţii de a observa şi de a cerceta fenomenele geografice şi interacţiunea
dintre ele;
Ipoteza cercetării :
Dacă în studierea geografiei la clasele mici activităţile didactice se desfăşoară cu precădere în
mediul natural, elevul venind nemijlocit în contact cu elementele orizontului local şi cu fenomenele
geografice, atunci este posibilă o reală creştere a eficienţei învăţării, elevii înţelegând mai bine fenomenele
geografice şi interacţiunea dintre ele.
Cunoştinţele şi competenţele dobândite prin contactul nemijlocit al elevilor cu mediul natural vor fi
mult mai temeinice şi vor putea determina creşterea respectului elevilor faţă de natură, faţă de ţinutul natal.

6.2 METODA ŞI SUBIECŢII CERCETĂRII

Metoda de cercetare aleasă de mine pentru verificarea ipotezei de la care am pornit este experimentul
psiho-pedagogic. Prin această metodă se poate produce schimbarea deliberată a condiţiilor, a evenimentelor
sau a proceselor educaţionale, cu scopul de a măsura, observa şi evalua sistematic factorii care le
influenţează.
În asemenea condiţii apare conturat un mod de manifestare care determină subiecţii (elevii) spre un
comportament interactiv adaptat în funcţie de condiţiile de apariţie şi desfăşurare a fenomenului cercetat.
Şcolarii mici, a căror gândire se află în stadiul operaţiilor concrete, înţeleg şi asimilează mai bine
anumite noţiuni prin descoperire inductivă. Astfel, adoptată fiecărui obiect de învăţământ, descoperirea ca
metodă de învăţare conduce către acumularea unui bagaj de cunoştinţe şi de competenţe temeinice.
Această metodă a fost studiată, tratată de către pedagogi reputaţi ca : I. Nicola în „Tratat de
pedagogie şcolară” 2003 , V. Chiş în „Pedagogia contemporană- pedagogia pentru competenţe” 2005, I.
Neacşu în „Metode şi tehnici de învăţare eficientă! 1990.
Experimentul utilizat în prezenta lucrare este un experiment colectiv, de durată medie şi s-a
desfăşurat pe parcursul mai multor activităţi din cadrul opţionalului „Orizontul local – comuna Dumbrăviţa”.
Experimentul a implicat două categorii de variabile:independente şi dependente. Variabila
independentă conduce cercetarea propusă prin organizarea de vizite, drumeţii, excursii, a unor activităţi de
colectare de date şi materiale din natură ( plante, roci, insecte)
Variabilele dependente sunt performanţele şcolare şi comportamentele elevilor în urma consumării
variabilei independente.
a) Caracterizarea lotului experimental

Grupul experimental a fost format din 16 elevi, 10 fete, 6 băieţi din clasa a IV-a (Dumbravita) cu
vârste cuprinse între 10 şi 11 ani.
Tabel 6.1. Situaţia la învăţătură a grupului experimental

Rezultate Numar de Procent


elevi %
Foarte bune 5 31%
Bune 7 44%
Satisfăcătoare 3 19%
Nesatisfăcătoare 1 6%

6%

19% 31%

44%
FB B S NS

Figura 6.1. Situaţia la învăţătură a grupului experimental

Din graficul prezentat se observă că 75% dintre elevi au rezultate bune şi foarte bune la învăţătură.
Materiile preferate de elevii grupului experimental sunt în ordinea următoare : limba română, ma
tematică, geografie şi abilităţi practice.
Tabel 4.2 Condiţiile de studiu ale elevilor din lotul experimental
Nr. Numele şi Sexul Tipul de familie Nr. de Nivelul studiilor părinţiilor
ctr. prenumele M F Organi- Dezor- copii Opt Studii Studii Fără
zata ganizata din clase medii superioare studii
familie
1. A.I X X 2 X
2. A.I.M X X 2 X
3. B.E X X 1 X
4. C.D.M X X 2 X
5. C.E.I X X X 2 X
6. C.R X X 2 X
7. D.G.F. X X 3 X
8. F.E X X 1 X
9. G.I X X 2 X
10. K.A X X 1 X
11. M.N X X 2 X
12. N.I.M X X 2 X
13. O.P X X 3 X X
14. P.R.A X X X 4 X
15. R.M X X 2 X
16. T.R X X 2 X

b)Caracterizarea lotului de control


Grupul de control este compus din elevii clasei a IV-a A ( Vladeni) cu un efectiv de 18 elevi, 10 fete
şi 8 băieţi. Componenţii grupului de control sunt de aceeaşi vârstă ( 10 – 11 ani ) cu cei din grupul
experimental.
Tabel 6.2. Situaţia la învăţătură a grupului de control

Rezultate Numar de Procente


elevi %
Foarte bune 6 33%
Bune 8 44%
Satisfăcătoare 3 17%
Nesatisfăcătoare 1 6%

Figura 6.2. Situaţia la învăţătură a grupului de control


6%

17%
33%

44%
FB B S NS

Din grafic se observă că 77 % din elevii grupului de control au rezultate bune şi foatre bune la
învăţătură. Ordinea disciplinelor preferate de elevii grupului de control este diferită de cea a grupului
experimental : matematică, limba română, geografie, istorie şi educaţie fizică.
În următorul tabel sunt prezentate date despre familia elevilor:
Tabel 4.1 Condiţiile de studiu ale elevilor din lotul de control

Nr. Numele şi Sexul Tipul de familie Nr. de Nivelul de studiu al părinţiilor


Ctr. prenumele M F Organi- Dezor- copii Opt Studii Studii Fără
zate ganizate din clase medii superioare studii
familie
1. A.A.G X X 1 X
2. A.B X X 3 X
3. B.C X X 2 X
4. B.I X X 2 X
5. C.B X X 2 X
6. C.D X X 2 X
7. D.L X X 3 X
8. J.A X X 1 X
9. L.C X X 2 X
10. L.I X X 2 X
11. L.L X X 2 X
12. M.A X X 1 X
13. M.I X X 2 X
14. P.V X X 4 X
15. Ş.G X X 1 X
16. Ş.S X X 2 X X
17. T.A X X 2 X
18. T.I X X 2 X

6.3. APLICAREA EXPERIMENTULUI


6.3.1 TESTAREA INIŢIALĂ
Testarea iniţială se realizează prin aplicarea unui test de evaluare a cunoştinţelor geografice generale
dobândite deja de elevi.
Test iniţial
1.Completeaza punctele cardinale si intercardinale pe schema alaturata:

punct cardinal punct intercardinal


2. Citeste cu atentie si completează enunţurile de mai jos:
Comuna în care locuiesc se numeste...............
Judeţul în care se află comuna mea este.................
Reşedinţa judeţului nostru este municipiul ...................
Apa curgătoare care stăbate comuna noastră se numeşte .................
Cea mai mare apă curgătoare apă din judeţ este.............
3.Scrie în interiorul dreptunghiurilor forma de relief definită :
a) Formă de relief joasă, întinsă, aproape netedă .

b) Formă de relief de înălţime mare, stâncoasă, cu pante abrupte şi vârfuri semeţe.

c) Formă de relief cu înălţimi mai mici ( 200-800 m) cu pante domoale şi culmi rotunjite.

4.Bifaţi cu X răspunsul corect la întrebarea:


a) Unde creşte bradul ? la câmpie
la munte
la deal
b) În ce parte a României se găseste judeţul Braşov ? sud României
în vest României
centru României

c) În ce parte a judeţului se află comuna ta? în nordul judeţului Braşov


în vestul judeţului Braşov
în estul judeţului Braşov
5.Scrie numele a trei localităţi cu care se învecinează comuna ta.
1. __________________
2. __________________
3. ___________________
Tabel 6.3. Evaluarea testului iniţial

Itemi Foarte bine Bine Suficient


1 5 răspunsuri corecte 3 răspunsuri corecte 1 răspuns corect
2 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns corect
3 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns correct
4 6 răspunsuri corecte 4 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte
5 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns correct

Rezultatele aplicării acestui test au fost următoarele :

Tabel 6.4. Rezultatele grupului experimental la testul iniţial

Rezultate Numar de elevi Procente


obţinute
Foarte 5 31%
bine
Bine 7 44%
Suficient 3 19%
Insuficient 1 6%
6%

19% 31%

44%
FB B S NS

Figura 6.3. Rezultatele grupului experimental la testul iniţial


Tabel 6.5. Rezulatele grupului de control la testul iniţial

Rezultate Numar de elevi Procente


obţinute %
Foarte bine 8 44%
Bine 6 33%
Suficient 3 17%
Insuficient 1 6%

6%

17%

44%

33%

FB B S NS

Figura 6.4. Rezulatele grupului de control la testul iniţial

Tabelul 6.6. Rezultate comparative la testul iniţial


Grup Număr Rezultate
elevi FB B S I
Experimental 16 5 7 3 1
Control 18 8 6 3 1

10
7
5
5 3 8 Grup experimental
1 6
3 Grup control
1
0
I S B FB
Grup experimental Grup control

Figura 6.6 Rezultate comparative la testul iniţial

Tabel 6.7. Rezultate comparative în procente la testul iniţial

Rezultate obţinute Grupul experimental Grupul de control


Foarte bine 31% 44%
Bine 44% 33%
Suficient 15% 17%
Insuficient 6% 6%

Se observă faptul că rezultatele bune şi foarte bune sunt aproximativ egale ( 75% grup experimental,
77% grup de control ), iar cele suficiente şi insuficiente sunt iarăşi aproximativ egale ( 21% grup
experimental, 23% grup de control). Per ansamblu diferenţa de două procente între cele două grupuri ne
arată că grupurile sunt relativ omogene. Se observă un procent mai mare de rezultate foarte bune decât bune
la grupul de control şi un procent de rezultate bune mai mare decât foarte bune la grupul experimental.
6.3.2 REALIZAREA CERCETĂRII

Cercetarea s-a realizat pe parcursul mai multor activităţi desfăşurate de grupul experimental în afara
clasei în cadrul orelor de opţional „Orizontul local al comunei Dumbrăviţa”. Câteva din aceste activităţi au
fost:
• Drumeţie la izvoarele Pârâului Cărbunarea cu tema : „Ape curgătoare”
• Excursie la Complexul Piscicol Dumbrăviţa Arie de Protecţie Specială Avifaunistică, cu
tema : „Ape stătătoare,vegetaţie şi animale”
• Excursie la Codlea, Cetatea Neagră, Vârful Măgura Codlei , cu tema „Ţara Bârsei văzută de
sus” ( relief, ape, vegetaţie,animale, localităţi)
• Activităţi de ecologizare a zonelor din apropierea apelor, cu tema „Pentru sănătate şi o viaţă
mai curată”
Grupul de control şi-a desfăşurat activitatea normal la clasă respectând toate normele metodice de
predare-învăţare-evaluare.
La grupul experimental s-a introdus ca variabilă cursul opţional cu accent pe efectuarea de excursii,
drumeţii, vizite şi valorificarea ulterioară a acestora.
Pentru colectarea datelor am folosit observaţia însoţită de analiză conversaţia, experimentul
pedagogic de constatare şi alte tehnici care m-au ajutat în stabilirea unui rezultat al cercetării efectuate.
În prima etapă am organizat drumeţii pentru cunoaşterea generală a satului şi a împrejurimilor lui,
drumeţii valorificate apoi în alcătuirea planului satului şi a împrejurimilor lui de către elevi cu respectarea
orientării lui după punctele cardinale.
Drumeţia la izvoarele Pârâului Cărbunarea fiind o acţiune mai complexă a necesitat o minuţioasă
pregătire. Trezirea interesului copiilor pentru drumeţie s-a realizat gradat în cadrul mai multor discuţii cu
elevii. Pregătirea s-a făcut aparent în colectiv dar după un proiect bin e stabilit.

5 3. Drumeţie -,,Învăţăm să drumeţim”

Motto: ,,Drumeţia te invaţă mai mult decât zece biblioteci la un loc.”


Nicolae Iorga

REZUMAT: Întâlnirea cu munţii poate să fie un miracol, o descoperire uluitoare,


un univers nebănuit.Însă muntele îşi are legile lui, reguli de fier ale drumeţiei montale,
ce trebuie învăţate.Cel ce nu ţine cont de ele poate devenii o victimă, nu a muntelui,
ci a propriei sale ignoranţe sau nepăsări. Pentru reuşita nei drumeţii montane trebuie
să ai cunoştinţe minime de orientare, trebuie să şti cum să te alimentezi şi cum să
mergi.
Drumeţia propusă elevilor s-a dovedit a fi un prim pas în cultivarea dragostei
pentru munţi.Astfel, în faza pregătitoaree a drumeţiei elevii au cooptaţi în alegerea
traseului şi în pregătirea unor materiale necesare instruirii.Drumeţia s-a dovedit a fi,
un adevărat prilej de bucurie, prin jocurile desfăşurate, prin priveliştile admirate şi prin
exerciţiile de orientare intreprinse.Întâlnirea, de la final, cu oamenii muntelui a
contribuit la conştientizarea şi responsabilizarea elevilor în ceea ce priveşte drumeţia
montană.Drumeţia înseamnă cunoaştere, mişcare, sănătate, confruntatr cu natura şi
cu tine însuţi.
TEMA: Învăţăm să drumeţim
SCOPUL VIZITEI: formarea abilităţilor elevilor pentru turism şi drumeţie,
dezvoltarea interesului pentru aceste activităţi, obişnuirea elevilor cu mersul pe jos,
exersarea deprinderilor de orientare pe teren.
MOTIVAŢIE: Munca de formare a interesului elevilor pentru drumeţie este o
activitate complexă.Se ştie că interesul reprezintă una din condiţiile care asigură
reuşita unei drumeţii în toate etapele desfăşurării ei.Formarea gustului şi a interesului
pentru drumeţie şi pentru turism se realizează numai prin participarea elevilor la
excursii şi drumeţii cât mai bine organizate, în toate etapele lor.
PARTICIPANŢI: elevii Şcolii Generale Dumbrăviţa şi invatatorul
LOCAŢIE: Magura Codlei
TRASEUL: Dumbrăviţa - Codlea centru - ,,Maial” - ,,Poiana lui Sulică” – Cetatea
Neagră - ,,Şaua Călăreţului” – vârful Măgura Codlei - ,, Piatra Albă” - ,,Maial” – Codlea
centru – Dumbrăviţa ( puncte de staţionare şi recreere : ,, Poiana lui Sulică” , ,, vârful
Măgura Codlei’, ,,Maial”.
RESURSE MATERIALE: carneţele, pixuri, hărţi ale regiunii, busolă, aparate de
fotografiat.
RESURSE PROCEDURALE: povestirea, prelegerea, conversaţia, exerciţiul,
demonstraţia

1. PREGĂTIREA DRUMEŢIEI

1.Invataorul informează elevii, părinţii în legătură cu intenţiile sale, stabileşte


obiectivele şi modul de desfăşurare.
2Stabilirea obiectivelor :
Obiective de referinţă:
- să utilizeze modalităţi şi instrumente de orientare în spaţiu
- să relaţioneze punctele cardinale din realitate cu cele dintr-un suport cartografic
simplu
- să definească sensul termenilor de bază
- să dovedească interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător
Obiective operaţionale:
Înainte de drumeţie elevii vor fi capabili să stabilească împreună cu profesorul
un traseu pe bază documentării, să stabilească locurile de popas şi de recreere, să
marcheze traseu pe hartă.
Pe parcursul drumeţiei elevii vor fi capabili:
- să stabilească punctele cardinale fără hartă şi busolă
- să identifice în teren elemente de pe hartă
- să deprindă mersul pe suprafeţe înclinate
- să identifice marcajele
- să dovedească interes pentru drumeţie
- să cunoască metoda de orientare cu ceasul
- să identifice punctele cardinale cu ajutorul soarelui.
3.Împreună cu elevii profesorul fixează traseul.Sunt consultate hărţi, ghiduri,
fotografii.În alegerea traseului s-a ţinut cont de tema drumeţiei, de vârsta drumeţilor,
de pregătirea lor fizică (posibilităţile celui mai puţin rezistent ), de anotimp, de timpul
disponibil.Traseu ales are un grad de dificultate mediu spre dificil, prezintă elemente
de atractivitate care ajută în atingerea scopului: frumuseţea Cetăţii Negre, apropierea
de Măgura Codlei.
4.S-au stabilit locurile de popas şi de desfăşurare a activităţilor de recreere
5.Marcarea traseului pe hartă.
6.Elevii s-au împărţit în trei grupe a câte şase elevi, fiecare dintre ele fiind
însărcinate să eleboreze un material, astfel : grupa numărul 1-,,Semnele de şi
orientare pe munte”, grupa numărul 2 -,,Deplasare pe munte-vara”, grupa numărul
3-,,Orientarea fără hartă şi busolă”.
7.Profesorul pune la dispoziţia elevilor material bibliografic pentru documentare.
8.Profesorul coordonează activitatea de eleborare a materialelor şi le corectează.
9.Materialele sunt multiplicate şi împărţite elevilor cu două zile înainte de
desfăşurarea drumeţiei pentru a fi studiate.
10.Pentru asigurarea bunei dispoziţii, fiecare echipă este rugată să se gândească
la un element surpriză, eventual joc care se va desfăşura în punctele de popas.
11.Profesorul dă elevilor ultimele îndrumări referitoare la tehnica observării,
lucrul cu harta, orientarea în teren, ocrotirea naturii, tehnica fotografierii,
echipamentul necesar, conduita elevilor.

2. DESFĂŞURAREA DRUMEŢIEI

Data: 1 octombrie 2010


Punct de plecare: ora 800 din faţa Şcolii Generale Dumbrăviţa.
Etapa I:
Dumbrăviţa – Codlea centru –,, Poiana lui Sulică”
Marcaj : triunghi roşu, triunghi albastru, bandă verticală albastră
Mijloc de transport : cu microbuz de 20 de locuri de la Dumbrăviţa până în Codlea şi retur
Timp de parcurs : 2 ore
Ne-am deplasat cu microbuzul până în centrul oraşului Codlea iar de aici pe jos.Traseul se formează
din centrul oraşului, vizavi de biserica fortificată, unde se află o parcare amenajată pe dreapta drumului şi un
indicator cu harta masivului pe stânga ( în direcţia de mers spre Sibiu ).De aici se poate identifica vârful, pe
el fiind arborat un tricolor de mari dimensiuni.Traseul porneşte pe o stradă perpendiculară pe drumul
naţional- Strada Măgurii -, distingânde deja primele marcaje.Vom urma o bună bucată de drum(circa o oră
şi jumătate ), marcajele triunghi roşu şi albastru.Ca orientare generală, traseul se apropie de baza Măgurii
după care ocoleşte masivul prin stânga şi urcă apoi pe linia crestei.
După ce ieşim din oraş direcţia de mers se modifică spre stânga, printr-o pădure de pin vizibilă de
jos, apoi spre dreapta, pe curba de nive, se apropie de masiv.Drumul este bine conturat şi nu există pericolul
de a ne rătăci.După circa o oră din oraş ajungem la baza muntelui.Am putea urca direct spre vârf pe
serpentine dar mergem la stânga către ruinele Cetăţii Negre, urând apoi să atacăm linia crestei până sus.În
scurt timp traseul triunghi roşu se desparte ( o ia în sus spre vârf ), noi urmând în continuare truinghiul
albastru.
În circa o jumătate de oră ajungem într-o poiană – Poiana lui Sulică, 922 metrii altitudine.
PRIMUL POPAS: ( 30 minute )
Elevii din grupă au propus desfăşurarea unui joc matemati denumit,, Obiectul ales”.
Elevii care au propus jocul au aşezat pe iarbă trei obiecte: un pix, o hartă şi o busolă ( în alegerea
obiectelor s-a avut grijă ca numărul de litere al denumirii obiectului să fie diferit şi să nu depăşească nouă
litere).Au rugat pe cineva să aleagă în secret ( în gând unul din obiecte ).I s-a cerut apoi să înmulţească
numărul literelor obiectului cu cinci.Să adauge la rezultat cifra trei pentru că sunt trei obiecte în joc, să
dubleze numărul obţinut şi să ţină minte rezultatul.Un alt elev a fost rugat să aleagă tot în secret un număr
cuprins între unu şi nouă, pe care să-l comunice primului jucător, iar acesta să-l adune la totalul obţinut
înainte.În final să comunice rezultatul.
Răspuns: Pentru aflarea numerelor s-a scăzut din numărul comunicat cifra şase şi a rezultat un număr
compus din două cifre în care prima cifră reprezintă numărul literelor obiectului ales iar a doua este numărul
ales, de ultima persoană.Astfel; dacă primul elev şi-a ales busola ( 6X5=30+3=33X2=66), iar cel de-al doilea
numărul 7, numărul comunicat este 73.Dacă din 73 scădem şase tezultă 67.În care şase este numărul literelor
de la obiectul ales de primul jucător iar 7 numărul ales de cel de-al doilea elev.
Etapa II:
,, Poiana lui Sulică” – Cetatea Neagră
Marcaj : triunghi roşu, triunghi albastru, bandă verticală albastru
Timp de parcurs: 30 de minute
Continuăm traversând poiana şi prindem din nou poteca, mai puţin clară, care merge aproape de linia
crestei.După 30 de minute de mers lejer, din poiană ajungem la ruinele Cetăţii Negre, situată în pădure ,
exact pe culme.
,, Istoric. Cele mai vechi urme de locuire descoperite pe teritoriul municipiului Codlea datează din
Epoca bronzului (2000-1500 î.Hr.), aparţinând culturii materiale Schneckenberg, descoperite în anii 1929
şi 1940. Cavalerii teutoni, colonizaţi în Ţara Bârsei dupa 7 mai 1211 au construit o cetate în perioada
1211-1225 pe versantul nordic la Măgurii Codlei, numită Cetatea Neagră (Schwarzburg) cu scopul de a
apăra graniţa de Sud Est a Transilvaniei. Cetatea, care apare menţionată documentar pentru prima oară în
1265 cu numele Castro Feketewholum, a fost pradată şi incendiată adeseori de turci şi de tătari, respectiv
în anii 1234, 1252, 1335, 1345). Dupa retragerea cavalerilor teutoni, cetatea a intrat sub autoritatea
regelui ungur. În 1267, prinţul moştenitor ungur, Ştefan, s-a refugiat în această cetate. În 1307, contele
Salomon de a ocupat cetatea pe care a cedat-o rudelor sale, Johannes şi Jakobus. În 1345, cetatea a fost
distrusă de invazia tătarilor şi nu a mai fost refacută ulterior. Aşezarea propriu-zisă Codlea a fost
întemeiată de coloniştii germani în perioada în care activa ordinul Cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei.
Localitatea apare atestată documentar pentru prima oară la 19 noiembrie 1377 cu numele Cidinis, iar după
un deceniu este consemnată cu toponimul Zerden. La începutul secolului XV, respectiv în anul 1414,
aşezarea figura în unele documente ca oppidum (târg) cu denumirea de Cydinum, pentru ca în 1536 să fie
consemnată cu numele Czaydin, în 1699 cu acela de Kotla, în 1808 Kottles, iar în 1854 cu denumirile, în
paralel, Zeiden şi Cotlea. În Evul Mediu, Codlea a fost sediul unuia dintre cele 5 scaune de judecată din
Ţara Bârsei. În anii 1421, 1431 şi 1530, aşezarea Codlea a fost prădată şi pustiită de turci. În prima
jumătate a secolului XVI, în timpul preotului Lucas Weygander (1530-1554) s-a introdus, la Codlea,
serviciul religios evanghelic, întraga comunitate trecând de la catolicism la evanghelism. În 1628, Codlea a
fost mistuită de un incendiu, iar la 3 noiembrie 1685 şi 16 iunie 1701 Codlea a mai trecut prin necazul unor
incendii devastatoare. La 16 ianuarie 1704 Codlea a fost pradată şi incendiată de curuti (luptatori
antihabsburgici). În 1778, din ordinul împărătesei Maria Tereza s-a efectuat prima numărătoare a caselor
din Codlea, iar în timpul împăratului Iosif II (1780-1790) au fost colonizaţi la Codlea ţigani care practicau
meşteşugul fierăritului. În 1540 a fost înfiinţată prima şcoală săsească, în 1800 prima şcoală în limba
română, iar în 1870 prima farmacie. În 1838 a luat fiinţă prima fanfară germană din Ţara Bârsei
(desfiinţată în 1846 şi reînfiinţată în 1890), iar în 1926, compozitorul Gheorghe Lupu a inaugurat prima
fanfară română. Comuna Codlea a fost trecuta în categoria oraşelor la 8 septembrie 1950, iar la 18
octombrie 2000 oraşul Codlea a fost declarat municipiu.
Monumente: ruinele Cetăţii Negre de la poalele Măgurii Codlei ale carei temelii (100 m lungime şi
12-55 m lăţime) au fost descoperite în anii 1921-1923 şi 1964-1966;este o construcţie simplă de piatră,
având doar elementele necesare din punct de vedere strategic şi servind doar scopurilor militare. biserica
evanghelică având dublu hram – “Sfântul Gheorghe şi Sfântul Mihail”, a fost construită în a doua jumătate
a secolului XIII în stil romanic, dar a suferit transformări gotice la sfârşitul secolului XV şi începutul
secolului XVI.

AL DOILEA POPAS: (1 oră )


Acest popas a fost destinat servirii mesei.Elevii din
grupa a II-a au propus desfăşurarea jocului,,Capra
lungă”.
Deşi a fost un joc pe care îl cunoşteau toţi elevii s-a
considerat că idea a fost bună.Capra este un joc de
sărituri cu mai multe variante.S-a ales varianta cea
mai simplă.Elevii s-au aşezat în ordine descrescătoare
a înălţimii, apoi s-au rărit lăsând între ei spaţii de 4-6
metrii.Fiecare, cu excepţia celui mai mic s-a aşezat
capră prin ghemuire cu mâinile
Figura 5.4.Cetatea Neagră-ruine

prinse de glezne şi cu capul la cutie, adică ferit, lăsat


mult mai în jos ca să nu fie atins de săritori.Ultimul
jucător ( cel mai mic ) a început să sară toate caprele
la rand, iar după ultima săritură izbutită s-a aşezat şi
el In continuarea şirului de coechipieri.Dacă, însă, pe parcurs greşeşte şi nu
poate trece capra, i-a luat locul celui care nu l-a putut sări, iar cursa este continuată de acesta care are dreptul
şi la propriul rand de sărituri.
Etapa III:
Cetatea Neagră –vârful Măgura Codlei ( 1292 m )
Marcaj : punctul roşu
Timp de parcurs: 1 oră şi 45 de minute
De la Cetatea Neagră am urmat punctul roşu ţinând, cu mici excepţii, linia crestei.peisajul ne
încântă.Urcăm printre stânci şi admirăm hornuri abrupte şi pereţi de calcar.În partea finală, spre vârf urcuşul
este susţinut; neo prim şi admirăm priveliştea care se deschide până în Munţii Făgăraş.
După o oră şi jumătate de la cetate suntem într-o poiană în care găsim un indicator, cu 1294 metrii.În
realitate vârful este puţin mai departe, la 5 - 10 minute de mers.Acolo găsim şi tricolorul pe care l- am văzut
de jos, din oraş.Locul marcat în poiană este cu circa 10 metrii mai jos decât vârful propriu-zis.Vârful însă
este total împădurit, de aceea este de preferat ca popasul să se facă în poiană.
AL TREILEA POPAS: ( 20 de minute)
Elevii propun un joc de perspicacitate pentru acest popas.
Un avoin este gata de la Bucureşti spre Baia Mare.Cei trei membrii ai echipajului şi 24 de pasageri
sunt instalaţi comod în fotoliile lor, în care vor rămâne până la sfârşitul voiajului.În cabina ei, stewardesa
pregăteşte cafeaua şi este gata să răspundă chemărilor călătorilor şi colegilor de zbor.După două ore de zbor,
fără escală avionul aterizează la Baia Mare.Răspundeţi care din cele 28 de personae aflate la bordul
aparatului a parcurs cel mai mare număr de kilometrii în acest voiaj.
Răspuns: Stewardesa care adaugă la parcursul avionului deplasările sale în interiorul aparatului.
Vreţi să ajungeţi la Bacău şi călătoriţi cu maşina pe un drum care, la un moment dat se desparte în
două direcţii.În dreptul fiecăreia se găseşte câte un om.Aţi aflat că unul din ei spune întotdeauna numai
adevărul, în timp ce celălalt răspunde numai cu o minciună la orice întrebare.Nu ştiţi însă care dintr cei doi
este mincinosul şi care răspunde correct.În această situaţie, ce întrebare trebuie să adresaţi, indiferent căruia
dintre cei doi oameni, pentru ca din răspunsul lui să aveţi certitudinea că informaţia primită vă va pune sigur
pe drumul cel bun.
Răspuns: Întrebarea care trebuie adresată este:,, Ce mi-ar răspunde vecinul dumitale dacă l-aş întreba
daca drumul pe care te aflii duce la Bacău?” Apoi trebuie să faceţi exact contrasriul celor spuse în răspunsul
pe care îl veţi primi.
ETAPA IV:
Vârful Măgura Codlei ( 1292 m ) –,, Piatra Albă” - ,,Maial” – Codlea centru - Dumbrăviţa
Marcaj : punctul roşu
Timp de parcurs: 2 ore şi 45 de minute
De pe vârful Măgurii, schimbăm traseu şi ne întoarcem pe la ,,Piatra Albă” , o zonă stâncoasă cu un
punct deosebit de belvedere, Maial o poiană pe care se desfăşoară diverse manifestări folclorice şi ne
întoarcem în centrul oraşului de unde am plecat în ascensiunea noastră.Aici ne aşteaptă microbuzul care ne
duce în Dumbrăviţa, punctul nostru de plecare.

3. VALORIFICAREA DRUMEŢIEI

S-a realizat prin organizarea unei mese rotunde avândul ca invitaţi pe


preşedintele Clubului Turistic ,,Carpaţi Braşov” şi un reprezentant al Asociaţiei
Salvamont Braşov.
Etapele organizării intâlnirii au fost:
1.Profesorul a luat legătura cu invitaţul .S-a transmis planul discuţiilor şi s-a
hotărât data, locul şi ora întâlnirii
2.Primirea invitaţilor la Şcola Generală Dumbrăviţa
3.Desfăşurarea întâlnirii:
- s-a citit o descriere a drumeţiei
- elevii au prezentat materialele întocmite de ei
- s-au purtat discuţii pe această temă
- materialele au fost completate cu sugestii ale invitaţilor
- invitaţii au povestit întâmplări din experienţa lor de montaniarzi
- elevii au pus întrebări şi au sugerat situaţii problemă cum ar fi: ,,Cum se
realizează orientarea pe timp de ceată?, ,,Care sunt condiţiile deplasării pe munte
iarna?”, ,,Cine realizează marcajele turistice?”, ,, De ce nu este bine să bei apă pe
munte?”.
4.Încheierea întâlnirii.S-a stabilit realizarea unui dosar cu materiale elaborate de
elevi, având ca temă,,Drumeţia pe munte”.Elevii au propus întocmirea în viitorul
apropiat a următoarelor materiale: ,,Aprecierea distanţelor pe munte”, ,,echipamentul
excursiei de iarnă”, ,,Prevederea timpului”, ,,Pericole în excursii”, ,,,Excursia cu
cortul”.
S-a hotărât continuarea întâlnirilor.S-a propus întocmirea unui album al şcolii cu
fotografii realizate de elevii în timpul drumeţiilor.
Concluzii: S-a relizat un dialog fructuos de ambele părţi.Elevii au rămas uimiţi de
experienţa de viaţă a invitaţilor, iar invitaţii de interesul manifestat de elevi faţă de
excursii.

Observaţii asupra activităţii elevilor în timpul drumeţiei:

În toape punctele de observaţie au fost urmărite cât mai multe metode de aflare
a punctelor cardinale făra hartă şi busolă.Orientarea s-a realizat pe baza următoarelor
metode:
- muşchii şi lichenii arborilor sau a stâncilor pietroase au poziţia orientată spre
nord
- arborii izolaţi au coroana mai bogată spre sud
- arborii au coaja mai aspră în partea dinspre nord
- în poienile pădurilor iarba este mai deasă spre nord decât spre sud
- inelele anuale ale copacilor apar în secţiune mai groase spre sud (acest semn
nu poate fi întotdeauna sigur, deoarece asupra creşterii anuale a arborilor o
mare influenţă o are direcţia şi intensitatea vântului)
- muşuroaiele de furnici sunt întotdeauna situate la sud de arbori
- coniferele elimină mai multă răşină pe partea dinspre sud a arborelui
- în partea de sud a arborilor sau a cioturilor singuratice iarba creşte spre
primăvară mai înaltă, iar la sfârşitul verii se îngălbeneşte mai repede
- pământul de sub pietre este mai umed spre nord
Elevii au realizat exerciţii de orientare cu ajutorul hărţii în toape punctele de
observaţie.
În punctul ,,Şaua Călăreţului“ s-a stabilit direcţia de mers utilizându-se
orientarea în teren după hartă, realizându-se corespondenţa între punctul în care ne-
am situat şi punctul de pe hartă.Harta a fost poziţionată paralelă cu drumul dorit,
stabilindu-se astfel că direcţia de mers este spre nord.În acelaşi punct dezvoltarea
muşchilor copacilor nu ne-a indicat direcţia nordului reală.Profesorul a dat îndrumări
elevilor în ceea ce priveşte aflarea cauzei.Concluzia a fost: existenţa unei umezeli
mari la nivelul solului şi umbrirea îndelungată a locului.
În punctul ,,Piatra Albă“ unde erau multe stânci izolate, s-a urmărit dezvoltarea
muşchilor lângă aceste stânci, ştiindu-se faptul că acestea au muşchii dezvoltaţi pe
partea dinspre nord, ca urmare a umezelii mai mari.La toate stâncile investigate
indicarea nordului a fost corectă.În acest punct s-a utilizat metoda de aflare a
punctelor cardinale cu ajutorul poziţiei soarelui.Se ştie că la latitudinea ţării noastre, în
tot timpul anului, la orele doisprezece, soarele ne indică direcţia sud ( la amiază,
soarele trece pe la meridianul locului în care ne aflăm ). Cu ajutorul soarelui se pot
afla punctele cardinale şi în alte momente ale zilei.Elevii au utilizat în acest sens
tebelul alăturat:
Tabelul 5.1.Punctele cardinale în funcţie de poziţia soarelui
Anotimpul şi ora observaţiei Locul unde se
Vara Primăvara, Iarna află soarele
toamna
6 7 8 Est
9 9.30 10 Sud-est
12 12 12 Sud
15 14.30 14 Sud-vest
18 17 16 Vest
În punctul ,, Poiana lui Sulică“ elevii au încercat localizarea principalului vârf al
Perşanilor, Măgura Codlei cu ajutorul hărţii.
În punctul ,,Cetatea Neagră” – 995 metrii, elevii au poziţionat situarea lui în
traseu, au exersat aflarea punctelor cardinale cu ajutorul ceasului ( orientarea cu
ceasul este o metodă care nu dă rezultate exacte la latitudinea ţării noastre, numai la
cele două echinocţiuri ).Elevii au aşezat ceasul orizontal în palmă cu limba mică
( indicatoare de oră ) îndreptată spre soare.Linia ce împarte în două părţi egale
unghiul format de linia orară cu linia orei doisprezece indică direcţia sud.În punctul în
care s-a realizat măsurătoarea, bisectoarea unghiului s-a închis după ora 12.Elevii au
exersat aflarea punctelor cardinale în funcţie de poziţia soarelui şi au vrtificat
orientările stabilite anterior cu ajutorul altor metode.
Prin utilizarea acestor metode, în nici un punct de observaţie nu s-a putut stabili
direcţia corectă urmărindu-se dezvoltarea coroanei arborilor izolaţi.Profesorul a dat
îndrumări elevilor în ceea ce priveşte aflarea cauzelor acestui lucru.Concluzia a fost
următoarea : existenţa în zonă a unui vânt puternic pe direcţia NE-SV.
Copiii şi-au manifestat liber satisfacţia şi bucuria acestei drumeţii.Elevii au
exersat cu conştiinciozitate elementele învăţate ( mersul la coborâre, la urcare ).

Obsrevaţii asupra rezultatelor elevilor în timpul drumeţiei

Excursia s-a dovedit un bun prilej de asimilare şi consolidare a unor cunoştinţe


geografice, de exersare a unor deprinderi, de fortificare a organismului prin
îmbunătăţirea condiţiei fizice.Excursia a fost foaret utilă în dezvolatrea simţului de
orientare şi aprofundare a cunoştinţelor legate de orientare.Consider că excursia şi-a
atins scopul, observând manifestările de bucurie şi satisfacţie ale copiilor, ajungând
atât de aproape de vârful Perşanilor, Măgura Codlei 1292 m.S-a observat la copii
conştientizarea importanţei materialelor prezentate pentru buna desfăşurare a unei
excursii sau a unei drumeţii.Efortul dătător de sănătate pe care l-au depus a
reprezentat pentru ei o mare satisfacţie.

ANEXĂ

Semnele turistice de orientare

Semnele indicatoare turistice au un rol important în practicarea turismului şi asigurarea securităţii


celor care circulă pe potecile din munţi.Mergând în excursii fără a cunoaşte descifrarea semnelor şi
indicatoarelor, neţinând cont de ce arată ele, riscăm să ne rătăcim şi să ne expunem accidentelor.
Aceste insemne turistice marchează itinerare care prezintă interes din punct de vedere turistic,
ocolind versantele sau crestele expuse la viscole şi curenţi puternici, de asemenea zonele de declanşare a
avalanşelor.
Marcajul evită şi locurile care implică construirea unor podeţe, sau traversarea unor grohotişuri
sau mlaştini.În funcţie de felul cum sunt trasate pe teren potecile turistice, se pot deosebi mai multe sisteme
de marcaje.
Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt : timpul de mers, sezonalitatea, gradul de
dificultate şi nivelul de echipare.
Timpul de mers este inscris pe indicator exprimat în ore şi fracţiune de ore şi este calculate în
funcţie de emenajarea potecii, urcuş sau coborâre, diferenţa de nivel, considerându-se că pe teren plar şi
pep ante mici se parcurg aproape 4km/oră.La 1 oră de mers se adaugă 10 minute necesare
odihnei.Sezonalitatea este criteriu pe baza căruia traseele se împart în : trasee de primăvară şi toamnă,
trasee de vară şi trasee de iarnă.
Gradul de dificultate imparte traseele turistice în :
- trasee cu grad mic de dificultate ( durată 3 - 6 ore, diferenţă de nivel 300-700 de metrii, efort
moderat )
- trasee cu grad mediu de dificultate ( durată 4- 8 ore, diferenţă de nivel 500-1000 de metrii, efort
fizic susţinut )
- trasee cu grad mare de dificultate ( durată 5 - 9 ore, diferenţă de nivel 800-1500 de metrii, efort
fizic continuu şi intens )
După nielul de echipare solicitat drueţilor traseele turistie se impart în trasee care nu necesită
echipament special, cele care se desfăşoară pe poteci amenajate, trasee care necesită echipament de
complecxitate medie ce se desfăşoară pe poteci cu porţiuni accidentate, grohotişuri, pante alunacoase, şi
trasee care necesită echipament complex pe pante abrupte care necesită uneori ajutorul mâinilor pentru
escensiune.
Pentru marcarea traseelor turistice montane se utilizează următoarele semene:
bandă verticală - pe fond alb - pentru marcarea traseelor principale, numite şi magistrale, care sunt,
de regulă, trasee pe creastă;

crucea cu braţe egale -pe fond alb - pentru marcarea traseelor de legătură;

triunghiul echilateral şi punctul într-un cerc – pe fond alb - pentru marcarea traseelor secundare;

punctal cu cercuri duble de culoare albă şi roşie pentru traseele dus – întors.

Culorile pentru semnele de marcaj sunt roşu, galben şi albastru, obligatoriu pe fond alb.
Semnele de marcaj se aplică în ambele sensuri de circulaţie, la distanţe astfel appreciate încât să fie
uşor vizibile de la un semn la altul perpendiculare pe direcţii de mers şi la înălţimea de 1,5 – 2 metrii fată
de sol.
În golurile alpine şi în poieni semnele de marcaj sunt pe stâlpi confecţionaţi din ţevi metalice care
au la partea superioară o paletă pentru semnele de marcaj.
Pentru protecţia arborilor semnele de marcaj se vor aplica direct pe copaci prin vopsire, fiind
interzisă fixarea în cuie a altor indicatoare în zonele stâncoase semnele de marcaj se aplică pe lespezi plate
din piatră.În zonele în care traseul turistic este bine plasat nu se întâlnesc multe semen dar sunt marcate în
mod deosebit intrările în pădure din drumuri, poieni, goluri alpine, văi.Pe un traseu comun sunt aplicate
toate semnele, în grup, unul sub altul şi nu alternativ.În punctele de inflexiune a direcţiei de mers sunt
aplicate săgeţi bicolore care indică unghiul bidirecţional.

Deplasarea pe munte

Nici un turist nu trebuie să subaprecieze dificultăţile pe care le prezintă munţii noştrii.Aceştia


trebuie trataţi şi cuceriţi cu seriozitate pentru a nu deveni victimele lor.Odată plecaţi la drum folosiţi cu
încredere semnele turistice fiindcă ele vă ajută să ajungeţi la obiectivul vizat.Ascultaţi de sfaturile
cabanierilor şi nu vă aventuraţi pe orice vreme pe traseele de creastă.Precizăm că nu este voie să
confundăm marcajele turistice cu cele fără fond, formate numai printr-o linie roşie verticală fiindcă acestea
aparţin topometriştilor şi de obicei duc pe muchile dintre văile muntoase.nu tăiaţi serpentinele de pe
potecile turistice prin coborâre directa, fiindcă surparea marginilor formează pet imp de ploaie şuroaie de
apă care distrug complet potecile, dând ocazie pietrelor să se rostogolească şi să provoace accidente.
În legătură cu mersul pe traseele turistice, ne permitem să recomandăm unele măsuri de luat înainte
de plecare, în timpul mersului şi după terminarea excursiei.
Pornim de la condiţiile de bază şi anume că suntem bine echipaţi, avem hrana necesară şi
corespunzătoare efortului şi traseului pe care l-am ales.Pentru un traseu mai lung de 4-6 ore este bines ă nu
fim singuri, iar unul din noi să fie turist experimentat care a mai parcurs această rută.Mersul pe munte
trebuie să fie cât mai economic posibil, fapt care se realizează prin evitarea eforturilor inutile şi utilizarea
raţională a terenului şi anume : la pornire se va merge într-un tempo mai lent, ajungând treptat la viteza
normală de mers; în drumeţie e bine ca pe teren neted să se înainteze în medie aproximativ 4 km într-o oră,
pe drumuri accidentate sau în condiţii meteorologice dificile viteza să descrească ea ajungând la 3,5-2
km/oră.
Pe munte calculul are altă bază: diferenţa de nivel : un drumeţ adult urcă într-o oră In medie 300
metrii şi coboară 500 metrii ca diferenţă de nivel.Pe traseu tot timpul ochii cercetează terenul, căutând
locurile unde vom păşi, ţinând cont că în urcare se calcă pe toată talpa, în mers genunchii vor fi uşor
Indoiţi, în plan transversal distanţa dintre doi paşi să fie la lăţimea bazinului, iar la coborâre se calcă de
asemenea pe toată talpa, dar cu genunchii mult mai împinşii în faţă şi bustul aplecat.
Pe pantele cu iarbă, puţin înclinate, urcarea se face în serpentine, călcând pe aceste înclinaţii cu
toată talpa.În urcarea directă, vârfurile bocancilor vor fi uşor depărtate, iar sprijinul se realizează pe
merginea interioară a tălpii, folosind toate denivelările terenului.
În traversări, se calcă pe toată talpa, cu vârfurile bocancilor orientate spre vale, şi nu se calcă
niciodată pe marginea laterală a tălpii bocancului.
Pe grohotiş urcarea se face pe bolovanii mari iar coborârea pe grohotişuri mărunte.
În terenul accidentat, foarte înclinat, se vor utiliza şi mâinile pentru păstrarea echilibrului, prizele
de mână se apasă perpendicular pe suprafaţa de sprijin.
Ordinea de mers va fi în coloană câte unul, la intervale egale, nu prea aproape unul de altul, pentru
a nu incomoda sau a fi incomodat în mers.Atât la urcare cât şi la coborâre se va avea grijă a nu periclita
grupul dislocări de pietre, desprinderi de glii, răstogolirea arborilor căzuţi.
Când dificultăţile cresc, mai înainte de toate, trebuie să se păstreze buna dispoziţie, iar dacă este
cazul mai bines să ne întoarcem decât să ne rătăcim.Adeseori accidentele survin după depăşirea unor
dificultăţi datorită faptului că răsuflăm uşuraţi şi atenţia începe să scadă.
La altitudine, orice alunecare ne poate costa viaţa de aceea în timpul deplasării pe munte, centrul de
greutate trebiue să descrie, pe cât posibil, o linie dreaptă.
La trecerea peste pietre şi mici denivelări este preferat să se ocolească sau să se depăşească peste
obstacole.Dacă aceasta nu este posibil, se va călca inegal cu piciorul îndoit.

10 ,,poveţe” ale muntelui

Nu plecaţi niciodată singur, fără antrenament specific, fără experienţă pe munte.Luaţi-vă un ghid
sau un partener experimentat.Indicaţi cabanierului traseu ce îl veţi parcurge.
Fiţi bine echipat şi nu uitaţi coarda, pioletul şi –iarna – colţarii.
Pe zăpadă îngheţată acoperită cu zăpadă proaspătă, folosirea corzii este obligatorie.În toate
cazurile în care sunt posibile pericole este bines să vă serviţi de coardă-mai bine mai mult decât mai puţin.
Cunoaşterea aprofundată a muntelui şi abilitatea tehnică nu pot fi apropiate decât printr-o practică
îndelungată.
Timpul nefavorabil este întotdeauna periculos.Nu ezitaţi să abandonaţi un traseu în momentul în
care condiţiile meteo devin nefavorabile.
Muntele este deosebit de periculos în zilele imediat următoare ninsorilor abundente.
Atenţie la neatenţie!Spre sfârşitul unei zile lungi de escaladă, slăbirea atenţiei face să scadă
siguranţa mişcărilor.
Alimentaţi-vă des şi puţin de fiecare dată.Nu mergeţi niciodată până la epuizarea completă a
forţelor.
Noţiunea de dificultate nu trebuie niciodată confundată cu cea de pericol.
A pleca la drum devreme, a te întoarce la cabană devreme, a şti să renunţi la timp- când nu mai
poţi- este egal cu SIGURANŢA ÎN MUNTE.
5.2. Vizită -,, Obiective turistice în comuna Dumbrăviţa”

Această vizită face parte dintr-o activitate comună a celor două şcoli generale,
concepută ca un schimb de experienţă în vederea implicării elevilor în cunoaşterea
obiectivelor turistice locale şi dezvolatere turismului rural.Activitatea se desfăşoară în
două etape:
1.- vizitarea comunei Dumbrăviţa
2.- vizitarea satului Vlădeni
REZUMAT: Dezvoltarea turismului rural reprezintă la ora actuală cea mai viabilă
soluţie a redresării economice a satului românesc şi a stopării fenomenului de
depopularizare.Implicarea elevilor de la sate în acţiuni de cunoaştere a potenţialului
turistic şi de valorificare, reprezintă un element important al educaţiei, alături de
parcurgerea unor cursuri opţionale de turism şi agroturism.Colaborarea între elevii
satelor vecine cu atât mai benefică.Reuşita unor astfel de acţiuni poate să-i
influenţeze definitiv în orientarea lor profesională.Activitatea propusă cuprinde:
pregătirea elevilor din cele două şcoli, vizitarea comunei Dumbrăviţa ( care va fi
urmată de vizitarea satului Vlădeni) şi valorificarea vizitelor prin organizarea unei
sesiuni – concurs de referate şi a unei expoziţii-concurs de fotografii.
SUBIECT: Obiective turistice în comuna Dumbrăviţa
SCOPUL VIZITEI: Cunoaşterea principalelor obiective turistice ale zonei.Elevii
gazdă, sub îndrumarea profesorului de geografie, prezintă vizitatorilor principalele
obiective de interes turistic din localitatea lor.
PARTICIPANŢI: elevii şcolilor generale din cele două localităţi şi invatatorii
claselor a IV a.
LOCAŢIE: comuna Dumbrăviţa, judeţul Braşov.
RESURSE MATERIALE: carneţele, pixuri, hărţi ale regiunii, busolă, aparate de
fotografiat.
RESURSE PROCEDURALE: povestirea, prelegerea, conversaţia, demonstraţia,
exerciţiul.

1. PREGĂTIREA VIZITEI

1.Profesorul informează elevii şi părinţii despre intenţiile sale, hotărăşte data,


locul şi ora primei întâlniri, numărul (3-4 obiective) şi tipurile de obiective ( naturale,
monumente de arhitectură tradiţională sau religioasă, muzee) incluse în vizită, modul
de valorificare a vizitelor.
2.Profesorul stabileşte obiectivele vizitei:
Obiective de referinţă:
- să identifice elemente naturale şi umane în realitatea observată
- să aplice elemente generale la caracteristicile orizontului local şi apropiat
- să dovedească interes pentru cunoaşterea mediului
- să conştientizeze importanţa mediului înconjurător pentru om şi activităţile sale
Obiective operaţionale: elevii vor fi capabili:
- să respecte regulile de vizitare a unei rezervaţii naturale
- să întocmească un referat
- să decidă asupra modului de valorificare a potenţialului turistic
- să întocmească o fisă de caracterizare a localităţii
- să întocmeacsă o fişă de obsrevaţii
- să completeze fişe pe baza unei expuneri
Pregătirea elevilor pentru vizită se realizează separat de către profesor:
a) Pregătirea vizitei cu elevii Şcolii Generale Dumbrăviţa
Profesorul informează elevii şi părinţii în legătură cu activitatea ce urmează să
se desfăşoare: scopul ei, obiectivele, modul de desfăşurare.
Pregătirea cuprinde următoarele etape:
1. profesorul prezintă elevilor cadrul general de desfăşurare a vizitei stabilit
anterior
2. întocmeşte împreună cu elevii o listă a obiectivelor turistice naturale şi
antropice ale zonei
3. alege cu elevii obiectivele care vor fi incluse în programul vizitei
4. se formează grupe , repartizâdu-se fiecăreia un obiectiv care urmează a fi
descris şi prezentat ulterior
5. profesorul precizează elementele de care trebuie să se ţină cont în descrierea
fiecărui obiectiv
6. elevii elaborează rezumatele prezentării obiectivelor pe baza materialului
bibliografic
7. profesorul corectează prezentările
8. se stabileşte traseul şi programul vizitei şi acesta este transmis elevilor din
Vlădeni
b) Pregătirea vizitei cu elevii Şcolii Generale Vlădeni
Profesorul informează elevii şi părinţii în legătură cu activitatea ce urmează să
se desfăşoare: scopul ei, obiectivele, modul de desfăşurare.
Pregătirea cuprinde următoarele etape:
1. profesorul stabileşte bibliografia care urmează a fi studiată
2. elevii studiază bibliografia urmărind tipurile de obiective care vor fi vizitate
3. se completează programul primit de la Şcoala Generală Dumbrăviţa, stabilindu-
se traseul
4. profesorul instruieşte elevii în privinţa tehnicii de notare în caiete
5. se dau ultimele îndrumări referitoare la modul de desfăşurare a vizitei
6. se anunţă data şi locul întâlnirii.
Traseul: plecarea are loc din faţa Şcolii Generale Vlădeni pe următorul traseu:
DN1→Lunca de Sus→Deasupra Tânărogului→Piscul Stăncioiului→Cotu Călii-rându
Băiaş→Peste Băiaş→Drumul forestier→Mesteceni→Sub Silişte→Valea
Calului→Costişu→Nucşoarele→Dumbrăviţa Sat→Biserica cu hramul Sfântul Nicolae
( monument de cult religios) →muzeu satului din incinta bisericii Sfântu Nicolae→Valea Ursului→
Complexului Piscicol Dumbrăviţa – Arie de Protecţie Specială Avifaunistică
Orarul şi programul vizitei:
Data: 1 aprilie 2009 – Ziua păsărilor
Ora 8 00 : adunarea în faţa şcolii, apelul, verificarea echipamentului, amintirea sarcinilor şi
îndrumări referitoare la comportament.
Ora 8 15- 9 15 : deplasarea de-a lungul drumului naţional DN1, drumului comunal DC 112, ieşirea
din satul Vlădeni până la Drumul forestier.
Ora 9 15- 9 30 :drumul forestier ( întâlnirea cu colegii din Dumbrăviţa, prezentarea primelor date
referitoare la satul Dumbrăviţa, realizarea primelor observaţii asupra satului ).
Ora 9 30 - 10 00 : deplasarea prin Mesteceni spre Nucşoarele
Ora 10 00 - 10 30 : intrarea în satul Dumbrăviţa
Ora 10 30 - 1100 :deplasarea spre dealul bisericii
Ora 11 00 - 11 30 : vizitarea Bisericii Sfântu Nicolae
Ora 11 30 - 12 30 : pauză de masă şi program de recreere
Ora 12 30 - 13 00 : vizitarea muzeului satului
Ora 13 00 - 14 00 : deplasarea de-a lungul Văii Ursului până la Complexul piscicol
Ora 14 00 - 16 00 : aplicaţii desfăşurate la obiectivul Comlpexul piscicol
Ora 16 00 - 16 30 : pauză de masă şi recreere
Ora 16 30 - 17 00: despărţirea de colegii din Dumbrăviţa

2. DESFĂŞURAREA VIZITEI
 Elevii s-au adunat la ora 8 ºº în fata Şcolii Generale Vlădeni.S-a verificat prezenţa,
echipamentul, s-au reamintit sarcinile, scopul şi obiectivele vizitei.
 Elevii şi profesorul s-au deplasat spre comuna Dumbrăviţa până la intrarea în
 A comună.A avut loc întâlnirea cu elevii Şcolii Generale Dumbrăviţa şi s-au făcut
prezentările.
 S-au realizat primele observaţii asupra reliefului ( Munţii Perşani, Golful Vlădeni,
dealurile piemontane, terasele, lunca Homorodului), s-au stabilit punctele cardinale,
orientarea direcţiei de deplasare şi s-au prezentat primele date despre localitate.
 Elevii s-au deplasat spre Mesteceni şi Nucşoarele până în Dumbrăviţa sat,
ajungând la primul obiectiv ,, Biserica Sfântu Nicolae”, considerat monument de cult
religios
 Întâlnirea cu preotul Ion Cîmpeanu
 Descrierea obiectivului de către doi elevi ai Şcolii Generale din Dumbrăviţa
 Elevii au urmărit cu interes descrierea, şi-au luat notiţe.S-au formulat întrebări la
care preotul a răspuns cu plăcere.
 Vizitarea a fost urmată de un moment de recreere şi pauză de masă.
 Am fost conduşi de preotul din sat la muzeul satului aflat în turla bisericii;
prezentarea acestui obiectiv a fost realizată de către alţi doi elevi.
 Urmărind drumul comunal până în centrul satului, profesorul a chestionat elevii
în legătură cu obiectivele vizitate.
 Deplasarea până la Complexul Piscicol.
 Întâlnirea cu domnul Dan Traian Ionescu
 Elevii au ascultat prezentarea Rezervaţiei Avifaunistice,: s-a insistat asupra
prezenţei într-o zonă declarată Rezervaţie Naturală.
 Prezentarea a cuprins : localizarea şi căile de acces, date istorice, descrierea
rezervaţiei (dimensiunile, modul de formare, fenomene de interes), condiţii de vizitare
( statutul Lacurilor de rezervaţie, gradul de amenajare, echipamentul necesar, indicaţii
speciale referitoare la modul de deplasare de-a lungul lacurilor ).
 Punct de aplicaţii: Complexul Piscicol Dumbrăviţa - Arie de Protecţie Specială
Avifaunistică. Observarea păsărilor cu ajutorul lunetelor.
 Aici au fost împărţite elevilor fişa de observaţii şi fişa localităţii, care au fost completate de ei sub
îndrumarea profesorului pe baza prezentării realizate de elevii din Dumbrăviţa, observaţiilor făcute, şi a
răspunsurilor primite la întrebări.

FIŞA LOCALITĂŢII

1. Numele localităţii
2. Vechimea localităţii
3. Instituţii şi obiective principale din localitate:
□ primărie □ farmacie
□ şcoală □ poliţie
□ grădiniţă □ poliţie comunitară
□ spital □ parc
□ dispensar □ monumente
□ poştă □ casă de cultură
□ biserică □teatru
4. Alte obiective ( turistice, comerciale)
5. Străzi principale
6. Spaţiul cel mai frumos şi bine gospodărit
7. Spaţiul cel mai puţin gospodărit
8. Ce aţi schimba în localitatea voastră?
9. Ce credeţi că îi lipseşte localităţii?
FIŞĂ DE OBSERVAŢII

1. Localitatea noastră se învecinează


● la nord cu..............
● la sud cu...............
● la est cu...............
● la vest cu..........
2. Forma de relief dominantă ( câmpie, deal, munte );
3. Apele care trec prin localitate; care se varsă în apropierea localităţii;
4. Plantele care se cultivă în împrejurimile localităţii; cu ce scop se cultivă;
pădurea cea mai apropiată şi felul copacilor care predomină;
5. Animalele sălbatice care trăiesc în pădure, pe câmp, în preajma apelor;
6. Animalele domestice pe care le cresc sătenii şi cu ce scop;
7. Alte bogăţii naturale şi create de om care se află în împrejurimile localităţii ( lacuri
pentru piscicultură, obiective turistice, rezervaţii naturale, monumente istorice etc. Importanţa lor;
8. Tradiţii şi obiceiuri;
9. Ocupaţiile locuitorilor.Importanţa aşezării.

 S-au verificat fişele localităţii şi fişele de observaţii.


 Vizitarea a fost urmată de un moment de recreere şi pauză de masă.
 Grupul s-a deplasat până în centrul localităţii , după care s-au despărţit.
 Pe drumul de întoarcere, în Valea Calului s-a făcut un scurt popas.Profesorul
realizează o privire retrospectivă a celor văzute prin întrebări adresate
elevilor. ( Ce tip de rezervaţie este cea din Dumbrăviţa?, Ce cuprinde
localitatea?, Care este forma bisericii din Dumbrăviţa?, Care este hramul
bisericii?, Cum s-a format Complexul piscicol? Ce specii sunt ocrotite?)
 Sosirea în satul Vlădeni.

3. VALORIFICAREA VIZITEI
Profesorul a stabilit ca valorificarea activităţilor să se realizeze prin:
1. organizarea unei sesiuni de referate pe tema ,, Turismul rural şi copii” şi
premierea celor mai bune referate
2. realizarea de expoziţii de fotografii urmată şi ea de premierea celor mai
frumoase fotografii.
Referatele vor urmării: conservarea, amenajarea, valorificarea obiectivelor
turistice naturale şi antropice ale fiecărui sat.
Etapele valorificării:
a) Pregătirea concursului:
- Profesorul stabileşte o întâlnire de întocmire a referatelor.
- Profesorul întocmeşte bibliografia.
- Se stabilesc titlurile referatelor.
- Profesorul acordă sprijin în elaborarea referatelor, în structurarea temei în
subteme ce vizează mai multe probleme şi stabilirea punctelor de interes ce vor fi
abordate.
b) Desfăşurarea concursului:
- Concursul s-a desfăşurat la Şcoala Generală Vlădeni.
- Juriul a fost format din directorii celor două şcoli, profesorul de geografie şi
un reprezentant al autorităţilor.
- Prezentarea referatelor ( prezentarea unui referat a durat cel mult 10
minute, fără intrări în amănunte, au fost însoţite de proiecţii de filme,
fotografii sau planşe, care au făcut ca prezentarea să fie mai atractivă şi
mai interesantă).
- S-au prezentat următoarele referate:
● ,, Valorificarea turistică a Deltei dintre munţi - rezervaţie naturală”-
prezentat de elevii Şcolii Generale Dumbrăviţa.
● ,, Muzeu etnografic Dumbrăviţa- prezent şi viitor”- prezentat de elevii Şcolii Generale
Dumbrăviţa
- Prezentare a continuat cu discuţii care au dat întâlnirii un caracter mai activ datorită faptului că
problemele studiate şi prezentate erau cunoscute de toţi participanţii.
- De asemenea celui mai bun referat i s-a acordat un premiu
- Cele mai frumoase fotografii au fost selecţionate şi supuse unui vot secret la care au
participat
toţi elevii.Fiecărui participant i-a fost înmânată o fişă pe care s-a menţionat în ordine trei
fotografii preferate.Fotografiei de pe prima poziţie i s-a atribuit trei puncte, fotografiei de pe
a doua , două puncte, iar ultimei un punct.Fotografiile cu cel maimare punctaj au fost
premiate.
c) Încheierea concursului :
- Prezentarea propunerilor venite din partea elevilor celor două şcoli, privind menţinerea colaborării,
stabilirea unor noi întâlniri.Spicuim câteva propuneri : ,,Iarna la săniuş pe Dealul Gării”, invitaţii la
manifestări folclorice, continuarea vizitelor de cunoaştere şi a altor obiective turistice ( portul popular,
instalaţi de tehnică populară ), organizarea de întreceri sportive.

Observaţii asupra activităţii elevilor din Vlădeni

Elevii au discutat cu mare plăcere între ei şi s-au legat prietenii.La primul obiectiv vizitat, au luat
notiţe cu mare atenţie.S-au arătat interesaţi de Biserica Sfântu Nicolae şi de mizeul etnografic.În timpul
deplasării între obiective au purtat discuţii în legătură cu obiectivul vizitat.
La obiectivul numărul unu au identificat părţile componente ale unei biserici (tindă, pronaos, naos,
altar), au comparat această biserica cu cea din satul lor, s-au interesat de valoarea istorică a acestei
biserici.S-a observat o comportare adecvată în vizitarea bisericii.Deplasarea spre cel de-al treilea obiectiv
s-a făcut organizat, fără incidente.
La Complexul piscicol s-au arătat foarte activi şi dornici de a-l vizita, au urmărit cu atenţie
prezentarea rezervaţiei şi au investigat cu entuziasm obiectivul.Au completat cu seriozitate fişele primite,
au recunoscut componentele localităţii.Momentele de pauză şi recreere au fost petrrecute într-un mod
plăcut.

Observaţii asupra rezultatelor elevilor în timpul vizitei


Activitatea a contribuit la lărgirea orizontului local, la stimularea dorinţei de
cercetare, la îmbogăţirea cunoştinţelor şi dezvoltarea spiritului de observaţie.S-a
observat la elevi o conştientizare a responsabilităţilor ce le revin în păstrarea
tradiţiilor.Au manifestat dorinţa de a colabora şi de a se implica în dezvoltarea
turismului local.
Întâlnirea a reprezentat un plăcut mijloc de petrecere a timpului
liber.Programul nu a fost prea încărcat astfel încât vizita să fie transformată într-o
goană de la un obiectiv la altul.Vizita a reprezentat o întâlnire plină de inedit,
contribuind la îmbogăţirea experienţei lor.În urma vizitei el;evii au luat contact cu
tradiţiile locuitorilor din satul vecin şi au fost impresionaţi de cele văzute.

ANEXĂ

Descrierea bisericii ,, Sfântul Nicolae”


Nu se menţionează existenţa unei biserici până la mijlocul secolului
trecut.Dacă nu se menţionează existenţa lăcaşului bisericesc, se semnalează
prezenţa unor preoţi încă din secolul XVI.La 1537 este pomenit preotul Grama din
Ţânţari în demersul său pe lângă domnitorul Ţării Româneşti, pentru apărarea
drepturilor familiei Mailat-ţânţărean de origine-.În 1709 este pomenit ,,Popa Stoica
din Ţânţari”care depune o cauţiune la Braşov pentru eliberarea unui consătean.
Prezenţa a doi preoţi la un astfel de interval de timp se poate constitui în dovada
existenţei unui lăcaş bisericesc deservit din vechime de un continuu şir de preoţi.
Actualul lăcaş bisericesc este urmaşul unei vechi bisericuţe de lemn care
potrivit tradiţiei, se afla în incinta cimitirului “ Central “ situat în partea estică a
bisericii de azi. Era din bârne, netencuită şi acoperită cu paie. Locul unde era situată
nu se cunoaşte cu exactitate.
Actuala biserică a fost construită între anii 1864-1868 pe vremea preotului Ioan
Eftimie Popovici. Fondurile s-au constituit din contribuţia credincioşilor şi proprietăţile
bisericeşti. Toate familiile au fost împărţite în trei clase de contribuabili, în funcţie de
starea materială. În afara contribuţiei băneşti s-au prestat zile de muncă până la
sfârşitul lucrării. În 1868 biserica a fost sfinţită de către Andrei Şaguna, Mitropolitul
Ardealului.
Lăcaşul bisericesc prezintă două caracteristici arhitecturale: corpul propriu-zis
păstrează structura tradiţională a navelor bisericeşti de tip ortodox, cu dispunerea
trilobată a absidelor care cuprind altarul şi cele două hore laterale.
Pronaosul, turnul şi faţada – adăugate ulterior – sunt în stil brâncovenesc.
Fundamentul este din piatră, zidurile din cărămidă, acoperişul din tablă
Biserica a fost pictată între anii 1984-1986 de către pictorul Goagea Marin,
ajutat de colaboratorii: Tudor Torje şi Marian Pietriş. La data de 26 decembrie 1998
biserica a fost resfinţită de către Antonie Plămădeală Arhiepiscop al Sibiului şi
Mitropolit al Ardealului. Reparaţii, îmbunatăţiri şi noi dotări s-au adus în anii care au
urmat.
În cei 143 de ani de existenţă biserica a suferit o serie de stricăciuni, în special
după cutremurele din 1916 şi 1977. Astfel în 1916 turnul s-a crăpat în mai multe
locuri ameninţând cu prăbuşirea. A fost demolat şi reconstruit în forma actuală. Cu
această ocazie s-a adăugat navei pronaosul şi faţada. Cutremurul din 1977 a afectat
turnul, acoperişul şi bolta. În urma reparaţiilor ce s-au efectuat biserica a căpătat
prezentul aspect.
Biserica nu a fost declarată monument istoric, însă dintre obiectele de valoare
istorică şi artistică din dotare se remarcă în principal iconostasul pictat de pictorul
Mişu Pop la 1868 , ceasul din turn datat la 1875 , un număr de icoane pictate pe
sticlă şi lemn datând din secolele XVIII şi XIX , precum şi o serie de cărţi de cult
tipărite începând cu anul 1742. Toate acestea se păstrează într-un muzeu amenajat
în interiorul bisericii.

Desrierea Complexului Piscicol Dumbravita – Arie de Protectie Speciala


Avifaunistic
Se află în Depresiunea Bârsei, bazinul Oltului, judeţul Braşov.Lacul a apărut prin bararea
pârâului Hamarandia, heleşteele fiind construite ulterior în lunca pârâului.
Vegetaţia acvatică şi de mlaştină (stuf, papură, rogoz etc.) se dezvoltă bine pe malul vestic al
lacului şi pe malurile sudice ale heleşteelor mari Au fost deterinate mai multe tipuri de habitate, printre
care: luciul de apă, vegetaţia emersă, mlaştini, pâraie cu luncile aferente, fânete, terenuri agricole, păşuni
etc.
De ce arie naturală protejată ? Scopul declararii ca arie naturală protejată au fost păsările şi
habitatele lor. Întreaga arie reprezintă cel mai important loc de concentrare a păsărilor de apă din judeţul
Braşov şi unul din cele mai importante din centrul ţării Pentru câteva specii de păsări (barza neagră,
egreta mică, egreta mare, califarul alb,) este zona cu cele mai mari efective observate în Transilvania.
Pe lângă avifaună, aria este importantă atât pentru plantele sale cât şi pentru asociţiile vegetale
existente . Dintre plante, sunt importante unele specii rare şi protejate în România sau la nivel european.
Speciile de plante protejate, incluse în Lista Roşie sunt: Pedicularis sceptrum-carolinum, Ligularia
sibirica, Menyanthes trifoliata, Comarum palustre, Valeriana simplicifolia, Dactylorhiza incarnata,
Epipactis palustris, Trollius europaeus. În sectorul nord-vestic al lacului se află o mlaştină eutrofă în care
se dezvoltă speciile menţionate, cunoscută de cercetătorii botanişti şi înainte de apariţia lacului. Acestea
sunt ramăşite vii şi importante din punct de vedere ştiinţific ale vechilor mlaştini eutrofe şi turbării ce
ocupau odinioară o parte a Depresiunii Braşovului.
Mamiferele sunt bine reprezentate, importantă fiind vidra (Lutra lutra), specie protejată şi inclusă
în Directiva Habitate, anexa 2
În anul 2003, lacul Dumbrăviţa şi un heleşteu au fost declarate arie naturală protejată de nivel
local prin Hotarare a Consiliului Judeţean Braşov. Ulterior această suprafaţă a fost extinsă şi s-a format
actuala arie naturală protejată de importanţă naţională, prin H.G. 2151 / 2004.
Ce păsări putem vedea vara?
În timpul cuibăritului putem observa: corcodelul mare (Podiceps cristatus), corcodelul mic
(Tachybaptus ruficollis), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul
cenuşiu (Ardea cinerea), stârcul roşu (Ardea purpurea), egreta mare (Casmerodius albus), eretele de stuf
(Circus aeruginosus), raţa mare (Anas platyrhynchos), raţa roşie (Aythya nyroca), raţa cu cap castaniu
(Aythya ferina), raţa moţată (Aythya fuligula), lişţta (Fulica atra), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus),
diferite păsărele de stuf ( pitigoiul de stuf, presura de stuf etc.), piţigoiul pungar (Remiz pendulinus),
maracinarul mare (Saxicola rubetra), sfranciocul roşiatic (Lanius collurio) etc.
În migraţie (toamna şi primăvara)
În această perioadă se observă mii de păsări, precum: fundaci, corcodei cormorani, stârci, egrete,
berze negre, raţe şi gâşte sălbatice, păsări de ţărm, pescaruşi, chire, chirighite etc. În perioadele de
migraţie când se golesc heleşteele pentru recoltarea peştelui se concentrează multe specii şi populaţii
însemnate de păsări iubitoare de apă mică sau de nămol, dintre care şi unele specii “cheie” pentru
conservarea la nivel local, cum este barza neagră şi egreta mare. Sunt bine reprezentate şi păsările
răpitoare (acvile, uligani pescari, ulii, ereti, şorecari, viespari, şoimi etc.). În ultimii ani au început să
ierneze 1-2 exemplare de codalb (Haliaeetus albicilla).
Ce putem pescui?
Lacul de acumulare Dumbrăvţta este una dintre principalele atracţii ale pescarilor sportivi din
judeţul Braşov, dar şi din alte parti ale ţării. El este foarte cunoscut pentru peştele ce vieţuieşte aici şi
pentru condiţiile oferite pescarilor sportivi.
Aici putem pescui: crap, caras, crap fitofag, ştiuca, biban, oblete, şi alţi peşti.

****
Valorificarea rezultatelor excursiilor şi drumeţiilor (albume de desene, fotografii, colecţii de
frunze, plante, insectare, realizarea de proiecte şi portofolii) mi-a permis să stabilesc bilanţuri ale
progreselor făcute de elevi, nu numai în acumularea de cunoştinţe şi în dobâmdirea de competenţe ci şi în
schimbarea atitudinii faţă de studiul geografiei şi faţă de colegii din grup.
Experimentul pedagogic al cercetării s-a desfăşurat având în vedere “grupul formal” al clasei în
care interacţiunile dintre elevi evoluează în timp , ducând la formarea unui colectiv unit, capabil de
colaborare şi întrajutorare.
În desfăşurarea cercetării am avut în vedere respectarea a două etape : etapa constatativă şi etapa
ameliorativă.
În etapa constatativă am constatat ca elevii manifestă deschidere şi interes pentru orice gen de
activitate didactică în afara sălii de clasă. Impactul emoţional este foarte puternic şi pozitiv, el constituind
suportul motivant pentru o atitudine activă a elevului care în afara sălii de clasă se consideră mai
responsabil şi mai sigur pe el în a-şi demonstra capacităţile sale fizice, intelectuale şi volitive.
Sesizând la unii elevi manifestări de indiferenţă, nepăsare sau teamă faţă de acţiunile desfăşurate, în
a doua fază am intervenit prin mijloace ameliorative. Aceşti elevi au primit sarcini adecvate puterii lor şi au
fost integraţi în echipe care să-i activeze şi să-i facă să se simtă importanţi pentru echipă şi pentru grup.
În realizarea expoziţiilor cu materialele colectate sau realizate în activităţile desfăşurate, lucrările
acestor elevi au fost evidenţiate chiar dacă nu s-au ridicat la un nivel foarte înalt. În rezolvarea sarcinilor pe
care le-au primit aceşti elevi au fost sprijiniţi în permanenţă de către mine şi de către colegi.În desfăşurarea
acţiunilor am stimulat permanent relaţiile interpersonale dintre elevi prin jocuri de echipă şi muncă în grup.
Păstrând consecvenţa în analiza şi prelucrarea datelor obţinute am constatat că în urma celor două
etape (constatativă şi ameliorativă) a crescut gradul de participare activă, afectivă a fiecărui elev, ceea ce a
asigurat atingerea unui nivel mai ridicat al rezultatelor finale.
Metoda statistică a fost necesară pentru prezentarea sub formă de tabele, grafice pentru evidenţierea
comparativă a progresului obţinut. Datele comparative referitoare la grupurile de elevi ( grupul
experimental şi grupul martor ) pot fi folosite şi ca un sistem de control în cadrul intervenţiei asupra
comportamentului relaţional. Experimentul poate fi continuat pe o perioadă mai lungă de timp făcându-se
referiri şi reveniri la cele observate în timpul ieşirilor în natură şi valorificând informaţiile stocate afectiv.

6.3.3 TESTAREA FINALĂ

La încheierea experimentului elevii celor doua grupuri au primit un test de evaluare a


cunoştinţelor.Din păcate acest test nu poate evidenţia decat partea de dobândire de cunoştinţe,
neevidenţiind semnificativ partea formativă.
Test de evaluare finală
1. Completaţi enunţurile :
Locul unde apa iese în mod natural din pământ se numeşte……………..
Locul de întâlnire a două ape curgătoare se numeşte……………..
Apa mai mică ce se varsă într-o apă mai mare se numeşte…………..
2. Numiţi trei ape curgătoare de pe teritoriul comunei Dumbrăviţa.
_______________________
______________________
______________________
3. Bifaţi cu X răspunsul corect la întrebarea :
a) Cum este alimentată cu apă localitatea noastră ?
prin reţea de conducte
din fântâni
din apa râului
b) Ce fel de localitate este satul nostru după structura lui ?
răsfirată
adunată
inşirată
c) Care sunt cei mai înalţi munţi de pe teritoriul judeţului Braşov?
Perşani
Bucegi
Făgăraş
4. Completaţi enunţurile:
La nord comuna Dumbrăviţa se învecinează cu comuna……………
La sud comuna Dumbrăviţa se învecinează cu municipiul …………….
La vest comuna Dumbrăviţa se învecinează cu comuna……………
5. Definiţi trei mari forme de relief din judeţul Braşov .
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________

6. Exemplificaţi în ordine trei etaje mari de vegetaţie în funcţie de înălţimea reliefului.


____________________________
____________________________
____________________________
7. Precizaţi trei foloase importante pe care omul le are de la pădure.
____________________________
____________________________
____________________________
8. Numiţi trei dintre animalele sălbatice mari ce trăiesc în pădurile judeţului.
___________________
__________________
___________________
9. Denumiţi trei municipii din judeţul Braşov.
___________________
__________________
___________________
10. Denumiţi trei municipii reşedinţă de judeţ din România.
___________________
__________________
___________________
Tabelul 6.8. Criterii de evaluare a testului final.

Itemi Foarte bine Bine Suficient


1 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns corect
2 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns correct
3 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns corect
4 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns correct
5 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns corect
6 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns corect
7 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns corect
8 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns corect
9 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns corect
10 3 răspunsuri 2 răspunsuri 1 răspuns corect
corecte corecte

Rezultatele testului de evaluare la sfârşitul experimentului :


Grupul experimental ( 16 elevi )
Tabel 6.9. Rezultatele testului de evaluare la sfârşitul experimentului

Rezultate Număr de elevi Procente


obţinute %

Foarte bine 8 50%


Bine 7 44%
Suficient 1 6%
Insuficient - -

Figura 6.8. Rezultatele testului de evaluare la sfârşitul experimentului


6%

44%
50%

FB B S

Grupul de control ( 18 elevi )

Tabel 6.10. Rezultatele testului de evaluare la sfârşitul experimentului

Rezultate Număr de elevi Procente


obţinute %

Foarte bine 8 44%


Bine 7 39%
Suficient 2 11%
Insuficient 1 6%

Figural 6.9. Rezultatele testului de evaluare la sfârşitul experimentului grup de control

6%
11%

39%

44%

FB B S I

Rezultate comparative
Tabel 6.11. Rezultate comparative la testul final

Grup Număr Rezultate


elevi FB B S I
Experimental 16 8 7 1 -
Control 18 8 7 2 1

Figura 6.10. Rezultate comparative la testul final

8
7 8
6
4 8
1 7 Grup experimental

2 2
1 Grup control
0
I S B FB
Grup experimental Grup control

Analizând comparativ rezultatele testului iniţial cu cel final, la grupul experimental se constată un
progres semnificativ .
 numărul rezultatelor foarte bune a crescut cu 3;
 numărul rezultatelor bune este acelaşi;
 numărul rezultatelor suficient a scăzut cu 2;
 nu s-a înregistrat nici un rezultat insuficient;
La grupul de control se constată următoarea situaţie:
 numărul rezultatelor foarte bune este acelaşi ( 8 )
 numărul rezultatelor bune este în creştere cu 1
 numărul rezultatelor suficient a scăzut cu 1
 numărul rezultatelor insuficient este acelaşi ( 1 )

Procentual se constată un process semnificativ la grupul experimental faţă de grupul de control.


Tabel 6.12. Rezultate comparative procentuale la testul final

Rezultate obţinute Grupul experimental Grupul de control


Foarte bine 50% 44%
Bine 44% 39%
Suficient 6% 11%
Insuficient 0% 6%

CONCLUZII

Dacă ar fi să trag o concluzie simplistă, aritmetică prin interpretarea rezultatelor testelor, aş putea
concluziona că experimental şi-a ainns scopul şi ipoteza de la care am pornit s-a confirmat. Confirmarea nu
este însă completă, evaluarea făcându-se mai ales pe baza cunoştinţelor dobândite de copii şi mai puţin pe
cea a competenţelor căpătate.
Nu au putut fi interpretate trăirile afective pe care elevii le-au avut în timpul excursiilor,
drumeţiilor, a concursurilor de la finalul acestor acţiuni, a lucrărilor realizate şi expuse pentru bucuria lor şi
a celorlalţi.
Experimentul are neajunsul său destul de neplăcut datorită faptului că elevii din grupul de control
sunt lipsiţi de multe din bucuriile oferite de deplasările în afara clasei şi de bucuria de a descoperi singuri
frumuseţile şi curiozităţile naturii.
Am reuşit să fac acest experiment datorită facilităţilor oferite de curriculum la dispoziţia şcolii şi
prin faptul că am ales geografia ca materie de opţional ( Orizontul local al comunei Dumbrăviţa ).
Programul de activităţi geografice pe care îl urmăresc pe o perioadă mai lungă de ani ( clasele I – VIII )
cuprinde organizarea de vizite, drumeţii, excursii progresive ca distanţă, dificultate şi complexitate.
Pe termen lung acestea au un efect deosebit asupra elevilor care nu numai că işi îmbogăţesc
cunoştinţele dar îşi formează şi competenţe necesare vieţii, îşi călesc organismul făcându-l mai rezistent la
efort şi intemperii, îşi formează o atitudine pozitivă, optimistă faţă de oameni şi viaţă şi nu în ultimul rand
îşi formează sentimente de respect faţă de natură şi faţă de locurile natale.
Această lucrare pornită din pasiunea mea pentru meseria de dascăl, din dragostea mea faţă de copii
şi faţă de ţinutul natal, este departe de a fi perfectă, ea suportă îmbunătăţiri şi va fi îmbunătăţită sub
aspectul documentarist al primei părţi cât şi în cel metodologic al părţii a doua.
Nu îmbunătăţirea unei lucrări este esenţială în acivitatea unui dascăl ci felul în care el reuşeşte să
aprindă în sufletul fiecărui copil încă din primii ani de şcoală flacăra vie a curiozităţii, a dorinţei de
cunoaştere şi autocunoaştere. Dascălul, fie el professor sau învăţător, este în primul rand dascăl şi apoi
cercetător.
81