Tematica pentru concursul de admitere 1.

Conceptul de ordine publică şi reflectarea lui în legislaţia

românească;

Luand in calcul si terminologia consacrata de Constitutie, prin conceptul de ordine publica se intelege:

DEF starea delegalitate , de echilibru si pace sociala prin care se asigura linistea publica, siguranta
persoanei, a colectivitatilor si a bunurilor, sanatatea si morala publica a carei mentinere, potrivit
principiilor si normelor statornicite prin Constitutie se realizeaza prin masuri deconstrangere specifice
politiei.

Din punct de vedere sistematic, ca element de sine stator, ordinea publica are trei componente:

I. Ordinea sociala – defineste convetuirea pasnnica si cooperarea armonioasa intre membrii

societatii
II. Ordinea aconstitutionala – functionarea normalaa organelor statului create in confirmitate
cu prevederile constitutiei
III. Ordinea naturala – metinerea echilibrului intre factorii naturali si de mediu

Ordinea publica este o stare de drept, ceea ce permite realizarea si mentinerea echilibrului bazat pe :

- Apararea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor

- Apararea avutului public si privat
- Apararea valorilor supreme

-      MENTINEREA ORDINII PUBLICE care reprezinta un ansamblu de masuri,

activitati si actiuni organizate si desfasurate cotidian de catre fortele de ordine si
siguranta publica, pentru functionarea normala a institutiilor statului, protejarea si
respectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor, a normelor de conduita civica,
regulilor de convietuire sociala, a celorlalte valori supreme, precum si a avutului
public si privat.
-       ASIGURAREA ORDINII PUBLICE cuprinde masurile ce se intreprind pentru
respectarea legalitatii, prevenirea si descurajarea unor actiuni care vizeaza tulburari
sociale sau manifestari de violenta pe timpul adunarilor si manifestatiilor publice,
activitatilor culturale si sportive, precum si altor manifestari similare cu participare de
public numeros.
-       RESTABILIREA ORDINII PUBLICE cuprinde un ansamblu de actiuni specifice,
organizate si executate in timp de catre fortele de ordine publica, in raport de situatia
creata, care se bazeaza pe folosirea mijloacelor si materialelor tehnice din dotare,
avand drept scop readucerea situatiei la starea de normalitate.
.

Sistemul national de ordine publica cuprinde :

I. Legislatia.
II. Fortele de ordine publica
III. Pregatirea
IV. Conducerea
Legislatia - Inglobeaza totalitatea actelor normative in vigoare care reglementeaza activitatea de ordine
publica inclusiv cele referitoare la organizarea si functionarea autoritatilor cu atributii in aceasta
directie.u competente si atributii in materie de ordine publica cu drepptul de a soma pe orice in scopul
de a respecta anumite regul de conduita pe care le a incalcat.

II: Fortele de ordine publica : acele forte investite, indruite sa exercite dreptul de politie, institutii si
autoritati c

Fortele de ordine se compun in : forte specializate, forte complementare(politia comunitara, garda

financiara, pompieri ), forte de excepie.(sie,spp )

D. Conducerea Sistemului National de Ordine Publica – este realizata de autoritatea nationala de

comanda si anume : Parlament, Presedinte, CSAT, Guvern MAI.

2. Drepturile şi obligaţiile generale de serviciu ale poliţistului; Legea 218/2002

3. Cunoaşterea şi analiza situaţiei operative poliţieneşti;

Cap. 1 - Analiza situaţiei operative:

a)teritoriu;

b)populaţie;

c)evenimentele social-economice, politice sau religioase;

d)starea infracţională şi contravenţională

4. Tactica intervenţiei poliţiei pentru prevenirea săvârşirii faptelor antisociale şi menţinerea ordinii şi
liniştii publice

; 5. Consideraţii generale privind contravenţia, ca faptă antisocială;

Conform dispoziţiilor art. 1 din O. G. nr. 2/2001, contravenţia reprezintă fapta săvârşită cu vinovăţie,
stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a
consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului
judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti

. Actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie
contravenţii şi sancţiunea ce urmează sa se aplice pentru fiecare dintre fapte.

În prezent, sediul materiei contravenţionale îl reprezintă O.G. nr. 2/2001

În literatura de specialitate4 a fost exprimată opinia, pe care o împărtăşim, potrivit căreia legea
contravenţională protejează exact aceleaşi valori ca şi legea penală, însă protecţia oferită prin legea
contravenţională se raportează la acele fapte care nu sunt sancţionate penal.

egea contravenţională „nu poate stabili şi sancţiona fapte care sunt deja prevăzute şi pedepsite de legea
penală, întrucât cele două legi nu pot reglementa, în acelaşi timp, fapte cu acelaşi conţinut, adică nu pot
viza aceleaşi aspecte ale valorilor sociale”9 Dreptul contravenţional „are ca scop protejarea unor valori
sociale care nu necesită o protecţie de natură penală

avenţională13 . Definiţia contravenţiei a fost inspirată din definiţia dată infracţiunii de dispoziţiile art. 17
din vechiul Cod penal14, cu precizarea că lipseşte trăsătura ca fapta să prezinte pericol social.

Potrivit dispoziţiilor art. 3, alin 1 din O. G. nr. 2/2001 actele normative prin care se stabilesc contravenţii
vor cuprinde:

- descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi - sancţiunea ce urmează sa se aplice pentru fiecare

dintre fapte În cazul sancţiunii cu amenda se vor stabili limita minima şi maxima a acesteia29 sau, după
caz, cote procentuale din anumite valori

6. Competenţa Poliţiei Române pe linia asigurării şi menţinerii ordinii şi liniştii publice;

7. Structuri instituţionalizate cu atribuţiuni de menţinere a ordinii publice în România;

8. Răspunderea juridică a forţelor de ordine în timpul intervenţiei pentru restabilirea ordinii publice;
Restabilirea ordinii publice reprezintă ansamblul măsurilor legale, preponderent represive, bazate pe
forţa de constrângere, inclusiv pe forţa fizică şi a armelor albe sau de foc, aplicate de organele cu
atribuţii legale pentru readucerea la starea de legalitate a situaţiei create prin încălcări grave ale ordinii
publice generatoare de pericol pentru ordinea si siguranţa naţională.

9. Planificarea şi organizarea managerială;

10. Managementul schimbării în structurile de ordine publică şi siguranţă naţională;

11. Conducerea subordonaţilor;

12. Coordonare şi control managerial.

Pentru următoarele programe de masterat MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE ORDINE PUBLICĂ ŞI

SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ, MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR INFORMATIVE, MANAGEMENTUL
COOPERĂRII POLIŢIENEŞTI INTERNAŢIONALE, concursul de admitere este reprezentat de un interviu, iar
acesta constă în realizarea și susținerea orală a unui eseu pe o temă liber aleasă, circumscrisă tematicii și
bibliografiei, completată de o sesiune orală de întrebări din tematică și bibliografie, adresate de către
comisie candidatului cu ocazia desfășurării probei.

Bibliografie  Legislaţie: 1. Legea 218 din 23.04.2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei
Române, cu modificările şi completările ulterioare;

2. Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a
ordinii şi liniştii publice , cu modificările şi completările ulterioare;

3. Legea nr. 182/2002, privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările

ulterioare; 4. Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare
în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Legea 360 din 06.06.2002 privind Statutul poliţistului

; 6. Dispoziţia IGPR nr.123 din 15.11.2012 privind stabilirea Concepţiei unitare de organizare, funcţionare
şi acţiune a structurilor de ordine publică ale Poliţiei Române.

Monografii: 1. Constantin Eugeniu-Ciprian, Competenţa în materie contravenţională a structurilor de

ordine publică, Editura Sitech, Craiova, 2014;

2. Constantin Eugeniu-Ciprian, Ţupulan Marin-Claudiu, Competenţe manageriale în structurile

poliţieneşti, Editura Sitech, Bucureşti, 2014;

3. Constantin Eugeniu-Ciprian, Tactică poliţienească, Editura Sitech, Bucureşti, 2014;

4. Ştefan Prună, Managementul organizaţional al Poliţiei, Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2012. – OK!

GRILE :

1.Conducerea MAI se exercita de catre ministru, pe langa care functioneaza un organ consultativ
denumit.

a.Colegiu ministerial

b.COnsiliu ministerial

c. Colegiu Superior

2.Inspectoratul General al Politiei Romane este condus de :

a.un inspector general numit la propunerea primului ministru prin decret prezidential;

b.un inspector general numit la propunerea ministrului afacerilor interne prin decizie a prim-
ministrulu, l

c.un inspector general numit la propunerea Corpului National al Politistilor

3.Nivelul invizibil de profunzime al culturii organizatinoale este dat de:

a.comportament

b. valori.

c.produse verbale

4.Principalele relatii de autoritate sunt:

a.ierarhice, functionale si de control;

b.formale, informale