CAPITOLUL 1

ACHIZITIA DE DATE

“Computer dictionary” editat de Microsoft Press defineste notiunea de “achizitie de

date“ astfel: “Procesul de obtinere a datelor de la o alta sursa de obicei una exterioara a
sistemului. Ea se poate realiza prin detectare electronica - cum ar fi în reglarea proceselor sau
în comunicatii, sau prin introducerea datelor de la terminale cum ar fi prelucrarea “batch” a
bazelor de date“. La noi “achizitia de date “ se refera mai ales la domeniul tehnic: masurarea
unor marimi si prelucrarea rezultatelor acestor masuratori.
Achizitia de date este întâlnita în foarte multe din domeniile de activitate din zilele
noastre: în industrie -în cadrul calculatoarelor de proces care supravegheza si regleaza
instalatii tehnologice în cercetarea stintifica -pentru masurarea si prelucrarea unui spectru
extrem de vast de marimi electrice si neelectrice, în comunicatii -pentru supravegherea si
masurarea linilor de comunicatie, ba chiar si în viata de toate zilele
-în calculatoare de bord ce echipeaza multe din automobilele moderne.

Structura unui sistem de achizitii de date.

În sensul cel mai restrâns, un sistem de achizitie de date trebuie sa poata executa trei
functii fundamentale:
-convertirea fenomenului fizic într-un semnal care poate fi masurat;
-masurarea semnalelor generate de senzori sau traductori în scopul extragerii
informatiei;
-analizarea datelor si prezentarea lor într-o forma utilizabila;
Cele mai multe dintre sistemele moderne de achizitie de date utilizeaza un calculator
personal pe post de controler. Deci tinând cont si de cele enuntate mai sus, structura tipica a
unui sistem de achizitie de date ce are la baza un PC este urmatoarea:
-senzorii au traductori care convertesc fenomenul fizic într-un semnal electric ce poate
fi masurat;
-circuite de adaptare a semnalului pentru izolarea, convertirea si/sau amplificarea
semnalului provenit de la traductor;
-un subsistem de achizitie de date (care poate include multiplexoare si convertoare
analog - digitale);
-un sistem de calcul;
-soft pentru achizitia de date.

1
 SISTEM FIZIC
TRADUCTOR

ADAPTOR DE CONVERTOR CALCULATOR

SEMNAL A/D

MARIME FIZICA, SEMNAL SEMNAL

TEMPERATURA, ELECTRIC CU AMPLIFICAT SI SEMNAL COD BINAR
DEPLASARE, ZGOMOT FILTRAT DIGITIZAT
DEBIT,PRESIUNE

Fig.1

Sistemul de calcul

Ca regula generala se poate spune ca nu este necesar ca sistemul de calcul pentru

achizitia de date sa fie extrem de puternic. Totusi daca aplicatia implica o combinare a
achizitiei de date cu analiza datelor si reprezentarea lor grafica, este posibil ca investitia într-o
platforma puternica sa fie justificata. Cele mai uzuale sisteme pentru achizitia de date sunt
PC-urile 486 si cu magistrala ISA (care permite transferuri pe 16 biti cu viteze pâna la 500
kbytes/sec; utilizând memorie FIFO, o logica specializata si o interfata IEEE-488.2 se pot
realiza viteze de transport de pâna la 1.5 Mbytes/sec ) sau cu magistrala de EISA (care
extinde liniile de date si adrese pâna la 32 byte si adauga semnale suplimentare de control
permitând realizarea unor viteze mai mari de transfer). De asemenea multe produse sunt
realizate pentru magistrala Apple Macintoch II NuBus care ofera multe caracteristici ce le
lipsesc PC-urilor, ca pe 32 byte pentru date si adrese , viteze de transport mari, arbitrarea
magistralei si stabilirea automata a configuratiei sistemului.
În ultima vreme, un numar din ce în ce mai mare de utilizatori ai sistemelor de
achizitie de date ridica problema portabilitatii. Pâna nu de mult, printr-un asemenea sistem
portabil se întelegea un calculator laptop cu stocuri pentru expandare în care se conecteaza
interfete pentru achizitie.
Dar dimensiunile si consumul lor de energie electrica ridicau probleme în numeroase
aplicatii. Astazi tot mai multi specialisti sunt de parere ca solutia o constituie calculatorul
notebook. Aceste calculatoare nu dispun de achizitia de date trebuie sa fie cutii externe ce
folosesc porturile seriale sau paralele ale computerului. Noteboocurile din ziua de azi (ale
caror preturi scad ) se apropie tot mai mult de PC-urile desktop în ceea ce priveste puterea de
comunicatie, acoperind circa 90% din necesitatiile celor care fac achizitie de date “portabila“.
Restul îl pot face cutiile externe .

Traductoare si circuite de adaptare a semnalului.

Pentr-u a putea detecta si masura marimile fizice variabile (cum ar fi temperatura,

presiunea, deplasarea, debitul, etc), se folosesc traductoare care convertesc marimea fizica
într-un semnal electric pe care îl transmit fie unui circuit de adaptare, fie direct placii de
achizitie de date. Din nefericire, marea majoritate a semnalelor electrice provenite de la
traductoare nu au caracteristicile necesare pentru a fi conectate direct la convertoarele analog

2
digitale. Dispozitivele de adaptare a semnalului amplifica si filtreaza semnalul provenit de la
traductoare astfel încât el sa poata fi utilizat de placa de achizitie. Pentru a se obtine cele mai
bune rezultate, este necesar ca intervalul în care poate sa varieze amplitudinea senmalului de
intrare sa fie identic cu intervalul de intrare al placii de achizitie.
Multe tipuri de traductoare au nevoie de circuite speciale de adaptare. De exemplu,
termocuplele cer compensarea jonctiunii reci, iar marcile tensometrice au nevoie de surse
speciale de excitatie. Toate aceste conditii trebuie sa fie satisfacute de sistemul de achizitie de
date.
O alta forma de adaptare a semnalului, care ofera importante avanteje fiind întâlnita în
foarte multe aplicatii, este izolarea intrarii. În primul rând se asigura protejarea calculatorului
fata de efectele devastatoare ale tensiunilor ridicate ce ar putea aparea accidental pe intrarile
de masura. Apoi se realizeaza protejarea obiectului masurat de eventualele tensiuni
periculoase, ce ar putea fi produse de catre defectarea computerului sau a sistemului de
achizitie. În al treilea rând, izolarea intrarilor este o metoda foarte buna de eliminare a
buclelor de masa.
O alta functiie foarte importanta a circuitelor de adaptare este filtrarea. Scopul unui
filtru este acela de a îndrepta semnalele nedorite (zgomotul) din semnalul pe care dorim sa-l
masuram.

Convertoare analog-digitale

Placa de conversie analog-digitala (A/D) are functia de a transforma semnalul primit

de la traductor - via-circuitul de adaptare într-o forma numerica ce poate fi procesata de PC-ul
nostru. O interfata analog digitala trebuie sa poata sa ofere utilizatorului câteva functii
importante pentru aplicatiile de achizitii de date:
- transferarea datelor spre PC pe canal DMA cu viteza mare;
- buffer de memorie FIFO;
- filtrarea zgomotelor;
- amplificator cu câstig programabil;
- electronica pentru deplasare hard si soft;
Un semnal analogic este o functie continua în timp. Acest semnal este convertit într-
un semnal discret astfel încât sa poata fi prelucrat de catre un calculator. Conversia analog-
digitala este o operatie de comparare, în care semnalul este comparat cu o valoare de referinta
si este convertit într-o fractie, care apoi reprezentata sub forma unui numar codificat digital.
Pentru a optimiza acuratetea masuratorilor exista un numar minim si un numar maxim de
esantionare care trebuie achizitionate.
Pentru a putea proiecta (sau analiza) un sistem de achizitie de date, trebuie sa acordam
putina atentie câtorva aspecte legate de conversia analog numerica.
Vom detaila putin pe cele mai importante:

1. Rezolutia

Rezolutia de intrare defineste cea mai mica variatie a semnalului de intrare ce poate fi
detectata de catre sistem. Rezolutia poate fi exprimata sub forma de procente, dar cel mai
adesea ea se exprima în biti. Adica un sistem pe 8 biti are 28 de stari posibile la iesire, deci
poate sa deceleze o parte din 256. De exemplu daca vrem sa masuram un semnal 0? 10V si
avem o interfata A/D pe 8 biti, rezolutia cu care putem masura semnalul de intrare este de
10/256 ? 0.039V. În general convertoarele analog - digitale cu rezolutii ridicate sunt mai
scumpe si mai lente decât cele corespunzatoare dar cu rezolutie mai mica.

3
 2. Rata de esantionare

Rata (viteza ) de esantionare reprezinta o masura a vitezei cu care placa A/D poate sa
scaneze canalul de intrare si sa identifice valoarea discreta a semnalului fata de valoarea de
referinta. Rata de esantionare se exprima uzual în esantioane /secunda (mai rar în Hz ) si ea
este unul din parametri cei mai importanti ai unei interfete analog - digitale. Conform teoriei,
un sistem de achizitie de date trebuie sa esantioneze cu o viteza cel putin de doua ori mai
mare decât cea mai mare frecventa ce poate exista în semnalul de intrare, dar specialistii cu
experienta în proiectare recomanda un raport egal cu trei.
Daca viteza de esantionare este prea mica, din datele achizitionate se va obtine o
forma de unda complet diferita si de frecventa mai mica. Acest efect este denumit aliasing.
Daca semnalul masurat contine componente cu frecventa mai mare decât jumatate din rata de
esantionare, se recomanda utilizarea unui filtru anti-aliasing.
Multe interfete analog-digitale cu mai multe canele folosesc un convertor A/D si un
multiplexor de intrari. Multiplexorul actioneaza ca un comutator care permite esantionare
independenta a fiecarui canal. De aceea rata maxima de esantionare a convertorului A/D este
împartita la numarul de canale de esantionat. Adesea, rata de esantionare este data
considerând ca toate canalele au acelasi câstig. Modificarea câstigului de la un canal la altul
poate sa reduca rata globala de esantionare.
Vitezele mari de esantionare ocupa rapid memoria calculatorului. Aceasta înseamna
ca timpul cât poate sa esantioneze sistemul de date este la fel de important ca si viteza lui de
esantionare.
Pentru a asigura suficient timp de esantionare poate aparea necesitatea de a instala
memorie RAM suplimentara pe calculator ori de a scrie sau cumpara soft de acces foarte
rapid la disc.

3. Modul de conversie

Unul din cele mai importante aspecte care trebuie avute în vedere la proiectarea si
analiza unui sistem de achizitie de date este tipul convertorului analog-digital folosit. Cele
mai întâlnite tipuri de convertoare A/D sunt :
- conversie tensiune /frecventa si numarare (V/F counting);
- cu integrare (integrating);
- cu aproximari sucesive (succesive aproximation);
- instantanee (flasb);
- etc.

4. Modul de declansare

Modul de declansare (triggering) a convertorului A/D este si el un factor important. În

aplicatiile de analiza a frecventei, analiza cu FFT (Fast Fourier Transform ? Transformata
Fourier Rapida) orice abatere în timpul dintre esantionari va produce erori considerabile. De
asemenea “Sarirea“ sau pierderea unui esantion poate usor sa faca datele inutilizabile.
Conversia A/D trebuie sa fie initiata direct de ceasul din hard sau de catre un ceas extern.
Sistemele care folosesc rutine soft pentru startarea conversiei sunt pasibile de erori. Portile si
declansarile hard permit un control mai bun al datelor si reduc consumul de memorie.
De asemenea prezinta importanta si nodurile de esantionare. Unele produse pot sa
înceapa achizitia datelor atunci când primesc un semnal de declansare sau sa achizitioneze

4
date înainte si dupa o declansare. Aceste doua si ultime moduri, pre-triger si post-triger sunt
utile atunci când datele ce prezinta interes cuprind si starea experimentului înainte sau dupa
producerea unui eveniment.

5. Configuratia intrarilor

Pentru conectarea semnalelor de intrare exista doua configuratii principale: intrari

simple si intrari diferentiale Intrarile simple se utilizeaza atunci când masuratorile analogice
trebuie sa fie facute fata de masa comuna externa si nu exista posibilitatea de a aduce la
sistemul nostru de achizitie de date atât masa de la distanta cât si masa analogica.
Configuratia diferentiala este indicata în urmatoarele situatii:
- atunci când se masoara semnale care au tensiuni de mod comun ridicate (ca în cazul
marcilor tensometrice). Intrarea diferentiala reduce eroarea produsa de tensiune de mod
comun cu o valoare egala cu rejectia de mod comun a amplificatorului de intrare (uzual,
80dB sau mai mare);
- atunci când trebuie efectuate masuratori de la mai multe traductoare care nu au o
masa comuna. Prin conectarea tuturor terminalelor LOW ale traductoarelor la un punct
comun se pot produce curenti de masa care pot genera erori offset si zgomote:
Atunci când traductorul este amplasat fizic la distanta mare de sistemul de achizitie de
date. Rejectia de mod comun asigurata de o intrare diferentiala ofera o buna protectie fata de
zgomotele induse în cablul de masura sau în linia de transmitere a semnalului.
Desi intrarile diferentiale sunt ceva mai complicat de utilizat si mai scumpe decât
intrarile cu masa comuna, ele asigura - în mod obisnuit o imunitate la zgomot mai buna.

6. Modul de transmitere a datelor

Cea mai mare parte a interfetelor pentru achizitia de date transfera informatia fie
folosind întreruperile, fie folosind accesul direct la memorie (DMA ? Direct Memory Access
). În cazul transferurilor initiale de întreruperi, aparitia unei întreruperi determina oprirea
programului ce rula în acel moment pe sistem si saltul la o rutina de tratare a întreruperii. În
mod obisnuit, aceasta din urma rutina preia datele de la interfetele de achizitie, le depune în
memorie si executa alte eventuale procesari înainte de a reda controlul programului întrerupt.
Pe alta parte un transfer DMA preia datele de la interfetele de achizitie si le pune
direct în memoria calculatorului. Dupa transferarea a 66kB de date, este necesara
reprogramarea controlerului DMA. Pentru a se evita pierderea de date se poate folosi un
tampon de memorie FIFO care, fiind amplasat chiar pe placa de achizitie, poate memora
datele de citire pe durata programarii. O alta solutie poate fi si instalarea unui al doilea canal
DMA, ceea ce permite ca un canal sa transfere date în timpul reprogramarii celuilalt. Având
în vedere faptul ca transferurile DMA sunt controlate complet prin hard si ca se desfasoara în
background, ele sunt extrem de rapide. Dar pentru aplicatiile mai lente poate fi adecvat
transferul initiat de întreruperi. De asemenea exista si produse foarte rapide care utilizeaza
memorie amplasata direct pe placa de achizitie ceea ce face ca ele sa nu fie limitate de viteza
magistralei calculatorului.

7. Multiplexarea intrarilor

Pentru a realiza cresterea numarului de intrari pe care le poate masura o interfata

analog numerica, se poate folosi un multiplexor. Multiplexorul este un dispozitiv care
dispune de mai multe canale de intrare, un canal de iesire si de intrari digitale de control. Cu

5
ajutorul intrarilor de control se poate selecta canalul de intrare ce este conectat la canalul de
iesire. În cazul folosirii unui multiplexor, rata de esantionare globala se obtine împartind rata
de esantionare a convertorului A/D la numarul de canale de intrare .

8. Circuit de esantionare si retinere.

Circuitele de esantionare si retinere (sample and bold) sunt circuite care esantioneaza
marimea de intrare la un moment de timp si o mentin apoi la iesire
- indiferent de evolutia ulterioara a marimi de intrare - pâna când sunt comandate sa faca o
noua esantionare. Circuitele sample & hold permit interfetei A/D sa citeasca mai multe canale
de intrare în acelasi moment de timp.

MULTIPLEXOR

AMPLIFICATOR E+ANTIONARE +I
TAMPON RE|INERE

CONVERTOR
A/D

SEMNALE DE CONTROL
PENTRU MULTIPLEXOR

COFIGURA|IA CLASIC{ DE INTRARE CU MULTIPLEXOR +I CIRCUIT DE E+ANTIONARE +I RE|INERE

Fig.1.1

Interfete numerice

Alaturi de posibilitatea de a citi marimi analogice cele mai multe sisteme de achizitie
de date mai dispun de felurite combinatii de intrari si iesiri numerice, numaratoare,
temporizatoare, controlere pentru motoare si altele. Aceste functii sunt foarte importante mai
ales daca sistemul nu numai ca preia date, ci sa si le controleze o testare sau un proces.
Modulele întâlnite cel mai adesea sunt cele de intrare/iesire (digital I/O). Intrarile
digitale monitorizeaza închiderea unor contacte, detecteaza stari pornit /oprit si citesc date de
la o mare varietate de echipamente (motoare electrice, încalzitoare electrice, etc. ), pot sa
comande relee sau pot sa scrie date catre echipamente care dispun de intrare digitala. De
asemenea, exista si interfete numerice pentru comunicatii cu mare viteza.

6
 Convertoare digital analogice

Convertoarele digital analogice (D/A) utilizeaza, în general, o procedura inversa fata

de cea folosita de convertoarele A/D. Ele se folosesc, în mod uzual, pentru generarea unor
tensiuni, pentru atacul intrarilor unor echipamente electronice, pentru controlul unor
ehipamente de reglare cu reglaj continuu (vane, regulatoare) sau pentru simularea unor iesiri.
Unul din parametri importanti ai unui convertor A/D este timpul de stabilire (settling
time ). Aceasta reprezinta timpul necesar pentru stabilirea valorii de iesire si el trebuie sa aiba
o valoare cu atât mai mica cu cât aplicatia este mai rapida.
Un alt parametru important este rata de crestere (slew rate) care caracterizeaza viteza
maxima de reglare a marimii de iesire.
Un exemplu de aplicatie în care este necesar ca acesti parametri sa se încadreze în
limite de performante maxime este cel al generarii de semnale de audio frecventa. La polul
opus al pretentiilor de viteza pot mentiona controlul tensiunii unei rezistente de încalzire.

Softul pentru achizitia de date

Hardul pentru achizitia de date este complet inutil fara soft - iar hardul pentru
achizitie sprijinit de soft slab este cvasi-inutil. De aceea, în ultima vreme s-a produs o
veritabila explozie de produse de soft destinate acestui domeniu. Alaturi de perfectionarea
continua a vitezei si rezolutiei pe care o doresc utilizatorii echipamentelor de masura si
testare, programarea aplicatiilor destinate achizitiei de date a fost mult usurata de aparitia
pachetelor de soft ce ruleaza sub Windows le ofera pe lânga o interfata usor de utilizat - care
este familiara multor ingineri, o posibilitate de standardizare care faciliteaza schimburile de
date.
În consecinta softul devine adesea un factor esential (uneori chiar determinant) în
proiectarea unor sisteme de achizitie de date. Moris Samit, presedintele firmei americane
DSP Development Corp spune :”Dati-mi voie sa gasesc softul de care am nevoie fiindca,
odata ce l-am gasit, exista o multime de hard pe piata“. Desi producatorii de hard nu agreeaza
aceasta mentalitate. Adevarul este ca trebuie sa alegem mai întâi softul. Este o alta chestiune
daca îl vom rula pe un PC, pe un HP700 sau pe un DEC cu Alpha.
Desi Windows scade putin viteza de achizitie de date si a analizarii lor, avantajele pe
care le ofera surclaseaza acest aspect. Cererea de aplicatii Windows pentru achizitia de date
este tot mai mare. Evident producatorii au raspuns pozitiv.
Un alt avantaj oferit de Windows este faptul ca permite aplicatiilor sa fie conduse de
evenimente, eliminând necesitatea de a efectua operatiuni de interogare ciclica (polling).
Aceasta creste eficienta programarii si asigura programatorului mai multa flexibilitate în ceea
ce priveste exploatarea posibilitatilor de multitasking din Windows. Sa presupunem ca într-
un sistem cu polling, trebuie sa preluam 1000 de esantioane. Softul ar trebui sa porneasca
aparitia si apoi sa interogheze sistemul dupa fiecare esantionare, întrebând daca s-a
achizitionat esantionul cu numarul 1000. Un sistem condus de evenimente porneste
operatiunea, numara esantioanele si trimite un mesaj dupa achizitionarea ultimului esantion.
În sistemele cu polling, operatia este controlata de aplicatie, într-un sistem condus de
evenimente controlul este pastrat de sistemul de operare.
Echipamentele hard pentru achizitia de date tind sa devina din ce în ce mai mult un fel
de bunuri de larg consum. Aceasta tendinta determina transformarea softului major de
diferentiere a sistemelor de achizitie de date. În destul de multe cazuri softul poate fi cea mai
scumpa componenta a unui asemenea sistem.

7
 Driverele

Marea majoritate a aplicatiilor pentru achizitia de date utilizeaza driver-e soft. Acestea
constituie nivelul soft care programeaza direct registri hardului de achizitie, îi administreaza
functionarea si îi asigura integrarea cu resursele calculatorului (întreruperi DMA si memorie).
Driver-ele soft ascund detaliile complicate ale programarii hardului, asigurând utilizatorului o
interfata usor de înteles. Compatibilitatea soft si conversia datelor în vederea schimbului de
informatie cad în sarcina producatorului de hard care furnizeaza driver-ele.
Cresterea continua în complexitate a hardului de achizitie a calculatoarelor si a
softului accentueaza importanta si valoarea unor drivere soft bune. Un driver ales corect
poate sa asigure o combinatie optima între flexibilitate si viteza permitând în acelasi timp
reducerea substantiala a timpului necesar dezvoltarii unui sistem de achizitie de date.
Atunci când evaluam un astfel de soft trebuie sa tinem cont de anumiti factori printre
care unii au mare importanta în usurarea muncii proiectantului.

1.Functii oferite

Functiile pentru controlarea hardului de achizitie pot fi grupate în functii pentru

intrare/iesire analogica, functii pentru intrare/iesire numerica si functii pentru intrare/iesire
temporizare. Desi majoritatea drivere-lor dispun de functii de baza, este bine sa verificam
daca driver-ul în discutie poate face ceva mai mult decât sa preia sau sa trimita date. Ele ar
trebui sa poata sa asigure:
- achizitionarea datelor cu rate de esantionare specificate de utilizator;
- achizitionarea datelor în background si procesarea lor în foreground;
- transferarea datelor la momente de timp specificate, prin întreruperi sau prin DMA;
- executarea mai multor functii simultan;
- integrarea completa cu echipamentele de adaptare a semnalului;

2.Sistemele de operare cu care se poate lucra

Driverul trebuie sa fie compatibil cu sistemul de operare pe care îl folosim dar si cu

cel pe care intentionam sa le folosim în viitor. De asemenea, el trebuie sa fie proiectat astfel
încât sa beneficieze cât mai eficient de facilitatile oferite de sistemul de operare. De exemplu
chiar daca este posibil ca driver-ele scrise pentru Windows 3.X sa functioneze si sub
Windows 95 (cod pe 32 de biti) pot sa profite de viteza si stabilitatea pe care le ofera
Windows 95. Driver-ele pentru Windows 95 ar trebui sa poata folosi si facilitatile Plug and
Plag pentru a permite configurarea mai usoara a sistemului de asemenea poate fi extrem de
interesanta si posibilitatea de portare a codului între diferitele platforme.

3. Limbaje de programare cu care poate fi folosit.

Driverul trebuie sa poata fi apelat de limbajul de programare preferat si trebuie sa

functioneze în cadrul acelui mediu de dezvoltare.

8
 4. Posibilitatea de a avea acces din soft la functiile hard

Adeseori atunci când hardul si softul pentru achizitii de date provin de la firme
diferite poate sa apara un mic necaz: unele functii ale hardului nu pot fi exploatate de catre
driver. De aceea este indicat sa se acorde atentie sporita acestui aspect pentru a se evita
cautarea unei functii care nu exista.

ACHIZI|IE ANALIZ{ PREZENTARE

APLICA|IE

DRIVER-E PENTRU INSTRUMENTE

MESAJ MESAJ REGISTRU MESAJ

DRIVER -R

IEEE 488,2 REGISTRU

VXI Magistral Port

GPIB sau a de RS - 232
MXI calculator

Fig.1.3 Arhitectura generala a unei aplicatii pentru achizitie de date.

5. Viteza

În mod evident driverul reprezinta un nivel suplimentar introdus în soft. În anumite

situatii el poate induce limitari în ceea ce priveste viteza primului sistem. În plus sisteme ca
Windows 95 pot sa aiba întârzieri semnificative la tratarea intemperiilor.
Unii producatori de hard livreaza driver-e pentru Windows sub forma de biblioteci
DLL(Dinamyc Link Libraries). Utilizatorul nu mai are altceva de facut decât sa scrie un
program care apeleaza driverul, iar acesta se va ocupa de comunicatia cu placa de achizitie.
Scrierea programelor de achizitii de date sub Windows a fost simplificata si mai mult
prin introducerea de catre unii producatori, a unor controale diferite de utilizatori(custom
controls) pentru Visual Basic. Utilizatorul nu are de facut ceva mai complicat decât sa
instaleze controale în cutia cu unelte a lui Visual Basic; la activarea unui asemenea control se
afiseaza lista de prioritati ale unei anumite functii. Apoi utilizatorul completeaza informatiile
necesare cum ar fi modul de achizitie, frecventa ceasului si canale care trebuie sa fie scanate.
Pentru începerea achizitiei se pot adauga butoane sau parametri de control. Controale definite
de utilizator îl apara pe programator de complexitatea driverelor, permitându-i sa-si
concentreze atentia asupra aplicatiei nu asupra amanuntelor de programare.
La polul opus se situeaza pachetele soft integrate ce pot fi utilizate imediat, scurtând
sensibil timpul necesar punerii în functiune. Aceste pachete de soft sunt foarte apreciate de
cei care nu dispun de de timpul, experienta sau dorinta de a-si scrie propriile programe.
Pachetele integrate acopera aproape toate aspectele unei aplicatii permitând
utilizatorului sa achizitioneze date, sa controleze instrumente de masura sau placi de
9
interfatare si sa afiseze sau sa analizeze rezultatele - toate sub un singur mediu. Unele pachete
permit chiar automatizarea unor operatii care se repeta, definirea unor meniuri conform
dorintelor utilizatorului si panouri frontale, virtuale care usureaza mult utilizarea aplicatiei.
Totusi trebuie sa avem în vedere faptul ca cu cât un pachet soft este mai usor de folosit cu atât
este mai putin flexibil si adaptabil.
Este evident ca alegerea softului nu este în mod necesar o problema cu solutia de tipul
“ori-ori”. În multe cazuri se pot obtine avantaje mari realizând o combinatie între elementele
unui pachet integrat cu un limbaj de programare. Putem sa lasam pe seama softului de firma
verificarea reglajelor si testarea fluxului algoritmilor. Programele scrise de noi pot sa extinda
functiile de prelucrare si analiza datelor, adaptându-le cerintelor specifice.
Achizitia de date este o activitate care tinde tot mai mult sa treaca din lumea
informaticii în laboratoarele de cercetare si testarea, în introducerea si reglarea proceselor
industriale.
Cercetatorii au la îndemâna “scule” de masura din ce în ce mai inteligente, mai
performante si mai usor de utilizat. Posibil ca în urmatorii ani muntii de aparate de masura
cele ticsesc laboratoarele vor fi înlocuite de un elegant computer desktop si câteva cutii
pentru interfatare.

10