Sunteți pe pagina 1din 6

POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND

SALARIUL MINIM BRUT PE ŢARĂ 2022


Consiliul Național al IMM-urilor din România a realizat în perioada 26.08-03.09.2021 un sondaj
pentru a identifica opinia antreprenorilor cu privire salariul minim brut pe țară 2022. Astfel, în urma
sondajului realizat, la care au răspuns 1108 antreprenori, au rezultat concluziile de mai jos.

1. În ceea ce privește forma de organizare, respondenții au fost 56,5% microîntreprinderi, 27,8%


întreprinderi mici, 9,3% întreprinderi mijlocii și restul de 6.4% întreprinderi mari sau alte forme de
organizare.

2. Cu privire la domeniul de activitate, 56% iși desfășoară activitatea în domeniul serviciilor,


27,5% în domeniul comerțului și 16,5% în domeniul producției.

3. Referitor la numărul de salariați încadrați cu salariul minim pe economie în societate,


59,3% au răspuns că acesta este de mai puțin de 9 salariați, 29,6% susțin că este cuprins între 10-49
salariați, iar 11,1% afirmă că numărul acestora este peste 50 de salariați.
4. Întrebați fiind pe care din scenariile pentru creșterea salariului minim brut în anul 2022 îl
consideră aplicabil, antreprenorii au răspuns astfel:

 Să rămână la nivelul actual: 33,3%


 Scenariul IV- creşterea salariului minim cu peste 200 de lei: 22,2%
 Scenariul I- creşterea salariului minim cu 100 de lei, de la 2300 de lei 2400 lei: 18,5%
 Scenariul III- creşterea salariului minim cu 200 de lei, de la 2300 de lei la 2500 de lei: 15,7%
 Scenariul II – creşterea salariului minim cu 150 lei, de la 2300 de lei la 2450 de lei: 10,3%

10.3% Să rămână la nivelul actual

33.3% Scenariul IV- creşterea salariului minim cu


15.7% peste 200 de lei

Scenariul I- creşterea salariului minim cu 100


de lei, de la 2300 de lei 2400 lei

Scenariul III- creşterea salariului minim cu


200 de lei, de la 2300 de lei la 2500 de lei
18.5%
Scenariul II – creşterea salariului minim cu
22.2% 150 lei, de la 2300 de lei la 2450 de lei

5. În ceea ce privește modul în care activitatea antreprenorilor va fi afectată de mărirea


salariului minim brut începând cu anul 2022, 50,5% sunt de părere că activitatea se va menține la
același nivel, 33% activitatea va scădea ca urmare a impactului ridicat al costurilor salariale, iar 16,5%
consideră că activitatea va crește ca urmare a creșterii motivației angajaților.
6. Întrebați dacă estimează că politica de personal a societăţii va fi afectată ca urmare a
creşterii salariului minim brut începând cu anul 2022 antreprenorii au răspuns: 67,6%
estimează că nu vor fi schimbări în politica de personal, 24,1% estimează că vor realiza disponibilizări
pentru că impactul costurilor este mare, iar 8,3% estimează că vor realiza angajări pentru că salariul
devine motivant.

7. . Referitor la principalele bariere care nu ar permite o creștere a salariului minim brut pe


țară din anul 2022, antreprenorii au considerat astfel:
 Scumpirile din ultima perioadă (energie electrică, gaz etc) și impactul lor în activitatea
societății: 59,3%
 Lipsa unor măsuri active de susținere pe piața forței de muncă (de ex: kurzarbeit): 48,1%
 Costul prea ridicat al resurselor umane: 36,1%
 Lipsa unor fonduri europene care să asigure creșterea competitivității: 33,3%
 Lipsa investițiilor publice care limitează existența contractelor pentru IMM-uri: 30,6%
 Existența unor contracte ce nu permit modificări ale structurii lor: 15,7%
 Altele: 4,5%

Scumpirile din ultima perioadă (energie electrică, gaz etc) și


59.30%
impactul lor în activitatea societății
Lipsa unor măsuri active de susținere pe piața forței de muncă
48.10%
(de ex: kurzarbeit)

Costul prea ridicat al resurselor umane 36.10%

Lipsa unor fonduri europene care să asigure creșterea


33.30%
competitivității
Lipsa investițiilor publice care limitează existența contractelor
30.60%
pentru IMM-uri
Existența unor contracte ce nu permit modificări ale structurii
15.70%
lor

altele 4.50%
8. Întrebați fiind ce măsuri consideră că trebuie luate de către stat pentru a creşte salariul
minim brut pe ţară în anul 2022, respondenții au menționat următoarele (răspuns multiplu):

 Creșterea salariului minim prin reducerea fiscalității pe forța de muncă: 62%


 Creșterea salariului minim fără creșterea taxelor (CAS, CASS, Impozit): 38%
 Impozit zero și menținerea CAS și CASS: 37%
 Zero taxe pe salariul minim (propunere USR-PLUS): 25%
 Altele: 3,6%

POZIŢIA CNIPMMR PRIVIND


SALARIUL MINIM BRUT PE ECONOMIE ÎN ANUL 2022

Având în vedere începerea discuţiilor tripartite pentru stabilirea salariului minim brut pe
ţară pentru anul 2022, ţinând cont de:
- contextul economic actual, influenţat de pandemia de COVID-19, în care relansarea economică
şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României,
- creşterea preţurilor de consum, îndeosebi la alimente şi energie, care afectează atât salariaţii cât
şi întreprinderile, în special IMM-urile,

CNIPMMR susţine creşterea salariului minim brut pe economie pentru anul 2022 având la
bază următorii piloni:
a. solidaritatea - creşterea salariului minim trebuie să asigure salariaţilor acoperirea creşterilor de
preţuri;
b. competitivitatea - cresterea salariului minim nu trebuie să afecteze capacitatea de a
intra/rămâne pe piaţă a întreprinderilor româneşti;
c. sustenabilitatea - evoluţiile salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul
evoluţiei productivităţii muncii;
d. complementaritatea - salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu
politicile publice de susţinere a mediului economic.

Stabilirea de către Guvern a creşterii salariului minim brut ca o măsură singulară, fără
încadrarea acesteia într-un pachet de măsuri de suport economic, va avea ca efect transferul
poverii scumpirilor asupra mediului privat, fapt care va conduce la o scadere a competitivităţii
economiei româneşti, cu efecte imediate şomaj şi scaderea încasărilor la bugetele publice.

Guvernul trebuie să vină cu acţiuni de susţinere referitoare la compensarea creşterii preţului la


energia electrică pentru mediul economic, în special IMM-uri, şi investiţii publice cu valoarea
adaugată mare care să conducă la creşterea competitivităţii economiei.

Statul trebuie să îşi exercite activ rolul de reglementator şi arbitru al pieţei, lipsa de implicare
a autorităţilor publice conducând la amplificarea dificultăţilor cu care se confrunţă IMM-urile:
pierderea unor contracte/piețe, scumpirea prețului produselor și serviciilor, scăderea
competitivității, scăderea profitului, ajungându-se în situaţia în care piaţa îşi pierde capacitatea de
a se autoregla în mod echitabil la nivelul cererii şi ofertei.

PROPUNERILE CNIPMMR PENTRU STABILIREA


SALARIULUI MINIM BRUT PE ECONOMIE

1. Crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și


pertinente, prin care să fie stabilit salariul minim brut la nivel naţional, cu o structură tripartită,
alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii
muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.
Aceasta cerinţa este în concordanţă cu raportele de țară privind România din ultimii ani, în care
s-a arătat în mod constant că în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului
minim, fapt mentionat inclusiv în anul 20201.

2. Creşterea salariului minim, fără o creştere concomitentă a contributiilor la bugetul de


stat şi bugetul asigurărilor sociale.
Respectiv, valoarea contribuţiei (impozitul pe salariu si CAM) sa fie mentinuta la nivelul celei
existente la momentul actual (la valoarea salariului minim brut pe economie de 2300 lei/lună) în
condiţiile în care salariul minim ar urma să crească (mecanism similar salariului minim pe economie
aplicat in sectorul construcţiilor).

3. Stabilirea unui pachet de stimulente salariale care sa fie scutite de la impozitare.


Angajatorul, în limita unei valori prestabilite printr-un act normativ, poate opta pentru acordarea
unuia sau mai multor stimulte care se vor regăsi în cadrul pachetului (ex. tichete de masa, abonamente
de transport, tichete de vacanta, diurna pentru deplasari, abonamente medicale, prime, abonamente
pentru diferite activităţi educative, culturale sau sportive).

4. Eliminarea taxelor la bugetul de stat aplicabile asupra venitului realizat de către


salariaţi ca urmare a participării la profit.
Astfel, ar creşte productivitatea muncii, de care tot mai mulţi angajatori se plâng, angajaţii fiind
direct interesaţi de evoluţia favorabilă a activităţii întreprinderii iar angajatorii ar fi motivaţi să aplice
participare la profit ca măsură de recompensare şi fidelizare a angajaţilor.

1
Raportul de țară din 2020 privind România, COM(2020) 150 final, pg. 40.
În 2021 evaluările efectuate de Comisie cu privire la fondul planurilor de redresare și reziliență vor înlocui rapoartele de țară din cadrul semestrului
european.
5. Reducerea/regândirea nivelului de taxare a muncii şi realizarea unui nou sistem de
acordare a deducerilor personale de care beneficiază salariaţii.
Până la un anumit nivel de salarizare ar putea fi aplicate cote de impozitare mai mici astfel încât
angajatorului să nu i se mărească nivelul cheltuielilor cu forţa de muncă iar angajatul să beneficieze
de un venit net mai mare.

6. Pentru transformarea economiei româneşti dintr-o economie cu valoarea adaugată mică


şi salariu minim brut scăzut într-o economie cu grad ridicat de inovarea este necesar asumarea
unui plan concret pentru creşterea inovării în cadrul IMM-urilor.
În vederea sporirii accesului IMM-urilor la inovare, CNIPMMR propune următoarele măsuri:
a. Alocarea a minim 0,4% din PIB pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de
sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;
b. Operaţionalizarea cât mai rapidă a programelor prevăzute în Legea nr. 346/2004 privind
stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 62/2014, astfel :
c. Alocarea de fonduri europene suplimentare din cadrul financiar multianual 2014-2020;
d. Implementarea urgentă a cadrului financiar multianual 2021-2027 şi operaţionalizarea fondurilor
pentru IMM-uri;
e. Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul PNRR.

7. Realizarea unei analize a productivităţii muncii personalului bugetar şi corelarea nivelului


salarial din sistemul bugetar cu cel din sectorul privat.

8. Adoptarea unor măsuri ce au ca scop limitarea scumpirilor din domeniul energiei (energie
electrică şi gaze naturale) astfel încât întreprinderile să-şi poată menţine costul de producţie şi să
devină competitive pe pieţele externe.
Una dintre măsurile pe care le propunem în acest sens ar fi suprataxarea cu 90% a diferenţei pozitive de
profit în registrate ca urmare a creşterii de preţ, diferenţă rezultată în urma comparării profitului pe anul 2021
cu cel din anul anterior.