REFERAT

ALIMENTATIA PACIENTULUI – REGIMURI ALIMENTARE

CUNOASTEREA SI INFORMAREA PACIENTULUI IN LEGATURA CU
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE. PREGATUREA PACIENTULUI
PENTRU CONSULT

AMG I

NEDELEA ELENA VERONICA

 Una din cele mai importante sarcini ale îngrijirii bolnavului este alimentaţia. Asigurarea
aportului caloric necesar pentru susţinerea forţelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului
alimentar adecvat pentru asigurarea condiţiilor de vindecare şi administrarea alimentelor pe cale
naturală sau artificială, constituie sarcini elementare ale îngrijirii oricărui bolnav spitalizat.
În funcţie de starea pacientului, alimentarea se face:
- activ – pacienta mănâncă singură în sala de mese sau în salon
- pasiv – pacientei i se introduc alimentele în gură
- artificial – alimentele sunt introduse în organism în condiţii nefiziologice.
Aspecte generale
- se culeg date despre regim, orarul meselor, repartizarea pe mese, posibilitatile de mobilizare,
capacitatea pacientului de a-si folosi membrele superioare;
- se obtin informatii despre restrictii legate de efectuarea unor examene, administrarea unor
medicamente in functie de orarul meselor;
- se obtin informatii despre preferintele alimentare ale pacientului.

1. Alimentarea activă se poate face în sala de mese, în salon; la masă sau la pat.
În sala de mese aerisită, curăţenia trebuie să fie desăvârşită; porţiile aranjate estetic sunt
aşezate pe mese mici (4 persoane). Se invită pacientele la masă, se invită să se spele pe mâini.
Felurile de mâncare se servesc pe rând, vesela folosită se ridică imediat. Nu se ating alimentele
cu mâna.
Se observă dacă pacientul a consumat alimentele; în caz contrar se află motivul şi se iau
măsuri.
În salon la masă: se îndepărtează tot ce ar putea influenţa negativ apetitul pacientului
(tăviţă,scuipători, ploscă). Se invită pacientul să se spele pe mâini, se ajută să se aşeze la masă;
servirea mesei se face ca în sala de mese.
În salon, la pat: se pregăteşte salonul ca pentru alimentarea în salon la masă. Se aşează
pacientul în poziţie confortabilă, este invitat să se spele pe mâini, asistenta servindu-i materialele
necesare şi protejând lenjeria de pat cu muşama. Se adaptează masa specială la pat şi se serveşte
masa la fel ca în salon la masă.
2. Alimentarea pasivă - Când starea generală a bolnavilor nu le permite să se alimenteze
singuri, trebuie să fie ajutaţi.
Servirea mesei
 asistenta se aşează în dreapta pacientului şi îi ridică uşor capul cu perna
  verifică temperatura alimentelor(pacienţii în stare gravă nu simt temperatura, nici gustul
alimentelor), gustând cu o altă lingură
 îi serveşte supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
 supraveghează debitul lichidului pentru a evita încărcarea peste puterile de deglutiţie ale
pacientului
 este şters la gură, i se aranjează patul
 se îndepărtează eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la
formarea escarelor
 schimbă lenjeria dacă s-a murdărit
 acoperă pacientul şi aeriseşte salonul
 strânge vesela şi o transportă la oficiu

De ştiut
 se încurajează pacientul în timpul alimentaţiei, asigurându-l de contribuţia alimentelor în
procesul vindecării
 se stimulează deglutiţia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura
 se oferă pacientului cantităţi nu prea mari-deoarece , neputând să le înghită, ar putea să le
aspire
De evitat
- servirea alimentelor prea fierbinţi sau prea reci
- atingerea alimentelor care au fost în gura pacientului
Alimentarea artificială înseamnă introducerea alimentelor în organismul pacientului prin
mijloace artificiale.
Se realiz. prin următoarele procedee:
 sondă gastrică sau intestinală
 gastrostomă
 clismă
 parenteral
scop:
 hrănirea pacienţilor inconştienţi
 cu tulburări de deglutiţie
  cu intoleranţă sau hemoragii digestive
 operaţi pe tubul digestiv şi glandele anexe
 cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
 în stare gravă; negativism alimentar
 în stomă, este fixată o sondă de cauciuc prin intermediul căreia alimentele sunt introduse
cu ajutorul unei seringi sau prin pâlnie
 respectându-se aceleaşi principii se introduc şi aceleaşi amestecuri alimentare ca în cazul
alimentaţiei prin sondă gastrică
 alimentele vor fi introduse în doze fracţionate la intervale obişnuite , după orarul de
alimentaţie al pacienţilor , încălzite la temperatura corpului
 cantitatea introdusă o dată nu va depăşi 500 ml
 după introducerea alimentelor sonda se închide pentru a împiedica refularea acestora
 tegumentele din jurul stomei se pot irita sub acţiunea sucului gastric care se prlinge
adesea pe lângă sondă , provocând uneori leziuni apreciabile
 de aceea , regiunea din jurul fistulei se va păstra uscată, acoperită cu un unguent protector
şi antimicrobian, pansată steril cu pansamentb absorbant
REGIMURI ALIMENTARE
Regimul alimentar sau dieta constituie partea integrantă din conduita terapeutică a
pacientului prin alimentele ingerate.
Înseamnă o contribuție la tratarea pacientului, prin alimentele ingerate. Regimurile dietetice sunt
foarte variate, în funcție de calitatea și cantitatea alimentelor ce le compun.
În funcție de calitatea alimentelor, regimurile pot fi hipocalorice și hipercalorice. Din punct de
vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de îmbolnăviri.
Regimurile diettetice urmaresc :
- punerea în repaus și cruțarea unor orgaane, aparate și sisteme;
- regim de cruțare a intestinului gros;
- regim de cruțare a mucoasei bucale;
- regim de cruțare a stomacului;
- regim de cruțare a ficatului;
- regim de cruțare a rinichiului;
La alcatuirea regimurilor de cruțare se va ține cont de compoziția chimică a alimentelor, de
modul de preparare, precum și de starea lor de agreație.
- Echilibrul unor funcții deficitare sau exaggerate ale organismului,
- In colita de fermentație – regim bogat în protein,
- Compensarea unor tulburări rezultatre din difunția glandelor endocrine,
- Numarul regimurilor dietetice este variat în funcție de diversitatea îmbolnăvirilor, de stadiul
și de gravitatea acestora.

CUNOASTEREA SI INFORMAREA PACIENTULUI IN LEGATURA CU RECOLTAREA

PRODUSELOR BIOLOGICE. PREGATUREA PACIENTULUI PENTRU CONSULT

Informarea pacientului este un drept recunoscut legislative si ttrebuie efectuata de catre

personaluil medical specializat ori de cate ori acest lucru este posibil.
Urgenta medicala nu scuteste medical de informarea pacientului aspura starii sale de sanatae si a
procedurilor ce urmeaza a fi applicate pentru ameliorarea acuzelor de natura medicala.
Atat timp cat pacientul poate comunica si este constient si apt pentru a lua o decizie, informarea
este necesara sa fie realizata.
Refuzul unui pacient de participare la un act therapeutic trebuie respectat, dar in cazul in care
acesta nu reprezinta cel mai bun interes al sau, el isi asuma, in scris, responsabilitatea deciziei
sale.
Pacientul are, de asemenea, dreptul de a beneficia de informatii cu privire la starea lui de
sanatate, la interventiile medicale care ar ajuta la restabilirea sau imbunatatirea starii sale de
sanatate si de a fi sau nu informat asupra afectiunii pe care o prezinta, daca dezvaluirea i-ar putea
produce suferinta. Pacientul poate indica daca doreste ca o alta persoana sa primeasca
informatiile in numele sau.
Asistenta de salon/ambulator anunţă bolnavul asupra:
 momentului/locului recoltării
 dietei precedente
 tratamentului medicamentos care influenteaza determinarea
 toaletei premergătoare anumitor recoltări (de ex. pentru exudat faringian, urocultură)

asistenta medicală de salon / ambulanţă / laborator policlinică: sânge venos sau capilar pentru
determinări serologice, hematologice, de hemostază, frotiu periferic, determinări din urină,
spută, scaun
 medicul: sânge arterial, măduvă osoasă, lichid cefalorahidian, lichide de puncţie