8.

andru, D., Proprietatea funciar rural (I), Editura Academiei Române,

din România de la Reforma Agrar din Anuarul Institutului “A.D.Xenopol”,
1945 pân la colectivizarea agriculturii XXVIII

ASPECTE PRIVIND TURISMUL INTERNAğIONAL AL ROMÂNIEI

Conf. univ. dr. CĂTĂLIN ANGELO IOAN

Conf. univ. dr. ANCA GABRIELA TURTUREANU
Universitatea”DANUBIUS” GalaĠi

În analiza turismului interna
ional Începând cu anul 2001 îns

al României, un indicator esen
ial este cel tendin
a de scdere reîncepe s se
al sosirilor vizitatorilor strini în România. manifesteze, în acest an fiind prezen
i în
Dac în perioada 1994-1998
ara noastr numai un numr de 4938 mii
sosirile au înregistrat o cdere de turiti strini, ceea ce reprezint 93,8%
spectaculoas, în anul 1999 s-a înregistrat din cifra anului anterior.
un reviriment, oarecum spectaculos, cei Aceast scdere este de-a dreptul
5224 mii de turiti sosi
i generând o alarmant, deoarece din anul 1995 nu s-a
cretere de 8,1% fa
 de anul anterior. mai înregistrat o cdere atât de mare a
numrului de turiti sosi
i.
Sosirile vizitatorilor străini în România
în perioada 1994-2001
(mii persoane)

6000

5500

5000

4500
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Fig.1
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2002
Pe continente, situa
ia este oarecum sosirile vizitatorilor europeni, care
diferit. O scdere accentuat o constituie urmeaz aceeai evolu
ie cu totalul
-56-
strinilor intra
i în România. De altfel, este variaz de la 96,97% în anul 1994 la
i normal, deoarece ponderea europenilor 95,10% în anul 2001 (cea mai sczut
în turismul interna
ional al României pondere).
Sosirile vizitatorilor europeni în România
în perioada 1994-2001
(mii persoane)

5900
5700
5500
5300
5100
4900
4700
4500
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Fig.2
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2002
Creteri spectaculoase ale sosirilor fa
 de 2000. Aceste creteri pot prea
sunt înregistrate de cet
enii asiatici, care, spectaculoase în condi
iile în care acetia
în anul 2000 au sosit cu 8,62% mai mult ar reprezenta un procent semnificativ din
decât în anul 1999, iar în 2001 cu 3,17% totalul turitilor sosi
i, ceea ce din
fa
 de 2000. De asemenea, vizitatorii nefericire nu se întâmpl. Astfel, ponderea
americani au înregistrat un plus de 13,10% turitilor asiatici a fost în 2001 de numai
în anul 2000 fa
 de 1999 i 1,05% în 2001 2,63%, iar a celor americani de 1,94%.
Înnoptări ale vizitatorilor străini în perioada 1990-2001
(mii persoane)

4500

4000

3500

3000
2500

2000

1500
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Fig.3
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2002
Un alt aspect semnificativ este cel structurile de cazare turistic. Astfel, acest
al înnoptrilor vizitatorilor strini în

-57-
indicator are o tendin
 de uoar cretere
în ultimii ani la nivel global.
Studiind îns numrul de înnoptri
în func
ie de destina
ia turistic, rezult c
cea mai mare pondere o au oraele
reedin
 de jude
, care dac în anul 1994
aveau o pondere în totalul de înnoptri de
41,81% aceasta a crescut aproape constant,
ajungând în 2000 la 62,77%, iar în 2001 la
61,69%. Acest fenomen se datoreaz, în
principal, delega
iilor strine ce particip la
diverse evenimente. De altfel, studiind
raportul între numrul de înnoptri i
numrul de sosiri în structurile de cazare
turistic rezult c media de cazare în
aceste unit
i sufer i ea o descretere
accentuat, de la 3,24 zile în 1993, la 2,61
zile în 2001, dup ce în 2000 fusese chiar
de 2,48 zile.
De-a dreptul îngrijortor este
fenomenul turistic în zonele tradi
ionale
ale României.
Astfel, turismul litoral,
înregistreaz o scdere dramatic,
ajungând în anul 2000 la 31,33% din cel
practicat în 1994, iar în 2001 la 43,93%,
cel balnear la 45,34% în 2000, respectiv
47,91% în 2001, iar cel montan la 84,51%
respectiv 75,00%.
Delta Dunrii, odinioar un paradis
turistic a ajuns la 34,29%, respectiv
40,00% ceea ce denot o total lips de
interes în promovarea eficient a acestui
paradis natural.

Înnoptări ale vizitatorilor străini

pe destinaĠii turistice în perioada 1994-2001
(mii persoane)

1600

1400

1200
Litoral
1000 Balnear
Montan
800
Delta Dunării
Oraúe reúedinĠă de judeĠ
600
Alte localităĠi
400

200

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Fig.4
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2002
Cifrele de mai sus reflect o situa
ie poten
ialul su natural ar putea constitui o
alarmant la nivelul turismului bogat surs de venituri.
interna
ional al României care prin Interesul sczut artat pentru
modernizarea structurilor de cazare
-58-
turistic, pentru dezvoltarea unor noi
mijloace de agrement, de îmbunt
ire a
drumurilor i de promovare eficient pe
plan interna
ional a turismului, la care se
adaug i o politic de relansare
TEORIA NUMERELOR PRIME
-ARTĂ ùI ùTIINğĂ-
-I-
Conf. univ. dr. CĂTĂLIN ANGELO IOAN
Numerele prime sunt studiate înc
din antichitate. Un număr n∈N, n≥2 se
numete prim dac nu admite al
i divizori
în afar de 1 i de el însui.
Teorema fundamental a aritmeticii
afirm c orice numr natural se
descompune în mod unic în factori primi la
diverse puteri (abstracĠie făcând de
ordinea factorilor).
Faptul c cel mai mare divizor
comun sau cel mai mic multiplu comun a
dou numere se reduc la investigarea
acestor factori a condus la investigarea
acestora sub diverse aspecte. Trebuie s
remarcm, c în antichitate, exista i o
anumit doz de misticism în abordarea
acestora.
Odat cu descoperirea lor au aprut
diverse probleme, unele rezolvate, iar
altele rmase deschise pân în ziua de
astzi. Interesant este faptul c pe msura
descoperirii unora dintre propriet
ile
acestora, au aprut mai multe probleme
deschise, iar pe de alt parte, lupta titanic
-59-
preferen
ial pe destina
ii turistice au
condus la o cdere aproape continu a
importan
ei turismului românesc i a
aportului valutar al acestuia.
Universitatea ”DANUBIUS” GalaĠi
pentru demonstrarea acestora a generat o
serie de teorii noi, care i-au dovedit
aplicabilitatea în diverse ramuri ale tiin
ei.
Numerele prime, în esen
a lor, nu
folosesc, din punct de vedere practic, la
nimic.
Abordarea propriet
ilor acestora
are poate mai mult un caracter artistic. Aa
cum geometria sintetic, care la început a
avut aplica
ii practice, s-a dezvoltat apoi ca
o ramur a matematicii ce a dezvoltat
imagina
ia i a artat frumuse
ea acestei
lumi prin jocul de linii i cercuri ce se
încrânceneaz unele asupra altora, tot aa
numerele prime au fcut s viseze genera
ii
întregi de matematicieni. Propriet
i ale lor
au fcut înconjurul lumii i oamenii s-au
prosternat în fa
a lor ca la un semn al
divinit
ii. Afirma
iile de acest gen pot
prea hazardate, dar în cele ce urmeaz
vom încerca s descoperim unele
propriet
i ale lor, poate chiar inedite.
Primele numere prime sunt (de la 2
la 1000):