Disertatie Olguta Ploscutanu

CUPRINS
REZUMAT
INTRODUCERE
Capitolul 1. Sistemul de management al situatiilor de urgenta
1.1. Aspecte generale
1.2. Managementul situatiilor de urgenta determinate de incendii
1.2.1. Apararea impotriva incendiilor

1.2.2. Obligatiile proiectantilor si executantilor de constructii
1.3. Managementul situatiilor de urgenta din domeniul protectiei civile
1.3.1. Protectia civila

1.3.2. Oligatiile proiectantilor si constructorilor
1.4. Organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de

Urgenta
1.4.1. Norme privind organizarea si asigurarea activitatii de

evacuare in situatii de urgenta
1.4.2. Organizarea actiunilor de evacuare
1.4.3. Conducerea actiunilor de evacuare
1.4.4. Executarea actiunilor de evacuare
1.4.5. Asigurarea actiunilor de evacuare
1.4.6. Logistica actiunilor de evacuare
1.4.7. Dispozitii finale
Capitolul 2. Instruirea salariatilor pentru situatii de urgenta
2.1. Instruirea Salariatilor pentru Situatii de Urgenta
2.1.1. Cerinte specifice si categorii de instructaje

2.1.2. Instructajul introductiv general
1
2.1.3. Instructajul specific locului de munca
2.1.4. Instructajul periodic
2.1.5. Instructajul pe schimb
2.1.6. Instructajul special pentru lucrari periculoase
2.1.7. Instructajul la recalificarea profesionala
2.1.8. Instructajul pentru personalul din afara agentului economic
sau a institutiei
2.1.9. Inregistrarea si confirmarea instructajului
2.1.10. Organizarea activitatii de instruire
2.2. Fisa individuala de instructaj in domeniul situatilor de urgenta
Capitolul 3. Stadiul actual al Managementului Situaţiilor de Urgenţă in

Romania si in lume
Capitolul 4. Studiu de caz – Scenariu de securitate la incendiu

pentru lucrarea de“Modernizare a Staţiei de cale ferată
Slobozia Veche “
4.1. Obiect şi domeniu de aplicare
4.2. Structura scenariului de securitate la incendiu:
4.2.1. Caracteristicile construcţiei/amenajării
4.2.1.1 Datele de identificare

4.2.1.2. Destinaţia
4.2.1.3. Categoria şi clasa de importantă
4.2.1.4. Particularităţi specifice construcţiei/amenajării
A. Principalele caracteristici ale construcţiei
B. Instalaţii utilitare aferente clădirii
4.3. Riscul de incendiu
A. Identificarea şi stabilirea nivelurilor de risc de incendiu luându-se în

considerare:
a) Nivelul riscului de incendiu
b) Clasele de reacţie la foc
c) Surse potenţiale de aprindere şi împrejurări favorizante producerii
incendiilor
2
4.4. Nivelurile criteriilor de performanţă privind securitatea la incendiu
4.4.1. Stabilitatea la foc

4.4.2. Limitarea apariţiei şi propagării focului şi fumului în interiorul
construcţiei
4.4.3 Limitarea propagării incendiului la vecinătăţi
4.4.4 Evacuarea utilizatorilor
4.4.5 Securitatea forţelor de intervenţie
4.5. Echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a

incendiilor
4.6. Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu
4.7. Măsuri tehnico-organizatorice
4.8. Dispoziţii finale
Capitolul 5. Contributii personale si concluzii.Directii viitoare de cercetare.
Referinte bibliografice selective
Anexe
3
CUVINTE CHEIE
• Situatia de urgenta
• Prevenirea situatiilor de urgenta
• Managementul situatiei de urgenta
• Instruirea salariatilor
• Incendiul
• Apararea împotriva incendiilor
• Scenariu de securitate la incendiu
• Avizele de securitate la incendiu
• Autorizatiile de securitate la incendiu
• Dezastru
• Situatia de protectie civila
• Instiintare
• Avertizare
4
REZUMAT
Sistemul de Management al Situatiilor de Urgenta se organizeaza si functioneaza pentru
prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, asigurarea si coordonarea resurselor umane, materiale,
financiare si de alta natura necesare restabilirii starii de normalitate.
Situatia de urgenta este un eveniment exceptional,cu caracter nonmilitar, care prin amploare si
intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei,mediul inconjurator,valorile materiale si culturale
importante , iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni
urgente,alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate.
Situatiile de urgenta se refera la: incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecari
sau prabusiri de teren, imbolnaviri in masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari,
esuarea sau scufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanse,
esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale, sinistre grave sau evenimente publice
de amploare determinate ori favorizate de facorii de risc specifici.
In cadrul lucrarii, am tratat problema situatiilor de urgenta referitoare la prevenirea si
stingerea incendiilor si actiunile pentru protectia civila in cazul dezastrelor.
Protectia civila este un ansamblu integral de activitati specifice, masuri si sarcini
organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica, planificate, organizate
si realizate in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejarii populatiei,
bunurilor si mediului impotriva efectelor negative ale situatiilor de urgenta, conflictelor armate si
inlaturarii operative a urmarilor acestora si asigurarii conditiilor necesare suprvietuirii persoanelor
afectate.
Institutiile publice, patronii si managerii operatorilor economici au obligatia sa asigure
instruirea intregului personal angajat in munca, in functie de specificul activitatii desfasurate de
fiecare unitate,conform normelor in vigoare.
Instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta se face la angajare si periodic si se
realizeaza prin urmatoarele categorii de instructaje: instructajul introductiv general, instructajul
specific locului de munca, instructajul periodic, instructajul pe schimb, acolo unde situatia o impune,
instructajul special pentru lucrari periculoase, instructajul la recalificarea profesionala, instructajul
pentru personalul din afara operatorului economic sau a institutiei.
Prevenirea si stingerea incendiilor reprezinta ansamblul integrat de activitati specifice, masuri
si sarcini organizatorice, tehnice, operative cu caracter umanitar si de informare publica, planificate,
organizate si realizate in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a incendiilor si asigurarii
interventiei operative pentru limitarea si stingerea incendiilor, in vederea evacuarii, salvarii si
protectiei persoanelor periclitate, protejarii bunurilor si mediului impotriva efectelor situatiilor de
urgenta determinate de incendii.
Pentru exemplificarea notiunilor teoretice din lucrare se prezinta un studiu de caz, ce are ca
scop elaborarea unui scenariu de securitate la incendiu pentru obiectivul “Modernizarea statiei de cale
ferata Slobozia Veche”.
Modernizarea statiei de cale ferata Slobozia Veche, se impune deoarece aceasta este un nod feroviar
important al Magistralei 800 a C.F.R. facand legatura cu ruta principala Bucuresti-Fetesti-Constanta-
Mangalia si se va realiza din Fonduri Europene nerambursabile.
Statutul garilor s-a schimbat mult in ultimii ani, acestea devenind din simple terminale de sosiri si
plecari de trenuri, adevarate centre urbane, in jurul lor dezvoltandu-se numeroase activitati comerciale
si mari aglomerari de oameni.
In cazul acestei cladiri, trebuie acordata o atentie deosebita asupra masurilor de securitate la
incendiu respectandu-se cu strictete Normele Generale de aparare impotriva incendiilor aprobate cu
ordinul MAI nr. 163/2007 şi Metodologia de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu aprobată
cu ordinul MAI nr. 130/25.01.2007.
Combaterea unui eventual incendiu din interior se va face cu mijloace fixe (stingatoare cu
pulbere). Intervenţia asupra incendiului exterior se va face de la cei trei hidranti exteriori, existenti pe
peronul de la linia 1 care se vor pune in functiune, cu maşinile pompierilor militari pentru care trebuie
5
sa asigure presiunea minimă în reţea de 7bar. Pentru intervenţia de la exterior sunt necesare 2 jeturi
simultane de 5,0l/s.
Conform normelor europene statiile de calatori cu aglomerari vor fi dotate cu instalatii de
semnalizare si detectie a incendiilor conform standardului SR EN 54. S-a proiectat un sistem pentru
detectia, avertizarea si alarmarea in caz de incendiu capabil sa asigure securitatea personalului
permanent cat si a calatorilor in tranzit(cca 150 persoane).
Sistemul de detectie si alarmare la incendiu este compus din blocul central de prelucrare si
operare a datelor si elementele de detectie si semnalizare ale incendiului. Pentru a oferi un grad sporit
de protectie s-au prevazut detectori de fum, detectori de temperatura si detectori combinati in fiecare
punct important al constructiei. Sistemul realizeaza urmatoarele functiuni: detectia automata a
inceputurilor de incendiu, avertizarea acustica in caz de incendiu, comanda intreruperii alimentarii cu
energie electrica si gaz metan a cladirii in caz de incendiu si apelarea telefonica a pompierilor.
Consider ca acest sistem de detectie si alarmare in caz de incendiu este necesar sa fie
implementat la fiecare cladire importanta pentru a limita si prevenii considerabil efectele produse de
un eventual incendiu.
Legislatia interna ar trebui sa reglementeze folosirea acestor sisteme impreuna cu Normele
Generale de aparare impotriva incendiilor si alte eventuale sisteme performante de protectie existente
in lume pentru a creea un cadru cat mai sigur pentru societatea contemporana in care traim.
6
ABSTRACT
The Management of Emergency Situations is organized and operates for the prevention and
management of emergency situations, providing and coordinating human, material, financial and other
resources needed to restore a state of normalcy.
Emergency Situation, is an exceptional event, non-military nature, scale and intensity that
threatens the life and human health, the environment, important cultural and material values, and to
restore the normal state are required to adopt urgent measures and actions, the allocation of additional
resources and management unit forces and resources involved.
Emergency situations, refer to fires, earthquakes, floods, accidents, explosions, accidents, land slides
or collapses, mass illness, collapse of some buildings, equipment or decorations, running aground or
sinking ships, objects fall from the atmosphere or the cosmos, tornadoes, avalanches, failure of public
utility services and other natural disasters, serious or sinister scale public events caused or contributed
to by specific risk factors for.
In this paper, we treated the problem of emergency situations related to fire prevention and
fire protection and civil actions in case of disasters.
Civil Protection is an integrated set of specific activities, tasks and organizational measures,
technical, operational, human interest and public information, planned, organized and realized in the
prevention and reduction of disaster risks, protecting people, property and environment against
negative effects of emergency situations, armed conflicts and their aftermath operative removal and
ensuring the necessary conditions suprvietuirii affected persons.
Public institutions, owners, managers of economic operators have the obligation to provide training to
all personnel engaged in work, depending on the activity performed by each unit, according to current
regulations.
Training employees in the field of emergency situations, is made to enrollment and
periodically ans is achieved through these types of trainings: general introductory instruction, job-
specific instruction, training regular briefing on the exchange, where a situation requires special
training for hazardous work , training in vocational retraining, training for personnel outside trader or
institution.
Fire prevention and extinction is all integrated and specific activities, tasks and organizational
measures, technical, operational and humanitarian nature of public information, planned, organized
and implemented to prevent and reduce the risk of fires and insurance operative intervention to limit
and extinguish fire in order to evacuate, rescue and protection of endangered persons , protect property
and environment from the effects of emergencies caused by fires.
To illustrate the theoretical concepts of the paper is presents a case study that aims to develop a
scenario for the fire safety, for the objective “Modernization of the railway station Slobozia Veche”
“Modernization of the railway station Slobozia Veche”, is necessary because it is an important railway
junction bus 800 CFR and is the main route linking Bucharest- Fetesti-Constanta-Mangalia and will be
made of EU funds. Staff railway station has changed in recent years, becoming from simple terminals
arrivals and departures of trains, true urban centers around them developing their commercial activities
are numerous and large agglomerations of people.
For this building, special attention should be given on fire safety measures are strictly observing the
General Rules fire protection approved by O.M.A.I No. 163/2007 and methodology for developing
scenarios of fire safety approved by O.M.A.I No. 130/25.01.2007.
Fighting a fire inside will eventually deal with fixed assets (powder extinguishers). On fire outside
intervention will be made outside the three hydrants, existing on the platform of a line to be put into
operation, with troops to fire machine which should ensure minimum pressure 7bar network. To the
outside intervention is required two simultaneous streams of 5.0 l / s.
According to European norms stations with passenger congestion, will be equipped with signaling and
fire detection according to SR EN 54. the system was designed for detection, warning and alarm in
case of fire capable to ensuring the security of permanent staff and passengers in transit (about 150
persons.
7
Fire detection and fire alarm is composed of the central processing unit and operating data and
the elements of fire detection and alarm. To provide a high degree of protection were provided smoke
detectors, temperature detectors and detectors combine every important point of the building. The
system performs the following functions: automatic detection of fire, acoustic warning in case of fire,
building interruption of power supply control and natural gas in case of fire and telephone call to
firefighters.
I believe that this detection system and alarm in case of fire, need to be implemented at each
important building to limit and prevent any significant effects of a fire.
National legislation should regulate use of these systems together with the general rules for
fire protection and other possible systems safety performance existing in the world to create a more
secure framework for contemporary society which we live in.
8
INTRODUCERE
Din totdeauna omul s-a confruntat cu situaţii neprevăzute, de multe ori dificile atunci
când forţele naturii se dezlănţuiau producând victime şi pagube imense. Fie că era vorba de
cutremure de pământ, de inundaţii, incendii sau alunecări de teren, omul se simţea neputincios
în faţa acestor calamităţi.
Oricât de mult a progresat omenirea în toate domeniile, oricâte cercetări s-au făcut de-
a lungul veacurilor de către persoane ilustre, inspirate de Dumnezeu pentru a găsi soluţii de
prevenire şi de intervenţie în astfel de catastrofe naturale, ele continuă să se manifeste în
forme necunoscute şi neaşteptate. Se poate afirma, pe drept cuvânt, că înţelepciunea umană a
acumulat un adevărat tezaur ce conţine metode tot mai performante de intervenţie în astfel de
ituaţii de urgenţă.
În condiţiile diversificării factorilor de risc şi a creşterii intensităţii acestora, pe fondul
modificărilor climatice care generează fenomene meteorologice de o frecvenţă şi intensitate
crescută, producerea unor situaţii de urgenţă cu efecte catastrofale pentru populaţie, a devenit
foarte probabilă. Din nefericire, în ultimii ani şi România a fost grav afectată de inundaţii care
au afectat suprafeţe mari ale teritoriului, au produs pierderi de vieţi omeneşti şi pagube
materiale cifrate la zeci de milioane de euro. Pentru refacerea zonelor afectate precum şi
pentru ajutorarea persoanelor sinistrate efortul statului a fost unul considerabil. Intervenţia
efectivă pe timpul producerii acestor situaţii de urgenţă precum şi acţiunile întreprinse în faza
de reabilitare şi restabilire a stării de normalitate impun un management performant din partea
autorităţilor responsabile în scopul reducerii la maxim a efectelor negative ale fenomenelor
produse.
Necesitatea perfecţionării sistemelor şi mecanismelor de răspuns în situaţii de urgenţă,
pe baza unor studii de caz precum şi a experienţei acumulate au condus la iniţierea şi
realizarea acestei cercetări. În acest context, lucrarea abordează într-o viziune sistemică atât
managementul serviciilor profesioniste de urgenţă din Romania cât şi problemática gestionării
situaţiilor de urgenţă de amploare, obiectivele cercetării vizând:
• analiza managementului serviciilor de urgenţă profesioniste şi a gestionării situaţiilor

de urgenţă;
• optimizarea activităţii de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de construcţii
si autorizarea la punerea în funcţiune a acestora în vederea asigurării cerinţei esenţiale de
securitate la incendiu a construcţiilor şi instalaţiilor aferente şi ale exigenţelor utilizatorilor.
• peraţionalizarea serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă la nivelul
comunităţii locale în vederea reducerii numărului mare de victime şi incendii la gospodăriile
populaţiei.
9
1. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SITUATIILOR DE
URGENTA
1.2. Managementul situatiilor de urgenta determinate de incendii

1.3. Managementul situatiilorde urgenta din domeniul protectiei civile

1.4. Organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de

urgenta
1.4.1. Norme privind organizarea si asigurarea activitatii de

evacuare in situatii de urgenta
10
Sistemul de Management al Situatiilor de Urgenta se organizeaza si functioneaza

pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, asigurarea si coordonarea resurselor
umane, materiale, financiare si de alta natura necesare restabilirii starii de normalitate.
• Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta este organizat de
autoritatile pubice si se compune dintr-o retea de organisme,organe si structuri
abilitate in managementul situatiilor de urgenta,constituite pe niveluri si domenii de
competenta si care dispune de infrastructura si resursele necesare pentru indeplinirea
atributiilor,conform Ordonantei de Urgenta nr 21/15 aprilie 2004,aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr 15/28 februarie 2005.
- Situatia de urgenta este un eveniment exceptional,cu caracter nonmilitar, care prin
amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei,mediul
inconjurator,valorile materiale si culturale importante , iar pentru restabilirea starii de
normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente,alocarea de resurse
suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate;
- Managementul situatiei de urgenta reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate si
procedurilor utilizate de factorii de decizie, institutiile si serviciile publice abilitate
pentru identificarea si monitorizarea surselor de risc, evaluarea informatiilor si analiza
situatiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de actiune si implementarea
acestora in scopul restabilirii situatiei de normalitate;
- Sursele de risc vizate de managementul situatiilor de urgenta se refera la:
incendii,cutremure,inundatii,accidente,explozii,avarii,alunecari sau prabusiri de
teren,imbolnaviri in masa,prabusii ale unor constructii,instalatii ori amenajari,esuarea
sau scufundarea unor nave,caderi de obiecte din atmosfera ori din
cosmos,tornade,avalanse,esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati
naturale, sinister grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate
de facorii de risc specifici;
Principiile managementului situatiilor de urgenta sunt:

a) previziunea si prevenirea;
b) prioritatea protectiei si salvarii vietii oamenilor;
c) respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;
d) asumarea responsabilitatii gestionarii situatiilor de urgenta de catre autoritatile
administratiei publice;
e) cooperarea la nivel national,regional si international cu organisme si organizatii
similare;
f) transparenta activitatilor desfasurate pentru gestionarea situatiilor de urgenta,astfel
incat acestea sa nu conduca la agravarea efectelor produse;
g) continuitatea si gradualitatea activitatilor de gestionare a situatiilor de urgenta, de la
nivelul autoritatilor si administratiei publice locale pana la nivelul autoritatilor
administratiei publice centrale,in functie de amploarea si de intensitatea acestora;
h) operativitatea, conlucrarea activa si subordonarea ierahica a componentelor Sistemului
National.
Managmentul situatiilor de urgenta se plaseaza mai mult in special in domeniul
apararii impotriva incendiilor si in domeniul protectiei civile.
11
1.2. Managementul Situatiilor de Urgenta determinate de incendii
Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de activitati specifice,

masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative cu caracter umanitar si de informare
publica, planificate, organizate si realizate in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de
producere a incendiilor si asigurarii interventiei operative pentru limitarea si stingerea
incendiilor, in vederea evacuarii, salvarii si protectiei persoanelor periclitate, protejarii
bunurilor si mediului impotriva efectelor situatiilor de urgenta determinate de incendii.
Apararea impotriva incendiilor este reglementata prin legea nr. 307/12 iulie 2006 si constituie
o activitate de interes public,national, cu caracter permanent la care sunt obligate sa participe
autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si toate persoanele fizice si
juridice aflate pe teritoriul Romaniei.
• Legea stabileste obligatiile generale privind apararea impotriva incendiilor si obligatii
specifice la nivelul Consiliilor Locale ale primariilor ,la nivelul Consiliilor Judetene si
al Muncipiului Bucuresti,al prefecturilor,pentru autoritatiile administratiei publice
centrale, conducatorilor institutiilor,pentru utilizatori si salariati, pentru personalul de
specialitate, dar si pentru proiectanti si executanti de lucrari.
• Coordonarea, controlul si acordarea asistenti tehnice de specialitate in domeniul
apararii impotriva incendiilor se asigura de Ministerul Administratiei si Internelor, la
nivel central prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, iar la nivel local
prin Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta Judetene si al Municipiului Bucuresti.
• Managementul situatiilor de urgenta determinate de incendii se asigura prin
componentele Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta.
Sistemul de management al situatiilor de urgenta determinate de incendii are
urmatoarea maniera de organizare si functionare:
a) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta eleboreaza strategia nationala de
aparare impotriva incendiilor, norme si reglementari tehnice si dispozitii generale in
domeniu, obligatorii pe intregul teritoriu al Romaniei, fiind aprobate printr-un ordin al
Ministerului Administratiei si Internelor.
b) Organele administratiei publice centrale si ministerele eleboreaza pe baza strategiei
nationale, strategii sectoriale privind apararea impotriva incendiilor in domeniul lor
de competenta, cat si norme si reglementari tehnice specifice activitatii pe care o
desfasoara, asigurand masuri de aplicare a acestora.
c) Consiliile Judetene si cel al Municipiului Bucuresti, prin prefectii desemnati, asigura
eleborarea planurilor de analiza si acoperire a riscurilor la nivelul
unitatiloradministrativ teritriale pe care le reprezinta.
Planurile de analiza si acoperire a riscurilor constituie documente ce cuprind
riscurile potentiale aferente unitatilor administrative teritoriale, masurile, actiunile si
resursele necesare managementului riscurilor respective.
d) Consiliile locale si primari asigura elaborarea si aplicarea planurilor de analiza si
acoperire a riscurilor pentru localitatile pe care le coordoneaza, emit hotarari, reguli si
masuri specifice, asigura resursele necesare, desemneaza sefii serviciilor voluntare de
urgenta si iau masuri organizatorice de aparare impotriva incendiilor.
e) Conducatorii institutiilor sau administratorii, trebuie sa obtina avizele si
autorizatiile de securitate la incendiu, sa elaboreze instructiuni proprii de aparare
12
impotriva incendiilor si sa stabileasca atributiile ce revin salariatiilor la locurile de
munca.
Conducatorii institutiilor trebuie sa asigure constituirea serviciului de urgenta privat
sau voluntar, sa intocmeasca si sa actualizeze planurile proprii de interventie, dar si
conditiile pentru aplicarea acestora in orice moment.
• Aviz de securitate la incendiu – actul emis, în baza legii, de catre Inspectoratul

pentru Situatii de Urgenta judetean sau al Municipiului Bucuresti, dupa verificarea de
conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice in vigoare a masurilor de aparare
impotriva incendiilor, adoptate in documentatiile tehnice de proiectare, pentru
indeplinirea cerintei esentiale de “securitate la incendiu” – a constructiilor ,
instalatiilor si a altor amenajari.
• Autorizatie de securitate la incendiu – actul administrative emis, in baza legii, de
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta judetean sau al Municipului Bucuresti, prin
care se certifica, in urma verificarilor in teren si a documentelor privind realizarea
masurilor de aparare impotriva incendiilor, indeplinirea cerintei esentiale de
“securitate la incendiu” – la constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari.
Autorizatia de securitate la incendiu, confera persoanelor fizice sau juridice,
detinatoare ale constructiilor, instalatiilor si ale altor amenajari, dreptul de a le edifica,
de a le pune in functiune si de a le exploata din punct de vedere al indeplinirii cerintei
esentiale – securitate la incendiu.
f) Utilizatorii persoane fizice sau juridice cat si salariatii trebuie sa cunoasca si sa
respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor precum si consecintele
producerii incendiilor stabilite conform legii.
• Finantarea cheltuielilor curente si de capital aferente activitatilor situatiilor de
urgenta se asigura din bugetele locale sau de operatorii economiei si institutiile private
din bugetele locale sau de operatorii economiei si institutiile private din bugetele
proprii;
• Controlul de stat in domeniul apararii impotriva incendiilor se exercita, la nivel
central, prin inspectia de prevenire si alte compartimente si unitati din structura sau
subordinea Inspectoratului General, respectiv, la nivel local, prin inspectiile de
prevenire din cadrul inspectoratelor, in scopul aplicarii unitare a prevederilor legale
pe intreg teritoriu al Romaniei, potrivit competentelor.
• Exercitarea autoritatii de stat in domeniul apararii impotriva incendiilor se
realizeaza prin, activitati de reglementare, autorizare, avizare, atestare, recunoastere,
desemnare, supraveghere a pietei, control, organizarea stingerii incendiilor si tragerea
la raspundere juridical a persoanelor vinovate.
13
Apararea impotriva incendiilor la proiectarea si executarea constructiilor, instalatiilor si

amenajarilor se transpune prin norme generale si reguli specifice privind indeplinirea cerintei
esentiale – securitate la incendiu – pe toata durata de viata a acestora.
Satisfacerea cerintei esentiale – securitate la incendiu – pe intreaga durata de viata este
reglementata conform Ordinul MAI nr. 163/28 februarie 2007, si se asigura prin
respectarea prevederilor reglementarilor tehnico specifice si a unor masuri interdependente
privind:
a) conformarea la foc a constructiilor;

b) asigurarea de masuri privind limitarea aparitiei si propagarii focului si fumului in
interiorul constructiilor, cat si limitarea propagarii incendiului la vecinatati:
c) asigurarea stabilitatii constructiilor la actiunea incendiilor pe o perioada de timp
normala;
d) mentinerea performantelor de reactie la foc a produselor pentru constructii si de
rezistenta la foc a structurilor constructive pe timpul utilizarii acestora;
e) defectarea, semnalizarea si alarmarea declansarii incendiilor inca din faza initiala;
f) stingerea incendiilor cu sisteme si instalatii adecvate si
eficiente(sprinklere,stingatoare,aparate de stins incendii si evacuare a fumului, unelte
si mijloace de interventie…).
• Proiectantii de constructii si amenajari, de echipamente, utilaje si instalatii

sunt obligati :
- sa elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de constructii,

instalatii si amenajari stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General si sa
evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General;
- sa cuprinda in documentatiile pe care le intocmesc masurile de aparare
impotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le contin obiectele proiectate;
- sa prevada in documentatiile tehnice de proiectare, potrivit reglementarilor
specifice, mijloace tehnice pentru apararea impotriva incendiilor si echipamentele de
protectie specifice;
- sa includa in proiecte si sa predea beneficiarilor schemele si instructiunile de
functionare a mijloacelor de aparare impotriva incendiilor pe care le-au prevazut in
documentatii, precum si regulile necesare de verificare si intretinere in exploatare a
acestora,intocmite de producatori;
- sa asigure asistenta tehnica necesara realizarii masurilor de aparare impotriva
incendiilor, cuprinse in documentatii, pana la punerea in functiune.
• Executantii lucrarilor de constructii si de montaj, de echipamente si instalatii

sunt obligati:
- inceperea lucrarilor de executie la constructii si instalatii tehnologice noi,

dezvoltarea, modernizarea ori schimbarea destinatiei celor existente, precum si
punerea in functiune a acestora se fac numai dupa obtinerea avizului sau autorizatiei
de securitate la incendiu, conform legii;
14
- obligatia solicitarii si obtinerii avizelor si/sau a autorizatiilor revine persoanei
fizice ori juridice care finanteaza si realizeaza investitii noi sau interventii la
constructiile existente ori, dupa caz, beneficiarul investitiei;
Avizele si autorizatiile se elibereaza de catre Inspectorate, in trmen de cel mult 30 de
zile de la depunerea cererii iar nerespectarea cerintelor care au stat la baza eleiberarii
avizului sau autorizatiei de securitate la inendiu atrage sanctionarea conform legii si,
dupa caz anularea avizului sau autorizatiei de securitate la incendiu, impunand sistarea
lucrarilor de constructii sau a functionarii acestora;
- sa realizeze integral si in timp masurile de aparare impotriva incendiilor,

cuprinse in proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
- sa asigure luarea de masuri de aparare impotriva incendiilor pe timpul

executarii lucrarilor precum si la organizarile de santier;
- sa asigure dotarea si functionarea mijloacelor de aparare impotriva incendiilor

prevazute in documentatiile de executie la parametrii proiectati, inainte de punerea in
functiune;
- sa asigure instruirea intregului personal angajat in munca in domeniul

situatiilor de urgenta determinate de incendii.
Nerespectarea de catre proiecanti si executanti a masurilor de aparare impotriva

incendiilor ce le revine conform legii, atrage dupa sine raspunderea disciplinara,
contraventionala, materiala, civila sau penala dupa caz a celor viovati.
15
1.3. Managementul Situatiilor de Urgenta din domeniul Protectiei Civile
• Protectia civila este o componenta a sistemului securitatii nationale si

reprezinta un ansamblu integral de activitati specifice, masuri si sarcini organizatorice,
tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica, planificate, organizate si
realizate in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejarii
populatiei, bunurilor si mediului impotriva efectelor negative ale situatiilor de urgenta,
conflictelor armate si inlaturarii operative a urmarilor acestora si asigurarii conditiilor
necesare suprvietuirii persoanelor afectate.
• Situatiile de urgenta ce implica protectia civila se refera la situatiile generate
de iminenta producerii sau producerea dezastrelor, a conflictelor militare si/sau a altor situatii
neconventionale care, prin nivelul de gravitate, pun in pericol sau afecteaza viata, mediul,
bunurile si valorile culturale si de patrimoniu.
• Activitatea de protectie civila se reglementeaza prin Legea nr. 481/8
noiembrie 2004 modificata si completata prin Legea 212/24 mai 2006.
• Activitatea de protectie civila este de interes national, are character permanent
si se bazeaza pe indeplinirea obligatiilor ce revin, potrivit legii, autoritatilor administratiei
publice centrale si locale, clorlalte persoane juridice de drept public si privat romane, precum
si persoanelor fizice.
• Coordonarea, controlul si acordarea asistentei tehnice de specialitate in
domeniul protectiei civile se asigura, la nivel central, de catre Ministerul Administratiilor si
Internelor, prin Inspectoratele Generale pentru Situatii de Urgenta, iar la nivel local, de catre
Inspectoratele Judetene si Inspectoratul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta.
• Coordonarea de specialitate a activitatilor de protectie civila se realizeaza de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, prin Centrul Operational National pentru
Situatii de Urgenta, si la nivel local, prin Centrele Operationale din structura Inspectoratelor
pentru Situatii de Urgenta Judetene si al Municipiului Bucuresti ori, pe timpul starilor
exceptionale de mobilizare sau la razboi , prin punctele de comanda care se asigura pe timp de
pace la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, la cele judetene, municipale, de
sectoare, orasenesti, al altor localitati, precum si la unele institutii publice si agenti economici.
Managementul protectiei civile se asigura de catre componentele Sistemului National
de Management al Situatiilor de Urgenta, potrivit prevederilor legii.
La toate nivelurile de competenta, in structurale cu activitate permanenta sau temporara
din Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta se constituie structuri
specializate in domeniul protectiei civile.
La nivelul municipiilor, oraselor, al comunelor, al institutiilor publice, si al agentilor
economici cuprinsi in clasificarea din punct de vedere al protectiei civile , se incadreaza
personal de specialitate cu atributii in domeniul protectiei civile, investit in calitate de
inspectori de protectie civila, prin ordine sau dispozitii scrise ale angajatorilor.
• Sistemul de management al situatiilor de urgenta in domeniul protectiei civile se
realizeaza la nivel national si local respectandu-se principiile autonomiei,
subsidiaritatii, legalitatii, responsbilitatii, corelarii obiectivelor si resurselor ,
cooperarii si solidaritatii.
16
Acest sistem privitor la protectia civila este structurat si functioneaza astfel:
a) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta elaboreaza strategia nationala a
protectiei civile ce are in vedere principiile, scopurile si obiectivele prevazute in
Strategia Internationala pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptate de Adunarea
Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, precum si cele stabilite de mecanismele
Uniunii Europene in domeniu.
b) Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile publice, organizatiile
nonguvernamentale si agentii economici, indiferent de forma de proprietate, raspund
de aplicarea masurilor de protectie civila stabilite prin lege si prin planurile proprii de
analiza si acoperire a tipurilor de riscuri in teritoriul de competenta sau in domeniul lor
de activitate. Autoritatile administratiei publice centrale si locale sunt obligate sa
asigure capacitate de interventie specializate, corespunzator tipurilor de riscuri la care
sunt expuse teritoriul si populatia, in timpi de raspuns optimi, indiferent de locul unde
se produce situatia de urgenta.
c) La nivelul Centrelor Operationale pentru Situatii de Urgenta Judetene si al
Municipiului Bucuresti se infiinteaza catalogul local cuprinzand clasificarea
localitatilor, a institutiilor, a agentilor economicii si a obiectivelor din punct de vedere
al protectiei civile, iar datele din catalogul local se actualizeaza permanent.
d) Activitatea de prevenire in domeniul protectiei civile si/sau al interventiei operative se
asigura de catre serviciile de urgenta profesioniste si voluntare, iar in anumite situatii
se pot constituii si alte structuri publice sau private si care cuprind personal si
formatiuni instruite in specialitatile necesare protectiei civile.
e) Conducatorii institutiilor publice, patronii si managerii agentilor economici, indiferent
de forma de proprietate, au obligatia sa coopereze pentru indeplinirea masurilor de
protectie civila, sa instruiasca si sa pregateasca personalul incadrat in munca.
f) Persoanelor fizice si persoanelor juridice sau celor straine care au filiale sau sucursale
in tara ori desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei sunt obligate sa respecte normele
specifice de protectie civila, sa participe la activitatile de pregatire specifice sis a
contribuie la ducerea la indeplinire a masurilor si a actiunilor prevazute in planurile si
programele de protectie civila sau a celor dispuse de autoritatile abilitate pe timpul
actiunilor de interventie si de restabilire a starii de normalitate.
g) Finantarea activitatilor privind protectia civila se asigura din bugetul de stat si bugetele
locale, iar pentru operatorii economici private din bugetele proprii.
h)
• Pregatirea pentru protectie civila cuprinde pregatirea populatiei si a salariatilor,
pregatirea serviciilor de urgenta, pregatirea personalului cu functii de conducere pe
linia protectiei civile, precum si a personalului de specialitate.
• Informarea si educarea preventiva a populatiei privind protectia civila sunt
obligatorii si se asigura prin: institutiile de invatamant si educatie de toate gradele,
mijloacele de informare in masa si serviciile profesioniste pentru situatii de urgenta
• Ministerul Educatiei si Cercetarii, in colaborare cu Inspectoratul General
pentru Situatii de Urgenta, stabileste, prin protocol, temele si activitatile practic-
aplicative de educatie privind protectia civila, care se include in programele de
invatamant, precum si in planurile activitatilor extrascolare.
• Societatile publice si private, nationale si locale, de radio si televiziune,
precum si presa scrisa sunt obligate sa asigure prezentarea in emisiunile, respectiv in
stirile si reportajele acestora, a riscurilor potentiale, a masurilor preventive si a
modului de actiune si comportare a populatiei pe timpul situatiilor de urgenta civila .
17
• La informarea si educarea preventiva a populatiei privind protectia civila
participa si organizatiile neguvernamentale de interes public, potrivit statutelor si
specificului activitatilor acestora.
• Proiectantii, constructorii si beneficiarii de investitii au urmatoarele obligatii:

a) sa prevada in documentatiile tehnice ale investitiilor masurile specifice, echipamentele
si dotarile necesare, conform normativelor in vigoare, si sa asigure realizarea lor
inainte de darea in exploatare a investitiei;
b) sa obtina avizele, autorizatiile si acordurile privind protectia civila, prevenirea si
stingerea incendiilor si de mediu, conform legii, si sa urmareasca realizarea masurilor
stabilite in cuprinsul acestora;
c) sa evalueze riscul seismic al zonei in care se executa lucrarile si sa intocmeasca
proiectul, respectiv sa execute constructia sau instalatia conform gradului de risc
seismic.
• In toate fazele de cercetare, proiectare, executie si pe intreaga lor durata de existenta,
constructiile si amenajarile, echipamentele, utilajele si instalatiile tehnologice pentru
autorizare in domeniul protectiei civile se supun unei examinari sistematice si calificate
pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor , in conditiile prevazute de
reglementarile specifice.
• Obligatia executarii activitatilor prevazute mai sus revine persoanelor care concura la
proiectarea, realizarea, exploatarea, intretinerea, repararea, postutilizarea constructiilor, a
echipamentelor si a instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor si raspunderilor prevazute
de lege;
• Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor se elaboreaza de
Inspectoratul general pentru Situatii de Urgenta, se aproba prin ordin al ministrului
administratiei si internelor.
Salariatii au urmatoarele drepturi si obligatii:
- sa beneficieze, in mod gratuit, de echipament de protectie individuala, de tratament
medical si antidoturi, daca sunt incadrati la agenti economici sau institutii cu risc
nuclear, chimic sau biologic;
- sa beneficieze de masurile de protectie sociale prevazute prin lege pentru perioadele
de intrerupere a activitatii, impuse de situatiile de protectie civila;
- sa respecte normele, regulile si masurile de protectie civila stabilite;
- sa participle la instruiri, exercitii, aplicatii si la alte forme de pregatire specifica.
18
1.4. Organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta
1.4.1. Norme privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii

de urgenta
In sensul prezentelor norme, prin evacuare se intelege masura de protectie civila

luata inainte, pe timpul sau dupa producerea unei situatii de urgenta, la declararea starii de
alerta, care consta in scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, in mod organizat,
a populatiei, a unor institutii publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale si
in dispunerea lor in zone sau localitati care asigura conditii de protectie si supravietuire.
Actiunile de evacuare se planifica si se organizeaza in functie de tipul de risc,
avandu-se in vedere parametrii specifici ce caracterizeaza evolutia si amploarea consecintelor
acestuia.
Evacuarea se executa in baza planurilor intocmite in conditiile prevazute de
prezentele norme.
In caz de situatii de urgenta actiunea de evacuare incepe imediat dupa identificarea
pericolului ori dupa producerea acestuia, acordandu-se prioritate evacuarii populatiei.
In functie de situatia creata, evacuarea se executa din:
a) localitatile prevazute in hotararea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta,
denumit in continuare Comitet National;
b) localitatile dispuse in zonele de planificare de urgenta, de accident chimic sau in
aval de constructiile hidrotehnice, in cazul producerii unor dezastre;
c) alte localitati/zone/obiective in care viata si sanatatea locuitorilor si a animalelor
sau/si siguranta bunurilor materiale sunt puse in pericol in cazul unor situatii de
urgenta.
Executarea actiunilor de evacuare trebuie sa permita functionarea institutiilor
statului, mentinerea ordinii publice si desfasurarea activitatilor sociale vitale in situatii de
urgenta.
Localitatile in care se executa evacuarea trebuie sa asigure legaturi de comunicatii,
conditii de cazare, hranire si asistenta medicala, precum si pentru continuarea activitatii
social-economice, functionarea institutiilor si operatorilor economici, desfasurarea procesului
de invatamant etc.
In functie de evolutia situatiei de urgenta si de gradul de asigurare cu mijloace de
transport, evacuarea dintr-o zona/localitate se poate efectua in totalitate sau partial, simultan
ori succesiv.
I n toate situatiile se va avea in vedere si posibilitatea autoevacuarii. Desfasurarea
acestei activitati impune interventia organelor specializate ale autoritatilor administratiei
publice pentru evitarea confuziei, panicii, aglomeratiei si blocajelor pe caile de comunicatii,
precum si a dezordinii si actelor antisociale.
Evacuarea se executa, de regula, pe teritoriul judetului respectiv, cu exceptia
Municipiului Bucuresti, caz in care se poate executa si pe teritoriul altor judete.
19
Localitatile/zonele din/in care se executa evacuarea in situatii de urgenta se stabilesc
de comitetele pentru situatii de urgenta judetene si locale, cu avizul sefului inspectoratului
pentru situatii de urgenta judetean.
Localitatile/zonele limitrofe Municipiului Bucuresti in care se face evacuarea se
stabilesc de Comitetul National, la propunerea Comitetului pentru Situatii de Urgenta al
Municipiului Bucuresti.

Organizarea, conducerea si asigurarea actiunilor de evacuare se stabilesc prin
planurile de evacuare.
Organizarea evacuarii se realizeaza de:
a) ministerele si institutiile publice centrale, pe baza planurilor de evacuare proprii,
avizate de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si aprobate
de ministrul de resort sau de conducatorul institutiei;
b) institutiile publice locale, pe baza planurilor de evacuare proprii, avizate de seful
inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean/al municipiului Bucuresti si aprobate de
ministrul sub a carui coordonare se afla;
c) autoritatile administratiei publice locale, pe baza planurilor de evacuare proprii,
intocmite de personalul cu atributii in domeniu, avizate de vicepresedintele comitetului pentru
situatii de urgenta si de seful inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean/al
municipiului Bucuresti si aprobate de presedintele comitetului;
d) inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/al Municipiului Bucuresti,
pentru evacuarea populatiei si a unor bunuri materiale, pe baza planurilor de evacuare proprii,
avizate de vicepresedintele comitetului pentru situatii de urgenta si aprobate de presedintele
comitetului;
e) operatorii economici, pe baza planurilor de evacuare proprii, avizate de seful
Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Judetean/al Municipiului Bucuresti si aprobate de
presedintele comitetului pentru situatii de urgenta local.
Populatia si bunurile materiale care se evacueaza, gradul de urgenta si ordinea in
care se executa evacuarea, fortele si mijloacele destinate si sprijinul logistic al evacuarii in
cazul situatiilor de urgenta se stabilesc pentru fiecare situatie de personalul cu atributii in
domeniu din cadrul autoritatilor administratiei publice locale, se avizeaza de inspectoratele
pentru situatii de urgenta judetene/al municipiului Bucuresti si de vicepresedintele comitetului
pentru situatii de urgenta si se aproba de presedintele comitetului.
Organizarea actiunilor de evacuare cuprinde, in principiu, urmatoarele activitati:
a) intrunirea comitetelor pentru situatii de urgenta;
b) analiza situatiei de urgenta;
c) prognozarea evolutiei situatiei;
d) determinarea efectelor actiunilor dezastrelor asupra populatiei si bunurilor
materiale;
e) stabilirea masurilor de prima urgenta;
f) recunoasterea itinerarelor si localitatilor/zonelor in care se executa evacuarea;
20
g) actualizarea planului de evacuare si punerea in aplicare a acestuia;
h) elaborarea si transmiterea ordinului/dispozitiei de evacuare.
Planurile de evacuare se elaboreaza din timp, in starea de normalitate, in functie de
riscurile inventariate si de functiile de sprijin stabilite prin Hotararea Guvernului nr.
2.288/2004 pentru aprobarea repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura
ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si
gestionarea situatiilor de urgenta, si se actualizeaza ori de cate ori apar modificari in structura
populatiei, institutiilor si operatorilor economici, precum si atunci cand aplicarea lor devine
iminenta.
Continutul-cadru al planurilor de evacuare este prevazut in anexa nr. 1.
In vederea intocmirii planurilor de evacuare, structurile responsabile impreuna cu
specialisti din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta judetene/al Municipiului
Bucuresti executa, in principiu, urmatoarele activitati;
a) stabilesc localitatile, institutiile, operatorii economici, precum si numarul si
structura populatiei/salariatilor care se evacueaza;
b) stabilesc natura si cantitatea bunurilor ce urmeaza a fi evacuate;
c) stabilesc zonele si localitatile in care se executa evacuarea;
d) stabilesc gradul de urgenta si esalonarea evacuarii, precum si mijloacele de
transport si itinerarele pe care se executa evacuarea;
e) executa recunoasterea zonelor si a localitatilor in care se dispune evacuarea;
f) analizeaza posibilitatile de cazare, de aprovizionare si hranire a evacuatilor, de
depozitare a bunurilor si de functionare a institutiilor;
g) identifica posibilitatile de asigurare a actiunilor de evacuare.
Inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/al municipiului Bucuresti
organizeaza si executa instruirea factorilor responsabili din institutii si de la operatorii
economici, controleaza ierarhic existenta si calitatea planurilor si masurilor de evacuare,
planifica, organizeaza si desfasoara exercitii de evacuare.
In acord cu personalul specializat din cadrul structurilor Inspectoratului General
pentru Situatii de Urgenta, comitetele pentru situatii de urgenta stabilesc obiectivele de
realizat si fondurile necesare realizarii acestora, asigura includerea lor in bugetul de stat,
respectiv in bugetele locale, in bugetele institutiilor publice si ale operatorilor economici,
urmarindu-se utilizarea eficienta a fondurilor alocate, in conditiile legii.
In situatiile de trecere de la starea de normalitate la starea de alerta sau urgenta,

succesiunea activitatilor si conducerea actiunilor de evacuare la nivel national se realizeaza de
Comitetul National.
In teritoriu, conducerea nemijlocita a actiunilor de evacuare se exercita de catre
comitetele pentru situatii de urgenta judetene/locale/al municipiului Bucuresti, corespunzator
tipului de situatie de urgenta produsa.
21
Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale
executa activitati de coordonare a evacuarii prin centrele operative proprii.
Institutiile din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala organizeaza
si executa evacuarea personalului si a bunurilor materiale pe baza planurilor proprii, potrivit
ordinelor si dispozitiilor specifice emise de conducatorii acestora.
Comitetele pentru situatii de urgenta judetene, locale si al municipiului Bucuresti au,
in principal, urmatoarele atributii:
a) coordonarea pregatirii populatiei pe localitati, cartiere, institutii publice si
operatori economici, in vederea organizarii si desfasurarii actiunilor de evacuare si
primire/repartitie;
b) organizarea si asigurarea functionarii sistemului informational-decizional pe plan
local;
c) stabilirea necesarului de capacitati de comunicatii, pe tipuri de retele telefonice
fixe, mobile, radio etc., la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti;
d) elaborarea planurilor de evacuare si primire proprii si avizarea celor intocmite de
structurile subordonate;
e) coordonarea aplicarii unitare si in mod organizat a masurilor de evacuare in plan
teritorial;
f) coordonarea activitatii de constituire a rezervelor de stricta necesitate destinate
persoanelor evacuate/sinistrate;
g) indeplinirea sarcinilor curente stabilite in functie de situatia concreta;
h) organizarea unui punct de informare privind persoanele evacuate/sinistrate.
Principalele atributii pe linia evacuarii ale institutiilor publice si operatorilor economici
sunt urmatoarele:
a) intocmesc si actualizeaza planurile de evacuare a salariatilor si a bunurilor
materiale;
b) asigura instiintarea si alarmarea personalului;
c) asigura punerea in aplicare, la ordin, a masurilor prevazute in planurile de
evacuare;
d) realizeaza masurile de asigurare a evacuarii: siguranta, paza si ordine, asigurare
medicala, aprovizionare cu alimente de stricta necesitate etc.;
e) instruiesc personalul cu privire la modul de actiune in caz de evacuare;
f) intocmesc si inainteaza, prin inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/al
Municipiului Bucuresti, cererile de suplimentare cu mijloace de transport, carburanti-
lubrifianti, imobile, alimente si produse industriale de prima necesitate, spatii pentru
depozitarea bunurilor, cazarea si aprovizionarea evacuatilor.
Pentru conducerea actiunilor de evacuare se utilizeaza sistemul de transmisiuni al
Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si sistemul de telecomunicatii
national/teritorial, dupa caz.
Daca situatia o impune, inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/al
municipiului Bucuresti asigura mijloace de transmisiuni mobile.
22
Pe timpul actiunilor de evacuare in situatii de urgenta Serviciul de Telecomunicatii
Speciale asigura legaturi de telecomunicatii speciale si cooperare pentru autoritatile publice
centrale si locale, potrivit legii de organizare si functionare proprii, stabilite de comun acord
cu acestea.
Trecerea la executarea evacuarii se face la ordin.

Ordinul de evacuare in cazul situatiilor de urgenta se emite de presedintele
Comitetului National. In temeiul ordinului de evacuare comitetele pentru situatii de urgenta
ministeriale si judetene emit ordine de evacuare si primire/repartitie la propunerea centrelor
operative sau operationale pentru situatii de urgenta.
Comitetele pentru situatii de urgenta locale, institutiile si operatorii economici emit
decizii de evacuare si primire/repartitie catre structurile subordonate, respectiv celule.
In functie de situatie, ordinul/dispozitia de evacuare si primire/repartitie se poate
transmite prin telefon/fax, prin mijloace radio, prin corespondenta speciala sau prin curieri.De
asemenea si in situatiile stabilite de Comitetul National ordinul/dispozitia de evacuare poate fi
transmis/transmisa si prin intermediul posturilor de radio si de televiziune.
La primirea ordinului/dispozitiei de evacuare se verifica autenticitatea si dupa
confirmare se analizeaza situatia generala si cea din zona de responsabilitate, se stabilesc
masurile de prima urgenta si se transmit dispozitii preliminare, trecandu-se de indata la
elaborarea dispozitiei de evacuare.
Ordinul/dispozitia de evacuare cuprinde, in principiu, urmatoarele:
a) conceptia actiunilor de evacuare;
b) organizarea conducerii actiunilor de evacuare;
c) masurile de cooperare pe timpul executarii evacuarii;
d) masurile de asigurare a evacuarii.
Continutul ordinului/dispozitiei si deciziei pentru evacuare sunt prevazute de
anexele nr. 2 si 3.
Pentru executarea actiunilor de evacuare se realizeaza dispozitivul de evacuare, care
cuprinde:
a) centre de conducere si coordonare a evacuarii;
b) posturi de observare si posturi de instiintare si alarmare;
c) puncte de adunare a populatiei si de depozitare a bunurilor care se evacueaza;
d) puncte de imbarcare si puncte de debarcare;
e) puncte de primire/repartitie a populatiei si a bunurilor evacuate.
Centrul de conducere si coordonare a evacuarii isi desfasoara activitatea intr-un loc
special amenajat din care comitetul conduce in mod unitar actiunile de evacuare. Componenta
acestuia este prezentata in anexa nr. 4.
23
Punctele de adunare, imbarcare, debarcare si primire-repartitie, denumite in
continuare puncte de adunare, se stabilesc din timp de normalitate de catre comitetele pentru
situatii de urgenta, la propunerea inspectoratelor pentru situatii de urgenta.
Punctele de adunare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie situate in apropierea cailor de acces spre localitatile/zonele in care se
executa evacuarea;
b) sa poata fi identificate si recunoscute cu usurinta;
c) sa asigure posibilitati pentru protectia populatiei si a bunurilor in situatii de
urgenta;
d) sa asigure conditii de desfasurare a activitatilor specifice.
Stabilirea si pregatirea punctelor de imbarcare a evacuatilor din zonele afectate se
realizeaza in termen de doua ore de la primirea ordinului/deciziei de evacuare.
In functie de amploarea actiunilor de evacuare si de conditiile specifice, punctele de
adunare se incadreaza cu personal in numar variabil, de regula, in urmatoarea structura:
a) seful punctului de adunare;
b) inlocuitorul sefului punctului de adunare;
c) grupa pentru constituirea esaloanelor/indicativelor de evacuare, evidenta
populatiei si a bunurilor care se evacueaza;
d) personal pentru indrumarea si fluidizarea circulatiei;
e) grupa medicala;
f) personal pentru ordine si siguranta publica;
g) grupa logistica.
Seful punctului de adunare se subordoneaza sefului centrului de conducere si
coordonare a evacuarii si desfasoara, in principiu, urmatoarele activitati:
a) intocmeste/actualizeaza Carnetul cu activitatile care se desfasoara in cadrul
punctului de adunare;
b) participa, la ordin, la sedintele centrului de conducere si coordonare a evacuarii;
c) convoaca personalul punctului de adunare si face precizari privind indeplinirea
atributiilor in situatia creata;
d) verifica documentele si materialele necesare instalarii si desfasurarii activitatilor
in punctul de adunare;
e) coordoneaza actiunile punctului de adunare;
f) raporteaza centrului de conducere si coordonare a evacuarii despre stadiul
evacuarii, plecarea esaloanelor si problemele deosebite aparute.
Continutul Carnetului cu activitatile care se desfasoara in cadrul punctului de
adunare este prevazut in anexa nr. 5.
Grupa pentru constituirea esaloanelor/ indicativelor de evacuare desfasoara, in
principiu, urmatoarele activitati:
a) participa, la ordin, la luarea in evidenta a persoanelor care se evacueaza;
24
b) organizeaza evacuatii pe esaloane/indicative, garnituri, coloane, convoaie si
mijloace de transport: vagoane, autovehicule, nave, aeronave etc.;
c) raporteaza periodic sau la ordin situatia persoanelor si a bunurilor sosite, precum
si despre constituirea fiecarui esalon/indicativ.
Personalul pentru indrumarea si fluidizarea circulatiei desfasoara, in principiu,
urmatoarele activitati:
a) verifica documentele de transport;
b) indruma populatia catre locurile de prezentare, asteptare, evidenta, esalonare si
imbarcare;
c) indruma mijloacele de transport spre punctele de imbarcare/debarcare;
d) in caz de pericol iminent indruma populatia si mijloacele de transport catre
locurile de dispersare si adapostire.
Grupa medicala desfasoara, in principiu, urmatoarele activitati:
a) executa controlul medical al persoanelor evacuate care solicita aceasta;
b) acorda primul ajutor bolnavilor si ranitilor;
c) organizeaza evacuarea cazurilor grave la spitalele din zona;
d) executa trierea epidemiologica a evacuatilor si izolarea celor cu boli contagioase
si a suspectilor;
e) stabileste si urmareste respectarea masurilor igienico-sanitare si antiepidemice.
Personalul pentru ordine si siguranta publica desfasoara, in principiu, urmatoarele
activitati:
a) asigura respectarea regulilor de acces in punctul de adunare si primire/repartitie;
b) asigura securitatea persoanelor, siguranta bunurilor si preintampinarea/limitarea
actelor antisociale;
c) in baza dispozitiei sefului punctului de adunare si primire/repartitie executa alte
activitati specifice.
Punctele de adunare a evacuatilor se stabilesc de catre comitetele pentru situatii de
urgenta.
Pentru institutiile publice si operatorii economici punctele de adunare se
organizeaza, de regula, la sediu, iar pentru populatie, in locuri si localuri publice: unitati de
invatamant, case de cultura, camine culturale, sali de sport, stadioane etc.
Punctele de imbarcare/debarcare se organizeaza in gari C.F.R., autogari, gari
fluviale/maritime si aerogari, precum si in triaje C.F.R., pe linii ferate uzinale sau portuare.
Cand situatia permite, acestea se organizeaza in cadrul sau in apropierea punctelor de adunare
si primire/repartitie.
In cazul evacuarii populatiei sau a bunurilor materiale cu mijloace de transport
feroviare, aeriene sau navale, punctele de imbarcare/debarcare se centralizeaza de
inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/al municipiului Bucuresti, care intocmesc si
Planul de transport prevazut in anexa nr. 6.
25
Punctele de primire/repartitie se organizeaza in zonele/localitatile de afluire a
populatiei evacuate, pentru luarea in evidenta si repartizarea pe spatii de cazare. Acestea se
organizeaza pe localitati/cartiere si in localuri publice.
Principalele date privind executarea actiunilor de evacuare se inscriu in Jurnalul
actiunilor de evacuare, primire/repartitie, al carui continut este prevazut in anexa nr. 7.
Comitetele pentru situatii de urgenta raporteaza ierarhic despre inceperea si
executarea actiunilor de evacuare. Continutul Raportului-sinteza este prevazut in anexa nr. 8.
Masurile de asigurare a actiunilor de evacuare se stabilesc din timp de normalitate,

se inscriu in planurile de evacuare si se actualizeaza ori de cate ori apar modificari, precum si
la primirea ordinului/dispozitiei de evacuare. Masurile de asigurare vizeaza, cu prioritate,
urmatoarele domenii:
a) cercetarea;
b) ordinea si siguranta;
c) asigurarea psihologica.
Cercetarea se executa in scopul procurarii si valorificarii informatiilor necesare
executarii in siguranta si in mod organizat a actiunilor de evacuare. Datele cercetarii trebuie sa
fie veridice, oportune si complete. Cercetarea se organizeaza continuu si unitar, se executa din
timp de normalitate si se intensifica in caz de situatii de urgenta.
Cercetarea trebuie sa asigure informatii privind:
a) evolutia situatiei de urgenta si consecintele acesteia asupra populatiei si bunurilor
materiale;
b) starea cailor de comunicatie si a mijloacelor de transport;
c) caracteristicile localitatilor si ale zonelor in care se executa evacuarea si
posibilitatile de cazare, hranire, adapostire si asigurare medicala;
d) posibilitatile de continuare a procesului de invatamant si a functionarii
institutiilor;
e) conditiile geoclimatice la zi si cele prognozate;
f) situatia contaminarii nucleare, chimice, biologice si starea sanitar-epidemiologica.
In mod centralizat, datele cercetarii se asigura de:
a) institutii si agentii specializate: Administratia Nationala de Meteorologie, Centrul
National pentru Coordonarea Interventiei in Caz de Accident Nuclear sau Urgenta
Radiologica, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Fizica Pamantului,
Administratia Nationala Apele Romane, Institutul National de Cercetare pentru Protectia
Mediului;
b) dispeceratele cu activitate permanenta din cadrul ministerelor cu atributii in
domeniul managementului situatiilor de urgenta;
c) puncte de monitorizare a factorilor de risc;
d) Centrul Operational National, centrele operationale si centrele operative;
26
e) structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor.
Cercetarea nemijlocita se executa si de catre unitatile Inspectoratului General pentru
Situatii de Urgenta, care participa la executarea evacuarii.
Datele cercetarii centralizate si nemijlocite se completeaza cu informatii obtinute pe
linie de cooperare de la alte structuri cu atributii in domeniu.
Precizarea/actualizarea datelor cercetarii se face cu ocazia recunoasterilor care se
executa premergator elaborarii planului de evacuare si la primirea ordinului/dispozitiei de
evacuare.
Executarea recunoasterii cailor de comunicatii si a localitatilor unde se organizeaza
evacuarea se realizeaza de reprezentanti ai inspectoratelor pentru situatii de urgenta
judetene/al municipiului Bucuresti si ai autoritatii publice locale.
Pe timpul recunoasterilor se urmaresc, in mod deosebit:
a) starea cailor si nodurilor de comunicatie, precum si a lucrarilor de arta: poduri,
tuneluri, viaducte etc.;
b) starea imobilelor/adaposturilor destinate primirii populatiei, instalatiilor si
bunurilor;
c) conditiile de cazare, hranire si asigurare medicala;
d) situatia surselor de aprovizionare;
e) starea retelelor electrice, de alimentare cu apa si de telecomunicatii;
f) starea epidemiologica din zona.
Masurile de ordine si siguranta publica, paza bunurilor, evidenta populatiei si
fluidizarea circulatiei pe timpul evacuarii se realizeaza de structurile Ministerului
Administratiei si Internelor, pe baza planurilor de cooperare intocmite din timp de
normalitate, si constau in:
a) asigurarea ordinii si sigurantei publice in punctele de adunare, imbarcare,
debarcare, primire si repartitie;
b) evidenta salariatilor si a persoanelor care se evacueaza;
c) dirijarea circulatiei, asigurarea prioritatii si sigurantei pe timpul deplasarii
coloanelor de evacuati;
d) paza bunurilor materiale.
In functie de evolutia situatiei de urgenta, pentru misiuni de siguranta si ordine, ca si
pentru alte misiuni: salvare, transporturi speciale, aprovizionare, comitetele pentru situatii de
urgenta pot solicita, cu respectarea prevederilor legale, sprijinul unitatilor militare din zona.
Masurile de asigurare a evacuarii Administratiei Prezidentiale, Parlamentului si
Guvernului se realizeaza de Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul Roman de Informatii in
cooperare cu Ministerul Administratiei si Internelor.
Asigurarea psihologica a populatiei pe timpul evacuarii reprezinta ansamblul
actiunilor intreprinse de personalul fortelor de interventie in scopul evitarii producerii panicii
sau combaterii acesteia in cazul in care s-a produs.
27
Logistica actiunilor de evacuare reprezinta ansamblul de masuri realizate in scopul

asigurarii conditiilor materiale si umane necesare pregatirii si executarii actiunilor de
evacuare.
Logistica actiunilor de evacuare cuprinde asigurarea fondurilor, mijloacelor de
transport, bunurilor de consum si serviciilor necesare in cantitatile si in locurile prevazute in
planurile de evacuare.
Principalele elemente ale logisticii actiunilor de evacuare sunt:
a) aprovizionarea cu produse alimentare, farmaceutice si industriale de stricta
necesitate;
b) asigurarea mijloacelor de transport si efectuarea transporturilor;
c) asigurarea medicala si sanitar-veterinara;
d) cazarea evacuatilor, depozitarea bunurilor si adapostirea animalelor;
e) asigurarea financiara.
Planificarea, gestionarea si coordonarea resurselor umane, materiale, financiare sau
de alta natura a actiunilor de evacuare in situatii de urgenta se realizeaza de comitetele pentru
situatii de urgenta ministeriale, judetene si locale, pe baza planurilor intocmite pe timp de
normalitate.
Logistica evacuarii in situatii de urgenta se asigura de:
a) structurile administratiei publice centrale si alte institutii, pentru personalul
propriu;
b) consiliile judetene si locale, pentru populatie si angajatii proprii;
c) operatorii economici, pentru personalul incadrat.
Logistica evacuarii se asigura, la cererea autoritatilor administratiei publice centrale
si locale, de firme de stat sau private, pe baza de conventii de prestari de servicii incheiate din
timp si anexate la planurile de evacuare in situatii de urgenta.
Sursele de aprovizionare sunt: economia nationala, rezervele de stat, rezervele de
mobilizare si ajutoarele umanitare.
Aprovizionarea cu produse alimentare si industriale de stricta necesitate se
realizeaza de catre comitetele pentru situatii de urgenta judetene/locale, in sistem rationalizat,
astfel: a) in primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea starii de alerta, prin reteaua
comerciala locala;
b) ulterior primelor 72 de ore, pana la incetarea evacuarii sau a situatiei de urgenta,
de la Administratia Nationala a Rezervelor de Stat;
c) articole de igiena personala, textile, incaltaminte si alte produse industriale, in
functie de sezon.
Autovehiculele, carburantii si bunurile materiale necesare actiunilor de evacuare se
asigura de catre comitetele si celulele pentru situatii de urgenta.
28
Mijloacele de transport repartizate pentru evacuare vor avea plinul cu carburanti
asigurat de societatile comerciale cu care s-au incheiat contracte sau conventii de prestari de
servicii.
Asigurarea medicala si sanitar-veterinara cuprinde totalitatea masurilor si actiunilor
care se intreprind in scopul pastrarii sanatatii populatiei si animalelor care se evacueaza,
prevenirii aparitiei bolilor si epidemiilor/ epizootiilor, acordarii ajutorului medical de urgenta
si asistentei medicale/veterinare in caz de imbolnavire sau de accident.
Asistenta medicala pe timpul evacuarii, precum si in localitatile de dispunere se
asigura de Ministerul Sanatatii, prin unitatile sanitare teritoriale, de Societatea Nationala de
Cruce Rosie din Romania si de alte servicii de specialitate, in limitele competentelor conferite
de lege, pe baza planurilor de cooperare elaborate in acest scop de catre inspectoratele pentru
situatii de urgenta judetene/al municipiului Bucuresti si transmise in extras acestora.
In plan teritorial masurile, fortele si mijloacele de asigurare medicala si sanitar-
veterinara se stabilesc de fiecare comitet pentru situatii de urgenta si se asigura de directiile de
sanatate publica, directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, serviciile de
ambulanta si medicina de urgenta, precum si de filialele Societatii Nationale de Cruce Rosie
din Romania si de inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/al municipiului Bucuresti,
pe baza planurilor de cooperare elaborate in acest scop.
Fondurile financiare pentru pregatirea si desfasurarea actiunilor de evacuare la nivel
national, judetean, al municipiului Bucuresti, al oraselor si comunelor se asigura, dupa caz,
din bugetul de stat si bugetele locale, precum si din alte fonduri legal constituite din timp de
normalitate. La intocmirea fondurilor necesare pentru anul urmator, ministerele si celelalte
autoritati ale administratiei publice vor include si necesarul de fonduri banesti pentru
pregatirea si desfasurarea actiunilor de evacuare.
Fondurile financiare necesare pentru pregatirea si desfasurarea actiunilor de
evacuare la institutii publice si operatori economici se asigura din bugetele proprii si din alte
fonduri legal constituite.
Pentru anul in curs, pana la 1 martie, comitetele pentru situatii de urgenta ale
autoritatilor publice centrale si ministerelor/institutiilor publice, cele judetene si al
municipiului Bucuresti trimit la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta extras din
bugetul propriu, referitor la fondurile financiare destinate organizarii si desfasurarii actiunilor
de evacuare.
La dispozitia Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si a unitatilor
subordonate, la declararea starii de alerta se va asigura rezerva de materiale de prima
necesitate prin ministerele, organele centrale si organizatiile neguvernamentale care asigura
functiile de sprijin, potrivit legii.
Comitetele pentru situatii de urgenta judetene si locale vor lua masuri de asigurare a
materialelor necesare desfasurarii actiunilor initiale pentru interventie si evacuare in situatii de
urgenta, precum si de identificare/evidenta a unor astfel de mijloace pe plan judetean/local.
29
Nerespectarea prevederilor prezentelor norme atrage raspunderea administrativa,

contraventionala sau penala, dupa caz.
Documentele pentru evacuare se intocmesc si se actualizeaza periodic, prin grija
comitetelor pentru situatii de urgenta, centrelor operative cu activitate temporara,
secretariatelor tehnice, respectiv a celulelor, si constituie punct aparte in bilanturile anuale ale
acestora.
Protectia documentelor/suporturilor care contin informatii clasificate se realizeaza in
conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu
modificarile si completarile ulterioare, ale prevederilor Hotararii Guvernului nr. 585/2002
pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, cu
modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 781/2002 privind
protectia informatiilor secrete de serviciu.
Protectia documentelor/suporturilor care contin informatii clasificate si stabilirea
punctelor de evacuare a acestora sunt atribute ale conducatorilor/sefilor actiunilor de
evacuare.
Planurile de evacuare se intocmesc in termen de 120 de zile de la publicarea
ordinului de aprobare a prezentelor norme.
30
2. INSTRUIREA SALARIATILOR PENTRU SITUATII DE
URGENTA
2.1.1. Cerinte specifice si categorii de instructaje

2.1.8. Instructajul pentru personalul din afara agentului economic
sau a institutiei
2.2. Fisa individuala de instructaj in domeniul situatilor de urgenta
31
Instruirea profesionala a salariatilor include o arie mare de domenii, inclusive a

situatiilor de urgenta, care este o componenta a pregatirii profesionale si are ca scop insusirea
cunostintelor si formarea deprinderilor necesare in vederea prevenirii si reducerii efecteleor
negative ale situatiilor de urgenta la locul de munca si in incinta institutiilor si operatorilor
economici.
Avand in vedere importanta acestei pregatiri, prin Ordinul nr.712/2005 al
Ministrului Administratiei si Internelor, Monitorul Oficcial nr.599/12 iulie 2005, s-au
aprobat Dispozitiile Generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de
urgenta, din care prezentam cele mai semnificative reglementari care privesc entitatile in
cauza.
2.1.1. Cerinte specifice si categorii de instructaje.
• INSTRUIREA salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta se realizeaza prin

instructaje si prin participarea la cursuri, aplicatii, exercitii practice si antrenamente, in functie
de tipurile de risc specifice.
Instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta este obligatorie si trebuie sa aiba un
character permanent si sustinut in timpul desfasurarii procesului de productie si la locul de
munca.
Conducatrii institutiilor publice, patronii si managerii operatorilor economici au
obligatia sa asigure instruirea intregului personal angajat in munca, in raport cu nivelul de
pregatire al slariatilor si in functie de specificul activitatii desfasurate de fiecare unitate.
Operatorii economici care desfasoara activitati ce reprezinta pericole de accidente
majore in care sunt implicate substante periculoase se supun si prevederiolor legislatiei
spcifice.
Instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta se face la angajare si periodic
si se realizeaza prin urmatoarele categorii de instructaje:
a) instructajul introductiv general;
b) instructajul specific locului de munca;
c) instructajul periodic;
d) instructajul pe schimb, acolo unde situatia o impune;
e) instructajul special pentru lucrari periculoase;
f) instructajul la recalificarea profesionala;
g) instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a institutiei.

Instructajul introductiv general vizeaza dobandirea de cunostinte cu privire la:
a) sistemul de acte normative care reglementeaza managementul situatiilor de
urgenta si actele normative specifice profilului operatorului economic sau
institutiei;
b) managementul situatiilor de urgenta la nivelul operatorului economic sau al
institutiei;
c) mijloacele tehnice existente si planificarea resurselor pentru realizarea masurilor
de protectie civila si de aparare impotriva incendiilor;
32
d) modul de actiune in cazul producerii unei situatii de urgenta ca urmare a
manifestarii unui tip de risc existent;
e) actiunile ce trebuie intreprinse pentru limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor
de urgenta.
La instructajul introductiv general participa urmatoarele categorii de persoane:
a) nou-angajatii in munca, indiferent de durata sau de forma contractului de munca;
b) salariatii transferati de la o unitate la alta sau detasati in unitatea respectiva;
c) lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri;
d) studentii si elevii din scoli si licee aflati in practica de specialitate.
Instructajul introductiv general se desfasoara cu grupe compuse din cel mult 20 de persoane.
Durata instructajului introductiv general se stabileste prin reglementari interne, in
functie de specificul activitatii desfasurate, complexitatea procesului tehnologic, nivelul de
risc rezultat din clasificarea unitatilor din punct de vedere al protectiei civile, precum si de
nivelul de pregatire al participantilor, dar nu poate fi mai mica de 8 ore.
Pentru fiecare categorie de personal participant se stabileste un nivel minim de
cunostinte necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general persoanele instruite
vor fi verificate pe baza de teste asupra cunostintelor acumulate.
Persoanele care nu si-au insusit nivelul minim de cunostinte stabilit pentru
instructajul introductiv general nu vor fi admise la locurile de munca.

Instructajul specific locului de munca se executa individual, dupa instructajul introductiv
general, de catre seful locului de munca respectiv.
Instructajului specific locului de munca urmareste sa asigure participantilor cunostinte
referitoare la:
a) caracteristicile fizico-chimice ale substantelor, materialelor si produselor utilizate
la locul de munca;
b) conditiile care determina ori favorizeaza producerea accidentelor si avariilor
tehnologice si cauzele potentiale de incendiu si/sau explozie specifice locului de
munca;
c) descrierea, functionarea, monitorizarea si modul de interventie la instalatiile si
sistemele de siguranta ale masinilor si utilajelor de la locurile de munca, inclusiv
cele de prevenire a avariilor tehnologice;
d) descrierea, functionarea, amplasarea si modul de actionare a instalatiilor,
utilajelor, aparatelor, dispozitivelor si mijloacelor de protectie impotriva
incendiilor;
e) conceptia de interventie in cazul producerii unei situatii de urgenta si continutul
documentelor operative de raspuns;
f) sarcini specifice pentru prevenirea situatiilor de urgenta si realizarea masurilor de
protectie civila.
Durata instructajului specific locului de munca este stabilita in functie de
complexitatea activitatii desfasurate (constructii, instalatii si utilaje tehnologice) si nu poate fi
mai mica de 8 ore.
Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific locului de
munca sunt urmate in mod obligatoriu de demonstratii practice.
Admiterea definitiva la lucru a persoanelor instruite se face numai dupa verificarea
acestora pe baza de teste cu privire la nivelul de insusire a cunostintelor necesare.
33
Instructajul periodic se executa cu toate categoriile de salariati pe o durata de cel putin doua
ore si are ca scop improspatarea, completarea si detalierea cunostintelor dobandite prin
instructajul introductiv general si prin instructajul specific locului de munca.
Instructajul periodic se executa pe baza tematicii anuale si a graficului de instruire, aprobate
de conducatorii institutiilor, manageri sau patroni.
In graficul anual de instruire se mentioneaza periodicitatea instructajelor si se
precizeaza zilele in care acestea se executa esalonat, pe locuri de munca si categorii de
salariati.
Intervalul de timp intre doua instructaje periodice se stabileste de conducere a
agentului economic sau a institutiei publice in functie de specificul conditiilor de munca din
unitatea respectiva, cu respectarea urmatoarelor termene:
- cel mult o luna (30 de zile), pentru personalul cu functii de executie sau operative, care
sprijina serviciile de urgenta (structurile de raspuns) in cazul producerii situatiilor de urgenta;
- 1-3 luni, pentru personalul care lucreaza nemijlocit cu aparate, masini, utilaje si instalatii
tehnologice (tehnicieni, maistri, subingineri, ingineri), precum si pentru analisti, cercetatori si
personalul din laboratoare;
- 3-6 luni, pentru personalul auxiliar din sectiile si sectoarele de productie, control tehnic,
cercetare, proiectare, de intretinere si reparatii, investitii, transporturi, precum si pentru cel
care lucreaza in institutii publice;
- 1-6 luni, pentru personalul auxiliar care are atributii de organizare, conducere si control (sefi
de sectii, ateliere, instalatii, depozite etc.), pentru cel din conducerea agentului economic sau a
institutiei, precum si pentru cel din structura autoritatilor publice locale, a administratiei
publice centrale si a institutiilor statului.
Instructajul periodic se face obligatoriu in urmatoarele cazuri:
a) cand un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de munca;
b) cand s-au adus modificari procesului tehnologic sau au fost introduse noi
tehnologii;
c) la reluarea activitatii dupa producerea unei situatii de urgenta;
d) cand au aparut modificari ale legislatiei specifice in domeniul situatiilor de
urgenta sau modificari ale normelor si instructiunilor de protectie a muncii.
Anual se efectueaza o verificare de fond pe baza de teste tip chestionar asupra
nivelului de insusire si cunoastere a problematicii care a facut obiectul instructajului periodic,
rezultatele consemnandu-se in fisa individuala de instructaj.

Instructajul pe schimb se executa la intrarea in schimbul de lucru, cu salariatii care
desfasoara activitati in locuri de munca cu risc major din punctul de vedere al existentei
factorilor de risc potential generatori de situatii de urgenta.
Durata acestui instructaj nu va depasi 10-15 minute.
Instructajul pe schimb se efectueaza de regula pentru atentionarea salariatilor din
tura de serviciu asupra principalelor reguli si masuri de prevenire a situatiilor de urgenta, pe
baza identificarii tipurilor de risc existente si tinand cont de constatarile anterioare, precum si
de operatiunile sau lucrarile care se executa pe timpul schimbului respectiv.
Instructajul pe schimb se efectueaza de conducatorul locului de munca, executia
consemnandu-se sub semnatura in registrul de predare-primire a schimbului de lucru.
34
Instructajul special pentru lucrari periculoase se executa inainte de inceperea unor
lucrari care implica existenta unor factori de risc care pot determina sau favoriza producerea
unor tipuri de risc.
Instructajul special pentru lucrari periculoase se efectueaza astfel:
a) privind tehnologia de executie, de catre conducatorul formatiei de lucru;
b) privind conditiile tehnologice, de catre conducatorul locului de munca.
Efectuarea instructajului special pentru lucrari periculoase se consemneaza, dupa
caz, in autorizatia de executie a lucrarii, registrul de tura sau in fisele individuale.
Instructajul la recalificarea profesionala se desfasoara cu toate categoriile de

salariati care au parcurs un astfel de curs de formare profesionala, definit conform legislatiei
specifice.
La stabilirea problematicii pentru instructajul de recalificare profesionala, a
persoanelor care il efectueaza, a duratei necesare si a modului de verificare a insusirii
cunostintelor se vor avea in vedere urmatoarele:
a) in cazul persoanelor care isi vor desfasura activitatea in acelasi loc de munca in
are au lucrat si inainte de conversia profesionala, seful locului de munca va prelucra cu acesta
numai unele aspecte din cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de munca pe
care le apreciaza ca sunt necesare ca urmare a noilor sarcini de munca pe care le are de
indeplinit;
b) in cazul persoanelor care isi vor desfasura activitatea in alt loc de munca din
cadrul aceluiasi agent economic sau al aceleiasi institutii in care au fost angajate si inainte de
recalificarea profesionala, inclusiv pentru cele recrutate din randul somerilor dupa formarea
profesionala, se vor respecta prevederile art. 16 si urmatoarele din prezentele dispozitii
generale;
c) in cazul persoanelor care isi vor desfasura activitatea in cadrul altui operator
economic sau al altei institutii, acestea se considera nou-angajate si vor parcurge categoriile
de instructaje prevazute de prezentele dispozitii generale.
2.1.8. Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a

institutiei
Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a institutiei se
desfasoara cu persoanele care executa temporar activitati in locurile din incinta agentului
economic sau a institutiei respective unde sunt prezenti factori de risc potential generatori de
situatii de urgenta, dupa cum urmeaza:
a) personalul societatilor comerciale de constructii-montaj si instalatii;

b) personalul societatilor comerciale de reparatii, revizii, intretinere si de service;
c) personalul care efectueaza transport de materiale periculoase;
d) personalul de paza apartinand altor societati comerciale sau firme specializate;
e) vizitatori in grup de minimum 5 persoane.
35
Locurile din incinta agentului economic sau a institutiei pentru care se executa
instructajul pentru personal se stabilesc prin act de autoritate al conducatorului institutiei
publice, al managerului sau al patronului.
Instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a institutiei se
efectueaza, dupa caz, de personalul de specialitate in domeniul protectiei civile, de cadrul
tehnic cu atributii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, de seful serviciului de
urgenta sau de seful locului de munca in care este prevazut un asemenea instructaj.
Consemnarea efectuarii instructajului pentru personalul din afara operatorului
economic sau a institutiei se face intr-un proces-verbal intocmit in acest scop, care contine
problematica prezentata si tabelele cu numele, prenumele si semnatura persoanelor instruite.

Instruirea in domeniul situatiilor de urgenta se certifica prin inscrisuri realizate, dupa caz,
in fisa individuala de instructaj in domeniul situatiilor de urgenta, in registrul de predare-
primire a schimbului sau in procesele-verbale de instruire.
Fisele individuale de instructaj se intocmesc pentru toate persoanele angajate,
conform modelului prevazut in anexa care face parte integranta din prezentele dispozitii
generale.
Dupa efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fiselor individuale de
instructaj,inscrisul efectuandu-se cu pasta sau cu cerneala.
Dupa completare, fisa individuala de instructaj in domeniul situatiilor de urgenta se
semneaza de persoana instruita si de catre persoanele care au efectuat si au verificat
instructajul.
Prin semnatura persoana instruita demonstreaza participarea la instructaj, iar
persoana care a verificat instructajul confirma, pe baza examinarii persoanei instruite, ca
aceasta si-a insusit cunostintele.
Conducatorii locurilor de munca raspund de pastrarea fiselor individuale de
instructaj in domeniul situatiilor de urgenta pentru personalul din subordine.
Cerinte privind materialele necesare pentru instruirea in domeniul situatiilor de
urgenta sunt urmatoarele:
• Cerinte generale
• Cerinte specifice pentru cursuri si manuale
• Cerinte specifice pentru afise
• Cerinte specifice pentru filme
• Cerinte specifice pentru teste de verificare

Pentru instruirea eficienta a salariatilor in domeniul situatililor de urgenta trebuie
implementat un sistem de masuri tehnice si organizatorice vizeaza in principal:
a) desemnarea personalului care executa instructajele si verifica insusirea
cunostintelor;
b) stabilirea categoriilor de instructaje si de salariati, a duratei instructajelor in
functie de specificul activitatii operatorului economic sau a institutiei si de
periodicitatea instructajelor;
c) intocmirea sau procurarea documentelor si materialelor pentru planificarea,
organizarea, desfasurarea si verificarea instructajelor;
36
d) asigurarea resurselor materiale si documentare necesare pentru realizarea
activitatii.
Instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta se realizeaza de catre
persoane care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) sunt bine pregatite profesional;
b) cunosc problematica specifica domeniului managementului situatiilor de urgenta;
c) poseda calitati psihopedagogice si atestatele prevazute de lege.
Pot fi desemnate sa execute instructaje in domeniul situatiilor de urgenta
urmatoarele categorii de personal:
a) persoanele cu atributii de conducere in cadrul unitatii, al departamentului,
compartimentului sau al sectorului de activitate ori sefii locurilor de munca in
care este prevazut un asemenea instructaj;
b) personalul de specialitate in domeniul protectiei civile (inspectorii de protectie
civila);
c) sefii serviciilor de urgenta;
d) cadrele tehnice cu atributii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor sau
persoanele atestate ca specialisti, verificatori si experti in domeniul prevenirii si
stingerii incendiilor.
Persoanele prevazute mai sus efectueaza si verificarile privind insusirea
cunostintelor de catre persoanele instruite.
In activitatea de instruire in domeniul situatiilor de urgenta se pot utiliza urmatoarele
mijloace:
a) vizuale: afise, brosuri, pliante, fotomontaje, panouri, inscriptii si indicatoare de
securitate, grafice, machete, fotografii etc.;
b) audiovizuale: filme de scurt metraj, inregistrari video, proiectii comentate de
diafilme sau la epidiascop si altele;
c) auditive: instructaje, conferinte, expuneri, consultatii, dezbateri, concursuri, casete
audio etc.;
d) practic-aplicative: exercitii, aplicatii, demonstratii si antrenamente executate la
locul de munca sau in poligoane amenajate.
La alegerea mijloacelor se va avea in vedere asigurarea caracterului intensiv al
activitatii de instruire.
Instructajele in domeniul situatiilor de urgenta se fac pe baza unor materiale scrise
(proceduri) intocmite de persoanele desemnate si aprobate de conducatorul institutiei, de
manager sau de patron.
Baza materiala si documentara necesara in vederea desfasurarii si verificarii
instructajelor cuprinde:
a) legislatia specifica in vigoare;
b) manuale si cursuri de specialitate;
c) standarde;
d) carti, brosuri, cataloage, pliante, reviste;
e) filme, diapozitive;
f) afise, panouri grafice, fotomontaje;
g) machete, mostre de diapozitive si instalatii;
h) teste de verificare
37
Implementarea sistemului de instruire a persoanelor angajate in munca, se va realize
la nivelul tuturor operatorilor econimici sau institutiilor publice.
In situatia imobilelor (cladirilor) sau amenajarilor folosite simultan de mai multi
utilizatori, proprietarul cladirii va pune la dispozitie acestora procedurile specifice
instructajului introductiv general, efectuarea celorlalte categorii de instructaje ramanand in
raspunderea utilizatorului.
Intervalele de timp la care se executa instructajul periodic sunt stabilite de catre

proprietarul imobilelor (cladirii) sau al amenajarii prin contractul, conventia, intelegerea de
inchiriere sau prin locatia de gestiune etc.
Utilizatorul trebuie sa faca dovada insusirii de catre toti salariatii proprii a
cunostintelor si problematicii care au facut obiectul instruirilor.
Conducatorii institutiilor, managerii, patronii, utilizatorii, proprietarii,
administratorii sau alte persoane cu functii similare vor asigura pastrarea tuturor documentelor
care sa certifice organizarea si desfasurarea instruirii in domeniul situatiilor de urgenta .
Pentru instruirea personalului in domeniul situatiilor de urgenta managerii, patronii
sau alte persoane cu functii similare pot incheia contracte ori conventii cu persoane fizice sau
juridice care indeplinesc conditiile legale.
38
2.2. Fisa Individuala de Instructaj in domeniul situatiilor de urgenta
Fisa Individuala de instructaj in domeniul Situatiilor de Urgenta
39
3. STADIUL ACTUAL AL MANAGEMENTULUI SITUAŢIILOR DE
URGENŢĂ IN ROMANIA SI IN LUME
40
Stadiul actual al managementului situaţiilor de urgenţă in Romania si
in lume
Instinctul de apărare şi de conservare în acelaşi timp al fiinţei umane în situaţiile de
pericol, a fost cel care a asigurat supravieţuirea populaţiei în situaţii limită, conducătorii
militari având, din cele mai vechi timpuri, ca misiune prioritară, protecţia populaţiei civile
(bătrâni, copii, femei) în caz de război.
Emblema distinctivă internaţională a Protecţiei Civile este un triunghi echilateral
albastru pe fond portocaliu. Persoanele care au acest însemn au datoria să protejeze şi să asiste
în orice împrejurare victimele dezastrelor sau conflictelor armate şi să promoveze în rândul
populaţiei o cultură a prevenirii în faţa dezastrelor.
Apariţia diferitelor organisme (O.N.U, U.E şi N.A.T.O.) a adus noi concepte pe linia
protecţiei populaţiei şi necesitatea alinierii la noile acte normative cu aplicabilitate pe plan
internaţional. Se are în atenţie, cu prioritate, prevenirea şi soluţionarea urgenţelor, întărirea
structurilor de pregătire şi răspuns pentru toate tipurile de situaţii care pun în pericol viaţa şi
bunurile populaţiei civile. Prin conceptul de ,,protecţie civilă” se înţelege îndeplinirea tuturor
sarcinilor umanitare destinate să protejeze populaţia civilă împotriva pericolelor, ostilităţilor
sau a catastrofelor şi să o ajute să depăşească efectele lor imediate, asigurând condiţiile
necesare supravieţuirii acesteia.
Schimbările climatice cu implicaţii directe asupra escaladării fără precedent a violenţei
manifestărilor fenomenelor meteorologice, proliferarea terorismului, exagerarea în utilizarea
instalaţiilor tehnologice uzate moral, acordându-se prioritate doar obţinerii de profituri cu
investiţii minime, ridică gradul de expunere a populaţiei civile la riscuri care, nu cu mult timp
în urmă erau considerate scăzute sau chiar neglijabile (de exemplu, în statele membre ale UE,
fenomenul terorist a fost luat serios în considerare numai după evenimentele petrecute în SUA
în 11 septembrie 2001).
În ultima perioadă s-a constatat o creştere îngrijorătoare a manifestării riscurilor
naturale şi, în special, a inundaţiilor, alunecărilor şi prăbuşirilor de teren, fapt ce a condus la
pierderi de vieţi omeneşti, precum şi la pagube materiale importante. Deşi apariţia celor mai
multe riscuri naturale nu poate fi împiedicată, efectele acestora pot fi reduse printr-o
gestionare corectă de către autorităţile competente la nivel local, regional şi central, cu atât
mai mult cu cât, în general, zonele de manifestare a acestora pot fi cunoscute.
În acest context, activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de riscurile
naturale a fost şi rămâne o necesitate, concretizându-se în iniţiative conjugate de reducere a
41
vulnerabilităţii societăţii la nivel mondial (International Strategy for Disaster Reduction –
ISDR), european (Directiva privind inundaţiile), regional (Acorduri bilaterale, Pactul de
stabilitate pentru Europa de Sud-Est etc.) şi naţional (Strategia privind inundaţiile, Programul
de reducere a riscului seismic etc.).
În prezent, în ţările membre ale Uniunii Europene, agenţii specializate desfăşoară
permanent, conform domeniilor de competenţă, activităţi de monitorizare a riscurilor
specifice, identificate ca având probabilitate crescută de producere de situaţii de urgenţă
civilă, cum ar fi: factorii de mediu, pericolul seismic, fenomenele hidrologice pe cursurile de
apă şi calitatea apei, lucrările hidrotehnice, fenomenele meteorologice periculoase, starea de
sănătate a populaţiei, transportul de substanţe chimice periculoase, activităţile din domeniul
nuclear, siguranţa în construcţii, obiectivele economice – sursă de risc, obiectivele militare –
sursă de risc la explozii şi transporturile de materiale explozive militare, pericolelor pentru
reţelele de comunicaţii şi informatice, siguranţa alimentelor, ş.a.
Statele lumii şi-au creat SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
în conformitate cu resursele materiale şi umane disponibile, adaptându-se la tradiţia proprie şi
la problemele concrete cărora trebuie să le facă faţă. În acest sens, Protocolul Adiţional I din
1977 la Convenţiile de la Geneva din 1949 trebuie privit ca un cadru legislativ general care
are drept scop orientarea în domeniu a ţărilor semnatare în ceea ce priveşte protejarea
populaţiei civile împotriva pericolelor, ostilităţilor sau dezastrelor, asigurând condiţiile
necesare supravieţuirii. Astfel, organismul/agenţia responsabilă se regăseşte într-o diversitate
de structuri, din care amintim câteva: Guvernul, Ministerul Administraţiei şi Internelor,
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Mediului şi Pădurilor sau Ministerul Justiţiei.
În marea majoritate a ţărilor, structura organizatorică a acestor organisme/agenţii are la bază
principiul teritorial, fiind organizate pe trei nivele: naţional, regional şi local.
• În Franţa, obiectivul general al Directoratului de Protecţie Civilă şi Securitate este
acela de a proteja statul, persoana şi proprietatea ca răspuns la ameninţarea
reprezentată de pericole iminente sau riscuri, dezastre şi toate tipurile de catastrofe. De
asemenea, participă şi la protecţia mediului.
• Principalul scop al Planificării Urgenţelor Civile din Germania este de a proteja statul
şi cetăţenii săi, responsabilitatea managementului urgenţelor civile fiind împărţită între
nivelurile guvernamentale: statul federal, statele componente (landuri), oraşe şi
municipalităţi (local).
• În Italia, obiectivele Protecţiei Civile sunt asigurarea continuităţii activităţii de
guvernare, menţinerea legii şi ordinii, mobilizarea, coordonarea şi utilizarea resurselor
naţionale (energie, muncă, capabilitatea productivă, hrana şi agricultura, materialele
brute/prime, telecomunicaţiile etc.), precum şi coordonarea serviciilor de alarmare şi
salvare, care au ca scop diminuarea consecinţelor dezastrelor. Principalul rol al
Protecţiei Civile este de a proteja viaţa, integritatea, proprietatea, clădirile şi mediul de
pagubele sau posibilele pagube cauzate de dezastre naturale şi provocate de om.
• Protecţia Civilă în Spania este definită ca fiind protecţia fizică a populaţiei şi
bunurilor în cazuri de risc major, calamitate publică sau catastrofe extraordinare în
care sunt puse în pericol vieţile şi integritatea fizică a populaţiei.
• Protecţia Civilă din Marea Britanie se bazează pe conceptual managementului
integrat al urgenţelor. Prioritatea curentă este de a dezvolta o mai mare rezistenţă la
incidentele civile cu caracter distructiv, în special la evenimentele catastrofice care pot
implica scurgeri deliberate de materiale chimice, biologice, radiologice sau nucleare.
Biroul Cabinetului are totala responsabilitate în ceea ce priveşte planificarea
urgenţelor civile în Marea Britanie şi Ţara Galilor. În Scoţia şi Irlanda de Nord aceasta
42
este o chestiune separată. Regula de bază pentru gestionarea urgenţelor civile din
Marea Britanie este ca responsabilitatea primară, inclusiv primul răspuns la orice
incident, să rămână la nivel local.
• In Romania s-a elaborat STRATEGIA NAŢIONALĂ de prevenire a situaţiilor de
urgenţă, aceasta reprezintă un document de planificare pe termen mediu, elaborat de
Ministerul Administraţiei şi Internelor în baza Strategiei de securitate naţională a României, a
Cartii Albe a securităţii şi apărării naţionale şi a delimitărilor conceptuale instituţionale în
domeniu, document care defineşte ordinea şi siguranţa publică şi interesul naţional în acest
domeniu, evaluează starea actuală de prezenţă şi manifestare a factorilor de risc de pe
teritoriul României, formulează principiile şi direcţiile prioritare de acţiune şi prevede
resursele necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Elaborarea strategiei este determinată de necesitatea asigurării unui mediu optim de muncă
şi viaţă pentru cetăţenii României.
Caracteristic managementului situaţiilor de urgenţă este faptul că predictibilitatea
locului de manifestare a situaţiilor respective determină posibilitatea avertizării populaţiei din
zonele potenţial a fi afectate, precum şi a autorităţilor administraţiei publice centraleşi/sau
locale. Sarcina prevenirii situaţiilor de urgenţă este complexă şi interdependentă. Ea implică
responsabilităţi din partea cetăţenilor, comunităţilor locale, operatorilor economici şi
autorităţilor administraţiei publice şi este gestionată de toate componentele Sistemului
Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit funcţiilor de sprijin stabilite în
competenţă, fiind coordonată, la nivel naţional, de către Ministerul Administraţiei şi
Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă gestionează riscurile
nonmilitare. Riscurile pot fi clasificate în riscuri naturale, tehnologice şi biologice. Un risc de
tip special, prin frecvenţă şi consecinţe, îl reprezintă cel de incendiu.
Riscul de incendiu
Riscul de incendiu este cel mai frecvent risc care se manifestă pe teritoriul naţional,
producerea lui reprezentând o situaţie de urgenţă de tip special, fenomen care afectează
domenii importante ale activităţii vieţii economice şi sociale, precum construcţii, instalaţii,
amenajări, păduri, mijloace de transport, culturi agricole, etc. Ca urmare, securitatea la
incendiu a constituit şi va constitui o preocupare majoră pentru fiecare comunitate.
Securitatea la incendiu este definită ca managementul riscurilor specifice de incendiu la toate
nivelurile, prin prevenirea incendiilor, protejarea populaţiei faţă de efectele lor şi optimizarea
intervenţiei. În prezent, reprezintă o cerinţă esenţială de proiectare a construcţiilor, incendiul
fiind factorul determinant în dimensionarea construcţiilor de importanţă excepţională şi
deosebită.
Abordarea tehnică a securităţii la incendiu constă în aplicarea unor principii tehnice şi metode
specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protecţie şi pentru a proiecta şi calcula
măsurile de siguranţă necesare, acestea fiind cuprinse în reglementări specifice, stabilite pe
plan european prin Directiva referitoare la Produse pentru Construcţii şi prin documentele
subsecvente, în principal deciziile CE referitoare la euroclasele de reacţie la foc şi de
rezistenţă la foc, reglementări deja preluate în legislaţia naţională.
Incendiul este socotit un risc de gravitate mică, dar frecvenţa manifestării îi conferă un efect
cumulat. Din analizele statistice rezultă că, în ţara noastră, ponderea, peste 75%, o reprezintă
incendiile la gospodării cetăţeneşti. Deşi raportat la populaţie, numărul incendiilor este cel
mai mic din Europa, în România se înregistrează, în medie, peste 200 persoane decedate in
incendii, din cauza neglijenţei acestora. Această realitate dovedeşte, cu multă claritate, lipsa
culturii de securitate la un segment semnificativ de populaţiei, mai ales în mediile cu un grad
ridicat de sărăcie.
43
Prevenirea incendiilor
În vederea asigurării compatibilităţii structurilor industriale din ţara noastră cu cele existente
la nivel european, Guvernul României are ca obiectiv strategic al politicii industriale creşterea
competitivităţii industriei autohtone în vederea dezvoltării unei economii de piaţă capabile să
facă faţă concurenţei existente în cadrul Pieţei Unice Europene.
Potrivit legislaţiei specifice, apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes
public naţional, la care sunt obligate să participe autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice din România. Ţinând cont de obiectivele
strategiei Guvernului şi strategiei sectoriale a Ministerului Administraţiei şi Internelor,
corelate cu îndeplinirea cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană, precum şi de tendinţele
actuale de pe plan european, se impune stabilirea unei strategii de apărare împotriva
incendiilor, cu obiective şi responsabilităţi pentru punerea ei în aplicare, cu următoarele
priorităţi:
1. Exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin
activităţi de reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva
incendiilor, supravegherea pieţei, recunoaşterea şi desemnarea organismelor pentru atestarea
conformităţii produselor cu rol în satisfacerea cerinţei securitate la incendiu, auditul de
supraveghere a persoanelor fizice şi juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice şi
sancţionarea persoanelor vinovate de încălcarea prevederilor legii.
2. Optimizarea activităţii de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de
construcţii şi autorizarea la punerea în funcţiune a acestora în vederea asigurării cerinţei
esenţiale de securitate la incendiu a construcţiilor şi instalaţiilor aferente şi ale exigenţelor
utilizatorilor.
3. Implementarea codurilor de proiectare bazate pe performanţă şi a metodelor
ingineriei securităţii la incendiu în domeniul proiectării şi realizării investiţilor. Totodată se va
acţiona pentru cunoaşterea prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a
produselor pentru construcţii din punct de vedere al comportării la foc de către producători,
patroni, utilizatori şi proiectanţi, pentru a asigura un nivel competitiv pentru produsele şi
serviciile de proiectare naţionale.
4. Operaţionalizarea serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă la nivelul
comunităţii locale în vederea reducerii numărului mare de victime şi incendii la gospodăriile
populaţiei.
5. Crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înfiinţării, echipării, dotării şi
pregătirii serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, având în vedere tendinţa dezvoltării
aglomerărilor competitive în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, în consonanţă cu
iniţiativele europene de politică industrială.
6. Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a incendiilor de către
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de
urgenţă, preponderent la instituţii publice, operatori economici cu risc mare şi foarte mare de
incendiu, ori obiective în care se desfăşoară activităţi socio-economice şi culturale la care
participă un număr mare de persoane.
7. Elaborarea unei noi concepţii privind statistica incendiilor, bine definită şi de înaltă
calitate, care va determina optimizarea măsurilor preventive şi îmbunătăţirea calităţii
produselor de protecţie la incendii.
8. Elaborarea unor metode de evaluare a riscului de incendiu, armonizate cu
reglementările europene specifice.
9. Crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului asupra
riscurilor existente şi educarea populaţiei cu privire la măsurile practice pe care le poate lua
pentru reducerea vulnerabilităţii.
44
10. Dezvoltarea la nivel naţional a unei concepţii integrate de conştientizare a
publicului, precum şi a factorilor de decizie şi a celorlalţi actori implicaţi, pentru cunoaşterea
diferitelor tipuri de riscuri specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum şi a
comportamentului de adoptat în cazul producerii lor. O astfel de concepţie este necesară
pentru a crea o societate informată şi rapidă în reacţii, capabilă să-şi reducă vulnerabilitatea la
dezastre.
11. Crearea unei mentalităţi adecvate la nivelul comunităţilor locale prin angrenarea în
acest efort a celorlalţi factori educaţionali: şcoala, biserica, organizaţiile nonguvernamentale,
etc.
45
4. STUDIU DE CAZ:
SCENARIU DE SECURITATE LA INCENDIU
PENTRU LUCRAREA DE ”MODERNIZARE A STAŢIEI
DE CALE FERATĂ SLOBOZIA VECHE”
4.1. Obiect şi domeniu de aplicare
4.2. Structura scenariului de securitate la incendiu:

4.2.1.1 Datele de identificare
A. Principalele caracteristici ale construcţiei:
4.3. Riscul de incendiu:

A. Identificarea şi stabilirea nivelurilor de risc de incendiu luându-se în
considerare:
a) Nivelul riscului de incendiu
b) Clasele de reacţie la foc
c) Surse potenţiale de aprindere şi împrejurări favorizante producerii
incendiilor
4.4. Nivelurile criteriilor de performanţă privind securitatea la incendiu
4.4.1. Stabilitatea la foc

4.4.2. Limitarea apariţiei şi propagării focului şi fumului în interiorul
construcţiei
4.4.3 Limitarea propagării incendiului la vecinătăţi
4.4.4 Evacuarea utilizatorilor
4.4.5 Securitatea forţelor de intervenţie
4.5. Echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a

incendiilor
4.6. Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu
4.7. Măsuri tehnico-organizatorice
4.8. Dispoziţii finale
46
Statia C.F.R. Slobozia-Veche
4.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
4.1.1. Prezentul scenariu de securitate la incendiu are drept obiect avizul de securitate
la incendii pentru ”Modernizarea Staţiei de cale ferată Slobozia Veche“.
4.1.2. Domeniul de aplicare îl reprezintă prezentarea măsurilor de securitate la
incendiu
prevăzute prin proiect pentru o clădire de călători
Clădirea de călatori va avea structura de rezistenţă alcatuită din stâlpi şi grinzi din
b.a.,la corpul central S+P+1 şi structură din zidărie portantă cu grinzi şi planşee din beton
armat la aripile de construcţie parter.
Acoperişul este tip terasă, cu excepţia unei porţiuni din corpul central, care este acoperită cu o
şarpantă (peste planşeul din beton armat) cu învelitoare curbă din tablă cutată.
Compartimentările etajului sunt din gips carton pe structură metalică, sau din zidărie de
cărămidă- la grupurile sanitare. Compartimentările de la parter sunt în marea lor majoritate
din zidărie de cărămidă, în cazuri izolate fiind folosite şi panouri din gips carton .
4.1.3. Prezentul scenariu de securitate la incendiu este întocmit în conformitate cu
Normele Generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu ordinul MAI nr. 163/2007 şi
cu Metodologia de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu aprobată cu ordinul MAI
nr. 130/25.01.2007.
47
4.2. STRUCTURA SCENARIULUI DE SECURITATE LA INCENDIU
4.2.1.1. Datele de identificare
Obiectul investiţiei: “MODERNIZAREA STAŢIEI DE CALE FERATĂ SLOBOZIA

VECHE – CLĂDIRE DE CĂLĂTORI “
Amplasament: Municipiul Slobozia, judeţul Ialomiţa
Titularul investiţiei : MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII
Beneficiarul investitiei : COMPANIA NATIONALA DE CĂI FERATE “C.F.R.” S.A.
Elaboratorul documentaţiei : ADMA CONSTRUCT
O construcţie civilă (publică): clădire de călători (servicii pentru populaţie)

· Funcţiunile clădirii de călători:
- principale: hol principal cu case de bilete şi anexe, spaţii tehnice specifice, zona de
aşteptare pentru călători.
- secundare: birouri administrative, zona de comert, grupuri sanitare.
- conexe: centrală termică, grup electrogen, posturi de transformare, adăpost de
protecţie civilă,.
- program de lucru: permanent
Clădire de călători, tunelul pietonalperoane, copertine şi wc exterior.

Categoria de importanţă conform HG.766/1997: C (importanţă normală)
Clasa de importanţă conform P 100/1-2006: III
A. Principalele caracteristici ale construcţiei:
a) Tipul clădirii: clădire obişnuită cu funcţiuni civile, servicii pentru populatie.

Cladire de calatori: Regim de înălţime Spartial+P+1Etpartial; h max=12.00m
Volum:V ≈ 6300m3
b) Arii ale clădirilor şi principalele destinaţii ale încăperilor:
A construită = 840.30 m2
A desfăşurată = 1295,30 m2
Funcţiunile încăperilor din clădirea de călători, pe niveluri sunt:
- Subsol: adăpost de apărare civilă.
- Parter: hol cu case de bilete, cafe-bar, presă, bagaje de mână, mama şi copilul, birou
informaţii, case de bilete,vestiar pentru personal, grupuri sanitare, spaţii comerciale (punct
farmaceutic , şi punct alimentar, fiecare cu cîte un mic depozit), echipamente TTR, birou
TTR, birou personal de tren, posturi electrice de transformare, grup electrogen, centrala
termică, peron acoperit.
- Etaj: birouri personal feroviar, grupuri sanitare.
48
c) Număr compartimente de incendiu si ariile acestora: 1 cu ariile de la pct. b., cladirea
de calatori fiind separata cu perete antifoc de cladirea CED
d) Utilizatorii construcţiilor: 140 persoane
Subsol: 0 persoane, adapostul de protectie civila fiind utilizat numai in situatiile specifice
Parter: 100 pers. in tranzit si in spatiile comerciale, 15 personal de serviciu
Etaj: 25 personal propriu
e) În clădire lucrează persoane care se pot evacua singure (valide). Pentru persoanele
cu dizabilitati s-au prevazut masurile specifice.
f) Capacităţi de depozitare: în cladirea de calatori nu se vor depozita sau manipula
substanţe periculoase clasificate astfel conform reglementărilor în vigoare.
In spatiile comerciale sau alimentatie publica exista depozite pentru produse
nealimentare si pentru alimente cu suprafete sub 36mp.
În clădiri se vor manipula si utiliza pentru uz curent mărfuri ambalate în
hârtie/carton/folii din polietilenă, cutii metalice sau din plastic, pe rafturi metalice.
g) Caracteristicile proceselor tehnologice şi cantităţile de substanţe periculoase,
potrivit clasificării din Hotărârea Guvernului nr. 95/2003, cu modificările şi completările
ulterioare (HG 804/2007 şi HG 79/2009): prin grija beneficiarului nu se vor depozita
substanţe periculoase, iar densitatea sarcinii termice nu va depăşi 840 MJ/m2.
h) Numărul căilor de evacuare:
Pentru etaj s-a prevazut o scara curbă din beton armat. În aceeaşi casă a scării există şi
scară curbă ce asigură accesul la adapostul de protectie civilă, accesul la aceasta fiind separat,
direct din exterior.
Pentru parter, din holul central se iese prin două windfanguri situate pe faţadele opuse,
uşile acestora fiind glisante cu deschidere automată , flancate fiecare de câte o uşă pivotantă
cu deschidere exterioră. Lungimile căilor de evacuare se află sub limita maximă admisă
(conform prevederilor Normativului P 118/1999).
Personalul caselor de bilete se evacuează printr-o uşă ce dă spre casa scării.
Punctul farmaceutic, punctul alimentar, centrala termică, biroul TTR, biroul de
personal de tren, posturile Trafo, grupul electrogen şi biroul IDM au accese separate de pe
peronul de la linia1.
Tunelul pietonal – dispune de trei scări de acces, una pe peronul de la linia 1, alta pe
peronul intermediar şi a treia orientată spre ieşirea spre piaţa gării.
Scările de pe peroane au lăţimea de 1,93m, iar scara spre piaţă are lăţimea de 2,40m.
INSTALAŢII SANITARE
Combaterea unui eventual incendiu din interior se va face cu mijloace fixe (stingatoare
cu pulbere) prevazute in documentatia de arhitectura. Intervenţia asupra incendiului exterior
se va face de la cei trei hidranti exteriori, existenti pe peronul de la linia 1 care se vor pune in
functiune, cu maşinile pompierilor militari pentru care trebuie asigurată presiunea minimă în
reţea de 7mH2O. Clădirea de călători are un volum de 6300m3 şi conform tabelului 20 din
STAS 1478-90. Pentru intervenţia de la exterior sunt necesare 2 jeturi simultane de 5,0l/s.
Pentru aceasta, ca urmare avizului de principiu amintit, s-au prevăzut un nr de hidranţi care
vor asigura debitul de 10l/s în fiecare punct al clădirii.
INSTALATII ELECTRICE
Instalaţiile electrice constau în:
- instalaţii electrice de iluminat normal şi de siguranţă pentru evacuare şi de
continuarea lucrului
49
- instalaţii electrice de forţă
- instalaţii electrice pentru prize
Instalaţiile electrice sunt proiectate în conformitate cu SR-CEI 3643.
Instalaţiile electrice pentru iluminat sunt prevăzute a se realiza cu corpuri de iluminat
echipate cu lămpi fluorescente cu grad de protecţie IP 20 sau IP 65 funcţie de destinaţia
încăperilor. Pentru iluminatul de continuarea lucrului sunt prevăzute corpuri de iluminat cu
tuburi fluorescente şi cu aparataj pentru iluminat de siguranţă cu autonomie de 3 ore.
Pentru iluminatul de siguranţă de evacuare «marcarea ieşirilor din încăperi, a traseului
şi a ieşirilor căilor de evacuare» sunt prevăzute corpuri de iluminat tip “indicator luminos”.
Capacitatea bateriilor pentru iluminatul de siguranţă de evacuare este de 3 ore; sunt alimentate
dinTCV.Comanda iluminatului se realizează cu întrerupătoare sau comutatoare locale.
Instalaţiile electrice de forţă sunt prevăzute pentru alimentarea aparatelor de climatizare.
Circuitele de iluminat şi forţă sunt realizate cu conductoare din cupru tip FY protejate în tub
IPY sau PEL montat îngropat în tencuială, funcţie de destinaţia încăperilor.
INSTALAŢII TERMICE
Centrala termică este amplasată la parterul clădirii. Pereţii şi planşeul care separă
camera centralei de celelalte încăperi vor fi realizaţi din materiale incombustibile C0(CA1),
cu limita de rezistenţa la foc de 7 ore pentru pereţi şi de 2 ore pentru planşeu. Uşa de acces în
centrala termică va avea deschiderea în afară. Uşa interioară va fi din materiale C0(CA1),
rezistente la foc minimum 45 min. Camera centralei termice îndeplineşte condiţiile tehnice
impuse de „Norma tehnica pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale – NTPEE – 2008”, pentru introducerea gazelor naturale.
Agentul termic produs în centrală este apa caldă 80/60ºC.
Cantitatea de căldură necesară este asigurată de două cazane în condensaţie, cu funcţionare in
trepte, având puterea de14,1-87KW fiecare la parametri agentului termic 80/60°C,
funcţionând
cu gaze naturale.Circulatia agentului termic se va face cu ajutorul unor pompe de circulatie
apa calda 80/60°C, montate pe conducte:
- doua pentru circuitul de incalzire (una in functiune si una de rezerva).
- o pompa circulatie agent termic pentru boiler.
- două pompe injectie cazan (câte una pentru fiecare cazan).
Centrala termica va fi echipata cu un tablou de automatizare care va procurat de la furnizorul
cazanelor si montat tot de catre acesta. În vederea preparării apei calde de consum menajer, a
fost prevăzut un boiler cilindric vertical de capacitate 300 litri.
Cazanele montate in centrala termica sunt cu tiraj fortat nefiind necesar coş de fum
evacuarea gazelor arse si admisia aerului de ardere facandu-se printr-un kit de
evacuare/admisie, gaze arse/aer, procurat impreuna cu cazanele.
Cazanele vor fi echipate cu :
-tablou de comanda
-camera de ardere etansa cu tiraj fortat
-aprindere electronica cu ionizarea flacarii
-arzator cu preamestec, din inox, modulant
-sonda de temperature exterioara (reglaj functie de temp. exterioara)
Dispozitive de siguranta si control:
-termostat limitator de temperatura si siguranta la supraincalzire, cu rearmare manuala
-termostat de reglare a temperaturii pentru incalzire
-dispozitiv de siguranta la lipsa apei in instalatie
-dispozitiv de siguranta la lipsa flacarii
-dispozitiv de siguranta la dezetansarea camerei de ardere
50
-functie antiinghet si antiblocaj pompa
-afisaj temperature/presiune.
Pentru grupul sanitar exterior s-a prevazut o centrala termica electrica cu puterea de 12
KW si un vas de expansiune de 10 litri.
INSTALATII DE CLIMATIZARE
Pentru menţinerea unui microclimat optim in perioada de vară, precum şi pentru
asigurarea bunei funcţionări a aparaturii în unele încăperi, s-au prevazut aparate de climatizare
cu funcţie de răcire/încălzire model monosplit si multisplit.
Colectarea condesului rezultat de la aparatele de climatizare se va face centralizat prin
conducte de PVC montate in plafonul fals si racordate sifonat la conductele de colectare ape
pluviale prevazute in proiectul de instalatii sanitare.
INSTALATIE VENTILARE GRUPURI SANITARE SI BAI
La grupurile sanitare la care nu se poate asigura o ventilatie naturala s-au prevazut
ventilatoare baie cu montaj in plafon, debit 100 mc/h, 20W, alimentare monofazata, inclusiv
timer reglabil (5-20) minute si captator de condens racordate la o tubulatura flexibila care va
fi scoasa in exteriorul cladirii.
INSTALAŢII DE GAZE NATURALE
Instalatia interioara de gaze va face legatura intre postul de reglare –masurare,
amplasat la limita de proprietate , de catre intreprinderea locala de distributie gaze, si
echipamentul folosit pentru incălzirea gării.
Intrucat centrala termica este fara supravaghere permanenta, instalatia de ardere
combustibil gazos se prevede cu dispozitive de protectie care sa blocheze alimentarea cu
combustibil la:
- Nerealizarea aprinderii;
- Existenta flacarii inaintea admisiei combustibilului;
- Stingerea flacarii;
- Intreruperea alimentarii cu gaz metan;
- Intreruperea alimentarii cu energie electrica.
- Instalatiile de alimentare cu gaze ale cazanelor fara supraveghere permanenta se
prevad cu dispozitive automate pentru:
a) Dispozitive automate de reglare si control al arderii;
b) Preventilarea focarului inaintea aprinderii;
c) Dispozitive de blocaj ale arzatorului in situatia nerealizarii aprinderii.
4.3. RISCUL DE INCENDIU
A. Identificarea şi stabilirea nivelurilor de risc de incendiu luându-se în considerare:

a) Nivelul riscului de incendiu:
- densitatea sarcinii termice: Conform P 118 – 99, art. 4.2.43 spatiile comerciale
(farmacie, cafe bar, foodshop) se considera cu risc mare de incendiu, densitatea sarcinii
termice rezultata din mobilier si materialele de constructie nedepasind 420 MJ/m2.
Din grija beneficiarului mărfurile depozitate nu vor depăşi sarcina temică de 1680 MJ/mp.
Conform destinaţiei (pentru zona cu destinaţii civile):
- risc mare: posturile trafo (categoria C de pericol de incendiu), depozite;
- risc mijlociu: centrala termică cu foc deschis, grupul electrogen (ambele de
categoria D de pericol de incendiu), bagaje de mână;
- risc mic: birouri (conform MP 008-00 densitatea sarcinii termice este de 315
MJ/m2), grupuri sanitare, circulaţii, densitatea sarcinii termice fiind sub 420 MJ/m2.
b) clasele de reacţie la foc
51
Clasele de reacţie la foc: A1 pentru elementele principale de rezistenţă, de închideri şi
de compartimentare din zidărie de cărămidă ceramică, beton armat, mortare, metal de clasa
CO de combustibilitate);
B - F mase plastice, lemn la tâmplării şi pardoseli, mochetă, etc,
Clase de combustibilitate A1, A1FL pentru finisaje incombustibile, A2-s1,
Clasele de combustibilitate: CO ÷ C4.
Clasele de periculozitate: P2, P3 si in mica masura pentru alimentaţia publică .
c) Surse potenţiale de aprindere şi împrejurări favorizante producerii incendiilor:
Surse potenţiale de aprindere
- surse de natură electrică (arcuri şi scântei electrice, scurtcircuite, efect termic al
curentului electric;
- surse de natură termică (căldură degajată de aparate termice, de resturi de ţigări
aprinse etc);
- surse de aprindere cu flacără la arzătoarele centralei termice;
- surse de aprindere naturale;
- surse indirecte datorate unui focar de incendiu din vecinătate;
- activitatea umană.
Împrejurări favorizante producerii incendiilor:
- utilizarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni sau improvizate;
- suplimentarea receptorilor electrici care să conducă la suprasolicitarea instalaţiilor
electrice;
- utilizarea dispozitivelor de protecţie a circuitelor electrice necalibrate
corespunzător sau improvizate;
- utilizarea defectuoasă a instalaţiei de alimentare cu combustibil a centralei termice;
- neexecutarea periodică a controlului etanşeităţii traseelor de alimentare cu gaze
naturale şi acumularea de gaze în încăperea centralei termice sau în cele adiacente;
- fumatul si utilizarea focului deschis sub orice forma in încăperi cu risc de incendiu,
- trăsnet;
- acţiune intenţionată.
Timpul de atingere a fazei de incendiu generalizat: cca. 30 minute.
Spatiile cu risc mare si mijlociu de incendiu avand volumul sub 30% din volumul total al
compartimentului de incendiu, pe ansamblu riscul de incendiu este mic.
B. Posibilităţi de reducere a riscului de incendiu:
- supraveghere permanentă,
- evacuarea periodică a deşeurilor menajere combustibile;
- reglementarea fumatului în incinta gării, fiind stabilite locurile unde acesta este
permis, cu marcarea corespunzătoare a acestora şi dotarea locurilor pentru fumat,
- utilizarea spaţiilor conform destinaţiilor şi capacităţilor stabilite prin proiect,
- stabilirea atribuţiilor personalului care asigură paza şi protecţia ansamblului gării,
inclusiv în afara orelor de program, privind modul de acţiune în cazul producerii unui
incendiu, anunţarea şi alarmarea conducerii, a personalului cu atribuţiuni în această direcţie,
alertarea serviciului public de pompieri, acţionarea cu mijloacele din dotare, conform Legii nr.
307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi conform Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.
163/2007.
52
4.4. NIVELURILE CRITERIILOR DE PERFORMANŢĂ PRIVIND SECURITATEA LA
INCENDIU
4.4.1. STABILITATEA LA FOC
a) Rezistenţa la foc a construcţiei:

Rezistenta la foc a principalelor elemente de construcţie (în special a celor portante
sau cu rol de compartimentare) a fost stabilită potrivit criteriilor din Regulamentul privind
clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare
la foc, conform reglementărilor tehnice şi standardelor europene de referinţă.
Elementele de construcţie utilizate la realizarea structurii portante a clădirii, la închideri şi
compartimentări, au următoarele niveluri minime de performanţă privind combustibilitatea şi
rezistenţa la foc: zidărie
- stâlpi, pereţi portanţi: beton armat, zidarie de caramida clasa A1 - C0 (CA1), R.F.
minimum 120 minute – gradul II conform P 118-99;
- pereti interiori neportanti – zidarie de caramida clasa A1-C0 (CA1) si/sau gips-
carton clasa A2-s1-d0 – C0 (CA1) – gradul II;
- pereti exteriori neportanti: zidărie de cărămidă si/sau tamplarie metalica cu geam
clasa A1 - C0 (CA1), R.F. minimum 15 minute – gradul II conform P 118-99;
- plansee din b.a. inclusiv spre pod – beton armat clasa A1-C0(CA1), R.F. minimum
45 minute – gradul II.
b) Gradul de rezistenţă la foc al construcţiei:
Compartimentul de incendiu se încadrează în GRADUL II DE REZISTENŢĂ LA FOC
4.4.2. LIMITAREA APARIŢIEI ŞI PROPAGĂRII FOCULUI ŞI FUMULUI ÎN

INTERIORUL CONSTRUCŢIEI
a) compartimentarea antifoc şi elementele de protecţie a golurilor funcţionale din

elementele de compartimentare.
Clădirea de calatori, si tunelul constituie impreuna un compartiment de incendiu şi gradul II
de rezistenţă la foc.
Aria construită a clădirii de călători de fiind de 840.30 m2, se inscrie in aria maximă de 2500
m2 conform Normativ P 118 – 99.
b) măsurile constructive adoptate la utilizarea construcţiei:
- Scara de evacuare, curba, este din beton armat, cu rezistenţa la foc de 1 oră si este
separata de incaperile adiacente cu pereti cu rezistenta de cel putin 2,5 ore. Rampa spre subsol
este separata de rampa supraterana cu perete rezistent la foc 2,5 ore, accesele la cele doua
rampe fiind asigurate direct din exterior prin uşi separate.
Centrala termică pe gaze naturale este separată de restul construcţiei cu pereţi rezistenţi la foc
minimum 3 ore, planşeu rezistent la foc 2 ore, cu uşă de acces din exterior cu deschidere
exterioară şi usă interioară rezistentă la foc 45 minute cu autoinchidere, din vestibul.
Încăperea are prevazută suprafaţa vitrată spre exterior (peste 0,02 m2/1 m3), fiind prevăzut
detector de gaze cu limita inferioară de sensibilitate 2 % CH4 în aer care acţionează asupra
electrovalvei de admisie a gazelor.
Posturile trafo sunt separate cu pereţi rezistenţi la foc minimum 3 ore, planşeu rezistent la foc
2 ore, cu uşi de acces din exterior.
Spatiile accesibile publicului (hol cu case de bilete si anexe, farmacie, punct alimentar sunt
separate cu pereti cu rezistenta la foc de minimum 2 ore.
Peretii holului din zona de birouri de la etaj sunt rezistenti la foc minimum 1 ora.
53
Tavanele suspendate din fibre minerale si/sau gips-carton pe structura de sustinere metalica
nu depasesc pe nicio latura 25 m.
c) Sisteme de evacuare a fumului: nu este cazul, nefiind sali aglomerate sau depozite
cu Ac>36m2 si casa scarii are iluminat natural.
d) Instalarea de bariere contra fumului: Uşa de acces in casa scării la etaj este
prevazută cu autoînchidere.
e) Sisteme şi instalaţii de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor: Este
prevazuta instalatie automata de detectie, semnalizare, avertizare incendiu şi dotari pentru
interventie in caz de incendiu.
f) Măsuri de protecţie la foc pentru instalaţiile de ventilare-climatizare: Nu sunt
prevăzute instalaţii de ventilaţie-climatizare care să pună în comunicare încăperi cu riscuri
diferite de incendiu.
g) măsuri constructive pentru faţade:
Faţada vitrată a etajului, in bowindou, este separată de parter prin planşeul din beton armat al
bowindoului cu lătimea de 1,00 m.
4.4.3. LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIULUI LA VECINĂTĂŢI
a) distanţe de siguranţă: clădirea este separata de clădirea Poştei prin distanţa de

protectie de peste 6 m şi fată de cladirea existentă CED prin peretele existent, din zidărie,plin
la nivelul parterului, cu rezistenţa la foc peste 3 ore (antifoc). Terasa corpului parter al
corpului B1 al clădirii de călători (alăturat de CED) se protejează cu dale din beton sau
mozaic.
b) măsuri constructive pentru limitarea propagării incendiului pe faţade şi acoperiş:
- la faţade:
- la acoperiş: învelitoarea este de tip terasa peste planseul din b.a, pe zona cu., pod,
acesta fiind peste planseu continuu din beton armat. accesul in pod se asigura prin luminator
exterior.
4.4.4. EVACUAREA UTILIZATORILOR
A.Căi de evacuare a persoanelor

Căile de circulaţie pentru funcţionarea normală a clădirii asigură şi cerinţele
prevăzute de reglementări pentru evacuarea în caz de incendiu, astfel:
Subsol: in tunelul pietonal sunt prevazute scari din beton armat pentru acces la fiecare peron si
din zona pietei garii, iar spre adapostul de protectie civila scara din beton armat, balansata.
Parter: la nivelul parterului in holul destinat calatorilor sunt prevazute 4 usi de evacuare in
doua canaturi cu deschidere direct spre exterior, 2 spre piata si 2 spre peronul primei linii ce
are acces spre piata. Zona de birouri de la etaj are prevazut un acces separat de cel al
calatorilor, spre peron prin usa exterioara intr-un canat al casei scarii. Punctul alimentar si
farmacia au prevazut un acces printr-o usa intr-un canat de pe peron, punctul farmaceutic
dispunand si de o usa dinspre piata.
Pentru personalul de la parter (birou TTR, personal de tren, birou IDM) sunt prevazute 3 usi
intrun canat, cate una din fiecare vestibul, spre peron. Personalul de la cafe-bar dispune de o
usa intrun canat spre piata.
Etaj: evacuarea personalului se face printr-o scara balansata inchisa care la nivelul parterului
are usa intr-un canat spre peron.
a) alcătuirea constructivă a căilor de evacuare: scarile au structuri din beton armat.
b) măsuri pentru asigurarea controlului fumului: nu este cazul.
54
c) tipul scărilor: scări cu rampe drepte si podest intermediar la tunelul de acces la
peroane, scara curba spre etaj si subsolul cladirii de calatori (garii).
d) dimensiunea căilor de evacuare:
- scara spre etaj – 1.20 m lăţime cu latimea minima a treptei de 18 cm (1 flux)
- scările de acces spre tunel – minimum 1.80 m lăţime (3 fluxuri) si 2,35 m inălţime
- usile in doua canaturi 1,80 m latime (3 fluxuri) si minimum 2,10 m înălţime În interiorul
construcţiilor, căile de circulaţie spre uşile de evacuare sunt asigurate pe trasee rectilinii, fără
obstacole.
e) timpii/lungimile de evacuare
Timpul (lungimea) de evacuare este de max. 20 sec.(8 m), intr–o directie la parter din zona
mama si copilul de la parter, de maximum 25 sec (10 m) in doua directii in holul pentru
calatori si de max. 25 sec (10 m) intr-o directie de la etaj.
f) numărul fluxurilor de evacuare
1 flux conf. P 118-99 art. 4.2.26 este de 70 persoane pentru spatiile de servicii si 80 persoane
pentru birouri. Totalul persoanelor ce pot fi în clădire este de 140 pers, 115 la parter si 25 la
etaj, ceeace reprezinta un flux de la etaj si 2 fluxuri de la parter. Uşile, scările şi coridoarele au
dimensiuni mai mari decât necesarul pentru evacuarea persoanelor din clădire.
g) iluminat de siguranţă:
- Iluminat de siguranţă pentru evacuare:
- tip: 3 – cu corpuri de iluminat speciale de tip luminobloc cu acumulatori
încorporaţi şi comutare automată la dispariţia sursei de energie de bază, amplasate la accesul
la scările de evacuare şi la uşile de evacuare spre exterior din holul in care pot fi peste 50
persoane;
h) prevederea de dispozitive de siguranţă la uşi: pe căile de evacuare au fost prevăzute
uşi normale, pe balamale, care nu se pot bloca în poziţia închis.
i) timpul de siguranţă a căilor de evacuare: 10 minute
j) Marcarea căilor de evacuare se face conform STAS 297/1,2 si SR ISO 6309/1998.
B. Măsuri pentru accesul şi evacuarea copiilor, persoanelor cu dizabilităţi

Au fost prevăzute pentru accesul persoanele cu dizabilităţi rampe de acces la cladirea
de calatori si platforme mobile pe balustradă la toate scările tunelului pietonal.
C. Condiţii de salvarea persoanelor si evacuarea bunurilor pe timpul intervenţiei
Se utilizează căile normale de acces şi evacuare ale clădirii.
4.4.5. SECURITATEA FORŢELOR DE INTERVENŢIE
A. Amenajările pentru accesul forţelor de intervenţie în clădire şi incintă, pentru

autospeciale şi pentru ascensoarele de incendiu
Accesul autospecialelor de intervenţie în caz de incendiu este asigurat la o faţadă a clădirii.
B. Caracteristicile tehnice şi funcţionale ale acceselor carosabile şi ale căilor de
intervenţie ale autospecialelor
a) Numărul de accese: 1 din drumul public (piata garii)
b) Dimensiuni, gabarite: 2 fire de circulaţie pe sens
c) Trasee: stradă publică
d) Realizare şi marcare: drum asfaltat
C. Ascensoare de intervenţie: nu este cazul.
55
4.5. ECHIPAREA ŞI DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE PREVENIRE ŞI STINGERE
A INCENDIILOR
A. Nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor

Sunt prevăzute dotări cu stingătoare pentru intervenţie, posturi de incendiu tip dulap (panou
de incendiu exterior).
B. Sisteme, instalaţii şi dispozitive de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu:
- Sistem de detectie-avertizare si alarmare la incendiu;
- Sistemul de detectie si alarmare la incendiu este compus din centrala de detectie si
alarmare, elementele de detectie ale incendiului manuale si automate (butoane, detectori de
fum, detectori de temperatura, detectori combinati) precum si de elementele de alarmare
(sirene, lampa);
- Sistemul de detectie-avertizare si alarmare la incendiu are doua stari de functionare:
a) Functionarea in stare normala : In stare normala de functionare (nici un semnal
de alarma sau defect de la elementele de detectie, semnalizare) centrala CDAI supravegheaza
integritatea retelei, functionalitatea elementelor de detectie si semnalizare, integritate si buna
functionare a surselor de alimentare cu energie electrica (de baza si de rezerva). Orice
modificare a parametrilor normali de functionare sunt semnalizati si afisati pe display-ul
centralei.
b)Functionarea in stare de alarma: La detectarea unui inceput de incendiu, in
oricare din compartimentarile protejate, prin semnalele transmise de un detector sau buton de
semnalizare, centrala semnalizeaza optic si acustic acest lucru. Automat centrala comanda
semnalizarea acustica locala, prin sirenele de alarmare de la nivelul la care a aparut inceputul
de incendiu. Se transmit in acelasi timp semnale de comanda pentru oprirea instalatiei de
ventilare - conditionare din zona. Daca inceputul de incendiu evolueaza (semnalizari de la alte
detectoare sau butoane de semnalizare) in acest moment se face alarmarea acustica generala in
cladire, se transmit semnale pentru comanda opririi alimentarii cu gaze, cu energie electrica a
cladiri, se comanda transmiterea prin apelatorul telefonic mesaje la numerele de telefon
prestabilite.
Modul de actionare al personalului specializat de interventi in caz de incendiu se va
stabili ulterior impreuna cu beneficiarul.
Sistemul realizeaza urmatoarele functiuni:
- detectia automata a inceputurilor de incendiu cu ajutorul detectoarelor automate
amplasate in cadrul obiectivului in urmatoarele categorii de spatii: apartamente (camere de zi,
dormitoare si bucatarii) spatii tehnice, spatiile administrative, birouri; camere tehnice si
culoare.
- semnalizarea manuala a incendiilor prin amplasarea de butoane manuale de
alarmare in vecinatatea cailor de evacuare (coridoare, usi de acces) de persoane.
- avertizarea acustica in caz de incendiu, zonat la nivel de etaj prin sirene amplasate
astfel incat sa se asigure alarmarea tuturor persoanelor din zona;
Totodata centrala de detectie si alarmare va da urmatoarele comenzi in caz de incendiu
catre alte instalatii din cladire: - oprirea alimentarii cu energie electrica si gaz metan a
obiectivului.
In spatiul centralei termice se va prevedea cate un detector de gaz metan CH4 conectat direct
la electrovana contoarului de gaze. Acestea se pot conecta si la sistemul de detectie si
alarmare la incendiu al cladirii. In cazul unor scapari de gaze in zona protejata acestea vor da
o alarma in centrala de detectie si alarmare la incendiu si va comanda inchiderea
electrovanelor de gaz si oprirea cazanelor din centrala termica.
56
Cablajul sistemului de detectie si alarmare la incendiu este realizat cu cabluri rezistente la foc
30 minute pozat pe pat de cablu metalic si in tuburi PVC rigide. Cablajul pentru elementele de
comanda (module incendiu, sirene) este rezistent la foc 90 minute.
C. Sisteme, instalaţii şi dispozitive de limitare şi stingere a de incendiilor:
INSTALATII SANITARE
Combaterea unui eventual incendiu din interior se va face cu mijloace fixe (stingatoare cu
pulbere) prevazute in documentatia de arhitectură.
Intervenţia asupra incendiului exterior se va face de la cei trei hidranţti exteriori, existenţi pe
peronul de la linia 1 care se vor pune in functiune, cu maşinile pompierilor militari pentru care
trebuie asigurată presiunea minimă în reţea de 7mH2O.
INSTALATII ELECTRICE
Lucrările de instalaţii electrice (execuţie, verificare, reparare, conectare, etc.) se vor executa
numai de personal calificat şi autorizat.
Instalaţiile electrice se protejează prin dispozitive de protecţie împotriva supracurenţilor
datoraţi scurtcircuitelor sau suprasarcinilor.
Toate echipamentele, utilajele şi aparatele electrice vor fi prevăzute cu plăcuţe sau inscripţie,
care să conţină caracteristicile principale ale acestora şi schema de conexiuni.
Se interzice:
- folosirea în stare defectă a instalaţiilor şi echipamentelor electrice şi
consumatoarelor de energie electrică de orice fel precum şi cele uzate sau improvizate;
- încărcarea instalaţiilor electrice (conductori, cabluri, transformatoare,
întrerupătoare, prize, etc.) peste sarcina admisă;
- curăţarea sau introducerea pe şi în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor
electrice a obiectelor de orice fel;
- introducerea conductorilor electrici fără ştecher în priză;
- lăsarea neizolată a capetelor conductorilor electrici;
- folosirea dispozitivelor de protecţie defecte sau improvizate.
În caz de incendiu la instalaţiile electrice înainte de a se acţiona pentru stingerea acestuia se
vor scoate de sub tensiune instalaţiile afectate şi cele periclitate.
Pentru stingerea incendiului se vor folosi stingătoare cu pulbere.
D. Mijloace de intervenţie
a) tipul şi caracteristicile de stingere:
- stingătoare portative de 6 kg cu pulbere pentru incendiu de clasa A
b) numărul şi modul de amplasare:
- 2 stingătoare –la subsol
- 2 stingătoare la grup electrogen
- 1 stingător la cafe bar
- 2 stingătoare la spaţiile de aşteptare
- 1 stingător la vestiar case de bilete
- 2 stingătoare la cabina IDM
- 1 stingător la mama si copilul
- 1 stingător la bagaje de mână
- 2 stingătoare la centrala termică
- 2 stingătoare la spaţiile TTR
- 2 stingătoare la punct farmaceutic şi la punct alimentar
- 2 stingătoare la personal CFR de intervenţie
- 3 stingătoare la posturile Trafo
- 2 stingătoare la tunel
57
- 4 stingătoare la etaj
TOTAL: 29 stingătoare + 4 stingătoare rezervă = 33 stingătoare
4.6. CONDIŢII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE

INCENDIU
a) Surse de alimentare cu apă: de la reteaua de apa din zona.

b) Surse de alimentare cu energie electrica: posturile trafo si grupul electrogen de rezerva
tehnologic.
c) date privind serviciul privat de urgenţă: o persoană pe schimb pentru supravegherea şi
acţionarea instalaţiilor automate de semnalizare.
d) zonele, încăperile în care se găsesc substanţe şi materiale periculoase şi pentru care sunt
necesare produse de stingere şi echipamente speciale: nu se vor depozita astfel de materiale
periculoase.
4.7. MĂSURI TEHNICO-ORGANIZATORICE
A. Condiţiile şi măsurile necesar a fi luate în funcţie de situaţia existentă

În eventualitatea unui incendiu se va întrerupe alimentarea cu energie electrică şi cu gaze
naturale şi se va anunţa telefonic:
- Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă al judeţului Ialomita.
- S.C. Electrica,
- S.C. Distrigaz
- Poliţia.
Echipele de primă intervenţie de la locul de muncă vor identifica, localiza şi interveni cu
mijloacele din dotare pentru limitarea extinderii focului la zonele învecinate şi va evacua
materialele combustibile şi va degaja accesele pentru asigurarea intervenţiei utilajelor de
stingere ale pompierilor.
B. Modul de încadrare a amenajării în nivelurile de performanţă din punct de vedere al

siguranţei la foc: se consideră îndeplinite cerinţele şi nivelurile criteriilor privind siguranţa
la foc a obiectivului, conform reglementărilor tehnice în domeniu.
C. Condiţiile şi recomandările care trebuie avute în vedere la întocmirea documentelor de

organizare a apărării împotriva incendiilor aferente construcţiei/amenajării.
Personalul permanent va fi instruit pentru a cunoaşte normele ce se impun în caz de
necesitate.
Activitatea de prevenire şi stingere a eventualelor incendii constituie sarcini de serviciu care
scriu în fişa posturilor. Persoanele cu atribuţii de conducere trebuie să asigure salariaţilor din
subordine care au stabilite in fişele posturilor sarcini şi responsabilităţi de apărare împotriva
incendiilor, timpul şi condiţiile necesare desfăşurării activităţilor aferente îndeplinirii în bune
condiţii a respectivei sarcini.
Sunt obligatorii următoarele activităţi:
- instruirea la angajare şi instruirea periodică a salariaţilor privind normele, regulile
şi măsurile specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi asupra sarcinilor ce le
revin din planurile de intervenţie,
- participarea salariaţilor la instruirile şi exerciţiile privind prevenirea şi stingerea
incendiilor, stabilite potrivit legii.
58
În ceeace priveşte documentele principale de organizare a apărării împotriva incendiilor pe
durata exploatării construcţiei se stabilesc următoarele:
- instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor, schemele de prevenire şi stingere,
planurile de evacuare în caz de incendiu se actualizează se utilizează şi afişează conform
reglementărilor specifice,
- planurile de intervenţie se întocmesc ori se actualizează după caz, în situaţiile
reglementate sau impuse de condiţiile concrete privind apărarea împotriva incendiilor;
- punerea în aplicare a planurilor de evacuare şi a planurilor de intervenţie este
obligatorie în situaţiile de urgenţă publică de incendiu, precum şi aplicaţiile tactice de
intervenţie.
Se vor întocmi şi afişa planurile de evacuare.
Se va nominaliza o persoană care să coordoneze activitatea de p.s.i. şi care să întocmească
planul de apărare împotriva incendiilor.
Planul de autoapărare va cuprinde:
- dispoziţia de constituire a comisiei,
- obligaţiile generale şi specifice ale membrilor comisiei,
- măsurile de autoapărare cu termene şi responsabilităţi, completate trimestrial,
precum şi cele rezultate din documentele de control ale organelor de specialitate,
- stabilirea locurilor unde este interzis focul deschis şi fumatul,
- evidenţa exerciţiilor şi aplicaţiilor,
- evidenţa instalaţiilor şi mijloacelor p.s.i. din dotare, tematica de instruire a
personalului angajat.
Se vor asigura condiţiile pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor şi obligaţiilor ce revin
proprietarului şi utilizatorilor potrivit cu Legea nr. 307/2006 şi cu Normele generale de
apărare împotriva incendiilor aprobate cu ordinul MAI nr. 163/2007.
4.8. DISPOZIŢII FINALE
Scenariul de siguranţă la foc îşi pierde valabilitatea la schimbarea condiţiilor preliminare, în

care caz se vor relua etapele de identificare şi evaluare a riscului de incendiu.
59
ROMÂNIA
ROMÂNIA
MINI STERUL ADMINISTRAŢIE I ŞI INTE RNELOR
Inspectoratul pe ntru Situati i de Urge n ta
“Barbu Catargi u”
al J udeţ ul ui Ialo mita
Nr. 1523 din 13.05.2010
Ca urmare a Cererii, înregistrată la nr. 11203 din 15.04.2010 adresată de

COMPANIA NATIONALA DE CAI FERATE ‚”CFR” S.A. cu domiciliul/sediu în
judeţul/ municipiul/oraşul Bucuresti comuna -, sectorul/satul 1, str. Dinicu Golescu, nr. 38 ,
bl. -, sc -, et-, ap-, cod poştal 010873, telefon 021/319.24.33, fax 021/223.20.60.
În baza prevederilor art. 11 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2004 privind
principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, ale
Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1739./2006., se avizează din punctul de vedere al
securităţii la incendiu
Statia de cale ferata-Slobozia Veche-cladire de calatori
-amplasat (ă) în judeţul Ialomita, municipiul/oraşul/comuna Slobozia sectorul/satul .-,

str. Garii, nr. 3, bl.- sc - , et. - , ap- , cod poştal 920003, telefon 0243 231207, fax - .
Documentele vizate spre neschimbare fac parte integrată din prezentul aviz de
securitate de incendiu.
Avizul este valabil numai însoţit de documentele vizate spre neschimbare care au stat
la baza emiterii acestuia.
Deţinătorul avizului are obligaţia să solicite autorizaţia de securitate la incendiu
după efectuarera recepţiei la terminarea lucrărilor sau înainte de punerea în funcţiune a
construcţiilor ori amenajărilor pentru care s-a obţinut prezentul aviz
Inspector şef
Colonel Constantin NAE
Am primit un exemplar al avizului de securitate la incendiu la data de 16.05.2010
Numele şi prenumele Semnătura

ing. Ionescu Andrei
60
ROMÂNIA
MINIS TERUL ADMINISTRAŢI EI
ŞI INTERNELOR
Inspector atul pentru Situaţii de Ur genţă
“Barbu Catargiu”
a l J u d e ţ u l u i Ialomita
Nr. 1024 din 13.05.2010
Ca urmare a Cererii înregistrată la nr. 768 din 15.04.2010, adresată de COMPANIA

NATIONALA DE CAI FERATE ‚”CFR” S.A. cu domiciliul/sediul în judeţul/ municipiul/
orasul Bucuresti , comuna - , sectorul/satul 1 , str. Dinicu Golescu, nr. 38, bl.-, sc. -, et -, ap. -
, cod poştal 010873, telefon 021/319.24.33 fax 021/223.20.60,
în baza prevederilor art. 11 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2004 privind
principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, ale
Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicata şi ale Hotărârii Guvernului nr.
37/2006, se avizează din punctul de vedere al protecţiei civile
Statia de cale ferata Slobozia Veche-cladire de calatori
amplasat/amplasată în judeţul Ialomita , municipiul/oraşul/comuna Slobozia, sectorul/satul -,

str. Garii, nr. 3, bl.-, sc. -, et -, ap. -, cod poştal 920003, telefon 0243 231207, fax - .
Documentele vizate spre neschimbare fac parte integrată din prezentul aviz de
protecţie civilă.
Avizul este valabil numai însoţit de documentele vizate spre neschimbare care au stat
la baza emiterii acestuia.
Deţinătorul avizului are obligaţia să solicite autorizaţia de protecţie civilă după
efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor a construcţiei prevăzute cu adăpost de protecţie
civilă pentru care s-a obţinut prezentul aviz.
Inspector şef,
Colonel Constantin NAE
Am primit un exemplar al autorizaţiei de protecţie civilă la data de 16.05.2010
Numele şi prenumele Semnătura

ing. Ionescu Andrei
61
5. CONCLUZII, CONTRIBUTII PERSONALE SI DIRECTII
VIITOARE DE CERCETARE
62
Contribuţiile, conceptele şi propunerile prezentate în lucrarea de disertatie asigură o
reală bază de documentare pentru dezvoltarea şi perfecţionarea mecanismelor specifice
managementului situaţiilor de urgenţă din România precum şi soluţii de implementare a
acestora. Lucrarea tratează aspecte legate de managementul situatiilor de urgenţă, in special in
domeniul apararii impotriva incendiilor si in domeniul protectiei civile, conceptele specifice
fiind prezentate într-o succesiune logică.
In capitolul 1 din lucrare sunt prezentate elementele Sistemului Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă prin prisma reglementărilor legale actuale, în scopul
identificarii posibilităţilor de îmbunătăţire a acestuia în raport cu sisteme similare din alte ţări.
Cercetarea insa este axata mai mult pe domeniul Managementului Situatiilor de Urgenta
determinate de incendii, apararea impotriva incendiilor, precum si obligatiile proiectantilor si
executantilor de constructii si amenajarii ce le revin conform legilor in vigoare.
Tot in capitolul 1 am vorbit despre situatiile de urgenta ce implica protectia civila,
acestea fiind situatii generate de iminenta producerii dezastrelor, a conflictelor militare si a
altor situatii neconventionale care, prin nivelul de gravitate pun in pericol sau afecteaza viata,
mediul, bunurile si valorile culturale si de patrimoniu.
In scopul prevenirii si reducerii efectelor negative ale situatiilor de urgenta la locul de
munca, in incinta institutiilor si a operatorilor economici trebuie sa se aiba in vedere intruirea
profesionala a salariatilor prin participarea acestora la cursuri, aplicatii, exercitii si
antrenamente, in functie de tipurile de risc specifice, aceste probleme legate de instruirea
salariatilor sunt abordate pe larg in capitolul 2.
Mai mult, prevenirea situaţiilor de urgenţă în sine a evoluat cu rapiditate, apărând noi
norme, o legislaţie specifică europeană şi o deschidere largă a sistemului naţional de profil,
începând cu anul 2007, an în care România s-a integrat în Uniunea Europeană. Prin urmare,
activităţile în situaţii de urgenţă au evoluat rapid în ultimii ani, în sensul adoptării unor noi
norme conceptuale şi tehnice, de care a trebuit să ţinem seama în lucrare, astfel incat am
dezvoltat capitolul 3 in care am analizat “stadiul actual al managementului situatiilor de
urgenta in Romania si in lume”(principalele state ale Uniunii Europene).Astfel, lucrarea nu
poate fi o concepţie strict personală, neavand o abordare singulară şi subiectivă.
Studiului de caz, Scenariu de securitate la incendiu pentru lucrarea de “Modernizare a
statiei de cale ferata Slobozia Veche”, prezentat in capitolul 4 scoate in evidenta urmatoarele :
Obiectivele fundamentale ale scenariului de securitate la incendiu sunt: prevenirea
incendiului (Fire Prevention) şi protecţia la foc în condiţii de incendiu (Fire Protection).
Scenariul de securiatate la incendiu este întocmit în conformitate cu Normele Generale de
apărare împotriva incendiilor aprobate cu ordinul MAI nr. 163/2007 şi cu Metodologia de
elaborare a scenariilor de securitate la incendiu aprobată cu ordinul MAI nr. 130/25.01.2007
si are in vedere prezentarea masurilor de securitate la incendiu pentru cladirea de calatori a
C.F. Slobozia Veche.
In structura scenariului de securitatea la incendiu sunt prezentate date exacte privind
caracteristicile, destinatia, clasa si categoria de importanta a constructiei precum si
particularitatile specifice ale cladirii analizate. Identificarea si stabilirea nivelului de risc de
incendiu se face conform P118 – 99.
Pentru a se elibera avizele si autorizatiile de securitate la incendiu, cladirea trebuie sa
indeplineasca inca din faza de proiectare toate criteriile de performanta privind securitatea la
incendiu si anume:
• Stabilitatea la foc a principalelor elemente structurale de rezistenta;
• Limitarea aparitiei si propagarii focului si fumului in interiorul constructiei;
Statisticile evidenţiază faptul că peste 90% din victime îşi pierd viată din cauza fumului si nu
a flăcărilor. Sistemele de evacuare a fumului, de împiedicare a fumului să intre pe căile de
63
evacuare; presurizarea, ventilarea si introducerea de aer proaspăt, sistemele de ecranare, fac
toate parte din ceeace se numeşte generic desfumare.
• Limitarea propagarii incendiului la vecinatati;
• Evacuarea utilizatorilor; alertarea persoanelor în privinţa incendiului (cu determinarea
evacuării) şi asigurarea traseelor de salvare (căi de evacuare), fără afectarea evacuaţilor, de
către foc sau produşi ai acestuia, până la ajungerea într-un spaţiu de siguranţă.
• Securitatea fortelor de interventie; care intră în clădire pentru salvarea de vieţi şi
pentru controlul şi localizarea incendiului.
Cladirea trebuie sa fie echipata si dotata cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a
incendiilor: stingatoare, sisteme, instalatii si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare in
caz de incendiu.
Se vor intocmi si afisa planuri de evacuare in locuri vizibile, se vor stabili locuri unde este
interzis focul deschis si fumatul prin indicatoare speciale.
Noua optică abordată de codurile naţionale este de a da o prioritate absolută salvării
vieţii decât a proprietăţii, în cazul unui incendiu. Din această perspectivă, se consideră că
distrugerile clădirii provocate de incendiu sunt probleme ale proprietarului sau asiguratorului.
Viata oamenilor din cladirile incendiate trebuie salvata prioritar in caz de incendiu
– aceasta fiind principala sarcina a echipelor de interventie –
Scopul lucrarii este de a demonstra importanţa activităţii desfăşurate în situaţii de

urgenţă pentru protejarea vieţii, a bunurilor materiale şi a mediului în general.
64
ANEXA A
la normele metodologice
- model -
Către
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului ........./Municipiului Bucureşti
Domnului inspector-şef
CERERE
pentru emiterea Avizului de securitate la incendiu
nr. ..... din ......... 20...
Subsemnatul/Subsemnata, .................., cu domiciliul în judeţul ............,

municipiul/oraşul/comuna ............., sectorul/satul ........, str. ................., nr. ..., bl. ...,
sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ..............., telefon ........, fax. .........., e-mail ........., în
calitate de ........... la ............., în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată, solicit
emiterea avizului de securitate la incendiu pentru amplasarea în interiorul parcelei
........................ şi asigurarea posibilităţilor de acces la drumurile publice pentru
........................, având destinaţia ..................., amplasat/amplasată în judeţul .........,
municipiul/oraşul/comuna ....................., sectorul/satul .............., str. ............. nr. ...,
bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ................., telefon/fax ............., e-mail
........................ .
Anexez documentele prevăzute în Normele metodologice de avizare şi autorizare
privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, aprobate prin Ordinul viceprimministrului,
ministrul administraţiei şi internelor, nr. 80/2009, conform opisului.
Declar pe propria răspundere că documentele prezentate în copie sunt conforme cu
originalul.
Data Semnătura
65
ANEXA B
- model -
Către
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului ......../Municipiului Bucureşti
Domnului inspector-şef
CERERE
pentru emiterea Autorizaţiei de securitate la incendiu
nr. ....... din ........... 20...
Subsemnatul/Subsemnata, ....................................., cu domiciliul în judeţul

..................................., municipiul/oraşul/comuna ......................, sectorul/satul
....................., str. ...................... nr. ..., bl. ..., sc...., et. ..., ap. ..., codul poştal ..........,
telefon ............., fax .........., e-mail .............., în calitate de ................... la
............................, în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi ale Hotărârii Guvernului nr.
......../......., solicit:
1. certificarea realizării măsurilor de securitate la incendiu, prevăzute în
documentaţia tehnică anexată, pentru construcţia/amenajarea cu destinaţia
....................................., amplasat/amplasată în judeţul ..................,
municipiul/oraşul/comuna ................., sectorul/satul ................., str. ............................
nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ............, telefon/fax ..........., e-mail
........................;
2. emiterea autorizaţiei de securitate la incendiu pentru construcţia/amenajarea
specificată la pct. 1.
Anexez documentele prevăzute în Normele metodologice de avizare şi autorizare
privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, aprobate prin Ordinul viceprimministrului,
ministrul administraţiei şi internelor, nr. 80/2009, conform opisului.
Declar pe propria răspundere că documentele prezentate în copie sunt conforme cu
originalul.
Data Semnătura
66
ANEXA C
- model -
ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "..........................." al Judeţului
..................../Municipiului Bucureşti
AVIZ
de securitate la incendiu
nr. ..... din ....... 20...
Ca urmare a Cererii înregistrate la nr. ...... din .......... 20..., adresată de

..........................., cu domiciliul/sediul în judeţul ..............., municipiul/oraşul/comuna
.................., sectorul/satul ............, str. ....................... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ...,
codul poştal ...................., telefon ................., fax ...................., e-mail .....................,
principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă
profesioniste, ale Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi ale
Hotărârii Guvernului nr. ...../.....,
se avizează din punctul de vedere al securităţii la incendiu ........................,
amplasat/amplasată în judeţul ....................., municipiul/oraşul/comuna ...............,
sectorul/satul ..............., str. .................... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal
................., telefon ......................, fax ..................... .
Documentele vizate spre neschimbare fac parte integrantă din prezentul aviz de
securitate la incendiu.
Avizul este valabil numai însoţit de documentele vizate spre neschimbare care au
stat la baza emiterii acestuia.
Deţinătorul*) avizului are obligaţia să solicite autorizaţia de securitate la incendiu
după efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor sau înainte de punerea în funcţiune a
construcţiilor ori amenajărilor pentru care s-a obţinut prezentul aviz.
Inspector-şef,
................................
(numele şi prenumele, semnătura)
L.S.
------------
*) Nu se aplică pentru avizele emise potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Normele metodologice de avizare şi
autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul
administraţiei şi internelor, nr. 80/2009.
67
ANEXA D
- model -
ROMÂNIA
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "..................." al Judeţului
............../Municipiului Bucureşti
AUTORIZAŢIE
de securitate la incendiu
nr. ....... din .......... 20...
Ca urmare a Cererii înregistrate la nr. ............ din ......... 20...., adresată de

.............., cu domiciliul/sediul în judeţul ................., municipiul/oraşul/comuna
.................., sectorul/satul ................., str. ........................... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ...,
ap. ...., codul poştal ................., telefon ..............., fax ................, e-mail
.......................,
profesioniste, ale Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi ale
Hotărârii Guvernului nr. ......./20...., se certifică realizarea măsurilor de securitate la
incendiu la ..........................., amplasat/amplasată în judeţul ...................,
municipiul/oraşul/comuna ................., sectorul/satul .................., str. ............... nr. ...,
bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ......................., telefon ................., fax
............................................. .
Prezenta autorizaţie îşi pierde valabilitatea în cazul în care construcţia/amenajarea
nu mai corespunde condiţiilor pentru care a fost autorizată.
Documentele vizate spre neschimbare fac parte integrantă din prezenta autorizaţie
de prevenire şi stingere a incendiilor.
Autorizaţia este valabilă numai însoţită de documentele vizate spre neschimbare
care au stat la baza emiterii acesteia.
Inspector-şef,
................................
L.S.
68
ANEXA E
MODELUL stampilei cu numar de identificare
69
ANEXA F
- model -
ROMÂNIA
AVIZ
de protecţie civilă
nr. ...... din ........ 20...
Ca urmare a Cererii înregistrate la nr. ......... din ..................., adresată de

........................................., cu domiciliul/sediul în judeţul ......................,
municipiul/oraşul/comuna ...................., sectorul/satul .............., str. ............... nr. ...,
bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal .............., telefon ......................,
profesioniste, ale Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, şi ale
Hotărârii Guvernului nr. ........../........, se avizează din punctul de vedere al protecţiei
civile .................................., amplasat/amplasată în judeţul ......................,
municipiul/oraşul/comuna ..............., sectorul/satul ..............., str. ........................ nr.
..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ..................., telefon ........................., fax
..................................... .
Documentele vizate spre neschimbare fac parte integrantă din prezentul aviz de
protecţie civilă.
Avizul este valabil numai însoţit de documentele vizate spre neschimbare care au
stat la baza emiterii acestuia.
Deţinătorul avizului are obligaţia să solicite autorizaţia de protecţie civilă după
efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor a construcţiei prevăzute cu adăpost de
protecţie civilă pentru care s-a obţinut prezentul aviz.
Inspector-şef,
................................
L.S.
70
ANEXA G
- model -
ROMÂNIA
AUTORIZAŢIE
de protecţie civilă
nr. ....... din .......... 20...
Ca urmare a Cererii înregistrate la nr. ......... din ..................., adresată de

.............................., cu domiciliul/sediul în judeţul ........................,
municipiul/oraşul/comuna .........................., sectorul/satul ..................., str.
................... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal .............., telefon .............,
profesioniste, ale Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, şi ale
Hotărârii Guvernului nr. ........../........, se autorizează din punctul de vedere al
protecţiei civile .................................., amplasat/amplasată în judeţul
..............................................., municipiul/oraşul/comuna ....................., sectorul/satul
.............., str. ........................... nr. ..., codul poştal ..................... .
Prezenta autorizaţie îşi pierde valabilitatea în cazul în care construcţia/amenajarea
nu mai corespunde condiţiilor pentru care a fost autorizată.
Documentele vizate spre neschimbare fac parte integrantă din prezenta autorizaţie
de protecţie civilă.
Autorizaţia este valabilă numai însoţită de documentele vizate spre neschimbare
care au stat la baza emiterii acesteia.
Inspector-şef,
................................
L.S.
71
ANEXA Nr. 1
la norme
PLANUL DE EVACUARE
(continut-cadru)
Se intocmeste sub forma de text si grafic (cu anexe).

In text, de regula, se prevad:
a) scopul actiunilor de evacuare;
b) conceptia actiunilor de evacuare: localitatile din si in care se planifica evacuarea,
institutiile publice, operatorii economici, populatia si bunurile care se evacueaza, itinerarele
de evacuare; modalitatile de executare a evacuarii;
c) conceptia organizarii si asigurarii activitatii de readucere a populatiei si a
bunurilor materiale evacuate la restabilirea starii de normalitate in localitatile care au facut
obiectul masurilor de protectie;
d) masurile de asigurare a actiunilor de evacuare: asigurarea mijloacelor de
transport, protectia personalului, paza bunurilor, logistica evacuarii;
e) organizarea conducerii si a cooperarii: centre de coordonare, cai si mijloace de
legatura, institutii cu care se coopereaza, modalitati de realizare a cooperarii, cereri si
rapoarte.
Anexele se intocmesc sub forma grafica, pe planuri sau harti si sub forma de tabele.
Acestea se refera in principal la:
a) situatia populatiei care se evacueaza: localitatea din care se evacueaza, institutia,
numarul personalului pe categorii si numarul membrilor de familie, personalul didactic,
medical, de deservire, dupa caz, localitatea si judetul in care se evacueaza, natura, tipul si
numarul mijloacelor de transport;
b) situatia bunurilor care se evacueaza: localitatea, operatorul economic, depozitul
sau institutia, natura si cantitatea bunurilor, personalul de insotire, natura si tipul mijloacelor
de transport, localitatea in care se evacueaza, punctul de debarcare/descarcare si locul de
instalare/ depozitare, forta de munca necesara;
c) institutiile care se evacueaza: denumirea, localitatea, numarul salariatilor si al
membrilor de familie care se evacueaza, localitatea si adresa imobilului unde se evacueaza,
alte date utile;
d) graficul activitatilor pe zile si ore;
e) componenta centrelor de coordonare si conducere, punctelor de
adunare/imbarcare/debarcare si primire/ repartitie;
f) planul localitatii cu dispunerea institutiei sau a operatorului economic;
g) localitatile/zonele din/in care se executa evacuarea si itinerarele, inclusiv de
rezerva, cu punctele de adunare/imbarcare/debarcare si primire/repartitie;
h) conventiile incheiate pentru asigurarea actiunilor de evacuare.
72
ANEXA Nr. 2
la norme
ORDINUL/DISPOZITIA DE EVACUARE
(continut-cadru)
Ordinul/Dispozitia de evacuare constituie actul prin care se dispune inceperea

actiunilor de evacuare si primire/repartitie. Se transmite pe linie ierarhica si cuprinde:
1. date si concluzii despre evolutia situatiei de urgenta, consecintele acestora asupra
institutiilor publice, operatorilor economici, populatiei si bunurilor, precum si influenta lor
asupra desfasurarii actiunilor de evacuare;
2. conceptia actiunilor de evacuare, primire/repartitie, localitatile/zonele din/in care
se executa evacuarea, institutiile publice, operatorii economici, populatia si bunurile care se
evacueaza, itinerarele de deplasare si itinerarele/localitatile/zonele interzise, urgentele,
succesiunea si durata actiunilor de evacuare, repartitia evacuatilor pe localitati de destinatie;
3. precizari privind actiunile de evacuare, data inceperii si durata actiunilor,
termenele de executare si de raportare;
4. masurile de asigurare a actiunilor de evacuare, primire/repartitie, cercetarea,
siguranta, paza si ordinea, organizarea transporturilor, protectia psihologica si medicala,
asigurarea logistica;
5. masurile de cooperare/colaborare cu unitati ale Ministerului Administratiei si
Internelor si Ministerului Apararii Nationale, cu autoritati ale administratiei publice locale
etc.;
6. organizarea conducerii: locul centrelor de coordonare si conducere, realizarea
legaturilor de conducere, rapoarte si cereri.
Ordinul/Dispozitia de evacuare se intocmeste de vicepresedintele comitetului pentru
situatii de urgenta si se semneaza de presedintele acestuia.
73
ANEXA Nr. 3
la norme
DECIZIA
pentru evacuare, primire/repartitie
(continut-cadru)
Decizia pentru evacuare, primire/repartitie este actul prin care, in temeiul

ordinului/dispozitiei de evacuare, primire/repartitie si in raport cu conditiile specifice, se
declanseaza si se organizeaza actiunile de evacuare, primire/repartitie la institutii publice si
operatori economici. Decizia pentru evacuare, primire/repartitie cuprinde:
- date si concluzii despre evolutia situatiei de urgenta, consecintele acesteia asupra
institutiilor, populatiei si bunurilor si influenta lor asupra actiunilor de evacuare,
primire/repartitie;
- conceptia actiunilor de evacuare, primire/repartitie: localitatile din si in care se executa
evacuarea, cu institutiile, populatia si bunurile care se evacueaza, itinerarele de evacuare,
localitatile, zonele si itinerarele interzise, urgentele, succesiunea si durata actiunilor de evacuare;
- modificari ce se aduc planului, precizari privind continutul si durata actiunilor;
- masurile de asigurare a actiunilor de evacuare: organizarea transporturilor, evidenta
populatiei si a bunurilor, protectia personalului, paza bunurilor, asigurarea logistica;
- organizarea conducerii si a cooperarii: centre de coordonare si conducere, cai si mijloace
de legatura, institutii cu care se coopereaza, modalitati de cooperare; cereri si rapoarte.
Decizia pentru evacuare se semneaza de conducatorul institutiei publice/operatorului
economic care se evacueaza.
74
ANEXA Nr. 4
la norme
COMPONENTA
centrului de conducere si coordonare a evacuarii
Seful centrului:
- vicepresedintele comitetului pentru situatii de urgenta.
Loctiitor sef centru:
- prim-adjunct al sefului inspectoratului pentru situatii de urgenta.
Membri:
- un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice;
- un reprezentant al Ministerului Economiei si Comertului;
- un reprezentant al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;
- un reprezentant al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;
- un reprezentant al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;
- un reprezentant al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor;
- un reprezentant al Ministerului Educatiei si Cercetarii;
- un reprezentant al Ministerului Sanatatii;
- un reprezentant al Ministerului Culturii si Cultelor;
- un reprezentant al directiei de sanatate publica;
- un reprezentant al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor;
- un reprezentant al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale;
- reprezentanti din cadrul unor structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor;
- reprezentanti din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta.
NOTA:
La ordinul presedintelui comitetului pentru situatii de urgenta se poate suplimenta
componenta centrului de conducere si coordonare a evacuarii.
75
ANEXA Nr. 5
la norme
CARNETUL
cu activitatile care se desfasoara in cadrul punctului de
adunare/imbarcare/debarcare si primire/repartitie a evacuatilor
Cuprinde:
- atributiile sefului punctului/inlocuitorului;
- tabel cu personalul necesar desfasurarii activitatilor in cadrul punctului;
- ghidul cu instructajul personalului care incadreaza punctul;
- extras din planul de evacuare/primire/repartitie, referitor la sarcinile executantilor;
- schema dispunerii locului de adunare si masurile de paza;
- tabel cu semnalele de instiintare si alarmare;
- tabel cu documentele si materialele necesare instalarii si functionarii punctului;
- tabel cu mijloacele necesare transportului evacuatilor si bunurilor materiale,
societatile comerciale/companiile de la care se solicita aceste mijloace, adresa,
numarul de telefon/fax ale acestora si termenele de prezentare;
- alte situatii si documentare strict necesare.
In plic separat, anexat la carnet, se pastreaza:
- documentele necesare predarii-primirii localului (se intocmesc conform
prevederilor normelor metodologice de aplicare a legii privind rechizitiile de bunuri
si prestari de servicii de interes public);
- atributiile individuale ale personalului ce incadreaza punctul de
adunare/imbarcare/debarcare si primire/repartitie.
76
ANEXA Nr. 6
la norme
ROMANIA
Centrul de conducere si coordonare a evacuarii
NESECRET
Exemplar nr. ..... din .......
Aprobat ……..
Vicepresedintele comitetului pentru situatii de urgenta
PLAN DE TRANSPORT
pentru data de ........
Categoria, Numele si Compartimentul Data si ora

Nr. prenumele care solicita Ora de pana la acre se Numele si
marca prenumele
Crt. conducatoru transportul si Itinerar plecare executa Obs.
si tipul lui auto scopul transportul sefului de
autovehicul
autovehicului
Verificat, Intocmit,
……………………. ………………
77
ANEXA Nr. 7
la norme
JURNALUL
actiunilor de evacuare, primire/repartitie
Cuprinde principalele elemente privind organizarea, declansarea si desfasurarea

actiunilor de evacuare, de primire/repartitie. Se completeaza pe masura evolutiei actiunilor si
contine:
a) date si concluzii despre evolutia situatiei de urgenta si consecinte;
b) data, ora si autoritatea care a hotarat aplicarea masurilor prevazute in planul de
evacuare si primire/ repartitie;
c) actiuni in curs de desfasurare;
d) masurile de asigurare a actiunilor de evacuare intreprinse;
e) graficul desfasurarii actiunilor de evacuare si primire/repartitie;
f) concluzii din desfasurarea actiunilor de evacuare si primire/repartitie;
g) pierderi umane si pagube materiale inregistrate pe timpul evacuarii;
h) cereri catre esalonul superior;
i) cereri de la subordonati si modul de rezolvare;
j) concluzii la incheierea actiunilor de evacuare.
78
ANEXA Nr. 8
la norme
RAPORTUL-SINTEZA
Reprezinta documentul informativ prin care comitetul pentru situatii de urgenta aduce
la cunostinta Comitetului National, prin Secretariatul tehnic al acestuia, stadiul si calitatea
actiunilor de evacuare in curs sau executate. Se intocmeste si se inainteaza la sfarsitul fiecarei
zile si la incheierea actiunilor de evacuare sau la termenele ordonate.
Raportul-sinteza cuprinde:
- concluzii privind evolutia situatiei de urgenta, consecintele acesteia asupra
institutiilor, populatiei si bunurilor si influenta lor asupra desfasurarii evacuarii;
- actiunile de evacuare executate si cele in curs de executare, pe categorii si
localitati;
- actiunile planificate si neexecutate: cauze si masuri;
- alte date solicitate de esalonul superior.
Raportul-sinteza se semneaza de catre vicepresedintele comitetului pentru situatii de
urgenta.
79
BIBLIOGRAFIE:
[1] *** Curs Sistemul de Management al Situatiilor de Urgenta, Prof. univ. dr. ing. Mihail Toma
[2] ***Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a
situaţiilor de urgenţă, Anexa 1 – Strategia Naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă, pct. IV, pag.
8, publicată în M.Of. nr. 566 din 28 iulie 2008, Partea I.
[3] ***Legea 307/12.07.2006 legea privind apararea impotriva incendiilor
[4] ***Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă. Emitent: Parlamentul; Publicată în: Monitorul
Oficial al României nr. 1094 din 24 noiembrie 2004;
[5] ***Ordonanţă de Urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de
Urgenţă. Emitent: Guvernul României; Publicată în: Monitorul Oficial nr. 361 din 26 aprilie 2004;
[6] ***Protocoalele I şi II la Convenţiile de la Geneva din 12.08.1949;
[7] ***Hotărârea Guvernului României nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de
protecţie civilă. Emitent: Guvernul României; Publicată în: Monitorul Oficial al României
nr.600/12.07.2005;
[8] ***Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007;
[9] ***ORDIN nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea
salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta;
[10] ***ORDIN nr. 1.184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si
asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta;
[11] *** ORDIN Nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi
autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă
[12] *** Note de curs la disciplina „Management in constructii” - Prof. univ. dr. ing. Mihail Toma
[13] *** ORDIN Nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare
împotriva incendiilor Emitent: Ministerul Administratiei si Internelor Publicat in: Monitorul Oficial
NR. 216 din 29 martie 2007
[14] *** Strategia de Securitate Naţională a României, pct. I – Mediul internaţional de securitate, pag.
7-8, adoptată prin Hotărârea C.S.A.T. nr. 62/2006.
[15] *** Normativ de siguranta la foc a constructiilor P118-99
80

Disertatie Olguta Ploscutanu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertatie Olguta Ploscutanu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Capitolul 1. Sistemul de management al situatiilor de urgenta

1.1. Aspecte generale

1.2. Managementul situatiilor de urgenta determinate de incendii

1.2.1. Apararea impotriva incendiilor

1.3. Managementul situatiilor de urgenta din domeniul protectiei civile

1.3.1. Protectia civila

1.4. Organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de

1.4.1. Norme privind organizarea si asigurarea activitatii de

Capitolul 2. Instruirea salariatilor pentru situatii de urgenta

2.1. Instruirea Salariatilor pentru Situatii de Urgenta

2.1.1. Cerinte specifice si categorii de instructaje

2.2. Fisa individuala de instructaj in domeniul situatilor de urgenta

Capitolul 3. Stadiul actual al Managementului Situaţiilor de Urgenţă in

Capitolul 4. Studiu de caz – Scenariu de securitate la incendiu

4.1. Obiect şi domeniu de aplicare

4.2. Structura scenariului de securitate la incendiu:

4.2.1. Caracteristicile construcţiei/amenajării

4.2.1.1 Datele de identificare

4.3. Riscul de incendiu

A. Identificarea şi stabilirea nivelurilor de risc de incendiu luându-se în

4.4.1. Stabilitatea la foc

4.5. Echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a

4.6. Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu

4.7. Măsuri tehnico-organizatorice

4.8. Dispoziţii finale

Capitolul 5. Contributii personale si concluzii.Directii viitoare de cercetare.

Referinte bibliografice selective

• analiza managementului serviciilor de urgenţă profesioniste şi a gestionării situaţiilor

1.1. Aspecte generale

1.2. Managementul situatiilor de urgenta determinate de incendii

1.2.1. Apararea impotriva incendiilor

1.3. Managementul situatiilorde urgenta din domeniul protectiei civile

1.3.1. Protectia civila

1.4. Organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de

1.4.1. Norme privind organizarea si asigurarea activitatii de

Sistemul de Management al Situatiilor de Urgenta se organizeaza si functioneaza

Principiile managementului situatiilor de urgenta sunt:

1.2.1. Apararea impotriva incendiilor

Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de activitati specifice,

• Aviz de securitate la incendiu – actul emis, în baza legii, de catre Inspectoratul

Apararea impotriva incendiilor la proiectarea si executarea constructiilor, instalatiilor si

a) conformarea la foc a constructiilor;

• Proiectantii de constructii si amenajari, de echipamente, utilaje si instalatii

- sa elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de constructii,

• Executantii lucrarilor de constructii si de montaj, de echipamente si instalatii

- inceperea lucrarilor de executie la constructii si instalatii tehnologice noi,

- sa realizeze integral si in timp masurile de aparare impotriva incendiilor,

- sa asigure luarea de masuri de aparare impotriva incendiilor pe timpul

- sa asigure dotarea si functionarea mijloacelor de aparare impotriva incendiilor

- sa asigure instruirea intregului personal angajat in munca in domeniul

Nerespectarea de catre proiecanti si executanti a masurilor de aparare impotriva

1.3.1. Protectia civila

• Protectia civila este o componenta a sistemului securitatii nationale si

1.3.2. Oligatiile proiectantilor si constructorilor

• Proiectantii, constructorii si beneficiarii de investitii au urmatoarele obligatii:

1.4.1. Norme privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii

In sensul prezentelor norme, prin evacuare se intelege masura de protectie civila

1.4.2. Organizarea actiunilor de evacuare

1.4.3. Conducerea actiunilor de evacuare

In situatiile de trecere de la starea de normalitate la starea de alerta sau urgenta,

1.4.4. Executarea actiunilor de evacuare

Trecerea la executarea evacuarii se face la ordin.