ANUL I. 40 bani Numrul o. 25.

Abonamenlul: pe 4 let, pe 8 let.- Anunciurile: pe mina

nefraucate se Strada 9.

de Al.
A. - : Desmosteniril. -
de
de Login
Ghika. - Djali de Duiliu -
traducerc
fréngerea, - Foaia de trandafir, - Nota de B. - Dou de Françuis
de T. M. Stoenescu.

4.11yotfierall
Dedicatiune Maria

averea am
Jefuit de cel
nume ;- este ;

nu scriu aceste versurY ca bat urzic ,

Dumnezeu dreapta acum a'l ;-

aceste dintea
Nu regret c'am o avere:
Desnodarea mele este tot In !

I
Regret piscurile tale coperite de
Dulcele murmur moara ce neostenitá,
misterioase adincite ;

www.digibuc.ro
386 LITEUATORUL

Casa de pe verde obloane colorate,

PomiT ceT de tata iubitefe luT
ce'T erau scumpe, armele cele-adorate
portretul su pe care eu am de-atatea

'am putut portretuT, ;

Am plecat a privi
Soarele de cerurT se ivi,
A vzut ca un venetic !
Mi s'a spus c'au in slujba noastra-albitT,...
s le dea bine, atund vor muri,
s le pe mormént a 'nmuguri,
In s le din stranepotT !

! de d'atuncea, timpul de
Nu rechiemat minte s
juca la hora, vesel cadentata,
Care prafuia 'ntr'o de prin curte, ;

Hora cea cu salbT de aur muiate 'n fluturT,

Hora fetelor frumoase frumoaselor neveste,
Hora care, pe s primeau s dau sruturT
a frunzelor a dragostil poveste !

V
cu subt scump camiu
Ne copiT din
Ne-aritepta cu masa 'ntinsa, tata-mop, mama-mare,
Inainte ne ie§eau cu de vin !

Când venea
-
Tata ce ne ducea 'n brate, mama ce ne
Ne 'nclina pe a srutam dulce,
seara, ne duceau ca s ne culce,
Dar cu pr d'argint, batréniT, somn ne !

VI
Mi-a rmas mint; noaptea cea
In bisericuta m revd par'c'aud
Vocea protuluT care, le
In memoria aceluT ce-a 'ndurat martyr crud !

www.digibuc.ro
 LITERATORUL 387

Lumea cerc §'acult. in

Sute de luminitrele prind éns
de o data ora de 'nviere
biserica rsunl : Christos a inviat

VaT ! S'a scurs de-atund o vreme !-Multe au :

Pragul sfintelor n'am de nu minte !

am ris niar cele
lar zilele rilpuse, chiar pe tata ;

Am amintirea
Christos
Ca 'nteacea m simt iar religios
im! sufr a Impovoratä !

VIII

Tot ca mea
E s mi s 'n am am :
am lume lumea m'a 'nráit !
Urgisit oamenT, le-am prin urgisire !
Am 'n mijlocul mele. - M'am luptat
Corp corp soarta
Subt a
Chiar e strivitg, a m fi dat !
Al. A.

Curs de

Nu avern am zis tot ceea ce se poate zice

de a crede
asupra subiect atât de important pentru al studiu deplin
ne-ar trebui spatiul Am voit
in-folio. intredeschiclem Criti-
adevratul orizont care trebue graviteze când voesce s s ocu-
pe s judece mod de valoarea opere politice.
Ca s vom spune dar, Critica, de câte
pe un asemenea tarim trebue abstractiune de faptul ea

www.digibuc.ro
 388

exprimä proz ast-fel socoteala ce nu poate trece ca

logic in este priTmit in poesie. Critica prin urmare, nu trebuie s
aserveasca, intre ale dup care s conduce proza,
divinul sbor al In timp, am s stabilim pentru
poezia este perpetua logica poetul,
trebue s s ca de foc de a merge de ea.
Poetul care deosibeste logica sa de a poate deveni un
Molière,- ale cam' sunt, pentru acest curatä
poate deveni un Voltaire chiar, - care cade ca poet
pentru motiv,- dar nu va deveni o data, descatenatul Schac-
furtunosul Byron, divinul Dante, sau Musset.
in bine stabilit cât de
nala ar fi, este adevratel ce nu i se este toc-
prozaizmul,- Logica.
ce o nu v impressioneaz v pare
frumoase, imaginele logice, ideilor, logica;
ea n'are un defect. bine, cauza care o face fie
diocra, este, daca i s'ar rupe ritmul s'ar scoate rimele, ea mal
rrnâne de cât o de prozä.
Poezia este cu totul alearga, fuge
aci pe pasä de cornpasatele
constituesc logica
Un nou exernplu ce vine ajutorul pe care emitem,
gäsim prima de care ne vom aminti :
Ast-fel: ce este nelogic sublim de cât aceste câte-va

suit 'n
§'am fulgerul
§i de sus din
L'am ibzit Ungurime!
- Cum, Domnule? va zice prozatorul, sastisit; Ce sunt
astea? Nu ca cazut absurdul absurduluY, de oare-ce, dumnea-
ta, orn, in te munte in dar puted
fulgerul din nori, necum de sus din el
Aceste va zice de sigur prozator prozator va a-
vea de sigur dreptate, dar el va rntâne logica jos pe
pe când, poetul, cu nelogica va sbura in cerurY jar cânte-
cul absurd nelogic, va rsuna veac in veac, repetat de Româ-
nime :
M'am suit la munte 'n
§'am fulgerul

www.digibuc.ro
 389

de
L'am izbit
sunt vor voi s lupte cu argumentele
le, corp la corp, prin urmare, vor cere s le dau pe scurt
conciziune, definitiunea poezieT.
voiti satisface. Iat'o :
Logica este ne-logica cu proza, tot ce nu e logic,
absurd, logica PoezieT este prin urmare absurdul.
Fireste nu au dat osteneala s studieze subiectul , vor
rmâne uTmit1 atât de cutezatoare ; ns
asupa-ne, a convinge pe ma! incarnat logician, farä a ne depärta
de putin de la regulile logice stricte , eroarea nu este de partea
noasträ, ci ea, este din contra, de partea criticilor sau care n'au
putut ânc, sä a acest mare
Pentru ca sä ne atingem dar,, resultatul propus, fie-ne permis a ne
pune câte- intrebarT, la angajamentul a
mente ne-contestate :
- Ce este Dumnezeirea ?
Dumnezeirea, va zice de exemplu, amicul meu Bonifaciu Florescu,
ste pentru un catolic un al Universuld care rain are
de portar pe Sfântu Petru, iar de Ministru de pe Sfântu pen-
tru un Ortodocs, este aproape acelasY lucru, cu diferinta n'a
deslegat ânc s mänânce lapte MTercurea; pentru un
Turc, este un Sultan care are de Ministru presedinte al ConsiliuluT pe
Mahomet. Dumnezeirea poartä in cap tot in are un
intreg harem de pe care ru le-a avut ânc un Padisah
tesc; pentru un Indian, Dumnezeirea este Vischnu, o spetia de satrap
care pesce sciu eu ce; pentru rosiT, ea este Soarele
sau chiar pur simplu focul; pentru un Papun este cea
de sau chiar sea a drumuluT incolo.
la gäsim Roman' la Dumnezeirea era
Jupiter sau Joe casätorit cu Junona. ceea ce nu'l êns nicT de
cum a se transforma câte o de aur, spre a veni ca un pi-
tenteze pe Danae ; la o gäsim subt diferite forme,
când Isis, când Osiris departe; la o vedem reprezintata
prin avend de Ministru presedinte pe perciunatul Moise
iAn a venit Christos s '1 restoarne se portofoliul in
a omenireT.
este ! dar fine :
- Ce este ?

www.digibuc.ro
390

Ce este Dumnezeirea! Aceasta este Universall tntrebare, vecTnicul

that ist the question al luT Schachespeare, adânca cercetare a Socrat,
a tutulor vechi nuoi, a tutulor oamenilor mid séu mad,
séu !

marl, dup ce s'au urcat sus de tur-

bate, au regulat toate lucrurile din haos au botezat toate mate-
când au crezut au pus mâna pe ea, au Dnmne-
zeirea e Ne-sfirsitul, tot ce nu s nu poate in-
Dumnezeirea este nu s poate judeca
de au nu sunt de o
pärticica dintr'ênsa.
Prin urmare, carte, eel carte, Dumnezei-

-
rea este :

Intrebat discutiune asupra eu

tot ast-fel, dar am mers departe m'am intrebat :
-Ce este
un lucru
?

toate regulile logice din lume, s

absurd , de oare-ce, tot ce nu poate fi cade subt aceastä
denominatiune , mi-am zis este , prin urmare,
Durnnezeirea Neintelesul Absurdul, am la intre-
bare Dumnezeirea este o absurditate sublimet.
vedem acuma:
- Ce este Poezia?
- Poezia, va rspunde de exemplu spiritualul meu amic, D. Pantazi
Ghica, este o capete ce s impreuna, dou ce string
unor ware care freamatul frunzelor adiate
de armonia pasionata.
Respunsul este foarte poetic, dar el nu ne astea,
tiunea
au zis Poezia este muzica sufletuluT, altii, au zis alta, dar
nu a putut s'o defineasca de ea, este o schin-

Poezia, prin urmare, este o schinteil a

bine, acuma când Divinitatea este
telesul este Absurdul, ce alt voitr sä fia logica ei, de ce este
Divinitatea poezia ?

In asemenea partea grea de explicat este cum poezia

poate sä el ne-logica, mult bine, mal deciziv
mal repede de proza.

www.digibuc.ro
 LITERATORUL
M.PN.e...,..W.e.rwW

Asupra punct avem foarte putine de zis: Poezia convinge,

, tot ce este frumos se impune ca das
in ce mod pentru ce.
RidicT spatiurile s concepe posibilita-
tea sublimul convins, de existinta puterl
imutabilä, care in tot care
parte ca o
Culoarea privirile s pentru ce çi seni-
albasträ a ceruluT s rsfrânge turburatg, vorbin-
in modul cel elocuent de fericirea de a de a vedea, de a
cer innorat intuneros din contra dispozitiunile sufle-
de asemenea, pott da de cauzele
care dau nascere atât de puternice
Poezia are putere suverang, neschimbatg, convingénd
esenta domnind peste toate inimile,
ca cine-va s's1 da de .modul de Accentele
s impun a pleda orne s
in fata bor. Ea reprobg, nascere
de sau buzele ptin ironia când
te opresc1 de cauze, printr'o rmAT
uTmit, in aproape total, pe care, ea ca rezultant.
Al. A. Macedonski.

Observatiuni asupra
Amicul meu A. Macedonski, care este scriitor tnvtat
un de spirit, a inspirat analisa sa critica assupra
poesiei, idea de a face care
bine oare care observatiuuT assupra
La critica serioasä, critica aceia care consistä a
dia o a o analisa dup regulile arte, a constata pärtile
cele acele §oväinde, slabe defectuoase ; a stabili o compa-
cugetárile filosofice ecsprimate, a scruta intentiunea,
a aréta utilitatea, réul ce produce uä opern, la acea
criticá o vedem de rar, putem nu
TotT critici no§tri adoptat generul Aristofanesc ; tutor
Ans le lipsesce Aristofane.
Boileau a ucis Francia acea perso-

www.digibuc.ro
392 *w.....e...,N.
LITERATORUL

nale, spunénd acelor critica e dar

arta este dificila.
Spirite glumete s gäsesc unde, ceia ce este dificil, este
spiritul serios sub aparenta glumet, este sciOnta, sub causticitatea
a epigramet.
Jules Janin dicea: voesc s art pot s
fac ceva, s de critica."
Arnicul A. ne spune repausatul
era bun, dar superficial.
oament fac bine s moara,pentru chiar defectele
s transforma Este o veche religioash
not, s le toate erorile, s nu le atribuim
virtutt fapte bune. Srmanul rposatul Laerti era un
care avea adevr, dar care numat carte nu scia,
era un. de spirit, dar lipsea era un cu ini-
't lipsea indulgenta.
sunt tret esentiale criticulut spre a fi bun. Tre-
buesce mat de toate neaprat s carte, s o ju-
santoasa, s fie dotat c'un spirit indulgent.
ecspresiune un lapsus calami, nu poate da la
cri
Criticile d-lut s de un ne'n.emerit, de
o eroare ortografica, de acolo ca s un curs de
gramatica
lua mat adese criticile sale nu opera omulut, ci
chiar pe ; lua defectele personale ale autorulut, viata lut
opera la o-parte, critica pe autor.
Nu de. d. Majorescu, de critict at no§tri,
asupra sunt fearte multe de zis, nu s caz
vom Ans o zi o de ale
Majorescu, o analisa puçin, ca s lipsesce
desvar§ire de unet serioase.
nu a acum a
a ataca, a insulta ; a un o o dare de sea-
literare, a unet
Ne-aparat a zice
o noapte
Nu este o imagine rea, o ne-logica, o noapte
re este mare, tunete, care Ontul
rupe acoperiprile caselor, poa-

www.digibuc.ro
 LITERATORUL 393

te foarte logic o noapte precum o zi aceste

poate fi de o zi
Un poet care are su furoarea, desperarea, dure-
rea, poate zice imagine poetica, de o noapte este
acea noapte de a natureT, luT este

Aceste sunt imaginT poetid permise

Ne : De ce nu ar fi asemenea imaginl permise
primite proza? ce ar ele ne-logice ?
Toate imaginHe sunt permise, mintea le poa-
da o
Numal acele acele imposibile, care nu pot avea
un sens, sunt respinse de ratiune,
pasibile de biciurile criticet
Un publicist, - a murit, - intitulase ziarul s5 Aripele
furtunoase." acea ca Bolintineanu,
d-nul C. A. Rosetti, d-nul A. Petrescu, d-nul V. Boe4escu, d-nul
Cesar Bolliac, unul din nu puteam : Cu
ce ce scop, acel redactor alesese titulul acesta,
ne uni alti, ne : - Pentru ce a numit
4iarul Aripele
Aceasta se petrecea pe la 1859-1860, arnintesc
toate ziarele dorind suces ziar, a
anuntau e§irea, intrebau:
-Dar ce semnifica acest titlu?
o idee imposibil triate aceste, Laertiu nu mal
ce, dar Maiorescu va stare poate a ne explica 20
ce acel titlu?
Este o idee foarte scrierile noastre,
din limba s ne imponssibilitatea de da
un sens logic rationabil. Mania de a zice : «Mare
mare este de rigoare" Era mare
ruga pe orI cine va avea s'ml
ce oare acest termen, care mie'mT pare
mare
Neaparat poezie cu primite, asupra
critioa nu poate ecsercita censura permite a
pe d-nil poetT, care descrierll
Ce efect'ar face d-lor, ar exista o femee
care ar avea realitate, buze de de peruzele, aur

www.digibuc.ro
 de de toate aceste o
o din care s'ar vedea de
ge? Ar fi un monstru minunat, de o frumumusete
presupunem chiar perfectá, dar ar un care nu esistá
natura omeneascá.
Scoala realistá, a avut aceastá parte bunä cä supune imagi-
natiunea aceia ce numesce amicul A. Macedon-
ski nelogica in mod sublim, nu maT ast-fel: Sunetul
lumina sunt imagin ertate favoarea geniurilor
care au creat, nu ca o describtiune lumina
mal cu seamá este ceva totul imposibil de admis natura
lucrurilor.
Aceasta nu semnificá cum meu A. Macedonski
nu are dreptate, cursul de din contrá are
dreptate, ; dar voiam numal demunstram cá
cum, lumina nu este cu bine
asupra imaginilor admisihile, sau primite, fie poezie fie prozá.
Si mal voiam singura cugetare, singurul
scop al critice, trebue fie a vindeca rul esistá, fie
a nu se rätáci de
fraseologie, or de de
Ghika.

Acolo mide murea in

Djali luntrea.
dulce
De Ont, o duse pe luciul 'canal.
Treceau umbre de pe sumbrul val,
razele 'n mare
Scriind pe fata ape' poveste marinare.
Tzduhul amutise. Se'ntuneca. Furtuna
Se pe mare. Tuna. luna.
Din In când un sgomot din lume,
Tipa: geniul striga totul pe nume ;
Nod, curente, se de§teptau.
Djali
Desprinse de la lopata

www.digibuc.ro
 ApoT vorbi:

port
Y de
de tineretea mea
o
,De dor, de suferinta, de-amaráciune
nu pot s sufer asea precum vrea ?
Ce'mT trebue lopata vd. fie-care
Icepe un de'ngropare,
dat pe pamént
Al fericird noastre maY mormént,
pe poarta ca pe-a
,S'a negre :
;Durerea
furtuna sale
,S'mT duca suferinta pe-a valurilor cale,
ocean spumos
Cum piere 'n un maY frumos!

Dante! de infernuluT s'a

pe usea s'a celebrulT vers !

Ea se
- Se spune c'adesea tuna,
Pe mare se iveste, ca de furtuna,
femee.
s'a 'ntImplat,
Cand valurile o duc cittre uscat,
S'o ca 'ntr'un momAnt
In valurT.
Fuge vednic departe de
Duiliu

RESFRÄNGEREA
Intre malurT vezT, curgea un transparenta de te-aT
putut oglindi Din un copilas, (mintea nu-i era coaptd,
nu suferise de boala neavênd de cât cinci a
pericolul, se juca de ce seriositate
aduna nisip la o '(mare greutate) cea ce numea el un
turn. Dar ne sätioasd. copilul vrca s-sT
opera nca de un dtget, totul cade, speranta trudele sale.

www.digibuc.ro
396 LITERATORUL

Nu copile, alte ele vor cadea,

dar
de des in sperantele tale in inteo zi nu
de dat operilor tale zadarnice, adeverate opere de copil.
suntem : tu, cel jocurile. Uite colo petre albe
Aceste te deprinde le la alte
pietre. pe aceste, veseleste-te de coloarea lor,-destul te va intrista
când fi Dar te duce mintea ta nebunatica? Ferestete, copile:
unda te o voce dulce, dar spre a ta peire. Tu nu
8nsä s resist! ademenitoare: murmurul molatic te te atrage.
Eatä mâna pe o pe care a desIipit'o
trunchiu. s el pentru ce, mica sa o lovire
apä, dä limpiditatea. se linisteste,
se multumeste de a bastonul in ; privindu-I, copilul vede
i se pare frânt in sau Lucrul i pentru nostru;
el nu nirnica ; tot ce vede, tot ce aude, el le crede adeverate. R-
mâne nimit jura apa i-a frènt btul. Intristat, retrage pe :
e drept, de o Se copilul, se mâ-
nie; infierbântat, furios, el spre mititelul su pumn, strigând :
stralucitoare, dar etT viclean, vrut mä ;
nu te iubesc, bea vorbi o voce subtire dulce ca glasul
se fundul ape! copile, sunt mincinoasá ; nu am vrut
te viclenie. Tu creat a ta eroare ; te au
; tu nu noastre, secretele
nature! oamenilor. Cea ce sa plat acurna ca copil serve
de lectiune toatä te a nu te o ochilor
-B. Florescu.

Foaia de trandafir
Pe foita boboc de o care de nu poate
ns s al murmur: acest neam eatât de trup nu
zärit de pdn acele instrumente de lege este de a lucru-
rile. Bernardin de Saint-Pierre, fragedul autorfrances care, discipol al
Rousseau se contra filosofilor din Enciclopedie, contra
Helvetm, credinta Dumnezeu nature! care
nima jean-Jaques, ne a o despre aceste animalcule ephe-
meride. Scriind fereasträ, pe o de nenumeroase cete de
bestiole, al in de un secol pentru
vedenasterea moartea in acest timp de scurt, se grabescde a
gusta perde o ce trece repede; arum se
nasc,acum resimt turmentele continue neamul prin generatie, acum
moartea copleseste. In corpul de membrele sunt perfecte, lucesc

www.digibuc.ro
 LITERATORUL 397

prin de culorT la autoruluT. Rapit acest spectacol, el na-

«In cele mid, ea ne pare mal mare, tot dauna aceasT
sa; ea la fearele imense,
la aceste animalcule, abea le-a dat le-o
peste. Ele dar nn scutite de de durere. sa
sneaga dintr'ele,
al murmur.
care
inchipuesc ca
ajuns poate la o
ce o
de
vr'o
ore,
le vorbeste astfel: esperientä a vietiT mi-a dat mie o
va veni de sigur
Copil, nu tot'dauna in acelasT equilibru,
prescrisa in care toate vor peri. vol globul cela
s
rotund, care de calda sa i razele-i de aur culo-
arboril ? El nu fix nu pästreaza totdauna acelasT
aduc amiute timpul prima mea junete, el nu se afla
ca acum nu pe cer, Nimic sigur in lume, copil, nimic nu-T stator-
nic. e viata care vi se pare vou ; am perdut odrasla mea
iubitä ; am perdut pe amicil ceT scumpTam perdut tot ce-mi
viata tristä, supäräcioasä, face pasul greol, m
se apropie de mine moartea cea c'a sosit pentru
mine odihnel

intr'un act

Un cabinet de forte bogat

Pretutindenea o desordine confuza de
artistic. -
arme, statuI de objecte
mobile
face
-
arde o

Berta, Dominic
La ridicarea cortinel, in de in doliu, un divan.-La picioarele el
geant. servitor tdneasca, lu
o familiaritate respectuoasa.

Dominic
Siugur viata deläsa ;
dupe trel zile, aci In urma sa ;
de la mine, vretY a
Cum pärlsind pIméntul,
Ve spune, Domnivoarl-V rog dar
prea bine publicase cartea sa... nu v

www.digibuc.ro
398 LITERATORUL

Cea din urma, cea ; azT o.

avu o strMucire o vie,
sunt sigur la tarl citit'o,
credey, nicT o un suris n'a liclrit
jurnalele pe
Pe-a buze, din 'naintea astuT teanc
Le privia : Tot e 'n lume
maT párásia, or cum,
pe-acela0 acum,
Privia din ca o presimtire,
cercând sta lung timp in
Inteo zi zise : - SuferT ?!... Pare te vd
?- zise-abia
- Scump bgtrén, curagiul... bine.,.
! - PTeri 'n noapte din a corpuld !

este mort !... dureroasa-mT povestire.

El trecu anT aproape langezire.
venind dat a ;
: Moartea luT provine inimeT
am zis, nedreptate din prirnul avént,
Omul fruntea, merge in !

totul !

Berta
Moartea fost'a ?

Dominic
La Paris, aste obiceiurT, le
Aci au multe-afacerT, spre-a la Dumnezeu.
vzuT pe fruntea-T moartea ce
'I-am vorbit : dupe lege,
v'aduc un préot ; nu
Berta
Bine ! - VvezT de ascunde : cari
Ca 'n suferintá, cari poate iubeu,
IT vorbeau de ferieire, de o
IT erau prieenT ?.,.

Da, !

Berta
Cred. - Dar sper nu veT ;
Spune-mY : fost fidantata sa,
aproape rude, trebuia
Dar ambitiosul llsá

www.digibuc.ro
 LITERATORUL

Ca vie baos pentru averT ;

eram inteal un tezaur de
Mie, care vrerne am In alteptare,
'Mi-a totul ce Muse... tot... cugetare.
Suvenirea-mY arzätoare meren
D-ta singur preocupa.
vre o sau trebuh fie
Dupe-atata vr'un abces nebunie,
Ca nu se la ce
Ast poet sigur credinta ce purta ;
S'apoT m dea uitäreT ca o lepädatit,
Geutilomul de neam mare fruntea nepátatá.
! Dar nu... pot a crede!... Poale vre o pasiune
Nebunatici fu cauza... vre-o femee... spune!...
Dominic
Respectatam tot d'auna al secret.
(aparte)
btrén are dreptate !... !... Faptu-mY indiscret
M ! - Dar pare sunt tot
el doarme, 'ntunecoasä.
'mY fuse m'a iubit ;
de la nimic folosit.
(tare)
dar, acuma scopul pentru care sunt
imY fusese ;

eu departe, in ateptare,
de : ,Ertare
O cuprinse, adresa am citit,
deja eram pe cale, a merge
La sá totul... vorbesc... '1 v&I
biletul negru, inecAndu-m 'n
Din zadarnica speranta ne-arund 'n eterná jale.
Dar alerg toate acestea, ca 'n sale,
Pe un pat rece
depun a mea al meu amor !...
Am venit bine.- De cad de
vom vedea locuinta luT !
Dute-acum de te-odibnelte... sdrobit,
roage inc'o pentru-acela ce-a iubit.
Vein 'ndrept a mea noaptea 'ntreagi, ;
MiTne la morméut vom merge, voiu
(Dominic
(Va urma) T. Stoenescu

www.digibuc.ro
400 LITERATORUL
ow.euruNi./.........r

NOTA
Ni se pare scrim ceva, scrim tot daum in mod
ca priceapá cine.
Articolul ne-a artat o nu totT pot
pricepe.
D. Manolescu studiazg, la Paris tragedia, faptul. zis a
cAntat D-sale, precum gesturile d-sale.
Oare nu liber de a opiniunea
Opiniunea noastrá asupra Manolescu nu ne numaT noug.
Am spus cum s'a d. Damé despre d-na Romanescu. Dreptatea cere
spunem cá LiteratoruluT," d. Damé a cât d.
nolescu este slab in
D-nul Manolescu ne-a probat e bun (?i bun de deck lu comedir
bouffe grimme. D-sea studiazá tragedia ?-Slobod.
bun, D-sa fie sigur vom zice
mult a c4tigat la Paris, - dar fie.
ne comedian, Delaunay, vor
stare schimbe defectele sale.
vor putea oare pune ?
poate oare cine-va imagina pe orator Daniel Rochat sub
surile d-luT Manolescu ? Hernani e de Oare jocul d-luT Manolescu
este destul de perfect d-sea ne poatá creatiune
a Victor Hugo ?
Manolescu are mijloc foarte de a face din enthusiastiT d-sale.
Accest este ne dea o jucând aceste rolurT, pe ata-
pe '1 vom Dar ne a perservera a crede
cá comedia de frances nu e pentru D-luT.
Sper am argtat nu nicT o e critica mea.
-A bon eutendeur, salut.
.

Redagunii-Nuvela Buturu dar publicatiunea

se va tntirzia, din causa materielor.

Typographia Theordor Miehaieseu, strada Theatruld No. 8

www.digibuc.ro