ANUL I.

40 Numral

21
pe 4 lei, pe luni 8 lei.- Anunciurile: pe pagina 18 16
nefraucate se Strada 9.

-gresululSUMARUL
Literare
de B.
: Castelul, poesie - Curs de analyza
- Originalitatea
din Belgia, de Francise
Logica de Al. A. Macedonski

Castelul ruine s pe
turnurY pe s
armaria sculptata pe fronton
S'a la de
din o o :

Un leu a rmas de Baron !

Subt paiajenul tese

din fire dese ;
Caminul de e rece.... - Pe prep
Abia s din s nu
Portretele timpY de
Uitându-se prin cu !

rtaf de curte ca vremea

Legende curioase spune la :

El a slujit Baronilor de
El a vzUt Castelul in splendoare :
Trait in alte zile, l'a alt soare !...
Rchitele de p'atuncea erau !

www.digibuc.ro
 LITERATORUL

adesea luna prin fereastrá

'n aur zidul raza
'n bronz de doué-spre-zece-orY,
In ultima Mtaie a de noapte,
pe prin curte, s'aud confuze
scutiert, in !

I s'a'ntémplat in sala de
subt arde focul mare,
nobilele din cadre coborind,
scuture dantela manptelor, de praful
Pe care l'a pus timpul l'a Msat vtaful,
vie se uite in pe rind !

Ca impace scuze
din ;
subt polecandrul
tnprejurul mesd cupele goale ;
de le mereu ocoale
Cu de bucate din care nu mâncau!

spune multe, sunt portrete

In care s'ascund dou secrete...
Când el le arat
e un visátoare
Frumos ca Poezia, subt blonda mustatá,
infocat subt a lene aplecat!

Ca Romeb el poard mantaua

Din clzénd pe talia'i
stréns lipit pulpe tricoul
IT energicelor forme :
AT crede jugravul a vrut ca transforme
Pe din in !

se pe fundul sale
feie ale ideale
Subt de dispar ca subt nor,
dad subt pleope, o
N'ar fi ca se joace pe vaporoasl,
AT - un vis amägitor.

www.digibuc.ro
 LITEBATORUL 355

Legenda povestqte 'n ma sumbre

'nsufletesc pe 'acele umbre
chiar v`étaful spune, este cunoscut,
Din sala cea 'n
Str6bat prin coridoare ies pe 'nfuripte,
In curte fugarul nevzut !

Nascute 'n alte timpue, nutrind iubire,

Apar ca o schinteie trec ca o
In de reintorc, - le vezT
palide ca luna Tau In cadre locul ;
buze li stinge zimbetul focul
'n de legenda n'o

Castelul are multe ce te

Dar castelanul de-asta-zY le credo o
catifea 'mbracay,
Ro§esc auguste,
De redengota neagra cu mânece Inguste
A celuT care zice nepot de !

timpul eare vednic cladirile le

peste turnud, le le
Si pe zidud pe
muschiul de o
Subt care se ascunde trecutul In
Precum s'ascunde 'n celor !

Al. A.
---11.
Curs de Critick
II.

De sigur citindu-se acest titlu, s va intreba, dacä poezia

compoarta o deosebita de a prozeT, i vom stabili de imediat,
un lucru pe care, carturarit ar fi trebuit de mult
anume proza se conduce dup o poezia alta. Din cursul
acesteY scrierl se va putea vedea dar, de mare exista
privinta literatura Ne vom s'o facem s vom ajunge
ast-fel a face s se chiar diametralmente

www.digibuc.ro
356 LITERATORUL.

scoaIa noasträ, cä este ridicol a judeca valoarea poeziT de cel

sgArietor de Pentru a s critica, a
analyza, trebuiesce ca de se vedere poezia
are logica a parte.
din critici aceasta ? au avut aceastä re-
in vedere de au condeiul ?... Reposatul era un
critic bun dar superficial ; d. Maiorescu, un gust poetic greoin ; d.
dar nu aprofundeaza, pén chiar dintre
vedem pe uniT adesea prea spirituluT prea

In asemenea este natural a vedea pe fie-care zi, luAndu-se

condeiul in chiar de ma! nedibacT. Publicul immar-
murk subt un asemenea potop de incepe s reclame. desme
tici e greu ; ins ca incercare cade in sarcina noastra.
Logica care s conduce poezia in adevr criti-
important rol. AplicaO o asemenea logica,-proza devine
logica care conduce proza,
zia poate fi dar nu e poezia. acest fapt
rit'o, momentul ce nu s face o asemenea deoscbire,
poezia cea ma! ca devine cea ma! nelogica, judecatä din
punctul de vedere al prozeT.
S'a zis s'a crezut pén acuma a scrie poezie e greu a scrie
e usor. premisa se pare : Pentru a scrie
este tot de greu ca pentru a oare-ce
conduc nisce anume regulT. Pentru a scrie
trebuie ca cineva s fie deplin peste i in mod
amnuntit armonia sau nearmonia din
terilor in cuvinte din intreciocnirea acelor litere cuvinte ele.
Scara alfabetica considerata din acest punct de vedere constitue o adev-
Versurilor nu este ma! putin
de A de asemenea a te conduce
ni§ce anume Cu alte cuvinte, poezia este ideilor,
mod de modul intrebuinlat spre acest scop in
Din aceasta, negresit faptul logica trebue
difere de a prozeT. este modul de
exprimare a ideilor nu de acela al
trebuie s socoteala de aceasta.
o noapte a zis un ténr dintre me! in
de versurT putin nemerita, totT, s'au a critica, nu
fondul forma de ci

www.digibuc.ro
 LITER ATORUL 357

vectivänd pe bietul autor in toate felurile. - Cum ?... 0 noapte !

'VT-au zis eT. Dar poate s fie ceva absurd de aceasta ?

mare nicT nu s'a etc. etc.
La prima aparentä, sunt putinT, precum presupunem, s nu dea
dreptate criticilor in contra autoruluT.
ET bine, cu toate aceste, este n'au nicT
dreptate, nicT poetic sunt criticii.
Din punctul de vedere al acel care n'ar avea
dreptate e autorul; - din punctul de vedere 6ns al ce regiseaza
poezia, tot ce a maT poetic ales, este acel emistih.
a cugeta, prin instinct s'a ridicat prin acea expresiune la
träsäturT de maiestru.
Cine va a zice Frantuzesce:
C'tait folle nuit"
Ar fi, un ce nepermis ?
Ace! cu usurintä, zimbesc deja pentru IgnoranteT
'i s in tot d'auna punctele pe ! Hazul vor face, nu va fi
de de oare-ce, am adunat arme convingatoare,
in cât vor trebui fruntea dinaintea
de a pe cele de etenid, fie-ne permis a ne
treba de ce nu este logic, dup dumnealor, a s zice : o

-
Rspunsul le va fi lesnicios.
expresiune, e vor striga sbirlindu-se, de oare-ce
noaptea poate s fie intunecoasä sau luminoasa dar nebunä, nu.
Pentru a sdrobi rftpunsul nostru este ns mult lesnicYos de
cât dumnealor, :
Dup cum, nu poate fi, tot nu poate s fie
frunte o buze de de
ruzele sau de azur," un de aur," o raze de fe-
un de amor de maT incolo, pentru
poate fie dar nu bwrat poate fie
cerul ; buzele pot arzëtoare, dar nu pot de pot s
culoarea peruzelelor a dar nu pot peruzele, nicT de azur ;
femeir, nu poate fi un cuib de nu este de cât un organ ;
fine luna, poate s raze albe e argintul, dar nu raze de argint.
Cu toate aceste, nu protesteazä, pe drept cuvant. cine-
ar voi s din asemenea expresiunT, cu totul in
atuncea poezia ar deveni totul ar zis.
Aceasta este adevrat, in cât s'au gasit marT, s

www.digibuc.ro
 LITERATORUL

cutezat mult. era o noapte nu e nimic. Cine nu

aduce aminte de nebune ale frumoaseT sale ?... Plâng
pe le-au uitat pe nu le-au avut !
A poet a poet, logica este, putem
exprima astfel, mod sublim.
Ca in sprijinul noastre, deschidem pe Dante ;
ce in diferite ale sale : Divina Comecliä.
care tace mut de o a-
ceste sunt ale nemuritoruluT poet ele revin adesea
in versurile sale cu o crescêndg.
vor zice fata acestora, Dante o exceptiune. Ca
domirim, ggsim pe: .silentia ; clarescunt soni-
cât i multe altele tot atât de cutezgtoare, precum s
un autor frances, un asemenea stil atât de nelogic aparentg, nu este de
cât o preschimbare de cuvinte care simturile o fac intre ele.
chiul, despre sunet, zicând: Un sunet gitlejul, despre
luming, o Racine a de asemenea :
dea drumurile parfumate (Je verrais les chemins este evident
la el, simtul a acest vers asupra
Sunt experiente medicale, care au dovedit un orb din nascere,
zind sunetul : Aceste sunete. sunt ? In acel
ment, acel limbagiul poetilor, oare-ce vedea prin
Sunetul era strglucitor pentru auzul sti este de strglucitoare culoarea
pentru (Va urma)
Al. A. Macedonski.

LITERARE
VI

Adevörul i Originalitatea Literatura

realitatea nu vorbe synonime,
ales arte, al clror este nu realitatea .
Realitatea este ce esistä, ce cade sub simturile noastre, ce -
dem simtim, ce esistl ast-fel precum '1 vedem : are

un caracter contigent trnsitoriu. Realitatea de nu este cea

de Realitatea este localá, timporara; adevrul,

www.digibuc.ro
 .,,M.M,,rsoaVNNo+M./'.

din contra, apare spiritulur nostru, drept sau nu, (nu

cestiunea ca dotat de un caracter absolut. Gandirile,
actele nebun sunt reale : unor nu
are un vorba de adev6r, va adevrat un
nebun vorbe§te, dar nu va zice va adevrat
un atare a cutare actiune, dar va
putea nu
Adevrul implicA conformitate cu natura a obiectulut
sau a idei. este când este conformA legilor
care duc pe orn, când este naturala consecintA a caracterulut
ce este sub imperiul simtimentelor ce '1 dominA.
este este conformA cu
nerale ale omulur, ale caracterulut sèu, ale ale
Adevrul este nevariabil, absolut, neprescriptibil, general, constant,
permaninte.
Adevrul frumosul sunt obiectul arteT : realitatea nu trebue
de serveascA a a aparA adevArul,
nu este tot-d'auna aparinte, pe care realitatea adesea
nAbu§este. In unele .epoce, unele orizonturT ale sunt
acoperite de norT, literatura pare : epoce
care lipse§te altele care nu veT gAsi fru-
musetea Intr'un mod istoric, aceste transformArt se esplicA
foarte bine, ales pria abus. Spre esemplu, literatoril de la
ceputul secoluluT abusaserA de forma pentru era to-
tul, gândul era Trebuea dar o reactiune violentA, o revo-
lutiune, pe care o Victor Hugo. Vechia fu :

libertatea forme! proclamatA. De aci adesea, de

multe or! lipsa absolutA de formA. Dar ruinele vechiulut clasi-
cism, a a se forme care
timpul vor ajunge la o perfectiune absolutA precum a fost
timpul formele cele mânele Corneille, Racine,
Bossuet.
general, de transitiune ales
revolutiuneT, realitatea predomink realitatea vine
a introduce viata literaturA

www.digibuc.ro
360 LITERATOUL

abusul forme: dar literatura se at und adesea de ade-

vr, ales autorilor care au talent, n'ad geniu. Lite-
ratura adevr, zice dreptate Aristotele, trebue s imi-
te, nu s cea-ce este. Natura nu este alt ceva de
punctul de plecare pentru formatiunea idealuluT, al
care se mintea geniurilor, dar care
se poate desvolta orT-cine.
Daca indiviziT rmânem mult realitate,
aripile nostru, ne mal pre sus de rea-
litate,nu putem ajunge la ideal. Dar s ne
excesul opus, vrênd a a sbura prea spre Ideal ne
socotealä de realitate. Atuncl nu
nu mal realitatea, care este isvorul de
unde svgcne§te frumosul. Suntem atunci chimericT: aegri
somnia. Ast-fel de Nerval ne poveste§te toate bizareriile
mintei sale bolnave.
ce regula exceptiuni: exceptivaea regula ce am
pus povestele fantastici, in care interesul con-
stau violarea realitäteT: notAm marele
merit povestele fantastice constä a pleca de la
realitate a conduce pe nesimtite spiritul nostru lumea ima-
ginarä, fantasticA, ca putem chiar marca momentul care
spiritul nostru a pärásit trêmul real pentru a se spa-
nefinite ale imaginatiuneT.
Trebue dar ca un autor s studieze omul natura
su: nu eclectism sau generalisatiune ne ideal.
E destul ca ideia frumosuluT s se de§tepte nu e necesitate
de a vedea toate amänuntele : ast-fel pictorul nu modelul
su ci se inspirá de portretele sale sunt adevrate
de natura
operá literarä trebue s data sa, s fie produsul tim-
care autorul, dar trebue s fie umaná, s
poatá fi sunt s tot timpul
ori-ce maT mult pe el o va esamina mal mult.

www.digibuc.ro
 ........./*.*..".......,/"......

Sacuntala este o de tot dar ne pare

frumoasa.
Ea adevér nu ne pare versimila la primul aspect, dar
Le vrai peut quelquefois n'ôtre pas vraisemblable.
o de aproape, pe atât ne pare adevrata
frumoasä. Secolurile cele adevrate sunt acele ope-
rile ma! multe arnanunte adevérate despre omenire,
de despre omul Irticular. Werther Lara, ori care
s geniul autorilor sunt mal isvorite starea spi-
ritelor de la nostru de adevarate tntr'un mod
general,: pe mergem, pe se interesul ce
lectorilor aceste personage de care o generatiune s'a
inebunit.
Teatrul e menit a absoluta adevrului :
a
nu un autor asupra auditoria de
punêndu-se contact prin ideile sale cele
universal priimite, cele umane. De vrea un
tor, trebue se de a urma spiritul su particular, ci
forma adevrul absolut. Ast-fel, fond,
nu care este este un modern Racine.
A. Dumas nu reu§esce din contra de violând regulele de
puse : dar o nu constitue o
autoritate ; publicul frances nu permite altor ceea ce nu
de la Dumas de cu greutate protestatiunT zilnice.
A original este a nu avea model, este a vedea primul
un adevZr sau o a adevrului. Un face o
nouä; o trage din propriul su fond, este original
este original pentru patria sea numa!, o imprumutä
te Jean Jacques Bernandin de Saint-Pierre fost origi-
nal!, inspirand amorul
literatura nu este nici-o-data complectä: curente de
simtimênte. P6te autor original toc-
mai acest curent. Este mult greu de a original
col mare care multe adevrurT generale de
care altul. In este cine-va
chiar personalitate La Fontaine.

www.digibuc.ro
 LITERATORUL

Nu trebue sä caute a original un. autor care trAesce

secol adevZirat, n'ar putea fi original de de a fi
ad ev6ra t.
Nu trebue abuse cine-va de originalitate, ar
atunci spiritul de sistem, cel funest literatureT.
B. Floreseu.

Revista istorice

progresuli
In aceste reviste ne propunem de a pune sub publiculuT cestiunT isto-
rice, tratând un subject, când altul, ca cititorul pus
positiune de toate cestiunele ce se desbat intre
trata cestiunea istorie. Istoria se In general In
istoria antica, istoria de istoria moderns.. Nimic maT de
Omenirea poate ca un singur care tot
In a Am arltat Romania este
azT omul a trecut prin fase morale In de tot
rite, aceste fase constituesc treptele civilisatiuneT, care orT ce neam,
conditiunT favorabile, are puterea de a ajunge cu timpul, dar la care un
ajung toate, fiind de conditiunT putin favorabile. Aceasta e
monstrat de Lubbock, a carte am resumat'o eapte articolT despre Ori-
ginile Diferinta conditiunilor In care un neam ne
pentru ce ele tot dauna inegal puse pe scara civilisatiuneT, ast-fel
dem de o parte civilisatiunea ca Francia, Anglia, Italia,
abea orientul Europe, pe alte neamurT sunt cu totul
poiate, abea putem zice de au e§it din starea de animalitate.
o divisiune a isiorieT care mi se pare malt logica. Dan
divisiunea, a reveni pe care period.
period, de sau al neamurilor negre.
Al period, de barbarie sau al neamuluT turco-finese.
Al period, de nemutabilitate, sau al neamurilor
Al patrulea de progres neconscient sau al neamurilor aryane
Al rincilea de progres semi-conscient, sau al neamurilor neo-aryane.
Al 9easelea period, de progres conscient, sau al secoluluT al XIX-lea.
Primul period: D. de Quatrefages vrea in popoarele

www.digibuc.ro
 data zise typul primitiv al negre numaT o
a neamurrlor Nu ne putem uni cu
rere. Dcscoperirile din Egypt multe sernitice aryane,
antichitate foarte au imigrat Africa ; gratie
civilisatiun' superioare, chiar s'au rnodificat cu Typul negruluT este
negrul din Guinea, pe ne din acest centru, pe atat In general
vedem negrul schimbat. nu locuesc Africa ; e
de o Descoperirile moderne au probat in antichitate existau negri
Arabia. din India par a o parte din lantul popoarelor negre,
s'a pretins chiar erau Miao-tseu, pe care i-au
care China. Unele din popoarele negre, ca BojesmaniT, abea a
numra la dou ; Papui, par chiar unor a fi de o
anterioara neamurilor negre.
Logica de tot neperfecta, natura de a negrilor, a Papuilor, a
totilor, Cafrilor, Australianilor, etc, ne neamurile primitive. AzT o
mare parte a din starea de pentru a intn in al doilea period,
o nu limite neamurilor, circumstantele sunt
favorabile, negre au fost numaT au limbY de
dar au avut la de sigur monosilabice
de scrisoare. puterilor vtmatoare, neputinta de a esplica fenome-
nele physice au dat credintiY o pu-
tere supra-omeneasca peatra, arborele, etc. ET ascult de Familia
desvoltata produce tribul absolutismul in forma sa cea Armele sunt
de abea cioplita.
Pintre aceste triburT negre, unele de la inceput au progresat mult, al-
tele putin.
Unele typurY dintre Gallai amintesc typurile popoarelor siberiane, precum u-
nele typurT din Siberia se asemuesc cu din America. Dou
de formatiune par fi existat ; unul este Kuen-lun, care poporul
de familliT pe numim Chines, care a fost trunchiul popoare-
Corean, japones, indo-chinese. Un alt centru a fost Altai de
au e§it popoarele turco-finese.
Al doilea period. Extensiunea acestora caracterisa al doilea period. ET aveau
religiunea : un progres se formase. ET numaT credeau
ci este un spirit in arbore, De aci cultul
pe care este religiunea Neamurile triburT ;
absolutistnul continue, dar paternel. China chiar la o civilisatiune
complecta, sui generis. Neamurile aceste caracterisate prin de cuce-
printeo cruzime ; multe le-a lipsit spiritul de organisatiune,
asupra care au dat numele de mongoloid nea-

www.digibuc.ro
264 LITERATORUL

care au in perioda de gheturY, neamurile mongolice au dominat

de anY Justin asupra occidentale. Lor apartineau popoarele metalur-
gice al Chalibylor, al Moschianilor, al Tibarenianilor, (Chardd,
CarduciY, Kurzil) parte primitid a care
i-au dat scrisoarea derivatiune scrisoare Am
zis AmericaniT par se fi format in Siberia. Cu timpul au dat la
civilisatiunele necomplecte alle alle PeruuluY.
Al treilea period. Cu timpul se formase in platoul Palmir un o-
menesc perfect : rasa sau semitid primitivA inlocue?te celle-
In India, Asia ocidentall, Africa. Principiul religiund este ese
din rulu; de aci zeY bunT ; de aci ambele caractere
alle religiunelor asiatice, cruzimea voluptate. Morala este ; o

particulad este dogma de substan intre oamenT,

animale sunt In natura de la Pe a-
doctrid se acea a sufietelor dup moarte, a
diferite de animale de a se la rangul de
spirit de a se perde ta fine
De pentru sracT, nefericitY, care ca fiinte
neajunse la starea celor de sus, sau cazute din stare. De ad doc-
trina religiunea condamnând o parte din popor a nu dsltorie
din casta sea. o o interdictiunea fie
de casätorie intre diferite ale popor.
De acel caracter de nemutabilitate al societatilor Asid occidentale.
jitoriT barbari s'au schimbat in preotY, care s'au pus in capul societItiT, au fundat
theocratia Regele Egypt e zeu, Assyria, zeilor. Absolutismul devine
de OrT ce progres in este dat ca descoperit de zeT chiar
de la Progresul este intkrziat. Se perfectionead scrisoarea
care systemele sylabare, din care PhenicianiT trag Agri-
cultura, civilisatiunea o mare desvoltare. Artele au
imense. Fabulele erau la singura literatud. Pe
cianiT prin comerciu Europa, Israelitil ajung la monoteism. Ideile ins-
titutiunele la AryanT la India, civilisatia : AssyrianiT
BabylonianiT transitiunea acest period urmitor.
Al period. Trunchiul aryan, din format, in Bactriana,
are de principiu religiune lupta intre bine ru, religiunea pantheistl ca
toate cele precedente, dar acest pantheism e maT al trunchiurilor precedente.
Din acest pantheism es brahmanismul indian, dualismul polytheismul greco-roman,
zamolxismul thrac, druidismul galic. Buddhismul, a brahmanismuluT, este prima
religiune pe Neamul aryan maT perfect o putere de progres
ginit4, Pe cand ramura paleo-aryaa merge s desrolte civilisatiunea s resum

www.digibuc.ro
 LITERATORUL

cu a Asia occidentale; GreciT aduc lumeT idea de de libertate,

Socrate idea de dreptate. concep ideea de Stat Republic/ aristocratic/
DorianiT, fie democratic/ dar Statul se compune de un singur
: ET Statul communa. din aceste commune, latina Roma,
supune mediteraneank ideea justuluT sale. Reapare
atuncY forma pentru civilisatiuniY. Semitismul are
riurire lumea prin culturile luT Mithra, IsideT, etc, apoT dá cristia-
nismul, ale cgrui origine (mosaism) indiane (budhism).
Al period. Perioadele urmItoare fiind cunoscute, ne
la indicatiud. Acest period se poate In 4 sub
1-a 395-987. disolvá Statul, când ArabiT doc-
trina luT Mohammed, caracter de nemutabilitate ca tot ce a produs
semitismul, depositariT Prima Incercare de a luT
Mare. Se neo-latine.
2-lea 987-4453. Cruciadele civilisatiunea in Europa,
gesimea ajunge la forma de comunI In statul feodal. Clerul vrea
viese in contra vor a lupta germanY, care este sdrobiti
de IV regele Francid.
acest se Europa orientala, care apar Turcil, când
sunt Spania.
3-lea 1453-1688. Desvoltarea spiritelor des-
voltatea economic/ (descoperirile) causele civilisatiuneY moderne.
Lupte religioase care rup cu dogmele trecutuluT politice care aduc stab
lirea equilibruluT european. ajunge la libertate.
4-lea 1688-1789. Sub absolutismul care cu Ludovic XIV,
tatea e preparat/ de renqterea când Europa cade sub
America se organiseasi sub forma de Stat federativ republican.
Al period. Europa pentru equilibru contra Napoleon I;
Republica In Francia ; constitutionalismul in restul EuropeY. Europa pe
calea progresuld prin teoria progresuluT, formarea Grecid, RomânieT,
garia, unitatea Italia a GermanieT, revolutiunile din 1830 1848,
desvoltarea economick comercialk industriall, maT ales
B. Floreseu.

www.digibuc.ro
366

Srbárile din
Primirn de la D-1 François Nizet urmAtoarea scrisoare,
care lectoril vor vedea datá nobilele simtiminte care
BelgianiT independinta, iubirea ce nutresc pen-
tra

D-le Director Literatorului,

Va poate straniu ca eu scriu curat
care se aratl apartin ziarelor cotidiane. Dar ce este mare,
este este poesie, tinde spre glorifidarea
por liber poate servi a in toate ramurile activitltiT
fidelitatea catre principiurI ale
nationale.
Permitett-mY dar de a convorbi cAteva minute cu lectoril D-voastre, de marea
serbare ce Belgia celebr acest moment, de expositiunea el
iradiare a cinci-zed de de neatérnare de
1830 sdrobea, cum de a flcut lanturile cele
ale sclavil. Natiunele cele mid din palme, cele marl i ziceae: Fil li-
fil mare prin unire. Belgiani i se nu mal
o suflet, alese drept rege un principe prudinte, un
care nu vru a fi bun puse
a edificiui nostru social, a neplrtinire puterni-
cil a armonia inniuntru, a dejuca intrigele In
ne a respinge care si-ne existinta politick
Rege se se lealitate; tot de patriotY, ne-
de o salvarea, glorii patrid, pe Regele sen-
tinell poporul lucra, studia, trafica, se lndeletnicea tot ce poate fa-
ce corpul vtrtos, spiritul luminat solid, arte,
litere, agriculturl, industrie, comert, toate puterile
spre a era de Fosperitate de care se acum mica
Moartea ne- a o un Rege venerat, dar soarta
toare i-a alt Rege care cu predecesoril
tot iubire simtiminte care la un
por mândru liber nisce cu mult ai stabilit5,til
de ferul
aceastl cale a uniril, a rectitudina morale, a unel
am ca popor, In un drum de cinci-zeci de pace, de libertate, de pro-
gres. Am repurtat o victorie, asupra care face pe

www.digibuc.ro
 .../..MbeNNV.M.,01. 367

sclavT la unora totul, nimica ; asupra care

perde se a picioare se vede de mijloace
de ; asupra chiar care a se pe cel care n'are a-
spre a sbura sus, pe insect de schimba de de
spre lua spre cerml.
Dupe victorie imnurile triumfuluT
Pindar trecea prin Grecia celebrind odele resunStoare popoarele re-
care i Incununase nemuritoare Jocurile Olympiace.
triumful eroice asupra voluptoaseT Troade. Virgil luT
Marte romani care pusese universul sub picioarle
nostra glorie, este jubileul nostru de cinci-zecT de anY, este expo-
sitiunea ! Strofele noastre vibrItoare .este uneltelor,
este sforlirea a erculeane, peptul de otel, de
foc vapor, , care se servesc de uimitoarea putere spre a da mate-
reT a produce minunT de de bun ; este sgomotoasii a
locomotivelor pentru ca nu maT minerele de metal, cele
fere, industriile, armele care ne lnavutesc care ne ar la postavuri-
le, o multime de stofe minunate prin ;
typographia, gravura, pictura, sculptura, desemnul, pho-
tografia, dantelele, bronzurile cristalurile, marmurele, oglinzele
beräriile, hygiena, musica, agricultura care omenirea,
uneltele eT perfectionate de inteligentli, cu eT variate la nefinit,
trofeele sale de snopT ; in toate comorile artistice pe ni le-au
transmis secolurile trecute, maT serioase, maT intunecate, care par,
ca fericitT, a a mâna artelor moderne maT putin grave,
maT vioae maT schinteitoare : tinerT se bine se unesc
pentru a proba mod victorios vitalitatea poporuluT belgian toate epocele.
spectacolul ce Expositiunea o dinteo
o de sus. vreT s o privire pe toad
aT drumurT de fer, telegrafe, canalurY, care se incruciez
in toate omul, materia ideea, assemenea arterele
care curge un pur cald, un val de poporate, adevrate
purT in care albina zuzuind ; sate de inflo-
ca raiul, riztoare ca grädinT acoperite de un ocean de roade.
In mijlocul tutor acestor de oamenT sau bine de
merg ca o bine organisatl, avénd drept comandaut pe Regele,
drept legea, drept devisi pe stindard : e tária, drept mobil al
actelor amorul patrieT.
MaT presus de toate, Pacea Libertatea, aceste dou geniurT:tutelare pe care
le-a implorat omenire, plutese firmamentul nostru, umbrindu-ne
aripT materne,

www.digibuc.ro
368

Semant de l'or, des et des épis aur spicurl),

a zis sublimul al Béranger.
epopea care nu o lacrimä, o de ;
imnul nostra care se arztor din suflete de
toate care nu se un suspin, nid un discor-
de durere, pe care nu o sperie urlämintele rsboiului, lamentatiunele
vecin plânge incendiate, campiile devastate, culcalY pe câm-
purile mAceluld.
D'ar putea toate popoarele lume s nu ante de asemenea im-
de fraternitate ! fericirea Invlui omenirea de o atmos-
pher cerul gelos de pämnt !
Acele care au ho tare pe care pare a le con-
damna a gravita ca umile natiunilor a nu decât
tristele instrumente ale neumane ale acestora, natiunY,
mari In corpue de-ar putea In fine gäsi repaosul In autonomie, st.ipéne
pe ele s'§i ale destinurl, s arate ele cá, pentru
a avute glorioase, ele n'au de a face prädare de devas-
tatiune, nu trebue de onestitate mund In libertate.
Urez mal ales tinerel Românie, cu Dunärea ei frumoask
de a purta pe valurile sale toate comorile porturile sale de sgomot,
cu sale inteliginte, cu su care pentru a produce nu cere
de grâne raza cu poporul su bun, de dulce, de
de onest, care toate aceste, de cand un adversar
neleal venea s-T vateme drepturile prin presenta sanc tuariul sacra al
penatelor sale, a s arate campurile de bltae el scoboarii. din
romani, leilor nu s'a rcit vinele lui, urez, zic,
frumoase azi num'rul popoarelor independinte, respectatä de
puteri, aplaudatä de cele mid, s percurgä, ca Belgia,
o carierá de prosperitate, zi, ca Belgia, hosana a
Inteo expositiun e sale sub universuld uimit !
Nizet.
Tr. de B. Florescu.

Un grajd odae, inchiriat, Str.

No. 55.

Typographia Michaieseu, strada No, 8

www.digibuc.ro