ANUL I. No. 27.

pe pe lease 8 Annnciurile: pe pagina 16 b

nefrancate se Strada 9.

: poezie Duiliu - Sublimul prin poetice in

l'ai,tazi Ghika. - Don in dupe de M. Stoenescu. -
de AI. A. Macedonski. - Vdduva Padilla, tragedie, traducere de C.

CADEMIEI
Sunt tot pe lume. Sunt sufe
De de de suspine,
Le-am gustat pe desgustul m'a !

ce-a fost maT maT nobil, ele 'n

dezmogenit de mine, de ;

Nu maT bucar, nicT sufer nu maT

cum trece or ce curgätoare pe :

M'am voiä curge la mormént.

Ce vorbitT de remurire, de credinta cea ?
ca credintii, de biblie nu'T
strat ca strat
un dcsgust nemrsurat.

e ca valul
Ce isbind i
Corpu care s'a
un

www.digibuc.ro
 LITERATORUL

albe ce
Zbor de la
In urma sinistre
Dorn!, de noapte.

De departe e de
e-o duke respirare de groaznic
minte de al ceruluT
sunt de

De suspid... Dar suspine pe de multe

ornul nu s'asculte.
DecT, tac.--Dar cate-o sant coprins de durere,
siugur 'ncerc a cere:
Cum se 'uteo lut,
verse 'n pace foc necunoscut?
De s'ar strange suspinul la care chin,
S'ar vedea omenirea e uu spin.
si

Frumoase un
stelele din ca legate de
icoana, o icoanä, sa privire
ImT vedea toate, citea or ce &dire;
aveam de aveam respect de
citeam pe atipioare

-
Note ce
trccut acele vremurY...
In

vccinic
zbor...

Le-a luat, credinta cea

() repet : nicY de
Stratul de vom läsa ca or ce strat
Geologilor de dn;iT, desgust
Duili

www.digibuc.ro
 W
419

logicei prin imagini prozá

Amicul A. arate
care ea trebuete graviteze, judice
valoarea opere poetice, acea ce este logio
este ultima a poezi, lumina sunete
lucite.
procedAm ecsemple, logica
poetic proza, de elegantul arnicul
A. Macedonski, absurdul nelogic, exprirnat
domnul :

Poezia convinge peatru sö impune

dea ce mod pentru
catre spaciurile
InfinituluT, sublimul, convins de
existenta misterbase, superioar5, eterna, imutabil5,
tot, care parte, o atowa.
Poezia este o a
Nu este adevruri exprimme o
ce fie descrise
poezih, nu putea frumos de
amicul A. Macedonski le-a pus ?
Aci nu este absurd, toate aceste, este o logica
ce este foarte convingötoare
face s probez
aceia ce este logic, este logic orT ; pentru logica
ratiunea, ea simte, analizén, in fie

putea zice :
Descriptiunea poezieT a infinituluT, de amicul A.
cedonski, este sublima armonie adevöruluT, al care, fie-care
cent face o sirntitoare a sufletuluT,
impune convinge, sublim al
-FlorT literatura ce ne
care ne conving este -
testabil, a creat de o data eu omul. eu poezia.
ruga pe A. Macedouski spue ce este
nelogic am zis spue:
aceia ce este prozA, tot ce este prozA?

www.digibuc.ro
420

urmare ce este logic este logic

chiar sa proza ce Jourdan a face
S sublima absurd, logica a
dornuul DuilitCZIrnfirescu, de a adoptat acel
stil de la Otelelul Rambouilet, care pluteste
»sur les ravis du Tendre" scrie generul Voiture, este
poet elegant care are un fiurnos, prornite
pentru literatura noasträ.
Am sub inspiratiunna D-sale, Djali, o
care ar fi foarte frutnoasä, nu ar
absurd, strich armonia, acea a care
sufletul
de toate Djali, este un nume
bärbat, ar pärea foarte ciudat dacä buneoarä o femee
care s'ar numi ar zice aceste
furtuna
duca suferinta, pe-a valurilor cale 1)
ar face de : c'o
Mircore.
trecem vale ca inträrn acel sublini care
A. Macedonski, este suprema logica a poeziei.
.Geniul striga pe nume." 2)
fi sublima, o fi chiar foarte
o dar
märturisesc cä nu hifeleg ce a voit zic5. Am marea
vézut marea Mediteranä, care -
erte domnul Zunfirescu,- unul nu
aruncá mare ; sé aruncä mare este
amenintätor, dar nu are un accent care sé semene
un suspin; din contra acel sgomot este cu totul alt ceva de
murmura ce curge albia a par
o suspine.
Dar aceasta nu face nirnic. - Sé venim la mare. Spuneam
amicul A. Macedonski, lume
märT, valurile infuriate urcandu-se
tätoare péné cor, cu vgrfurt; amicul
A. Macedonski muritorl pe lume, auzit
natura de forof:ul sgomot
d ar putem jura ce, o datä nu am auzit val numind
cineva sa pe putin
1) d.
2)

www.digibuc.ro
 asta; ca imagine poetica este
treac are ce
va care poate placa la ce prea la
nu izbe§te ratiunea ca exemplu, cand
de razele care
sborul cel mare'
pe fata apei poveste marinare,"
aci e de tot! naiba razele lunei
sbor,
pe fata poveste marinare ? Ce or fi oare anele
marinare ? Razele care - mare minune!- Pe
ce fata ape', care sé sé
asta Romanic'o!
absurd a desfid pe
amicul A. Macedonski esplice:
, pe poarta pe poarta,
,S'a slove negre 2)
auzit o o Tott
acum aceia ce este mort, nu vorbe§te, incetapea
tncetarea stint ale
OrY este ultima ratio a absurdulut,
am citit ce va, suntem ni,te nepricep4
e ceva ca acest vers
al care zice 'n.
trage treisura
salon canapea.
Stint vorhit de stint alti ne
spus de pe acum gäsit
poeziä. de la Borta-rece nu ar fi Vine.
ce, zice acum amicul al A. Macedonski, despre
absurd care devine in poeziei.
Nu este aceia ce este absurd nelogic proz5, este
absurd 'n poeziä?
ertare Zamfirescu de critica ce am fácut
versurilor D-sale, focul discutiunt cu amicul A.
; rog sé nu am avut cea rea
; contra d-1 zamfirescu poate avea
un viitor se va de ce francesul
nume§te en drept cuvênt outrées de ce,-sé m
erte A. Macedonski, - nu are absolut sublim
cade extemul contraria.
Versua de
2)

www.digibuc.ro
422

Ce frumoase bine scrise, aceste de

O dulce
o duse luciul canal...
umbre pe sumbrul 1)
Ce admirabile sunt versurile ce
presiune
dat pe
Al 2)
Ce ca poesie, ce suprem stri-
de durere aceste frumoase
Dante! De pe s'a
pe s'a
cum voesc d-1 zamfirescu, care ne
a probat are poate deveni un poet de
logica
Spuneam un precedent, Macedonski,
are parte supune imaginatiu-
ratiuneT, respinge tot ce este imposibil de admis natura
lucrurilor.
Sé de exemplu aceste versurT, naive
dar admirabile sublime ca imagine ca
loare, ca vie expresiune a tot ce se poate
frumos poesie:
Regret
piscurile tale de
Dulcele murmur din moara, ce umbla
misterioase, ad4ncite obscuri;
.Casa de pe muchia verde obloane co:orate,
de tata, iubitele
scumpe, armelel cele-adorate,
pe care, am de-ateitea 4)
acest regret, adévrat exalat din
poet:
putut ridic :
Am plecat a privi.
1) VersurT din po-zh de. d. Zamfir..scu.
2)
3) Idem
4) din po-zia
5)

www.digibuc.ro
 Dar aescrIptiunea ce pre bMMura
de la Amaradia.
Hora cea cu de aur, muiate 'n
fetelor frumoase, 'a frumoaselor
Hora 'n care, pe colea, primea,
a frunzelor in a
Este o poveste, dar e povestea care de
lumea, va exista povestea vechie cap-
tot d'auna ca vis al povestea
toate repetatä toate
a care iube§te sufere.
aceste de

Dar de cite sosepte invierea lui Clwistos,

'ntr'acea religios,
a 2)
amicul A. Macedonski es'e de 'namorat de absurdul
de ce a luat acest gener simplu dar naiv, dar
frumusetea, puternic ca expresiune, toate
acestea natural? De nu a luat el
la Scudery?"
Intre exageratiunea generul al despletite,
natural, pot zice onest. scoale este
o aceia ce distinge rationeT, este lo-
acea logia care nu aberatiunea, care
este ratiunea.
In toate scrierile, ca toate actele viat,
ce trebue§te toate inspiratiunile
ratiunea; aceia
ce nu este rationabil, ce nu se concepe, ce nu se precepe, este
este neprimit ca
care s expresiunile, culorile, imaginile, le
se§te ratiunea, sunt asburde ; absurdul nu are sublhn, sublimul
absurdulut este un aradocs ce nu se oate
Beranger este pre era pentru expresiu-
nile, imaginile, cugetArile naturale,
concepute de bun. simt, primite de câte odatä chiar
regretabila trivialitate pe care de al doilea o evita.
Victor Hugo este marele c4elatorul pootice,
1) din
2)

www.digibuc.ro
424

pentru chiar culmea exageratiuneT, la el este este

rationatä, este simtimnt, pe o pasiune, pe un
devr chiar
Aceia ce este permis poezie, aceia ce este primit
a causa culmea este exageratiunea, h-
centa, dar nu descrierea unor tablourT, o
nelogica.
Absurdul, orT ce va zice amicul A. Macedonski,
absurd, chiar este sublim, nelogica nu poate
un cas suprem nieT
Pantazi

COPPÉE

act, in

(urmnd o cugetare)

Dar vizez!...
lampa pentru ce va arzând?
fi-va oare ce va fi 'nsemnând
Asta ?... Servitorul este pe aproape!
DecT, Alta sä nu-T scape
Darurile de la mine cutia de ivor...
Dar ce simt?... e ceva ingrozitor,
Tot vorbe§te de 'ntristare... totul e cuprins de

-
o pânzal... Este-al
fi surprinsa 'n casa!
Berta (c§ind din ascunzatoare
m'ar ascultat'...
punInd pe cutie)
AT dreptate; to cursä te aT atuncat!...

Doamne femee ?...

Berta
A !... Secretele fatale
Sunt de portretul Dumitale

www.digibuc.ro
 425

AT luat seara, ca un mister,

Drumul mânjit prin
sä d'altä
Ast-fel cum dupe-o
Se re'ntoarce a
o dupe faptu-T blestemat.
-Nu cine sunt, ce pe cine?
câte-va securde de ând te am Bine,
pari prea bine, etT prea frurnósl!...
-...Uite te ca vipera hidoasa !

Berta
Aide !». un Totul ar sbura
logod aceluT, ce-acum zace !

ne te te
ncfericiro, culpabilul amor,
Care fata-T trecut viitor.
näscut destul de nobil,
Merse 'n 'care or ce
M'a trädat, prea bine, când soarta '1 deslipi
Dintre noT, prin moartea viata luT rapi !
-Ast-f dar, träim departe de necToplite,
Unde de c'avem 'nvenchite,
ca nu suntem la dar speram
un iubim viatä când la un
Poate macula culcusul, unde doarme-al !

capitala, !...
-Dal... Sermanele, ne-ascundem ca sä
scrisoarea dulce, sä ne scape de durere;
sântem läsate... ast-fel... far'a
Ne drept mângâere, cuvèntul maY
Fericirea mintea noasträ, e un vis ce 'n dispare!...
Dal... copilul dulce, pân'a nu se face mare,
iese 'n lume, ast prieten
Amintirea luT se 'achee cuvèntul sdrobitor :

La Paris, greaua luptä, Don neobosiv,

se la

www.digibuc.ro
426

Pentru-o iubire, banT, virtute

Pentru vof poate chinul maT când
in de
Din frumoasa visare, sunt in
Suferind o grea r4ne, profanatT de multime,
MaT s v subjuge printr'un ultim atentat,
Cad... fine, prada morteT, instrinat.
voparänd geloase, zadarnica
V'amintitT d'abia atuncea sacra cinste de
Când, torentele de curg ca egat
P.este leaganul ce un copil nevinovat.
-Aide!... Resbunareal gata, pentru tine mórtd...
Tu care nu 'ndrasnise a uni neagra-T
Nu, fatalu'T nurne, a fi vecinic
Si copilul când va cre§te, chiar de eT iubit,
macula-o, printeo ne'rnpAcatd.
-S'acum, aide, degradatä!
'nainte-ml... minte terge de pe ta
care-ascunde ce n'o pot Yerta...
unna) T. M. Stoenescu

LA SUFLET

CI! sparge-o data. inchisóre

scutura-te-o data de
Ce'IT 'n valea de
MaY sunt

Ce sufer de-o soarta?...

Ce pasa de la sunt supus?
Ce ca pe-o de m poarta?...
rmaY sus
Al. A. Macedonski.

www.digibuc.ro
Tragedie acte de Martinez de
de C. Dimitriado
, Rosa, din

Lopez de
de la

Hernando do
junt T
copil, luT Padilla.
Popor, conjaralY.
se (Comunalii port roie pept, rucea

SCENA I
Mendoza
este Mndoz t?
Mendoza. VaT, neforicit al
to neuma o
nefericire n'ar fi in abatA statornicia ?
NefericirT? sunt, sant do
em zidurilor, care ce in ce
obosit do
azT eu senptru, singurit
stA so, se insetare
ruinezo stingit un popor do nobiL Ora a sosit dar,
Nu vointiT no lipseate, spro a ne npAra onoarea. No!,
cele urml nefericit caré a apArat poporuluT castilan,
catA ca extreme statorniele ce
cere patria no cer Villanar, no-a cerut ac-
teribilo neferitul din care copal eel nobil.
Crczand vor popoarele contra regele, ce
facuse nesuferit neomenia de care esto ;
speranta in luptit valoroaiT resboinieT,
cit fi ritsbunat celo din urml momente torturi Padilla; dar toate a.
cesto acume;... co ma! ?
un popor a peri.
Mendoza. te 1 Toleda na este cea a a
nut ou multi glorie greutipe rsboiuba; a luptat timp; moartea, ororile
ale care a acum or'

www.digibuc.ro
4!8 ,..
contra sale la apropiarea nu se
and cuvinte : sail
care se da pa oroarea cAu-
De asti stator nicia dar...
aceastA

Mendoza. patria de Toleda

pus soartea minile tale : n'o precipita abis.
Vduva. A jurat der eu
Mendoza. In o va pAritsitA, respirând, ea nu
se Spania o vede ajutor. Castila
de Valencia luptit ; Aragonul nu el e
nat violarea drepturilor Castile!. Tot! ceditm.- Am
fost d'ânté! care strigittul glorioase surd
nefericiteT schimbit pe silt ;
libertAtilor; vom care vor ce ponte
maT la no! %cut altarul
Ce ma! ?- care a! fost luptA al
tu
Mendoza. Nu
- vom twinge, nostril ne
moartea, nu, ci distrugerea a
ini! de victime un a glorioaseT a
Padia. Da, do o Tremur pentru tine,
fragedu-t! copil, care crescut ca un tatA, pentru familia pentru amid!
voe, soarta bor.
Nu de avem ci de sublime. DacA
e pe apus, apue glorie, nu cumpere triumful
si ruinele
Mendoza. Dar eu
ce poate spaima ; de ce se
Nu chiar Laso ne-a spre
Dar eu dânsul; nu maT privir! pentru ce!
ce m vor sat vor

SCENA II
Mendoza, Laso
rog, de ce da eu dispret aceastit
be prea timp sale, cum un valoros
lege Nu iubirea de patrie, nu scutirea o
e! dorintA r8bune, tot sale superbiT.
Mendoza. te-am auzit nie! vorbind
A sosit sA-t! co am in cea ma! e-
tate amieitie, vin, voi feresc tine
singurit.
Mendoza.
ta asprul la care

www.digibuc.ro
 429

ne e de Nu ne-a maT de o zi, Minute le

putem tara de funestul eT
asta o infamie, nu continua.
este acela pune patria gTav, e de scApare.
acesta nu e coprins de setos de a se a-
runca do a ne nimici.

pe cutesanta pe aT nostri poni

Mendoza. asta.
perzarea
Stint dator tmbracipz causa mele.
ea sit se ruineze pentru glorie trebue ca no
dênsa. - ce e desert.
tern, nu maT sunt
mea m'am ridicat contra luT n'am fost rApit de ambitiunea re-
de setea putereY a rsbungriY. Triumful L'am
la Villanar, fugi Din acel moment prevzui fi

ca dete ultimul suspin o Padilla,

ea a murit. Celebra Toleda a
Spania a fost se prosterne la ;
privit mare durere eroismul, prevkAnd neinlAturata prevzui,
luptai, Am asprimele nu pentru libertatea scum
onoare. - acestor
amid ilusiunT; a cAtat sigur
; fost o nisce momente de
grele. a sosit care, pearl, se vor
sub eroiciT Oarba n'o condemn,
n'o ci o urmez, o urmez pönit cap%
Law. cur8nd fructek; urmeaz'o, cAminul
fondamente,
de ruine, crud viata odor
vor
Mendoza. mea.
Laso. Pentru o de uoidetY, cruzilor,
so vor ridica contra voastra a tot putinte v va cere
a! de ce vetT fost
Mendoza. Nu L. mice, nu. putea nefericita mea de
care SA se precipite, ennsilia-o sub
jugni bine sA Tot sinceritato
a Padilla. Nu mi' am Dar
impiedia fi gata la ce; soartea este de acea a iubiteT

Laso.

Laso. va timp pleca capul; o un

torturT ce

www.digibuc.ro
430 UTERATORM

a altora, ruina comuna a

belilor.
dar poporul just...
Law. do cine se a vulguluT enpritios! Acei chiar
vor sdrobit lanturilor,

- ?
6us
te vor vedea eu
te - din
la

do la cere de
Ce? Te

chiar a to, distrugerea popor

Mendoza. jur onoarea ma.
cu un aci numde?
Mendoza. Da.
citit moartea.
Mendoza. Ce mister este acesta ? Tu
Nu insulta amicitia te seap. - se vor des-
chide predea Y, si-
de ertare. poporul vir exempla nu-1 vor
din vor sit se nefericire se preparA bieteT
dar: ajutorul mele, ea poporuld, sea-
dtinsul, seep! tu viate, tu cutituld pe
Nu e pentru ! Nu pot opii gata cazi.
Mendoza. intrat tratare cu pentru pa
?
Da, sunt care vointa monarx, care
in drepturile Castile!, care, de a in
contra sale. cine patria, sacrificat
malt pentru dansa. Pentru ea am moartea In de lupte? Pentru ea
am InfrAnat ? Pentru ea am ? Pentru ea mi-am
piept, comanda trupelor, fui pus sub Padilla? Il uram, e adev6rat,
n'am eitutatli intanec gloria. nu
nu m'a
ce cavaler
tute, nu citta
ca
- fac total
ce expirA patria,
a capt lupte
catA
distrusit nepretuita
?
liber-
mele,
onoarea mea ele se supue imperiulul
slab! ? Nu. - m'am artat supus, patria
prefacerea aceastit care costA multA de moartea. dar
pentru patria;
ma! patria Ce? DacA
nu va cenuA mie mi-o va datori, mie care i-am
clementa
Mendoza. drept al sa:e barbare, viata mea ?
Laso. cere, da, o cere... Ti-o plie ; fatal ! Parti-
din nefericire muri

Lam. tu putea obline ertarea.

Mendoza. sA

www.digibuc.ro
 431

Lao.
Mendoza. Cu un o data, Laso, o data.
sA te pierzl?... moartea?
Mendoza. sA de dénsa, pe pot!
pe mine.
I scap totY, de in tinta mea.
Cum? spune. m supun.
Laso. Padilla sA asculte de nu
narea sea mina comunaliT
oferA-le daca vor poporul co Intrebuinteaza-tT

Mendoza. sunt Padilla nu ea

numa! la rsbunare.
Scap'o do smulgo poporul de la de supnnere.

s'o
o - promit
patria sa,
mijlocese pentru a o
seninatate zilelor
sale... Ce-mr pot! ? o o scap penPru tine, pe CT.

Mendoza. sunt al tn...

Vino mele. in bun al
vom din nuoa acum turburate, vor

SCENA III
Mendoza, Laso, Avalos
de de ferborea
De astA de un alt pericol mare a
trimis
ce no
San peirda; énsa cA vom ca na trimite
un mesager..
Laso. Po cine?
acela care Toleda nu vedea a a
care siugur poate captive sA o cerbicP: pe
Padilla.
sigur?

Ávalos. spre obosity, de o

multime, inconjurat de de popor, da de ; el
de toate pArtilo CopiT !
vorbeascA ca sa norA, do a aseultat
popor
tumultul apropie Mendoza) pe
Avalos) Vino, mergem primim.
mergem.
F1NELE ACTULUI

www.digibuc.ro
 ....""AnVs.lysnIVY

Nu vom parveni a avea o cand mat nu om o

domnilor ambelor aceasta a prima
Oare ce istorie va care, narbd faptele, ar persoanele care, aö
Cu daca istoricul avea o de
de datele ; ar o ca acea ce adesea
tn toate istorice.
In trecut meritost dar ori nu ati avut
titlurile chiar prin
gresit.
Vom va In spre la pe
C. Lupescu, la pe Radu Greceanu, 1733 pe un Vasile, 1787
pe Spatarul M. Cantacuzino, la 1788 pe Ienichitä la 1806 pe un anonim din
Tunusli, la 1808 pe D. Fotino. de cluceru de aceia
a Luccari din de Chronologia de la de acek a Corvinul
care pentru stint la 1590 pe la 1769
pe D imitrascu Cantemir, la 1795 pe lacov la 1800 Constantin
Udul, la 1803 pe Andreas
niste peremptoril istoricul Karamzin, E Q seami
din la 1857, atribnind aceasti care a archivele
noastre. Cand de la 1853 prima ta a chronice a
toati lumea pentru un sciparim palinodie a
carilor vechl. Dar marelescrutator critic sa operi, se vede to
vedere toate indicatiunele el picatul
sulti contestul de la 337 tom
Este constant ci o asemene grandioasi lucrare, pre atit de
nu se tndeplini aj it font5nelor indigene ascunse sub
berea beciurilor ministirilor, tmpristiate colo pe la de sari.
Drept acea, de a aceasti anomalie, tine
denatureazi nationali, Inconjurat de toate elementele trebuitoare, recinte,
d'abea In curs de 25 de multi am parvenit un
chrocologic genealogic demnilor
a ens bine durata domnit, acesibili tnt o dati
chiar copiilor, am domnil respective notite pretioase,
istoriograful viitor va totampina o to conclusiile sale.
Am intitulat acest op Panteon" fiind ci daci, azi
nostril avut fericirea de a li se ridica de pentru
niel un moment public, ba prof mate chiar mormintele tel
merita aceste constelatiunl de a figura tntr'un modest Pantheon
nica memorare.
Procedura care am urmat'o descoperirea atLtor nobile
o voi comunica-o to prefata
De o cam dati 'ml place a crede ci RominY se bucura tie aparitiunea
vor gribi
monument stribun, prenun.etarea imprimarea
un demn de a figura to biblioteca d bor.
divisat In dou distincte, until pentru Moldova,
Romineasci, tncepere de la fondarea principatelor, state independente pen la a
complecti unire, 1559; In 24 Ghenarie alegere a
Un de aproape.
Abonameotul se face la d-lut Socec pret de fie op
a parte, sub dare de recepist, pin la primirea
1. A.
advocat
Theodor 8,

www.digibuc.ro