Sunteți pe pagina 1din 29

1.Drepturile reale,caracteristica generala.

coproprietari si sa le pretinda compensarea cheltuielelor


proportional cotei lor parti.Caun act sa fie de conservare,se cer
2 .Exercitarea drepturilor coproprietarilor asupra urm.conditii:a0sa existe un pericol care ameninta pierdea
bunurilor proprietate comuna pe cote-parti. bunului sau incetarea dreptuluib)actul avirsit sa necesite
Posesiunea,folosinta si dipozitia asupra bunului aflat in cheltuieli minime in raport cu valoarea bunului sau dreptului
propritatea comuna pe cote-parti,se exercita cu consimtamintul sau dreptul salvat.Dreptul de dispozitie-Actele de dispozitie
tuturor coproprietarilor.Ein ceea ce privesteexercitarea asupra bunurilor comune pot fi incheiate doar daka a fost dat
dreptului de posesiune,CC prevede ca coproprietarul este in acorful tuturor coproprietarilor.Prin inchi\eierea actelor de
drept sa ceara in posesiune si folosinta o parte din bunul comun dipozitie coproprietarii pot instraina bunul comun(vinz-
corespunzator cotei sale,iar in caz de imposibilitate sa ceara cump,schimb,donatie),il pot da in folosinta.Actele care sunt
coproprietarilor care poseda si folosesc bunul unei compensatii incheiate cu rea credinta pot fi lovite de nuliate daca aceasta se
echitabile.CC prevede ca fiecare coproprietar are dreptul de a demonstreaza.Valabilitatea sau nulitatea actului de dispozitie
folosi bunul proprietatea comuna pe cote-parti in masura in depinde de faptul daca dobinditorul eate de buna sau rea
care nu se schimba destinatia lui si nu aduce atingerea credinta.Dob.de buna credinta (nu stia si nici nu a putut sti ca
dr.celorlalti coproprietari.Modul de folosire a bunului comun se bunel este comun si ca nu exista acordul celorlati
stabileste prin acordul coproprietarilor sau prin hotarirea coproprietari,actul de disp.nu va fi lovit de nulitate.In acest caz
judecatoreasca.Dispozitia,impune ideea ca este necesar acordul bunul instainat este restituii coproprietarilor.dreptul de a cere
tuturor coproprietarilor.Bunul din proprietatea comuna pe cote- nulitatea actului de dispozitie il are orice proprietar.in decurs de
pati poate fi folosit de coproprietari proportional cotelor 3 ani.
parti.De exemplu.o casa cu 4 camere,care a trecut la 2
mostenitori,poate fi folosita proportional cotelor parti:ambii 3. Incetarea contractului de gaj
mostenitori vor folosi cite 2 camere.cel care folos.bunul de unul Fiind un contract accesoriu,gajul inceteaza ca consecinta a
singur este obligat sa plateasca celorlati compensare.Ca rezultat incetarii obligatiei principale.daca obligatia inceteaza prin
al exercitarii dr.de folosinta,coproprietarii dobindesc in executare,compensatie,remitere de datorii,confuziune,inceteaza
propietate fructele bunului comun. si gajul.Legea prevede expres ca gajul inceteaza in cazul:
Participarea la veniturile si cheltuieleile legate de bunurilor -exprirarii termenu,ui pt a care a fost constituit gajul
comune.Fiecare coproprietar al unei proprietati comune pe -pieririi bunului gajate
cote-parti are obligatia de a participa la plata -punerii bunurilor in afara circuitului civil
impozitelor,cheltuielelor,taxelor suportate pt intretinerea -exproprierii bunurilor.
bunului. Legea prevede ca amanetul se stinge o data cu o incetare
Incheierea actelor de conservare a bunului proprietate comuna posesiunii iar ipoteca se stinge in termen de 30 de ani de la data
pe cote -parti si a actelor de dispozitie de acest bun.CC prevede inregistrarii sau de la data unei noi inregistrarii.incetarea
ca fiecare coproprietar poate sa efectueze acte de conservare a gajului este insotita de anumite formalitati.Astfel,legea dispune
bunurilor proprietate comuna pe cote parti fara acordul celorlati ca,in urma stingerii gajului,informatia cu privire la gaj urmeaza
a fi radiata din registrul gajului.Pot solicita radierea informatiei
cu privire la gaj:a)creditotul gajist b)debitorul gajist c)tertul 5.Accesiunea mobiliara
care a dobindit obictului gajului Accesiunea este incorporarrea unui bun in altul,cu alte cuvinte
unirea unui lucru cu un alt lucru.Accesiunea poate fi:mobiliara
4.Notiunea si caracterele juridice ale dreptului de si imibiliaraAccesiunea Mobiliara ca mod de dobindire a dr.de
propritate pr.este regl.prin art 330 al CC:Proprietarul lucrului principal
Pina in prezent nu sa dat o definitie a dr.de pr.astfel devine prin accesiune proprietarul noului bun format prin
art.315,al(1) din CC despune:proprietarul are drept de incorporarea la lucrul principal a unui alt lucru mai putin
posesiune,folosinta si dispozitie asupra bunului.Prin drept de important.In CC sint regl.3 cazuri de accesiune
pr.se intelege dr.de pr. al pers.fizice,juridice,al unutatilor adm mobiliara:adjunctiunea,specificatiunea,confuziunea.
teritoriale asupra unor bunuri imobile sau imibile,exercitind Adjunctiunea consta in unirea a 2 bunri,ce apartin unor
asupra lor atributele dr.de pr.(posesiunea ,dipozitia,folosinta)in proprietari diferiti,care desi formeaza un singur tot,pot fi
mod exclusiv si perpetuu,prin putere proprie si interes propriu. despartite si utilizate separat.o 1 situatie poate aparea in cazul
Caracterele juridice ale dr.de pr. adjunctiunii consta in posibilitatea separarii celor 2 bunuri,care
1.caracterul absolut.Dreptul de pr.este unul subiectiv,care face prin unire au format unul,proprietarul pretind la se pararea
parrte din categoria dr.absolute.CC prevede:ca poprietarul are lor.O a 2 situatie poate surven in cazul adjnctiei atunci cind
dr.sa exercite fata de bunurile sale,orice actiuni care nu bunurile care au format un intreg nu pot fi separate fara a se
contravin legilor si nu dauneaza sanatatii oamenilor si mediului deteriora ori se para,desi nu le afescteaza.
inconjurator.Termenul"absolut"insa poate fi inteles si opozabil Specificatiunea,cazul in care o pers.face un obiect nou cu o
ttuturor.Dr de proprietate aste absolut deoareece este materie straina.Regula in cazul specicatiunii este:dr.de pr
recunoscut titularului sau in raporturile cu toti ceilalti,obligati asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei apartine
sa faca nimik de natura de al inkalca. proprietarului lui.
2.caracterul exclusiv,proprietarul exercita asupra bunurilor sale Confuziunea,este amestecul a 2 sau mai multe mateii care
atributele dr.de proprietate(poses,disp,fol)in mod exlusiv si apartin unor proprietari difeiti.In cazul in care un bun sa format
perpetuu.Prin urmare,caracterul exclusiv face ca proprietarul sa prin amestecarea mai multor materii(confuziunea)ce apartin
beneficieze de unul singur de cele 3 atribute ale dr.de pr.Exista diferitilor propritari si nici una nu poate fi cinsiderata ca
insa cazuri in care cele 3 atribute nu sunt exercitate in materie principala,proprietarul care a stiut despre confuziune
axclusivitate de catre titularul dr.de pr,cum ar fi dr.de uz,dr de poate cere sepaarea materiilor daca este posibil.Daca materiile
servitute,dr.de supeficie,cind atributele sint execitate de mai amestecate nu pot fi separate fara paguba,bunl format apartine
multi titulari. proprietarului materiilor proportional cantitatii,calitatii si
3.caracterul perpetuu,presupune,ca dr.de pr.dureaza atita timp valorii materie fiecaruia.
cit exista bunul,dr de pr.nu se stinge prin neuz.pe parcursul
vietii ,titularul poate transmite dr.sau de proprietate anur alte 6.Modurile de constituire a dr.de uzufruct
pers. Uzufructule se poate constitui prin lege si prin act juridik.
Cons.prin efectul legii-suntem in prezenta ealizarii unui dr.de 1)gajul este o garantie.Gajul se instituie in legatura cu un alt
uzufruct aunci cind parintii folosesc bunuirle copiilor lor. raport juridik-raportul de baza,avind menirea sa asigure
Cons.prin act juridic,se constituie prin vointa omului,prin acte executarea cuvenita a acestuia.Pentru a se proteja contra unor
kuridice unilateral(testamentul)sau bilateral(contracte).Dr de riscuri,creditorul solicita afectarea unor bunuri pt garantarea
uzufructpoate fi constituit prin contract cu titlu gratuit sau obligatiei principale.
oneros.In lit.juridica se analizeaza 2 cai de constituire a 2)gajul este un drept real,adika un drept subiectiv in virtutea
uzufructului:de instrainare si de retentie. careia titularul poate sasi exercite imputernicirile asupra unui
Calea de instrainare se constiuie atunci cind proprietarul bun,in mod direct si nemijlocit.Insa gajul este un drept real
bunului creeza asupra lui un uzufruct,pastrindusi nuda specific.Spre doesebire de alte drepturi
proprietate iar dr.de folosnta si de aculege transmitindule unui reale(uzufructul,uzul,abitaia,servitutea)gajul nu acorda
tert. beneficiarului dreptul de a fructifica bunul.
Calea de retentie,se constituie atunci cind proprietarul
instaineaza nuda proprietate a bunului sau,insa retine pt sint 8.Prezumtie proprietatii-efect juridik al posesiunii
uzufructul,transforminduse din proprietar in ruzufructuar. Art 305 ,al1,prevede:"Posesorul este prezumat proprietar al
Contractul de constituire a dr.de uzufruct este: bunului daca este dovedit ca a inceput a poseda pentru un
a)sub fsemnatura privata sau in forma autentica altul.Aceasta prezumtie nu opereaza in cazul in care dr.de
b)sinalagmatic(bilateral),daca a fost incheiat cu titlu oneros si pr.trebuie inscris in registrul public si nici fata de fost posesor
unilateral,daca uzufructul se acorda cu titli gratuit. al carui dun a fost furat,pierdut sau ieit din posesiunea in alt
c)atit cu titlu gratuiut cit si cu titlu oneros mod fara voia lui,cu exceptia banilor si titlutror de valoare."In
d0constitutiv de drepturile reala privinta bunurilor imobile care se inscriu in registru de
e)cu executare suucesiva iimobile,prezumtia proprietatii nu opereaza,deoarece simpla
f)numit posesiune a unui imobil fara inscriere de regisrele publice nu
Cuprinsul unui constract de constituire: are ca efect aparitia dr.de pr.Prezumtia proprietatii opereaza si
-identitatea nudului proprietar si a uzufructuarului pt posesorul anterior.Astfel,se considera posesor
-identitatea bunului care face obictul uzufructului anterior,proprietarul bunului pe parcursul perioadei in care la
-termenul pe care se constituie uzufructul posedat.
-titlu gratuit sau oneros,daca cu titlu oneros,se indica marimea
recompensei 9 Confiscarea şi rechiziţia ca moduri de încetare a
-persoana care va indeplini formalitatrile de inregistrare dreptului de proprietate.
-alte date ale partilor *Prin confiscare se оnţelege trecerea fără plată către stat a
unui bun ca sancţiune pt fapte ilicite, în temeiul unei hotărîri a
7.Elementele contractului de gaj instanţei judecătoreşti sau a unei alte autorităţi publice
Contractul de gaj cuprinde 2 elemete ca alcatuiesc conceptul de competente.Poate fi confiscată doar averea dobîndită
gaj: ilicit.După regula generală, bunurile pot fi confiscae prin
hotărîre judecătorească.Codul civil admite totuşi posibilitatea uzucapiunea poate fi de 2 feluri:imobiliară şi
confiscării bunurilor în baza unui act administrativ, stipulînd: mobiliară.Condiţiile necesare dobîndirii dreptului de proprietate
În cazurile prevăzute de lege, bunurile proprietarului pot fi prin uzucapiune:
confiscate printr-un act administrativ. Actul administrativ cu *Doar posesiunea de bună-credinţă poate duce la
privire la confiscare poate fi atacat în instanţa de dobînddirea dreptului de proprietate.
judecată.Bunurile care constituie obiectul încălcării regulilor *Posesiunea trebuie exercitată într-o perioadă de 5 ani
vamale şi obiectele cu ascunzişuri speciale, folosite pt trecerea în cazul bunurilor mobile şi de 15 ani în cazul bunurilor
peste frontieră vamală a bunurilor tăinuite, sînt confiscate, imobile.
indiferent de timpul comiterii sau descoperirii acesto încălcări. *Posesiunea trebuie să fie utilă,cu alte cuvinte să fie
*Rechiziţia este un mod de încetare a dreptului de proprietate lipsită de o sumă de vicii, a căror existenţă o împiedică să
potrivit căruia bunurile proprietarului se retrag în interesul producă consecinţe juridice normale.
societăţii în condiţiile stabilite de legislaţie. Scopul rechiziţiei *Posesiunea trebuie să fie continuă.Continuitatea constă
este de a garanta securitatea cetăţenilor, de a salva bunuri sau în succesiunea regulată a actelor de posesiune la intervale
de a distruge bunuri în caz de epidemii sau epizootii.În cazul scurte, care nu comportă lacunele sau abandonul lucrului.
rechiziţiei, bunurile proprrietarului se retrag în baza unei *Posesiunea trebuie să fie paşnică.Codul civil cere o
hotărîri a organului competent.Bunurile retrase proprietarului posesiune netulburată, stipulînd că ea este tulburată atîta timp
prin rechiziţie sunt folosite de stat în perioada necesară. După cît este dobîndită sau conservată prin acte de violenţă, fizică
încetarea situaţiei excepţionale care a servit temei de sau morală, care nu sunt provocate de o altă persoană.
rechiziţionare a bunurilor, proprietarul poate cere restituirea lor *Posesiunea trebuie să fie publică.Este publică atunci
dacă s-au păstrat în natură şi mai pot fi folosite la cînd se exercită în văzul tuturor şi este cunoscută de toţi cei
destinaţie.Preţul bunului sau preţul folosirii lui, în cazul în care care voiesc să o vadă ori să o ştie.
s-a păstrat în natură şi a fost restituit proprietarului, se stabileşte *Posesiunea nu trebuie să fie precară.Posesiunea este
prrin acordul părţilor, iar în caz de divergenţă, prin hotărîre precară cînd nu se exercită cu titlu de proprietar.
judecătorească.
11 Stingerea dreptului de superficie.
10 Uzucapiunea – mod de dobоndire a Dreptul de superficie se stinge:
dreptului de proprietate. -dacă a expirat termenul stabilit în actul de constituire;dacă
Condiţiile necesare dobîndirii dreptului de proprietate prin actul de constituire nu prevede un termen limită de exercitare a
uzucapiune. dreptului de superficie, acest drept se consideră constituit pt 99
Uzucapiunea este un mod de dobоndire a ani.
dreptului de proprietate prin posedarea -prin consolidare, adică într-o singură persoană se
оndelungată a unui bun mobil sau imobil în termenele şi în întrunesc dreptul de proprietate asupra terenului şi dreptul de
condiţiile prevăzute de lege.Conform prevederilor Codului civil proprietate asupra construcţiei.
-dacă superficiarul nu a edificat construcţia în termenul stabilit respectiv. Dreptul de preferinţă reprezintă acel drept care oferă
prin actul de constituire a dreptului de superficie. titularului posibilitatea de a fi satisfăcut cu prioritate în
-dacă superficiarul îşi încalcă obligaţia de a conserva raporturile civile la care participă şi alte persoane/
construcţia Doctrina juridică civilă clasifică drepturile reale în
Dreptul de superficie se stinge la data radierii din următoarele categorii.
registrul bunurilor imobile.Dacă dreptul de superficie s-a 1.)Dreptul de proprietate
stins, construcţia trece de drept proprietarului de 2.)Dreptul de uzufruct
teren.Indiferent de temeiul stingerii dreptului de superficie, 3.)Dreptul de uz şi abitaţie
proprietarul este ţinut să despăgubească superficiarul pt 4.)Dreptul de servitute
construcţie,recompensa se consideră corespunzătoare dacă 5.)Dreptul de superficie
acoperă cel puţin 2/3 din valoarea de piaţă a construcţiei. Drepturile accesorii:
1.)Gajul
12.Conţinutul patrimoniului. 2.)Ipoteca.
Patrimoniul unei persoane este format din drepturi
reale şi drepturi de creanţă(drepturi obligaţionale). Drepturile 13 Efectele juridice ale posesiunii ca stare de
reale sînt drepturi subiective ce conferă titularului anumite fapt.
prerogative recunoscute de lege asupra unui anumit Dreptul de folosinţă ca atribut al dreptului de proprietate.
bun.Drepturile de creanţă reprezintă un drept patrimonial în al Folosinţa oferă proprietarului facultatea de a întrebuinţa bunul
cărui temei creditorul poate pretinde de la debitor, executarea său, culegînd sau percepînd înproprietate toate fructele pe care
unei anumite prestaţii la cre acesta s-a obligat.Drepturile reale acesta le produce.Dreptul de folosinţă include şi libertatea de a
au următoarele caractere juridice: nu folosi bunul.În cazurile expres prevăzute de lege
a.)Orice drept real presupune existenţa unui subiect proprietarul bunului poate fi obligat să folosească bunul.În
activ determinat şi a unui subiect pasiv nedeterminat, care nu-i concluzie se poate spune că principala deosebire dintre
va crea obstacole subiectului activ în administrarea bunului folosinţa şi dispoziţia bunului ca atribute ale dreptului de
aflat în patrimoniul acestuia. proprietate constă în faptul că folosinţa include întrebuinţarea
b.)Subiectul pasiv nedeterminat are obligaţia de a nu calităţilor utile ale bunului, iar dispoziţia-schimbarea regimului
face nimic ce ar stingheri (încurca)subiectul activ exercitarea juridic al bunului(vînzarea, donarea,etc.).
atribuţiilor sale faţă de bunul aflat în proprietatea sa.
c.)Drepturile reale sоnt garantate cu aşa drepturi ca 15 Tipurile de servitute.
dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă. Dreptului roman оi erau cunoscute servituţile
Dreptul de urmărire este acel drept care conferă titularului prediale şi servituţile personale.
posibilitatea de a urmări bunul ce se află în proprietatea sa, de Predială (reală)era servitutea constituită în favoarea terenului
la orice persoană care în temeiuri nelegale au obţinut bunul dominant, care greva terenul aservi.Personală era servitutea
constituită în favoarea unei persoane.În cadrul servituţilor 16 Dobоndirea şi pierderea posesiunii.Categorii de
prediale se deosebeau: posesiuni.
Rustică(rurală) era servitutea în cadrul căreia imobilul Posesiunea se consideră dobîndită numai dacă, în urma
dominant era un teren.Urbană este considerată servitutea în actului achizitiv, dobоnditorul este pus оn situaţia de
cadrul căreia imobilul dominant era o clădire,şi se afla într-o a utiliza bunul la destinaţia sa economică, în cazul în
localitate urbană. care bunul a intrat în sfera sa materială de
Оn dreptul romвnesc servituţile se clasifică: stăpînire.Aşadar sunt considerate acte materiale de
Naturală este servitutea care îşi are originea sau izvorul în dobоndire a posesiunii:ocuparea, strămutarea,
situaţia reală a fondurilor, cum sunt de exemplu servitutea de păstrarea bunuilor mobiliare şi grăniţuirea, călcarea,
scurgere a apelor, servitutea de graniţuire şi de îngrădire a îngrădirea.
proprietăţii,servitutea izvorului. Posesiunea se stinge prin pierderea stăpînirii de fapt
Legală este servitutea care îşi are originea în lege şi are ca asupra bunului.Оncetarea posesiunii prin renunţarea
obiect utilitatea publică sau privată. definitivă şi expresă la ea de asemenea este o încetare a
Servituţile stabilite prin fapta omului se constituie prin acte stăpînirii de fapt a bunului.Pentru a pierde posesiunea,
juridice între persoane, sunt singurele care merită numele de posesorul trebuie să piardă posibilitatea de a face acte de
servitute. posesiune.Se poate concluziona că pierderea posesiunii se face:
Clasificarea servituţilor în Codul civil: 1.)prin voinţa posesorului:
*Servitutea aparentă este vizibilă şi se cunoaşte după a.)prin transferarea voluntară a bunului, de către
semnele sale exterioare. posesor, în posesiunea unei alte persoane.
*Servitutea neaparentă nu este vizibilă şi nu are semne b.)prin abandonarea bunului ori renunţarea la el
exterioare.De existenţa ei se poate lua cunoştinţă numai din definitiv şi expres de către posesor.
titlul de constituire sau în timpul unor lucrări. 2.)contrar voinţei posesorului, de regulă în cazul
*Continuă este servitutea pt a cărei existenţă nu se cere fapta dispariţiei bunului.
omului.
*Necontinuă este servitutea pt a cărei existenţă se cere fapta 17.Momentul dobоndirii dreptului de
omului. proprietate.
*Pozitivă este servitutea care оl оndreptăţeşte pe Оn ceea ce priveşte momentul dobоndirii dreptului
proprietarul terenului dominant să facă în mod direct de proprietate, sоnt cunoscute 2 sisteme care
anumite acte de folosinţă pe terenul aservit. stabilesc reguli ce guvernează momentul apariţiei
*Negativă este servitutea care impune proprietarului de teren dreptului de proprietate.Tradiţiunea sau
aservit anumite restricţii în exerciţiul dreptului său de transmiterea materială a lucrului, aplicată în dreptul
proprietate. roman, era un mod foarte important de dobоndire a
proprietăţii, deoarece convenţia simplă nu avea puterea de
a da naştere decît obligaţiei de a transfera bununrilor imobile.
proprietatea. Dreptul de proprietate ia naştere оn 4.Modul de elaborare şi întocmire a registrului
momentul оncheierii contractului, indiferent de bunurilor imobile este stabilit de lege.
transmiterea bunului.Pentru a se dobоndi
proprietatea unui lucru prin convenţiune, trebuie că obiect al înregistrării în Registrul bunurilor imobile apar
ca el să fie bine determinat în individualitatea sa. Regula bunurile imobile şi drepturile reale asupra acestora. Noţiunea
generală care guvernează momentul dobîndirii dreptului de bunului imobil este indicată în articolul 288 al Codului civil.
proprietate la noi оn ţara,prevede că dreptul de După cum este stabilit prin prevederile articolului 496 în ce
proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării priveşte drepturile asupra bunurilor imobile, este necesar de
bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. După reţinunt, că obiect al înregistrării în registrul bunurilor
cum lesne putem observa, această normă poartă un caracter imobile apar doar drepturile reale. Drepturile de creanţă
dispozitiv, lasоnd la latitudinea părţilor posibilitatea reprezintă obiect al înregistrării doar în cazurile expres
de a alege un moment al apariţiei dreptului de prevăzute le lege. În acest sens este necesar de menţionat, că
proprietate decоt cel al predării bunului.Astfel părţile până la punerea în aplicare a Codului civil, obiect al
pot conveni ca dreptul de proprietate să fie dobîndit înregistrării în registrul bunurilor imobile conform Legii
chiar în momentul încheierii actului juridic sau la o dată cadastrului bunurilor imobile erau toate drepturile
ulterioară care să nu coincidă cu momentul predării bunului. patrimoniale.
Refferindu-se la bunurrile imobile, Codul civil a instituit regula
conform căreia dreptul de proprietate asupra buurilor Scopul ducerii registrului bunurilor imobile este
imobile se dobоndeşte оn momentul оnscrierii оn asigurarea opozabilităţii drepturilor, iar în cazurile
regstrul bunurilor imobile. Dacă în cazul bunurilor prevăzute de lege registrtul îndeplineşte şi scopuri
mobile regula referitoare la momentul dobîndirii dreptului de constitutive de drepturi
proprietate poartă un caracter dispozitiv, în cazul celor imobile
are un caracter imperativ. 19.Atributele dreptului de proprietate.
Proprietarul are dreptul de posesiune, de folosinţă
18 Registrul bunurilor imobile. şi de dispoziţie asupra bunurilor lui.
1.Оn registrul bunurilor imobile sunt descrise Posesiunea,folosinţa si dispoziţia pot aparţine nu numai
imobilele şi sunt indicate drepturile reale care au ca proprietarului, dar şi altor persoane.Dar doar
obiect aceste bunuri. proprietarul este acea persoană care poate exercita
2.Drepturile de creanţă, faptele sau raporturile juridice concomitent acele 3 atribute ale dreptului de proprietate.
aferente imobilelor consemnate în registru pot fi *Atributul de posesiune- constă în prerogativa
înscrise în cazurile prevăzute de lege. titularului de drept de a stăpîni bunul aflat în proprietatea sa ,
3.Orice persoană poate lua cunoştinţă de registrrul comportоndu-se faţă de toţi ceilalţi titulari de drept ca
titularul dreptului de proprietate faţă de acest bun. omului.
*Folosinţa- ese prerogativa оn al cărei temei -neaparente şi pozitive:sînt neaparente şi pozitive
proprietarul poate оntrebuinţa bunul оn interesul apeductele sau gazoductele оngropate оn pămînt, a
său personal, percepоnd toate fructele obţinute оn căror trecere peste terenul agricol nu are semne exterioare.
urma folosirii acestui bun. Dreptul de servitute se stinge оn caz
*Atributul de dispoziţie- constă în posibilitatea de de:
stabilire a statutului juridic al bunurilor aflate în circuitul civil. -consolidare a terenurilor, consolidarea are loc
atunci cоnd terenul dominant şi cel aservit ajung a
20 Constituirea şi stingerea servituţiilor. fi ale aceluaişi proprietar, prin orice act juridic.
Servitutea se poate constitui prin 3 modalităţi:prin -renunţare a proprietarului de teren
acte juridice, prin destinaţia stabilită de proprietar şi dominant;aceasta poate să renunţe de la dreptul său
prin uzucapiune. de servitute printr-o declaraţie în formă autentică şi
*Constituirea servituţii prin acte cerere de radiere a dreptului din registrul
juridice.Servitutea se poate constitui prin acte bunurilor imobile.
juridice bilaterale(contracte)şi acte juridice -expirarea termenului pentru care a fost
unilaterale(testament,declaraţie unipersonală). constituită;servitutea există atîta timp cît există bunurile
*Constituirea servituţii prin destinaţia stabilită de imobile,trecînd, ca drept, de la un proprietar de teren dominant
proprietar.Constituirea dreptului de servitute prin la altul, iar ca sarcină, de la un proprietar de teren aservit la
destinaţia stabilită de proprietar are loc în cazul оn care altul;dacă însă, prin actul de constituire s-a convenit ,dreptul de
proprietarul intenţionează să divizeze propriul teren şi să servitute se stnge la expirarea unui anumit termen sau la
înstrăineze o parte printr-un act unipersonal în formă autentică survenirea unei condiţii rezolutorii.
ori să stabilească un drept de serrvitute оn favoarea uneia -răscumpărare:răscumpărarea dreptului se face prin act juridic
dintre părţi, cu оnregistrările respective în registrul în formă autentică, iar dreptul se stinge la data radierii lui din
bunurilor imobile.Оn esenţă servitutea constituită registru.
prin destinaţia stabilită de proprietar este o srvitute constituită -imposibilitatea de exerciţiu
prin act juridic. -neuz pentru o perioadă de 10 ani
*Dobоndirea servituţii prin uzucapiune.Pot fi -dispariţie a oricărei utilităţi a lor:servitutea se stinge
dobоndite prin uzucapiune servituţile: dacă proprietarul terenului dominant nu mai are nici o
-continue şi aparente:sоnt servituţi continue şi necesitate şi nici un interes în folosinţa acestuia.
aparente apeductele,gazoductele amplasate la -exproprierea terenului aservit dacă servitutea este
suprafaţa solului, precum şi cele de scurgere a apelor, contrară utilităţii publice căreia îi va fi afectat bunul
deoarece au emne exterioare, iar, pentru expropriat.
exercitarea lor, nu este nevoie de fapta actuală a
21.Noţiunea şi elementele posesiei ca stare de fapt. Оn perioada de posesiune legitimă, fructul bunului se
Posesiunea este in primul rоnd o stare de fapt considerp proprietatea lui.La baza dobîndirii dreptului de
care acordă posesorului posibilitatea de a beneficia de proprietate asupra fructelor de către posesorul de bună-
efectele juridice conferite de această stare de fapt, iar în al credinţă stă un principiu major de etică: buna-credinţă
doilea rînd este starea de lucruri văzută de persoanele terţe la este şi trebuie să fie protejată prin ea însăşi.Posesorul de
posesor.Deco posesiunea este o stare de fapt care bună-credinţă dobîndeşte dreptul de proprietate asupra
constă în exercitarea voită a stăpоnirii materiale a unui fructelor оn momentul perceperii lor.
lucru şi care, în condiţiile legii, produce anumite
efecte juridice.Teoria lui Charles este denumită ca 23.Expropierea-mod de incetare a dr de prop
teoria subiectivă şi constă: într-un institut în conformitate cu pu expropriat.
care posesor este considerată persoana care deţine .Prin expropriere se intelege transferul de bunuri
posesiunea asupra lucrului posedat şi care se co,portă si de dr patrim in prop publica private,transferul
faţă de acest lucru, ca un bun proprietar.Reeşind catre stat de bunuri prop public ace apartin unei
din teoria subiectivă se disting 2 elemente: unitati adm-terit sau cedarea catre stat a dr
1.)Elementul material patrim in scopul efectuarii de lucarari pu cauza de
2.)Elementul intenţional utilitate publica de interes national in cond
Conform teoriei li Rudolf, posesiunea cuprinde prevazute de lege.In cazul exproprierii de locuinta
doar un singur element, cel material şi constă în sau teren,proprietarului I se va propune in prop o
stăpînirea exercitată de către posesorul bunului material. alta locuinta/teren.Daca accepta conditiile din
*Elementul material al posesiunii reprezintă puterea propunerea de expropriere,expropriatul este in
reală pe care persoana o are asupra bunului.Este prezent drept sa-si dea consimtaminutl pu o compensare
elementul material în cazul în care persoana exercită stăpînire imediata si ekitabila.In caz de neacceptare a
fizică asupra bunului, putere care permite оnlăturarea conditiilor,acesta este in drept sa faca intimpinare
personelor terţe, оn acel moment, de la o asemenea impotriva propunerii de expropriere.Daca
stăpînire.Putem menţiona că elementul material al expropriatorul si expropriatul nu ajung la un
posesiunii implică de regulă un contact direct cu bunul compromise asupra conditiilor de exprop,nici dupa
posedat şi constă în stăpînirea materială a acestui bun , ce au luat cunostinta de decizia
concretizată în diverse acte de ffolosinţă exercitate de comisiei,exproprierea nu poate fi facuta decit prin
către posesor. hot jud cu dreapta si prealabila despagubire.Pu
expropriat ,exproprierea este un mod de stingere
22. Dobоndirea fructelor a unui bun frugifer a dr de prop .Expropriatul poate retine obiectul
aflat оn posesia unui terţ de bună-credinţă şi exproprierii pina la data primirii despagubirii care I
rea-credinţă. se cuvine.Expropriatul poate inkiria bunul
expropriat atunci cind acesta este dat in folosinta unele institutii ale dr civil.4:mijl de aparare care au
temporara. dr scop protejarea dr de prop in cazurile prevazute
de legislatei(legea exproprierii pu cauza de
24.Notiunea si caracterele juridice ale dr de utilitate publica).In f-ie de caracterul
superficie. incalcarilor,mijl civile de aparare a dr de prop
Dr de superficie-dr real ,imobiliar de a folosi sunt:mijl specifice(actiuni care se fundamenteaza
terenul altuia in vederea edificarii si exploatarii direct pe dr de prop,de ex.actiunea in
unei constructii ,deasupra si sub acest teren,sau a revendicare) si mijl nespecifice(actiuni civile care
exploatarii unei constructii se fundamenteaza pe dr de creanta,de ex.actiuni
existente.Caracterele:1:dr real-ia nastere prin care provin din neexecutarea contractelor.)
instaurarea dominatiei persoanei asupra unui
lucru.2:imobiliar-poate fi instituit doar asupra 26.Stingerea dr de uzufruct.
terenurilor care sunt immobile prin natura Uzufruct-dr unei personae de a folosi pu o
lor.3:alienabil si ereditar-poate fi transmis prin perioada determinata sau determinabila bunul
acte juridice intre vii,cit sip u cauza de unei personae si de a culege fructele bunului insa
moarte.4:temporar,de lunga durata-se constituie cu obl de a-I conserva substanta.Uzufructul se
pu o perioada stabilita de parti fara a se numi un stinge in cazuri prevazute expres de
termen legal minim/maxim(99 ani in cazul in care lege:1:moartea uzufructuarului pers fizica sau
nu este stability vreun termen de parti). likidarea uzufructuarului pesr juridical-fiind un dr
inalienabil,poate exista atita timp cit exista pers in
25.Mijloacele juridice de aparare a dr de a carei favoare a fost constituit.Daca uzufructuarul
prop. pers fizica a decedat,uzufructul se considera
Se evidentiaza 4 grupe de mijloace cu ajutorul stins/daca uzufructuarul pers juridical a fosr radiat
carora se poate apara dr de prop.1:mijl reale de din registrul de stat ca rezultat al likidarii sau a
aparare a dr de prop ca drept absolute civil,care fost dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune
urmaresc restabilirea dr de posesiune,folosinta si ,uzufructul se considera stins.2:expirarea
dispozitie.Din aceasta categorie de mijloace fac termenului-termenul poate fi unul determinat sau
parte 2 actiuni reale(actiunea in revendicare sic ea determinabil.uzufructul constituit in favoarea unei
negatorie).2:mijloacele obligationale-aici pot fi pers jur se stinge la 30 ani,kiar daca actul de
incluse actiunea privind repararea prejudiciului constituire prevede un termen mai
cauzat proprietarului.3:mijl. De aparare a dr de mare.3:anularea actului prin care nudul proprietar
prop care nu pot fi raportate nici la mijl reale,nici a dobindit dr de proprietate-in cazul in care
la cele obligationale,dar care sunt prevazute de dobindeste titlu de prop asupra uzufructului(prin
hot jud).4:renuntarea uzufructuarului la dr sau- contract accesoriu,gajul inceteaza ca consecinta a
legiuitorul a stability expres dr uzufructuarului de incetarii obl principale.Daca obl garantata prin gaj
a renunta la dr sau,care poate fi exercitat kiar si se stinge in baza temeiurilor generale de stingere
in cazul in care nudul proprietar se a obl,inceteaza si gajul.Daca obl principala
opune.5:distrugerea bunului-uzufructul se stinge inceteaza prin executare
in caxzul in care bunul a fost distrus in intregime ,compensatie,confuzie,rezolutiune,inceteaza si
intr-un caz fortuit.daca bunul este distrus in gajul.Gajul inceteaza :1:expirarea termenului pu
parte ,uzufructul ramine asupra partii care a fost constituit 2:pieirea bunurilor
ramase.6:intrunirea in aceeasi persoana a calitatii gajate.3:punerea bunurilor in afara circuitului
de proprietar si uzufructuar-daca se reunesc civil.4:exproprierea bunului.In urma stingerii
aceste calitai ,dr de uzufruct se stinge,aceasta gajului ,informatia cu privire la gaj urmeaza a fi
purtind denumirea de consolidare si se poate radiata din registrul gajului.
realize doar in persoana uzufructuarului ,deoarece
el poate dobindi nuda prop atit prin acte vii/cauza 28.Notiunea si caracterele juridice ale
de moarte.7:prin vointa partilor-daca uzufructuarul patrimoniului.
si nudul proprietar convin in aceasta privinta.8:la Patrimoniul –totalitatea dr si obl patrimoniale
cererea nudului proprietar-uzufructul poate fi stins private ca o suma de valori active si passive strins
atunci kind uzufructuarul abuzeaza de folosinta legate intre ele,apartinind unor pers fizice si
bunului,ii adduce stricaciuni. juridice determinate.Caracterele :1:este un
ansamblu de dr si obl ,adica o universalitate de
27.Exercitarea si incetarea dr de gaj. bunuri-se mentine pe tot timpul vietii titularului
Gajul este dr real in al carui temei creditorul poate sau,cit si dupa moartea acestuia pina trece la
pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta succesori.2:orice persoana are un patrimoniu-pot
fata de ceilalti creditori.Creditorul gajist poate fi titulari de dr pers fizice/juridice,lukrurile nu pot
exercita urm dr:sa vinda el insusi bunurile avea dr shi obl.3:unicitatea patrimoniului-orice
gajate;sa le vinda sub controlul instantei de pesr are un singur patrimoniu.4:inalienabilitatea
judecata ;sa le ia in posesiune spre a le patrim-nu poate fi instrainat,fiindlegat indisolubil
administra.Debitorul gajist are dr sa foloseasca de persoana,acesta putind instraina doar
obiectul gajului conform destinatiei sis a elemente componente ale part..
dobindeasca fructele acestuia;are dr sa greveze
bunul gajat cu dr reale sau sa-l dea in arenda ori 29.Proprietatea comuna pe cote-
in folosinta;este in dr sa instraineze bunurile parti,notiunea si tipurile.
gajate daca dispune de o autorizatie.Fiind un Dr de prop comuna pe cote-parti este dr de prop
care apartine la 2 sau mai multe personae expirarea termenului de servitude poate sa puna
exprimat in cote ideale asupra unui bun capat existentei ei prin rascumparare,platind
nefractionat in materialitatea sa.Prop comuna pe titularului de drept o suma pu care acesta sa
cote-parti este de 2 feluri:1:obisnuita si renuntela dr sau.5:de a indica o alta parte din
temporara(are ca obiect bunuri care prin natura si teren pu exercitarea servitutii-numai in kazul in
destinatia lor pot fi folosite de mai multi kare o astfel de transferare nu prejudiciaza prop
proprietary,fiind accesorii pe linga alte bunuri terenului dominant.Obligatiile prop terenului
considerate principale.este limitata in aservit:1:sa permita effect actelor materilae
timp,inceteaza atunci cind toti coproprietarii sau necesare exercitarii dr de servitude.2:sa se abtina
unul din ei doresc asta in conformitate cu da la orice act care limiteaza exercitarea
legislatia)2:fortata si perpetua(atita timp cit exista servitutii.3:sa suporte o parte din keltuieli in cazul
nu poate inceta prin divizarea bunurilor ce fac in kare beneficiaza de lukrarile edificate de
obiectul ei,cazuri de coproprietate fortata si titularul dr de servitute.
perpetua fiind:a)coproprietatea asupra partilor
commune din cladirile cu 2 sau mai multe 31.Accesiunea imobiliara.
apartamente avind prop diferiti;b)coprop loturilor Accesiunea-incorporarea unui bun in altul.Vorbind
commune necesare sau utile pu folosirea a 2 de accesiunea imobiliara :naturala si
imobile;c)coprop despartiturilor dintre 2 imobile ca artificiala.Accesiunea naturala se refera la
zid,sant.)Prop comuna pe cote-parti fortata si accesiunea paminturilor depuse sau create de
perpetua asupra partilor din cladire care fiind ape.Accesiunea paminturilor depuse sau create de
destinaste folosintei spatiilor ,nu pot fi folosite ape se refera la aluviuni,avulsiuni,insule si albii
decit in comun.Zidul,santul si alte despartituri ce parasite. Accesiunea imobiliară se referă la aluviuni,
separa 2 proprietati sunt prezumate a se afla in insule şi albiile părăsite.Fenomenul opus aluviunii este
prop comuna fortata si perpetua. avulsiunea, care reprezintă fenomenul de rupere a unui teritoriu
de pămînt din proprietatea unei persoane şi alipirea ei, la
30.Dr si obl prop terenului aservit in cazul pămîntul aflat în proprietatea altei persoane, cu condiţia că se
constituirii servitutii. ştie exact proprietatea de la care s-a rupt şi proprietatea la care
Servitutea este sarcina care greveaza un imobil pu s-a alipit pămîntul. Doctrina juridică clasifică accesiunea
uzul sau utilitatea imobilului uni alt proprietar imobiliară în 2 categorii:
.Prop terenului aservit are dr:1:de a I se repara a.)Artificială
daunele suportate.2:de a primi recompense.3:de a b.)Naturală
abandona parti din terenul sau pe care se exercita La accesiunea imobiliară artificială se atribuie
servitutea.4:de a rascumpara servitutea-pina la următoarele situaţii:
1.)Se face o construcţie pe un teren aflat în proprietatea Dobandirea dreptului de proprietate prin
unei persoane din materiale străine producere.
2.)Construcţia este făcută pe 2 terenuri care aparţin unor Acest_ mod de_dobandire este originar,
proprietari diferiţi. fiindca dreptul de proprietate apare asupra
unui lucru anterior inexistent .
32 Gajul ca drept real. Noţiunea, categoriile şi Dobandirea dreptului de proprietate
obiectele gajului. asupra bunului gasit. Am putea defini
Gajul este un drept real оn al cărui temei creditorul bunul gasit ca bun mobil pe care
gajist poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă proprietarul 1-a pierdut, iar о alta
faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor persoana 1-a gasit.
depuse în gaj, în cazul în care debitorul gajist nu execută Dobandirea dreptului de proprietate
obligaţia, garantată prin gaj.Legiuitorul nostru clasifică gajul asupra comorii. Comoara este orice bun
în: mobil ascuns sau ingropat, chiar involuntar,
a.)gaj оnregistrat al carui proprietar nu poate fi identificat sau
b.)gaj amanet a pierdut, in conditiile legii, dreptul de
Doctrina de specialitate clasifică gajul: proprietate. Prin urmare, obiecte ale comorii
a.)gaj legal pot fi nu doar banii si obiectele de valoare,
b.)gaj convenţional ci orice bun mobil, daca proprietarul bunului
Obiectul gajului poate fi orice bun corporal sau nu poate fi identificat. Se poate evidentia
incorporal, mobil sau imobil, consumptibil sau urmatoarele caractere ale comorii: a) obiect
neconsumptibil, determinat generic sau al comorii poate fi orice bun mobil; b) acest
individual,faţă de care se constituie un contract de gaj.Obiect bun mobil trebuie sa fie ascuns sau
al gajului poate fi şi o universalitate de bunuri(adică mai multe ingropat. De cele mai clese ori comoara fund
bunuri omogene sau neomogene considerate ca un tot ingropata m pamant, ceea ce nu inseamna
întreg).Universalitatea de bunuri trebuie descrisă prin ca nu poate sa fie ascunsa intr-un bun
caracterisitici de gen , astfel încît să permită în orice moment mobil; c) proprietarul bunului ascuns sau
determinarea apartenenţei unui bun particular laa această ingropat sa nu poata fi identificat.
universalitate de bunuri.Obiect al gajului pot fi şi mărfurile care Actul juridic ca mod de dobandire a
se află în procesul de prelucrare sau care se află în circuitul dreptului de proprietate este expres
civil. prevazut in Codul civil. Actul juridic civil este
cel mai raspandit si cel mai important mod
33. Dobоndirea dreptului de proprietate prin de dobandire a dreptului de proprietate.
producere, succesiune şi prin act juridic. Numai actele juridice translative de
proprietate, ca vanzarea-cumpararea, fi:producerea bunurilor:prelucrarea
schimbul, donatia , contractul de instrainare bunurilor;comoara sau ocupatiunea.Modul derivat
a bunului cu conditia intretinerii pe viata si de dobindire a dr de prop are ca obiect
succesiunea testamentara , se includ in transmiterea acestui dr de la o persoana la
acest mod de dobandire a dreptului de alta.2:mod de dobindire universala(mod prin care
proprietate. Succesiunea legala ca mod de dobinditorul primeste intreaga universalitate
dobandire a dreptului de proprietate. dreptul juridica,ex mostenirea);mod de dobindire cu titlu
de proprietate se poate dobandi in conditiile universal(dobinditorului se transmite doar o
legii si prin succesiune. Consideram ca, о portiune din patrimoniu);mod de dobindire cu titlu
data ce legiuitorul indica actul juridic ca mod particular(dobinditorului se transmite un bun
de dobandire a dreptului de proprietate , iar determinat sau o masa de bunuri
succesiunea testamentara este un act determinate);3:mod de dobindire cu titlu oneros si
juridic, ar fi corect sa nu vorbim in genere mod de dobindire cu titlu gratuit,in f-ie de
despre succesiune, ci in modul special, caracterul transmiterii(Modul de dobindire cu titlu
despre succesiunea legala. Mostenirea oneros-in skimbul dr real ,dobinditorul se obliga la
legala consta in trecerea patrimoniului plata unui ekivalent,de ex vinzarea-
defunctului catre persoanele expres cumpararea:Modul de dobindire cu titlu gratuit-
enumerate in lege,inconditiileacesteia. dobinditorul dr real nu se obliga la nici o prestatie
fata de transmitator,ex.donatia).4:mod de
34.Notiunea si clasificasrea mod de dobindire intre vii (mod te transmitere a dr de
dobindire a dr de prop. prop in timpul vietii contractantilor);mod de
Dr de prop asupra unui bun nou,realizat de dobindire pu cauza de moarte(mod de transmitere
persoana pu sine se dobindeste de catre aceasta a dr de prop numai in momentul mortii prop
daca legea sau contractul nu prevedealtfel.Dr de actual.se refera doar la pers fizice.)
prop se poate dobindi prin ocupatiune,act
juridic,succesiune,uzucapiune in conditiile legii 35. Apărarea posesiunii prin acţiuni posesorii
precum si prin hot jud.Modurile de dobindire a dr Posesiunea este o stare de fapt care consta in
de prop:1:modul originar si modul derivat ,in f-ie exercitarea voita a stapinirii materilae a unui lukru
de situatia juridica a bunului in momentul si care,in cond legii,produce efecte juridice.Fiind o
dobindirii(Mod originar ii este caracteristic faptul k stare de fapt,posesiunea este protejata de
dobinditorul este primul proprietar al bunului intervenmtia unor terti.
.Exista mai multe opinii referitoare la mod de dob
originare a dr de pro psi anume ca acestea pot 36 Tipurile de servitute.
Dreptului roman оi erau cunoscute servituţile *Negativă este servitutea care impune proprietarului de teren
prediale şi servituţile personale. aservit anumite restricţii în exerciţiul dreptului său de
Predială (reală)era servitutea constituită în favoarea terenului proprietate.
dominant, care greva terenul aservi.Personală era servitutea
constituită în favoarea unei persoane.În cadrul servituţilor 37 Dreptul de proprietate comună în devălmăşie.
prediale se deosebeau: Avand in vedere prevederile legislatiei in
Rustică(rurală) era servitutea în cadrul căreia imobilul vigoare, am putea defini dreptul de
dominant era un teren.Urbană este considerată servitutea în proprietate comuna in devalmasie ca drept
cadrul căreia imobilul dominant era o clădire,şi se afla într-o ce apartine concomitent a doua sau mai
localitate urbană. multe persoane asupra unui bun pe care il
Оn dreptul romвnesc servituţile se clasifică: detin in proprietate, acesta ramanand
Naturală este servitutea care îşi are originea sau izvorul în nefractionat in materialitatea sa, nefiind
situaţia reală a fondurilor, cum sunt de exemplu servitutea de determinata nici cota-parte ideala din
scurgere a apelor, servitutea de graniţuire şi de îngrădire a dreptul de proprietate
proprietăţii,servitutea izvorului. Caracteristica principala a dreptului de proprietate
Legală este servitutea care îşi are originea în lege şi are ca comuna in devalmasie о constituie faptul ca
obiect utilitatea publică sau privată. titularii lui nu cunosc nici intinderea dreptului lor
Servituţile stabilite prin fapta omului se constituie prin acte de proprietate asupra bunului comun si nici
juridice între persoane, sunt singurele care merită numele de bunurile in materialitatea lor, ce apartin fiecaruia
servitute. in parte178
Clasificarea servituţilor în Codul civil:
*Servitutea aparentă este vizibilă şi se cunoaşte după 38.Caracterizati dr de uz si dreptul de
semnele sale exterioare. abitatie
*Servitutea neaparentă nu este vizibilă şi nu are semne 1)Uz este dreptul real asupra bunului altuia,
exterioare.De existenţa ei se poate lua cunoştinţă numai din оn virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi
titlul de constituire sau în timpul unor lucrări. culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi
*Continuă este servitutea pt a cărei existenţă nu se cere fapta ale familiei sale.
omului. 2)Titularul dreptului de abitaţie are dreptul să
*Necontinuă este servitutea pt a cărei existenţă se cere fapta locuiască în locuinţa unei alte persoane împreună cu
omului. soţul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau
*Pozitivă este servitutea care îl îndreptăţeşte pe proprietarul nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia.
terenului dominant să facă în mod direct anumite acte de 3)Uzul şi abitaţia se constituie în temeiul unui act
folosinţă pe terenul aservit. juridic ori al legii, dispoziţiile privind registrul
bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile justitie intr-o perioada strict stabilita de
imobile. lege(in decursul a 3 ani).Caracterul sesizabil
4)Actul prin care este instituit uzul poate consta in faptul k ele pot face obiectul
limita sau extinde dreptul de uz. Uzuarul urmarii din partea creditorilo.
nu poate pretinde la mai multe fructe
decоt la cele care se cuvin pentru nevoile 40. Accesiunea ca mod de dobindire a
proprii şi ale familiei sale dacă actul nu prevede dreptului de proprietate. Tipurile accesiunii.
altfel. Accesiiunea se intelege incorporarea unui bun in
5)Dreptul de uz şi de abitaţie nu poate fi cedat, iar altul,, cu alte cuvinte unirea unui lucru cu altul. In
bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi practica aparea situatii cind se uneau 2 sau mai
închiriat sau arendat. multe bunuri care apartineau unor proprietary
6)Uzuarul şi titularul dreptului de abitaţie suportă diferiti si care nu puteau fi separate fara a se
cheltuielile de cultură sau de întreţinere proporţional cauza prejudicii bunurilor. De aceea CCRM a
părţii de care se foloseşte. prevazut accesiunea ca calitate de mod de
39.Regimul juridic al bunurilor din domeniul dobindire a dr, de proprietate.
privat Accesiunea =>2 categorii. 1.Accesiunea
Bunurile din dom privat sunt bunurile ce imobiliara 2.Accesiunea mobiliara
apartin pers fizice,juridice,statului sau Accesiunea imobiliara 2 categorii : naturala si
unitatilor adm-terit asupra carora titularul artificiala
exercita atributele de prop in mod exclusiv Accesiunea imobiliara Naturala aluviuni, insule si
si perpetuu,prin putere si interes propriu in alibi parasite , avulsiuni(fenomen opus aluviunii ,
cond stabilite de lege.Referitor la aceste fenomenul de rupere a unui teritoriu de pamint din
bunri ,la regimul lor juridic se poate spune k proprietatea unei pers. Si alipirea ei la pamintul
se afla in circuitul civil,ca sunt aflat unei alte personae, cu conditia ca sa shtie
prescriptibile ,sesizabile.Caracterul alienabil exact proprietatea de la care s-a rupt si
al bun din dom privat presupune ca ele se proprietatea la care s-a alipit.)
alfa in circuitul civil si prin urmare pot face Accesiunea imobiliara artificiala 1. se face o
obiectul oricarui act juridic.Buurile pot constructie pe un teren aflat in proprietatea unei
circula liber,cu exceptia cazurilor cind pers. Din materiale straine. 2. Constructia e facuta
circulatia lor este limitata sau interzisa prin pe terenuri care apartin unor proprietary diferiti.
lege.Caracterul lor prescriptibil presupune Proprietarul lucrului principal devine prin
ca titularii dr de prop privata pot sa-si apere accesiune proprietarul lucrului nou format prin
dr incalcat prin inaintarea unei actiuni in incorporarea la lucrul principal sl unui alt lucru mai
putin important. care obiectul uzufructului le asigura prin
Accesiunea mobiliara => 3 categorii: intermediul raporturilor juridice.
1.Adjunctiunea- unirea 2 sau mai multe bunuri Art 402. Uzufructuarul are dreptul de dispune de
ce apartin unor proprietary diferiti bunurile consuctibile
2.Specificatiunea- situatia in care o persoana art 412 dreptul uzufructuarului de a face reparatii
face un obiect nou din materie straina. capitale precum si
3.Confuziunea- CCRM prevede ca in cazul in dreptul de compensare a cheltuielilor suportate in
care un bun s-a format din amestecul a mai urma reparatiilor capitale.
multor materii ce apartin la diferiti Dreptul de a renunta la usufruct.
proprietari si nici una din aceste materii nu Obligatiile :
pot fi considerate ca materie principala 1.Obligatia de primire a bunului si de intocmire a
proprietarul care nu a stiut de confuziune inventarului- uzufructuarul este obligat sa
poate cere separarea materialelor daca e primeasca bunul in starea in care se afla la
posibil. In cazul in care aceasta separarea momentul transmiterii .
este imposibila fara a se cauza pagube , 2. Obligatia de a se folosi de bun ca un proprietar.
bunul format apartine in proprietate comuna 3.Obligatia de informare-sa informeze nudul
proportional cu calitatea/cantitatea si proprietar ca bunul sa defectat sau e distrus etc.
valoarea fiecarei materii. 4. Obligatia de pastratre a destinatiei bunului.
5. Obligatia efectuarii reparatiilor; obligatia de
41. Exercitarea uzufructului, drepturile si plata a primelor de asigurare in cazul bunului
obligatiile uzufructuarului. asigurat; obligatia de a despagubi nudul proprietar
Reesind din prevederile legale Uzufructuarul are in cazul pierii sau deteriorarii bunului din culpa
atit dreptul de posesiune cit si dreptul de folosinta uzufructuarului.
asupra bunului aflat la dispozitia sa si care
constituie obiect al uzufructului. CCRM 42. Temeiul aparitiei gajului. Registrul
spune”Uzufructuarul are obligatia de a pastra gajului.
destinctia bunului si de a conserva substanta Gajul se constituie оn virtutea legii sau a
acestui bun ” Reesind din prevederile legale contractului.
“uzufructuarul are dreptul de a culege fructele (2) Gajul оnregistrat apare оn momentul
obtinute in urma folodirii bunului respectiv” оnregistrării sale, conform normelor stabilite de prezentul
FRUCT- orice venit, spor, product al unui lucru, cod.
venit sau beneficiu dobindit in urma folosirii (3) Оn caz de amanet, gajul apare оn momentul
dreptului ; precum si veniturile si beneficiile pe transmiterii obiectului gajului dacă în contractul de gaj
nu este prevăzut altfel. intelectuale.
Temei pentru constituirea gajului poate servi o (3) Particularitatile inscrierii gajului in
prevedere legală, o clauză contractuală sau dispoziţia unei registrele mentionate la alin.(2) se
hotărîri judecătoreşti reglementeaza de legislatia privind functionarea
Inregistrarea gajului registrelor respective.
(1) Gajul fara deposedare trebuie sa fie inscris, in
modul prevazut de lege, intr-un registru public. Efectele inregistrarii
(2) Gajul se inregistreaza in modul urmator: (1) Faptul ca informatia cu privire la gaj este
a) ipoteca se inregistreaza conform inscrisa in registrul gajului constituie o prezumtie
legislatiei privind cadastrul bunurilor imobile la legala a veridicitatii ei.
organul cadastral teritorial in a carui raza (2) Inregistrarea gajului nu confera validitate
teritoriala este amplasat bunul imobil ipotecat. unui gaj lovit de nulitate.
Contractul de gaj se prezinta pentru (3) Din momentul inregistrarii gajului nimeni
inregistrarea ipotecii in termen de 3 luni de la nu poate invoca necunoasterea informatiei
data incheierii lui. Nerespectarea termenului inscrise in registrul gajului.
atrage nulitatea contractului. Daca contractul de (4) In raport cu tertii de buna-credinta,
vinzare-cumparare si contractul de gaj sint debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate
incheiate concomitent, dreptul de proprietate si invoca incorectitudinea informatiei inscrise in
ipoteca trebuie sa fie inregistrate consecutiv; registrul gajului.
b) ipoteca de intreprinzator se inregistreaza,
in conformitate cu prezentul cod, la biroul
notarial in a carui raza teritoriala se afla
intreprinderea;
c) gajul titlurilor de valoare nominative se 43. Comparati prorietatea comuna pe cote-
inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de parti si proprietatea comuna in devalmasie
valoare nominative; Proprietatea pe cote parţi se caracterizeză prin faptul
d) gajul titlurilor de valoare ale statului se că un bun aparţine simultan şi concurent la doi sau mai mulţi
inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de proprietari fară a fi fracţionat în materialitatea sa. Dreptul de
valoare ale statului; prorpietate comună pe cote-parţi se caracterizeză în primul rind
e) gajul celorlalte bunuri mobile se inscrie in prin faptul ca nici unul din coproprietari nu este titularul
registrul gajului bunurilor mobile; exclusiv al unei fracţiuni materiale din bun. Înseamna ca bunul
f) gajul drepturilor de proprietate nu este fracţionat în materialitatea sa. În al doilea rind, fiecare
intelectuala se inscrie in registrul proprietatii coproprietar este titularul exclusiv al cotei-parţi ideale,
abstracte din dreptul de proprietate. terenului dominant in urma constituirii
Proprietatea оn devălmăsie, ca formă a proprietăţii servitutiilor.
comune, se distinge prin faptul că apartine nefracţionat tuturor Proprietarul terenului dominant este in drept:
titularilor devalmasi are ca obiect bunuri comune nefracţionate sa se foloseasca – de servitude exercitind asupra
in materialitatea lor. Titularii nu au niici o cotă parte ideala, terenului aservit acte materiale(sa treaca, sa
matematica in dreptul de proprietate. Caracteristica generala a repare) si juridice.
d. de proprietate comuna in devalmasie o constitue faptul ca Sa efectueze din cont propriu orice lucrare
titularii lui nu cunosc nici intinderea drepturilor lor de necesara exercitarii dreptului sau (in cazul
proprietate asupra bunului comun şi nici bunurile imn servitutii de trecere poate sa asfalteze cararea sau
materialitatea lor ce apartin fiecaruiia in parte. drumul)
Sa conserveze dreptul sau (acte de conservare se
44. Obiectele dreptului de proprietate intelege actul de preintimpinare a pierderii unui
Obiectele dreptului de proprietate fac parte din drept subiectiv; dr de servitude se stinge daca
categoriile obiectelor dreptului civil ; Obiectele dr pers nu sa folosit de servitude 10 ani… )
civil includ mai multe categorii de obiecte atit Sa pretinda la o parte din cheltuieli daca lucrarile
patrimoniale kit sh nepatrimoniale. Obiect al dr de effectuate profita si proprietarul de teren aservit
proprietate pot fi numai obiectele patrimoniale Sa intretina sis a decida soarta juridical a
adica bunuri care au continut economic. constructiilor si plantatiilor pe care le-a amplasat
Drreeptul de proprietate exista numai asupra unor pe terenul aservit
bunuri corporale adic sa fie un lucru, iar acesta s Sa exercite dreptul de servitude accesorie –kind
fie material. Obiect al dr de proprietate poate fi tot exercitarea unei servitutii necesita o alta
ceea ce poate fi insushit ca marfa. servitude(servitutea de a lua apa de la
In ultimul timp au loc discutii asupra urm 3 fintina(principala)impune trecerea pe cararea
categorii de obiecte : spatiul aerian, rezultatele Sa renunte la dreptul de servitude
activitatii intelectuale, corpul omului, inclusive Obligatiile:
organelle lui. sa-si exercite dreptul astfel incit sa creeze
Spatiul aerian – in opinia doctrinarilor nu poate cit mai putine deficultati proprietarului de
face obiectul dr de proprietate fiindca nu poate fi teren aservit
insusit de om. Asupra spatiului aerian nu pot fi sa intretina constructiile si plantatiile de pe
exercitate cele 3 atribute : posesiune, folosinta, terenul aservit
dispozitia. sa repare daunele aduse proprietarului de
teren aservit
45. Drepturile si obligatiile proprietarului sa plateasca o recompense peroprietarului
de teren aservit prevazute de lege.
sa inlature toate constructiile si plantatiile
pe care le-a amplasat(daca proprietarul 47. Posesiunea ca atribut al dreptului de
terenului a decis astfel) proprietate
CC actual mentioneaza ca posesiunea este in
46. Regimul juridic al bunurilor. primul rind o stare de fapt ce acorda
Reesind din faptul ca patrimonial reprezinta o posibilitatea posesorului de a beneficia de
totalitate de drepturi si obligatii cu continut cu efectele juridice oferite de aceasta stare de
continut economic , ce atesta titularului dreptul fapt si in al doilea rind este o stare de lucruri
de a le utilize in interes personal se poate de vazute de catre pers terte la posesorul bunului
evidentiat urm. Functii ale patrimoniului: posedat. Reglementarile CC cu privire la
1.gajarea creditorilor chirografari posesiune au ca scop permiterea posesorului
Reesind din legislatia RM, creditorii chirografari de a beneficia de protectia pe care legea o
sunt creditori nagarantati care la momentul acorda posesorului care intervine in relatii cu
intentarii procesului de insolvabilitate au o pers terte in legatura cu bunul posedat de catre
creanta de la debitorul insolvabil si aceasta posesor. CCRM nu prevede o definitie legala a
creanta este satisfacuta din contul institutului posesiunii de aceea vom incerca sa
patrimoniului insolvabil. definim prin prisma de specialitate:
2.Subrogarea reala cu titlu universal Exista 2 teorii cu privire la posesiune
Reesind din DEX a subroga-a inlocui pe cineva 1.Teoria lui Charles Savighy
in executarea anumitor drepturi si obligatii de 2. Teoria lui Rudolf von Ibering
catre o pers interesata din punct de vedere Teoria lui Charles – este denumita ca teorie
juridic , subrogarea-o operatiune juridical in subiectiva si consta intr-unn institute in
temeiul caruia o pers i-a locul alteia pt a conformitate cu care posesorul este
executa anumite dr sh obligatii civile. considerate pers care detine posesiunea asupra
Subrogarea =>2 categorii lucrului posedat si care se comporta fata de
1.Reala(inlocuirea unui bun) acest lucru ca un bun proprietar. Reesind din
2.Personala(inlocuirea unei pers cu alta) teoria subiectiva se desprind 2 elemente
Subrogarea poate fi clasificata cu titlul: 1 material
-universal (inlocuit cu alt ceva) 2 intentional
-particular(se specifica bunul/pers care poate fi Teoria Lui Rudolf – posesiunea contine doar un
inlocuita), reesind art 478CC subrogarea poate singur element cel material si consta in
fi cu titlu particular doar in cazurile express stapinirea exercitata de catre posesorul bunului
material fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul
Posesiunea ca o stare de fapt consta in uzufructuarului)
exercitarea voita a stapinirii materiale a dreptul la actiuni de aparare
unui lucru care provoc anumite efecte dreptul de a cere stingerea uzufructului
juridice. dreptul asupra comorii
Posesiune ne fiind un drept dar find o stare de dreptul de reziliere a contractelor de
fapt nu poate fi transmisa succesorilor prin acte locatiune sau de arenda (daca 1. termenul
de succesiune . contractului de locatiune depaseste, 2.
Putem constata ca posesiune este o stare de fapt spatiul commercial a fost dat in chirie pe un
generatoare de efecte juridice anume aceasta termen mai mare de 5 ani ; 3. intriprindera
caracteristica constituie elemental exterior al Agricola a fost data in arenda pe un termen
posesiunii care poate fi cunoscuta de orice pers mai mare de 12 ani; 4. terenul agricol a fost
prin constatarea vizibila a situatiei de fapt. dat in arenda pe un termen mai mare de 6
Putem sustine ca posesiunea urmeaza sa ani,)
intruneasca in mod oblogatoriu elemental Obligatiile nudului proprietar:
material care reprezinta puterea pe care o pers o obligatia de a se obtine de la orice act care
are asupra unui bun aflat in posesiunea acestuia , ar tulbura folosinta uzufructuarului h
puterea care permite inlaturarea pers terte de la obligatia de garantie impotriva evictiunii
raporturile juridice legate de acest bun. obligatia de despagubire
Reesind din prevederile legale nu toate pers obligatia de restituire a sumelor platite in
care detin stapinirea bunului sunt considerate avans de uzufructuar sau cheltuielile de
posesorii bunului. Legea spune ca nu este posesor reparatii mari
acea pers care a fost investita cu imputernicire de obligatia de a mentine contractile de
o pers . locatiune si arenda incheiate de uzufructuar
in cazul stingerii uzufructului.
48.Drepturile si obligatiile nudului proprietar
in cazul constituirii uzufructului 49. Notiunea si clasificare servitutiilor.
Drepturile nudului proprietar: Servitutea este sarcina care greveaza un
dreptul de a poseda bunul ce face obiectul imobil (teren aservit) pt uzul sau utilitatea
uzufructului imobilului unui alt proprietar(terenul dominat).
dreptul de dispozitie(principal atribut al dr de Din definitia legala servitutea- existenta a 2
proprietate care nu trece la usufructuar , terenuri care apartin la proprietary diferiti
pastrindu-se la nudul proprietar, si care trebuie sa (teren dominant, teren aservit) Din punct de
vedere al proprietarului terenului dominant pamint
servitutea este un drept, din punct de vedere al Stabilita prin fapta omului-se constituie prin
proprietarului aservit –servitutia este o sarcina inchierea de acte juridice intre personae
(o limitare a dreptului sau.) Dupa criteriul manifestarii externe- 2
Sun ccunoscute mai multe clasificari ale dr categorii:
de servitude : Aparenta- vizibila si se cunoaste dupa semnele
In Roma Antica era cunoscut 2 categorii de sale exterioare care nu sunt stabilite in mod
servitude: special la vedere, dar pot fi o consecinta a
1 personala- in favoarea unei personae exercitarii dr de servitute.
2 prediala- in favoarea unui teren dominant Neaparenta- care nu este vizibila , care nu are
astfel incit se greva un teren aservit semen exterioare.
Prediala se clasifica ink in 2 categorii: Dupa modul de executare: 2 categorii
1 dr de servitute rustica(rurala) Continua- pt existenta careea nu este necesara
2 dr de servitute urbana fapta omului(apeduct, gazoduct)
Rustica/Rurala- imobilul dominant era un teren Necontinua- pt existenta carea este necesara
care se afla intr-o localitate rurala si consta in fapta omului(trecere, apa de la fintina)
dreptul de a trece pe terenul vecinului cu orice
mijloc de transport sau dreptul de a construe 50. Exercitarea si incetarea dreptului de
pe terenul vecinului un apeduct sau dr de a lua proprietate comuna in devalmasie a
apa de pe terenul vecinului. sotilor
Urbana- imobilul dominant era o cladire si (1) Bunurile dobоndite de soţi în timpul căsătoriei
consta in dreptul vecinului de a utilize o parcela sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă, în
a lotului vecinului in calitate de cararusa. conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este
Doctr romaneas caclasifica in functie de stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri.
criteriul de constituire : (2) Orice bun dobоndit de soţi în timpul căsătoriei
1.dr de servitute naturala se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba
2.dr de servitute legala contrară.
3.dr de servitute stabilita prin fapta omului
Naturala- are originea intr-o situatie reala de (1) Bunurile care au aparţinut soţilor înainte de
utilizare a fondurilor imobiliare (utilizarea a încheierea căsătoriei, precum şi cele dobîndite de ei în timpul
paminturlor) (scurgerea apei) căsătoriei în baza unui contract de donaţie, prin moştenire sau
Legala- are originea in lege si are ca obiect în alt mod cu titlu gratuit, sînt proprietatea exclusivă a soţului
utilitatea publica sau private a loturilor de căruia i-a aparţinut sau care le-a dobîndit.
(2) Bunurile de folosinţă individuală (îmbrăcăminte, singur proprietar.Sint situatii cind acest drept
încălţăminte şi altele asemenea), cu excepţia bijuteriilor şi a apartine concomitant mai multor personae , in
altor obiecte de lux, sînt bunuri personale ale soţului care le cazul proprietatii commune. Modalitai ale dr de
foloseşte, chiar dacă sînt dobîndite în timpul căsătoriei din proprietate sunt:
contul mijloacelor comune ale soţilor. 1.proprietatea anulabila
(3) Bunurile fiecăruia dintre soţi pot fi declarate 2.proprietatea rezolubila
proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în 3.proprietatea comuna
timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiţii Modolaitate a dreptului de proprietate-
care au sporit simţitor valoarea acestor bunuri. situatia in care doua sau mai multe subiecte de
drept (pers fizice si pers juridice) au un drept
(1) Оn cazul оmpărţirii bunurilor proprietate comună de proprietate asupra unui si aceluiasi bun
în devălmăşie a soţilor, părţile lor se consideră egale. precum si situatia de incertitudine vremelnica
(2) Bunurilor proprietate comună în devălmăşie a in care se afla dreptul de proprietate.
soţilor pot fi împărţite atît la divorţ, cît şi în timpul căsătoriei. Proprietatea anulabila- dr de proprietate
Împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează dobindit in baza unui act juridic translativ de
regimul juridic al bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. proprietate care ulterior este lovit de nulitate
relative. Sunt lovite de nulitatea relative actele
juridice incheiate prin:
51. Ocupatiunea –mod de dobindire a a.prin vicierea consentamintului
dreptului de proprietate b.cu nerespectarea conditiilor referitor la
Mod de dobindire a dr de proprietate –prevede capacitatea de a incheia
ca posesosrul unui bun mobil fara stapinm c.cu absenta consentamintului ca urmare a
devine proprietarul acestuia de la data intrarii lipsei descernamintului
in posesiune, se considera fara stapin bunurile d.cu incalcarea limitelor imputernicirilor
mobile ale carui proprietar a renuntat express e.prin leziune
la dr de proprietate sau se considera bunurile f.in urma intelegerii dolosive intre
abondonate sau bunurile care prin natural or nu reprezentantul unei parti si celalta parte
au proprietar. g.cu incalcarea interdictiei de a dispune de un
anumit bun
52. Modalitatile dr de proprietate , Atit timp cit nu a expirat term de prescriptie de
notiune si categorii declarare a nulitatii act juridic .Dr de
Dreptul de proprietate se prezinta ca un drept proprietate a dobinditorului este nesigur in
pur si simplu apartinind in exclusivitate unui cazul in care faptele invocate in actiunile de
anulare sunt dovedite de inst de judecata dr de 3.actiunea de revendicare o actiune
proprietate v-a inceta. prescreptibila prevede termen de prescriptie
Proprietatea rezolubila proprietatea afectate Doctrina juridical prevede 2 categorii de pers
de o conditie rezulutorie , adica dr de terte in posesia careia se afla bunul care
proprietate este amenintat sa dispara daca se ulterior prin actiunea de revendicare va fi
va produce un element viitor si nesigur . reintors stapinului
Proprietatea este rezulutorie nu numai in cazul -posesor de rea credinta
cind transferul dreptului de proprietate s-a -posesor de buna credinta
facut cu o conditie rezolutorie, ci si in cazul Obiect al revendicarii pot fi bunuri numai
cind transferul s-a facut cu o conditie determinate individual, care sunt in natura la
suspensiva. momentul intentarii actiunii de revendicare.
Proprietatea comuna 2 categorii: comuna pe
cote-parti, comuna in devalmasie 54 Exercitarea dr de gaj. Incetarea
gajului.
53. Actiunea de revendicare ca mijloc de Dispozitii generale cu privire la exercitarea
aparare a dr de proprietate. dreptului de gaj
Actiunea de revendicare este o actiune reala
prin care proprietarul (sau o alta pers careia (1) Creditorul gajist poate sa exercite dreptul
proprietarul i-a transmis bunul in posesiune) de gaj daca debitorul gajist nu a executat
pierzind bunul sau din posesiune cere conform contractului sau a executat in mod
restituirea acestuia de la poseserul necorespunzator obligatia garantata ori o parte a
neproprietar. acesteia, precum si in alte cazuri prevazute de
Din definitie urm caractere juridice: lege si contract.
1.actiunea de revendicare o actiune reala. (2) In conditiile prezentei sectiuni, creditorul
Deoarece se intemeiaza anume ca dr de gajist poate exercita urmatoarele drepturi: sa
proprietate ca dr real, reesind din aceasta vinda el insusi bunurile gajate, sa le vinda sub
ea poate fi inaintata oricarei pers care controlul instantei de judecata si sa le ia in
posedeaza bunul nelegal posesiune spre a le administra.
2.actiunea de revendicare este o actiune (3) Creditorul gajist isi exercita dreptul de gaj
creditorie conform DEX actiunea creditorie- indiferent de faptul cine detine bunul gajat.
o actiune care priveste insasi fondul (4) Procedura exercitarii dreptului de gaj,
dreptului si care priveste sau apartine doar precum si specificul exercitarii dreptului de gaj
titularului de drept contenstat. in privinta unor categorii de bunuri, in masura in
care nu sint prevazute de prezenta sectiune, se a) stingerii obligatiei garantate prin gaj;
reglementeaza prin lege. b) expirarii termenului pentru care a fost
(5) Satisfacerea creantelor creditorilor din constituit gajul;
valoarea bunurilor gajate ale debitorului in c) pieirii bunurilor gajate;
privinta caruia a fost intentat procesul de d) comercializarii silite a bunurilor gajate;
insolvabilitate se efectueaza in modul stabilit e) altor situatii prevazute de legislatie
prin legislatia cu privire la insolvabilitate.
55. Contractul de gaj
Masurile prealabile exercitarii dreptului de gaj (1) Gajul este un drept real оn al cărui temei
(1) Creditorul gajist care intentioneaza sa-si creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea
exercite dreptul de gaj trebuie sa notifice acest creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv
lucru debitorului creantei garantate si, dupa caz, statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care
debitorului gajist si tertului detinator al bunului debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin
gajat. gaj.
(2) Dupa notificare, creditorul gajist depune la (2) Gajul se află în legătură cu obligaţia garantată prin
registrul in care a fost inregistrat gajul un gaj, reprezintă un raport de drept accesoriu faţă de obligaţia
preaviz, la care anexeaza dovada notificarii principală şi este condiţionat în timp de durata acesteia dacă
debitorului gajist. legea sau contractul de gaj nu prevede altfel.
(3) Preavizul trebuie sa indice marimea Tipurile de gaj:
creantei garantate, temeiul inceperii urmaririi, (1) Gajul este de două tipuri: gajul înregistrat (gajul
dreptul pe care creditorul gajist intentioneaza sa-l fără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare).
exercite, sa contina descrierea bunului gajat si (2) Оn cazul gajului оnregistrat, obiectul gajului
somatia ca debitorul gajist sa transmita, in rămîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terţ care
termenul acordat de creditorul gajist, bunul acţionează în numele debitorului gajist. În cazul amanetării,
gajat. Preavizul se semneaza de creditorul gajist. obiectul gajului se transmite în posesiune creditorului gajist sau
(4) Termenul acordat de creditorul gajist unui terţ care acţionează în numele creditorului gajist. Conform
pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de contractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist, obiectul
10 zile pentru un bun mobil, de 20 de zile pentru gajului, sigilat de către creditorul gajist, poate fi lăsat la
un bun imobil si de 10 zile pentru un bun luat debitorul gajist.
in posesiune spre a fi administrat, incepind cu (3) După natura raporturilor de drept, în categoria de gaj
data inregistrarii preavizului. înregistrat intră:
a) ipoteca – gajul bunurilor imobile. Ipoteca
Dreptul de gaj inceteaza in cazul: trebuie оnscrisă în Registrul bunurilor imobile;
un patrimoniu sau o parte din el.
56. Dreptul de uzufruct, noţiune, caractere juridice 4)Uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor
şi obiectul uzufructului. bunului dat în uzufruct, precum şi asupra a tot ce se
Noţiunea de uzufruct uneşte sau se încorporează în acesta.

1)Uzufructul este dreptul unei persoane 57. Dobоndirea dreptului de proprietate


(uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă asupra comorii şi bunului găsit.
determinată sau determinabilă bunul unei alte
persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele 58. Dreptul de vecinătate.
bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea Obligaţia de respect reciproc
de a-i conserva substanţa. Uzufructuarul are dreptul
Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor
de a poseda bunul, nu şi de a-l înstrăina.
bunuri imobile оnvecinate, pe lвngă respectarea
2)Uzufructul poate fi limitat prin excluderea
drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege, trebuie să se
anumitor folosinţe.
respecte reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun
3)Uzufructul se poate constitui, conjugat sau
imobil de unde se pot produce influenţe reciproce.
succesiv, оn favoarea unei sau mai
multor persoane existente la data Influenţa vecină admisibilă
deschiderii uzufructului. (1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun
imobil nu poate interzice influenţa pe care o exercită
Constituirea uzufructului
asupra bunului său gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul,
zgomotul, căldura, vibraţia sau o altă influenţă similară
1)Uzufructul se poate constitui, prin lege sau provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul în
act juridic, dispoziţiile privind registrul folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul
bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile acestuia.
imobile. Оn cazurile prevăzute de lege,
uzufructul poate fi constituit prin hotărîre (2) Dispoziţiile alin.(1) se aplică şi în cazul în care
judecătorească. influenţa este considerabilă, dar este produsă de folosirea
2)La constituirea uzufructului se aplică aceleaşi obişnuită a unui alt teren şi nu poate fi înlăturată prin măsuri
reguli ca şi la înstrăinarea bunurilor care fac justificate economic. Dacă este obligat să suporte o asemenea
obiectul uzufructului. influenţă şi dacă aceasta depăşeşte folosirea recunoscută
3)Obiect al uzufructului poate fi orice bun obişnuită în localitatea respectivă şi limitele economice
neconsumptibil care se află în circuit civil, admisibile, proprietarul poate cere proprietarului de teren care
cauzează influenţă o compensaţie corespunzătoare în formă
mobil sau imobil, corporal sau incorporal, inclusiv
bănească.
Atentarea inadmisibilă cote-părţi se prezumă pînă la proba contrară.
(1) Proprietarul poate cere interzicerea (3) Coproprietarii devălmaşi pot atribui bunurilor
ridicării sau exploatării unor construcţii sau instalaţii despre comune regimul proprietăţii comune pe cote-părţi.
care se poate afirma cu certitudine că prezenţa şi utilizarea lor
atentează în mod inadmisibil asupra terenului său. 62.Dreptul de dispoziţie - atribut al dreptuli de
(2) Dacă construcţia sau instalaţia a fost ridicată proprietate.
respectîndu-se distanţa de la hotar stabilită de lege, demolarea Prin dreptul de dispoziţie se înţelege posibilitatea stabilirii
sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în statutului juridic al bunurilor (vânzare, transmitere prin
cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. moştenire, donare). Ca rezultat al exercitării dreptului de
59. Оncetarea proprietăţii comune pe cote-părţi. dispoziţie, proprietarul intră în relaţii juridice cu persoane terţe.
Dreptul de dispoziţie este unul din cele mai importante atribute
(1) оncetarea proprietăţii comune pe cote-părţi prin
ale proprietarului. Anume prin această împuternicire se
împărţire poate fi cerută oricînd dacă legea, contractul sau
deosebeşte în mare măsură proprietarul de alţi posesori titulari
hotărîrea judecătorească nu prevede altfel.
(de fapt în unele cazuri şi aceştia pot dispune de bunuri, dar cu
(2) Оmpărţirea poate fi cerută chiar şi atunci cînd unul o singură condiţie - ca această împuternicire să fie transmisă de
dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afară de cazul cînd către proprietarul bunului).
l-a uzucapat, în condiţiile legii. Deci, proprietarului оi aparţine dreptul de a poseda
(3) Оmpărţirea poate fi făcută prin înţelegere a părţilor bunurile, de a le folosi şi dispune de ele. Toate aceste
sau prin hotărîre judecătorească. împuterniciri îi aparţin proprietarului, dar în anumite cazuri de
unele din ele pot să dispună şi neproprietarii
60. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de gaj.
61.Formele dreptului de proprietate comună. 63.Exercitarea dreptului de superficie.
(1) Proprietatea este comună în cazul în care 1)Superficie este dreptul real imobiliar de a
asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulţi folosi terenul altuia in vederea edificării si
titulari. exploatării unei construcţii, deasupra si sub acest
(2) Proprietatea comună poate apărea în temeiul teren, sau a exploatării unei construcţii existente.
legii sau în baza unui act juridic. Acest drept este alienabil, se transmite prin
succesiune si poate fi obiect al unui contract de
1) Proprietatea comună poate fi caracterizată prin locaţiune.
delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părţi) Superficiarul poate dispune in mod liber de
sau prin nedelimitarea cotelor-părţi (proprietate în devălmăşie). dreptul sau. In cazul unei construcţii existente,
(2) Daca bunul este comun, proprietatea pe superficia se poate înstrăina ori ipoteca numai o data cu
aceasta. In caz de înstrăinare a construcţiei de către superficiar,
proprietarul terenului are dreptul de preemţiune. (2) Obligaţiile proprietarului în legătură cu bunul la care a
renunţat încetează atunci când un terţ dobândeşte dreptul de
64.Оncetarea dreptului de proprietate. proprietate asupra bunului.
Temeiurile оncetării dreptului de proprietate (3) Renunţarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor
(1) Dreptul de proprietate оncetează, în imobile se face printr-o declaraţie autentificată notarial şi
condiţiile legii, în urma consumării, pieirii fortuite sau înscrisă în registrul bunurilor imobile.
distrugerii bunului, înstrăinării lui în temeiul unui act juridic, 65.Proprietatea anulabilă, rezolubilă şi periodică.
renunţării la dreptul de proprietate, precum şi în alte cazuri Prin drept de proprietate anulabilă se inţelege dreptul
prevăzute de lege.
de proprietate dobindit în baza unui act juridic translativ de
(2) Nimeni nu poate fi forţat să cedeze proprietatea proprietate, lovid ulterior de nulitate.in conformitate cu
sa, cu excepţia cazurilor cînd, conform legii, se efectuează: legislaţia in vigoare, sunt lovite de nulitate relativăactele jur.
a) urmărirea bunurilor în legătură cu obligaţiile civile incheiate cu vicierea consimţămintului, cu nerespecterea
conditiilor referitoare la capacitate, prin leziune, in urma unei
proprietarului;
intelegeri dolosive. În toate aceste cazuri se poate invoca
b) оnstrăinarea bunurilor pe care, conform legii, nulitatea relativă a actului jur. civil translativ de drept de
persoana nu le poate avea în proprietate; proprietate numai in limitele termenelor de prescriptie şi la
c) răscumpărarea animalelor domestice în cazul voinţa persoanei.
încălcării regulilor de comportare cu acestea; Este rezolubilă proprietate afectată de o condiţie rezulutorie,
adică dreptul de proprietae este ameninţat să dispară dacă se
d) privatizarea proprietăţii de stat; produce un eveniment viitor si nesigur. Prin urmare bunul
e) exproprierea pentru cauză de utilitate transmis sub o conditie rezolutorie apartine concomitent la doi
publică; proprietari, dobinditorului(proprietar sub conditie rezolutorie)si
transmiţătorului (proprietar sub conditie suspensiva)
f) rechiziţia; dobinditorul este proprietarul actual si proviyoriu, deoarece
g) confiscarea; dreptul sau este amenintat de cu condiţie reyolutorie, iar
transmiţătorul are posibilitatea de a deveni proprietarul
h) alte acţiuni prevăzute de lege. aceluiasi lucru daca se realizeză conditia supensiva.
Renunţarea la dreptul de proprietate
(1) Proprietarul poate renunţa oricând la dreptul de
66.Ipoteca ca drept real acesoriu.
proprietate printr-o declaraţie în acest sens sau în alt mod care
ipoteca - gajarea pamоntului, construcţiilor, altor
atestă cu certitudine că a renunţat la bun fără intenţia de a
imobile legate nemijlocit de pamînt, împreună cu terenul
păstra dreptul de proprietate asupra lui.
aferent necesar asigurării funcţionale a obiectului gajat sau cu
dreptul de folosinţă a acestui teren. Constituie ipotecă şi
grevarea chiriilor, prezente şi viitoare, pe care le produce un
imobil. Ipoteca trebuie înscrisă în registrul bunurilor imobile;