1.Drepturile reale,caracteristica generala.
coproprietari si sa le pretinda compensarea cheltuielelor
2 .Exercitarea drepturilor coproprietarilor asupra
bunurilor proprietate comuna pe cote-parti.
Posesiunea,folosinta si dipozitia asupra bunului aflat in
propritatea comuna pe cote-parti,se exercita cu consimtamintul
tuturor coproprietarilor.Ein ceea ce privesteexercitarea
dreptului de posesiune,CC prevede ca coproprietarul este in
drept sa ceara in posesiune si folosinta o parte din bunul comun
corespunzator cotei sale,iar in caz de imposibilitate sa ceara
coproprietarilor care poseda si folosesc bunul unei compensatii
echitabile.CC prevede ca fiecare coproprietar are dreptul de a
folosi bunul proprietatea comuna pe cote-parti in masura in
care nu se schimba destinatia lui si nu aduce atingerea
dr.celorlalti coproprietari.Modul de folosire a bunului comun se
stabileste prin acordul coproprietarilor sau prin hotarirea
judecatoreasca.Dispozitia,impune ideea ca este necesar acordul
tuturor coproprietarilor.Bunul din proprietatea comuna pe cote-
pati poate fi folosit de coproprietari proportional cotelor
parti.De exemplu.o casa cu 4 camere,care a trecut la 2
mostenitori,poate fi folosita proportional cotelor parti:ambii
mostenitori vor folosi cite 2 camere.cel care folos.bunul de unul
singur este obligat sa plateasca celorlati compensare.Ca rezultat
al exercitarii dr.de folosinta,coproprietarii dobindesc in
propietate fructele bunului comun.
Participarea la veniturile si cheltuieleile legate de bunurilor
comune.Fiecare coproprietar al unei proprietati comune pe
cote-parti are obligatia de a participa la plata
impozitelor,cheltuielelor,taxelor suportate pt intretinerea
bunului.
Incheierea actelor de conservare a bunului proprietate comuna
pe cote -parti si a actelor de dispozitie de acest bun.CC prevede
ca fiecare coproprietar poate sa efectueze acte de conservare a
bunurilor proprietate comuna pe cote parti fara acordul celorlati
proportional cotei lor parti.Caun act sa fie de conservare,se cer
urm.conditii:a0sa existe un pericol care ameninta pierdea
bunului sau incetarea dreptuluib)actul avirsit sa necesite
cheltuieli minime in raport cu valoarea bunului sau dreptului
sau dreptul salvat.Dreptul de dispozitie-Actele de dispozitie
asupra bunurilor comune pot fi incheiate doar daka a fost dat
acorful tuturor coproprietarilor.Prin inchi\eierea actelor de
dipozitie coproprietarii pot instraina bunul comun(vinz-
cump,schimb,donatie),il pot da in folosinta.Actele care sunt
incheiate cu rea credinta pot fi lovite de nuliate daca aceasta se
demonstreaza.Valabilitatea sau nulitatea actului de dispozitie
depinde de faptul daca dobinditorul eate de buna sau rea
credinta.Dob.de buna credinta (nu stia si nici nu a putut sti ca
bunel este comun si ca nu exista acordul celorlati
coproprietari,actul de disp.nu va fi lovit de nulitate.In acest caz
bunul instainat este restituii coproprietarilor.dreptul de a cere
nulitatea actului de dispozitie il are orice proprietar.in decurs de
3 ani.
3. Incetarea contractului de gaj
Fiind un contract accesoriu,gajul inceteaza ca consecinta a
incetarii obligatiei principale.daca obligatia inceteaza prin
executare,compensatie,remitere de datorii,confuziune,inceteaza
si gajul.Legea prevede expres ca gajul inceteaza in cazul:
-exprirarii termenu,ui pt a care a fost constituit gajul
-pieririi bunului gajate
-punerii bunurilor in afara circuitului civil
-exproprierii bunurilor.
Legea prevede ca amanetul se stinge o data cu o incetare
posesiunii iar ipoteca se stinge in termen de 30 de ani de la data
inregistrarii sau de la data unei noi inregistrarii.incetarea
gajului este insotita de anumite formalitati.Astfel,legea dispune
ca,in urma stingerii gajului,informatia cu privire la gaj urmeaza
a fi radiata din registrul gajului.Pot solicita radierea informatiei
cu privire la gaj:a)creditotul gajist b)debitorul gajist c)tertul
care a dobindit obictului gajului
4.Notiunea si caracterele juridice ale dreptului de
propritate
Pina in prezent nu sa dat o definitie a dr.de pr.astfel
art.315,al(1) din CC despune:proprietarul are drept de
posesiune,folosinta si dispozitie asupra bunului.Prin drept de
pr.se intelege dr.de pr. al pers.fizice,juridice,al unutatilor adm
teritoriale asupra unor bunuri imobile sau imibile,exercitind
asupra lor atributele dr.de pr.(posesiunea ,dipozitia,folosinta)in
mod exclusiv si perpetuu,prin putere proprie si interes propriu.
Caracterele juridice ale dr.de pr.
1.caracterul absolut.Dreptul de pr.este unul subiectiv,care face
parrte din categoria dr.absolute.CC prevede:ca poprietarul are
dr.sa exercite fata de bunurile sale,orice actiuni care nu
contravin legilor si nu dauneaza sanatatii oamenilor si mediului
inconjurator.Termenul"absolut"insa poate fi inteles si opozabil
ttuturor.Dr de proprietate aste absolut deoareece este
recunoscut titularului sau in raporturile cu toti ceilalti,obligati
sa faca nimik de natura de al inkalca.
2.caracterul exclusiv,proprietarul exercita asupra bunurilor sale
atributele dr.de proprietate(poses,disp,fol)in mod exlusiv si
perpetuu.Prin urmare,caracterul exclusiv face ca proprietarul sa
beneficieze de unul singur de cele 3 atribute ale dr.de pr.Exista
insa cazuri in care cele 3 atribute nu sunt exercitate in
axclusivitate de catre titularul dr.de pr,cum ar fi dr.de uz,dr de
servitute,dr.de supeficie,cind atributele sint execitate de mai
multi titulari.
3.caracterul perpetuu,presupune,ca dr.de pr.dureaza atita timp
cit exista bunul,dr de pr.nu se stinge prin neuz.pe parcursul
vietii ,titularul poate transmite dr.sau de proprietate anur alte
pers.
5.Accesiunea mobiliara
Accesiunea este incorporarrea unui bun in altul,cu alte cuvinte
unirea unui lucru cu un alt lucru.Accesiunea poate fi:mobiliara
si imibiliaraAccesiunea Mobiliara ca mod de dobindire a dr.de
pr.este regl.prin art 330 al CC:Proprietarul lucrului principal
devine prin accesiune proprietarul noului bun format prin
incorporarea la lucrul principal a unui alt lucru mai putin
important.In CC sint regl.3 cazuri de accesiune
mobiliara:adjunctiunea,specificatiunea,confuziunea.
Adjunctiunea consta in unirea a 2 bunri,ce apartin unor
proprietari diferiti,care desi formeaza un singur tot,pot fi
despartite si utilizate separat.o 1 situatie poate aparea in cazul
adjunctiunii consta in posibilitatea separarii celor 2 bunuri,care
prin unire au format unul,proprietarul pretind la se pararea
lor.O a 2 situatie poate surven in cazul adjnctiei atunci cind
bunurile care au format un intreg nu pot fi separate fara a se
deteriora ori se para,desi nu le afescteaza.
Specificatiunea,cazul in care o pers.face un obiect nou cu o
materie straina.Regula in cazul specicatiunii este:dr.de pr
asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei apartine
proprietarului lui.
Confuziunea,este amestecul a 2 sau mai multe mateii care
apartin unor proprietari difeiti.In cazul in care un bun sa format
prin amestecarea mai multor materii(confuziunea)ce apartin
diferitilor propritari si nici una nu poate fi cinsiderata ca
materie principala,proprietarul care a stiut despre confuziune
poate cere sepaarea materiilor daca este posibil.Daca materiile
amestecate nu pot fi separate fara paguba,bunl format apartine
proprietarului materiilor proportional cantitatii,calitatii si
valorii materie fiecaruia.
6.Modurile de constituire a dr.de uzufruct
Uzufructule se poate constitui prin lege si prin act juridik.
Cons.prin efectul legii-suntem in prezenta ealizarii unui dr.de
uzufruct aunci cind parintii folosesc bunuirle copiilor lor.
Cons.prin act juridic,se constituie prin vointa omului,prin acte
kuridice unilateral(testamentul)sau bilateral(contracte).Dr de
uzufructpoate fi constituit prin contract cu titlu gratuit sau
oneros.In lit.juridica se analizeaza 2 cai de constituire a
uzufructului:de instrainare si de retentie.
Calea de instrainare se constiuie atunci cind proprietarul
bunului creeza asupra lui un uzufruct,pastrindusi nuda
proprietate iar dr.de folosnta si de aculege transmitindule unui
tert.
Calea de retentie,se constituie atunci cind proprietarul
instaineaza nuda proprietate a bunului sau,insa retine pt sint
uzufructul,transforminduse din proprietar in ruzufructuar.
Contractul de constituire a dr.de uzufruct este:
a)sub fsemnatura privata sau in forma autentica
b)sinalagmatic(bilateral),daca a fost incheiat cu titlu oneros si
unilateral,daca uzufructul se acorda cu titli gratuit.
c)atit cu titlu gratuiut cit si cu titlu oneros
d0constitutiv de drepturile reala
e)cu executare suucesiva
f)numit
Cuprinsul unui constract de constituire:
-identitatea nudului proprietar si a uzufructuarului
-identitatea bunului care face obictul uzufructului
-termenul pe care se constituie uzufructul
-titlu gratuit sau oneros,daca cu titlu oneros,se indica marimea
recompensei
-persoana care va indeplini formalitatrile de inregistrare
-alte date ale partilor
7.Elementele contractului de gaj
Contractul de gaj cuprinde 2 elemete ca alcatuiesc conceptul de
gaj:
1)gajul este o garantie.Gajul se instituie in legatura cu un alt
raport juridik-raportul de baza,avind menirea sa asigure
executarea cuvenita a acestuia.Pentru a se proteja contra unor
riscuri,creditorul solicita afectarea unor bunuri pt garantarea
obligatiei principale.
2)gajul este un drept real,adika un drept subiectiv in virtutea
careia titularul poate sasi exercite imputernicirile asupra unui
bun,in mod direct si nemijlocit.Insa gajul este un drept real
specific.Spre doesebire de alte drepturi
reale(uzufructul,uzul,abitaia,servitutea)gajul nu acorda
beneficiarului dreptul de a fructifica bunul.
8.Prezumtie proprietatii-efect juridik al posesiunii
Art 305 ,al1,prevede:"Posesorul este prezumat proprietar al
bunului daca este dovedit ca a inceput a poseda pentru un
altul.Aceasta prezumtie nu opereaza in cazul in care dr.de
pr.trebuie inscris in registrul public si nici fata de fost posesor
al carui dun a fost furat,pierdut sau ieit din posesiunea in alt
mod fara voia lui,cu exceptia banilor si titlutror de valoare."In
privinta bunurilor imobile care se inscriu in registru de
iimobile,prezumtia proprietatii nu opereaza,deoarece simpla
posesiune a unui imobil fara inscriere de regisrele publice nu
are ca efect aparitia dr.de pr.Prezumtia proprietatii opereaza si
pt posesorul anterior.Astfel,se considera posesor
anterior,proprietarul bunului pe parcursul perioadei in care la
posedat.
9 Confiscarea şi rechiziţia ca moduri de încetare a
dreptului de proprietate.
*Prin confiscare se оnţelege trecerea fără plată către stat a
unui bun ca sancţiune pt fapte ilicite, în temeiul unei hotărîri a
instanţei judecătoreşti sau a unei alte autorităţi publice
competente.Poate fi confiscată doar averea dobîndită
ilicit.După regula generală, bunurile pot fi confiscae prin
hotărîre judecătorească.Codul civil admite totuşi posibilitatea
confiscării bunurilor în baza unui act administrativ, stipulînd:
În cazurile prevăzute de lege, bunurile proprietarului pot fi
confiscate printr-un act administrativ. Actul administrativ cu
privire la confiscare poate fi atacat în instanţa de
judecată.Bunurile care constituie obiectul încălcării regulilor
vamale şi obiectele cu ascunzişuri speciale, folosite pt trecerea
peste frontieră vamală a bunurilor tăinuite, sînt confiscate,
indiferent de timpul comiterii sau descoperirii acesto încălcări.
*Rechiziţia este un mod de încetare a dreptului de proprietate
potrivit căruia bunurile proprietarului se retrag în interesul
societăţii în condiţiile stabilite de legislaţie. Scopul rechiziţiei
este de a garanta securitatea cetăţenilor, de a salva bunuri sau
de a distruge bunuri în caz de epidemii sau epizootii.În cazul
rechiziţiei, bunurile proprrietarului se retrag în baza unei
hotărîri a organului competent.Bunurile retrase proprietarului
prin rechiziţie sunt folosite de stat în perioada necesară. După
încetarea situaţiei excepţionale care a servit temei de
rechiziţionare a bunurilor, proprietarul poate cere restituirea lor
dacă s-au păstrat în natură şi mai pot fi folosite la
destinaţie.Preţul bunului sau preţul folosirii lui, în cazul în care
s-a păstrat în natură şi a fost restituit proprietarului, se stabileşte
prrin acordul părţilor, iar în caz de divergenţă, prin hotărîre
judecătorească.
10 Uzucapiunea – mod de dobоndire a
dreptului de proprietate.
Condiţiile necesare dobîndirii dreptului de proprietate prin
uzucapiune.
Uzucapiunea este un mod de dobоndire a
dreptului de proprietate prin posedarea
оndelungată a unui bun mobil sau imobil în termenele şi în
condiţiile prevăzute de lege.Conform prevederilor Codului civil
uzucapiunea poate fi de 2 feluri:imobiliară şi
mobiliară.Condiţiile necesare dobîndirii dreptului de proprietate
prin uzucapiune:
*Doar posesiunea de bună-credinţă poate duce la
dobînddirea dreptului de proprietate.
*Posesiunea trebuie exercitată într-o perioadă de 5 ani
în cazul bunurilor mobile şi de 15 ani în cazul bunurilor
imobile.
*Posesiunea trebuie să fie utilă,cu alte cuvinte să fie
lipsită de o sumă de vicii, a căror existenţă o împiedică să
producă consecinţe juridice normale.
*Posesiunea trebuie să fie continuă.Continuitatea constă
în succesiunea regulată a actelor de posesiune la intervale
scurte, care nu comportă lacunele sau abandonul lucrului.
*Posesiunea trebuie să fie paşnică.Codul civil cere o
posesiune netulburată, stipulînd că ea este tulburată atîta timp
cît este dobîndită sau conservată prin acte de violenţă, fizică
sau morală, care nu sunt provocate de o altă persoană.
*Posesiunea trebuie să fie publică.Este publică atunci
cînd se exercită în văzul tuturor şi este cunoscută de toţi cei
care voiesc să o vadă ori să o ştie.
*Posesiunea nu trebuie să fie precară.Posesiunea este
precară cînd nu se exercită cu titlu de proprietar.
11 Stingerea dreptului de superficie.
Dreptul de superficie se stinge:
-dacă a expirat termenul stabilit în actul de constituire;dacă
actul de constituire nu prevede un termen limită de exercitare a
dreptului de superficie, acest drept se consideră constituit pt 99
ani.
-prin consolidare, adică într-o singură persoană se
întrunesc dreptul de proprietate asupra terenului şi dreptul de
proprietate asupra construcţiei.
-dacă superficiarul nu a edificat construcţia în termenul stabilit
prin actul de constituire a dreptului de superficie.
-dacă superficiarul îşi încalcă obligaţia de a conserva
construcţia
Dreptul de superficie se stinge la data radierii din
registrul bunurilor imobile.Dacă dreptul de superficie s-a
stins, construcţia trece de drept proprietarului de
teren.Indiferent de temeiul stingerii dreptului de superficie,
proprietarul este ţinut să despăgubească superficiarul pt
construcţie,recompensa se consideră corespunzătoare dacă
acoperă cel puţin 2/3 din valoarea de piaţă a construcţiei.
12.Conţinutul patrimoniului.
Patrimoniul unei persoane este format din drepturi
reale şi drepturi de creanţă(drepturi obligaţionale). Drepturile
reale sînt drepturi subiective ce conferă titularului anumite
prerogative recunoscute de lege asupra unui anumit
bun.Drepturile de creanţă reprezintă un drept patrimonial în al
cărui temei creditorul poate pretinde de la debitor, executarea
unei anumite prestaţii la cre acesta s-a obligat.Drepturile reale
au următoarele caractere juridice:
a.)Orice drept real presupune existenţa unui subiect
activ determinat şi a unui subiect pasiv nedeterminat, care nu-i
va crea obstacole subiectului activ în administrarea bunului
aflat în patrimoniul acestuia.
b.)Subiectul pasiv nedeterminat are obligaţia de a nu
face nimic ce ar stingheri (încurca)subiectul activ exercitarea
atribuţiilor sale faţă de bunul aflat în proprietatea sa.
c.)Drepturile reale sоnt garantate cu aşa drepturi ca
dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă.
Dreptul de urmărire este acel drept care conferă titularului
posibilitatea de a urmări bunul ce se află în proprietatea sa, de
la orice persoană care în temeiuri nelegale au obţinut bunul
respectiv. Dreptul de preferinţă reprezintă acel drept care oferă
titularului posibilitatea de a fi satisfăcut cu prioritate în
raporturile civile la care participă şi alte persoane/
Doctrina juridică civilă clasifică drepturile reale în
următoarele categorii.
1.)Dreptul de proprietate
2.)Dreptul de uzufruct
3.)Dreptul de uz şi abitaţie
4.)Dreptul de servitute
5.)Dreptul de superficie
Drepturile accesorii:
1.)Gajul
2.)Ipoteca.
13 Efectele juridice ale posesiunii ca stare de
fapt.
Dreptul de folosinţă ca atribut al dreptului de proprietate.
Folosinţa oferă proprietarului facultatea de a întrebuinţa bunul
său, culegînd sau percepînd înproprietate toate fructele pe care
acesta le produce.Dreptul de folosinţă include şi libertatea de a
nu folosi bunul.În cazurile expres prevăzute de lege
proprietarul bunului poate fi obligat să folosească bunul.În
concluzie se poate spune că principala deosebire dintre
folosinţa şi dispoziţia bunului ca atribute ale dreptului de
proprietate constă în faptul că folosinţa include întrebuinţarea
calităţilor utile ale bunului, iar dispoziţia-schimbarea regimului
juridic al bunului(vînzarea, donarea,etc.).
15 Tipurile de servitute.
Dreptului roman оi erau cunoscute servituţile
prediale şi servituţile personale.
Predială (reală)era servitutea constituită în favoarea terenului
dominant, care greva terenul aservi.Personală era servitutea
constituită în favoarea unei persoane.În cadrul servituţilor
prediale se deosebeau:
Rustică(rurală) era servitutea în cadrul căreia imobilul
dominant era un teren.Urbană este considerată servitutea în
cadrul căreia imobilul dominant era o clădire,şi se afla într-o
localitate urbană.
Оn dreptul romвnesc servituţile se clasifică:
Naturală este servitutea care îşi are originea sau izvorul în
situaţia reală a fondurilor, cum sunt de exemplu servitutea de
scurgere a apelor, servitutea de graniţuire şi de îngrădire a
proprietăţii,servitutea izvorului.
Legală este servitutea care îşi are originea în lege şi are ca
obiect utilitatea publică sau privată.
Servituţile stabilite prin fapta omului se constituie prin acte
juridice între persoane, sunt singurele care merită numele de
servitute.
Clasificarea servituţilor în Codul civil:
*Servitutea aparentă este vizibilă şi se cunoaşte după
semnele sale exterioare.
*Servitutea neaparentă nu este vizibilă şi nu are semne
exterioare.De existenţa ei se poate lua cunoştinţă numai din
titlul de constituire sau în timpul unor lucrări.
*Continuă este servitutea pt a cărei existenţă nu se cere fapta
omului.
*Necontinuă este servitutea pt a cărei existenţă se cere fapta
omului.
*Pozitivă este servitutea care оl оndreptăţeşte pe
proprietarul terenului dominant să facă în mod direct
anumite acte de folosinţă pe terenul aservit.
*Negativă este servitutea care impune proprietarului de teren
aservit anumite restricţii în exerciţiul dreptului său de
proprietate.
16 Dobоndirea şi pierderea posesiunii.Categorii de
posesiuni.
Posesiunea se consideră dobîndită numai dacă, în urma
actului achizitiv, dobоnditorul este pus оn situaţia de
a utiliza bunul la destinaţia sa economică, în cazul în
care bunul a intrat în sfera sa materială de
stăpînire.Aşadar sunt considerate acte materiale de
dobоndire a posesiunii:ocuparea, strămutarea,
păstrarea bunuilor mobiliare şi grăniţuirea, călcarea,
îngrădirea.
Posesiunea se stinge prin pierderea stăpînirii de fapt
asupra bunului.Оncetarea posesiunii prin renunţarea
definitivă şi expresă la ea de asemenea este o încetare a
stăpînirii de fapt a bunului.Pentru a pierde posesiunea,
posesorul trebuie să piardă posibilitatea de a face acte de
posesiune.Se poate concluziona că pierderea posesiunii se face:
1.)prin voinţa posesorului:
a.)prin transferarea voluntară a bunului, de către
posesor, în posesiunea unei alte persoane.
b.)prin abandonarea bunului ori renunţarea la el
definitiv şi expres de către posesor.
2.)contrar voinţei posesorului, de regulă în cazul
dispariţiei bunului.
17.Momentul dobоndirii dreptului de
proprietate.
Оn ceea ce priveşte momentul dobоndirii dreptului
de proprietate, sоnt cunoscute 2 sisteme care
stabilesc reguli ce guvernează momentul apariţiei
dreptului de proprietate.Tradiţiunea sau
transmiterea materială a lucrului, aplicată în dreptul
roman, era un mod foarte important de dobоndire a
proprietăţii, deoarece convenţia simplă nu avea puterea de
a da naştere decît obligaţiei de a transfera
proprietatea. Dreptul de proprietate ia naştere оn
momentul оncheierii contractului, indiferent de
transmiterea bunului.Pentru a se dobоndi
proprietatea unui lucru prin convenţiune, trebuie
ca el să fie bine determinat în individualitatea sa. Regula
generală care guvernează momentul dobîndirii dreptului de
proprietate la noi оn ţara,prevede că dreptul de
proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării
bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. După
cum lesne putem observa, această normă poartă un caracter
dispozitiv, lasоnd la latitudinea părţilor posibilitatea
de a alege un moment al apariţiei dreptului de
proprietate decоt cel al predării bunului.Astfel părţile
pot conveni ca dreptul de proprietate să fie dobîndit
chiar în momentul încheierii actului juridic sau la o dată
ulterioară care să nu coincidă cu momentul predării bunului.
Refferindu-se la bunurrile imobile, Codul civil a instituit regula
conform căreia dreptul de proprietate asupra buurilor
imobile se dobоndeşte оn momentul оnscrierii оn
regstrul bunurilor imobile. Dacă în cazul bunurilor
mobile regula referitoare la momentul dobîndirii dreptului de
proprietate poartă un caracter dispozitiv, în cazul celor imobile
are un caracter imperativ.
18 Registrul bunurilor imobile.
1.Оn registrul bunurilor imobile sunt descrise
imobilele şi sunt indicate drepturile reale care au ca
obiect aceste bunuri.
2.Drepturile de creanţă, faptele sau raporturile juridice
aferente imobilelor consemnate în registru pot fi
înscrise în cazurile prevăzute de lege.
3.Orice persoană poate lua cunoştinţă de registrrul
bununrilor imobile.
4.Modul de elaborare şi întocmire a registrului
bunurilor imobile este stabilit de lege.
că obiect al înregistrării în Registrul bunurilor imobile apar
bunurile imobile şi drepturile reale asupra acestora. Noţiunea
bunului imobil este indicată în articolul 288 al Codului civil.
După cum este stabilit prin prevederile articolului 496 în ce
priveşte drepturile asupra bunurilor imobile, este necesar de
reţinunt, că obiect al înregistrării în registrul bunurilor
imobile apar doar drepturile reale. Drepturile de creanţă
reprezintă obiect al înregistrării doar în cazurile expres
prevăzute le lege. În acest sens este necesar de menţionat, că
până la punerea în aplicare a Codului civil, obiect al
înregistrării în registrul bunurilor imobile conform Legii
cadastrului bunurilor imobile erau toate drepturile
patrimoniale.
Scopul ducerii registrului bunurilor imobile este
asigurarea opozabilităţii drepturilor, iar în cazurile
prevăzute de lege registrtul îndeplineşte şi scopuri
constitutive de drepturi
19.Atributele dreptului de proprietate.
Proprietarul are dreptul de posesiune, de folosinţă
şi de dispoziţie asupra bunurilor lui.
Posesiunea,folosinţa si dispoziţia pot aparţine nu numai
proprietarului, dar şi altor persoane.Dar doar
proprietarul este acea persoană care poate exercita
concomitent acele 3 atribute ale dreptului de proprietate.
*Atributul de posesiune- constă în prerogativa
titularului de drept de a stăpîni bunul aflat în proprietatea sa ,
comportоndu-se faţă de toţi ceilalţi titulari de drept ca
titularul dreptului de proprietate faţă de acest bun.
*Folosinţa- ese prerogativa оn al cărei temei
proprietarul poate оntrebuinţa bunul оn interesul
său personal, percepоnd toate fructele obţinute оn
urma folosirii acestui bun.
*Atributul de dispoziţie- constă în posibilitatea de
stabilire a statutului juridic al bunurilor aflate în circuitul civil.
20 Constituirea şi stingerea servituţiilor.
Servitutea se poate constitui prin 3 modalităţi:prin
acte juridice, prin destinaţia stabilită de proprietar şi
prin uzucapiune.
*Constituirea servituţii prin acte
juridice.Servitutea se poate constitui prin acte
juridice bilaterale(contracte)şi acte juridice
unilaterale(testament,declaraţie unipersonală).
*Constituirea servituţii prin destinaţia stabilită de
proprietar.Constituirea dreptului de servitute prin
destinaţia stabilită de proprietar are loc în cazul оn care
proprietarul intenţionează să divizeze propriul teren şi să
înstrăineze o parte printr-un act unipersonal în formă autentică
ori să stabilească un drept de serrvitute оn favoarea uneia
dintre părţi, cu оnregistrările respective în registrul
bunurilor imobile.Оn esenţă servitutea constituită
prin destinaţia stabilită de proprietar este o srvitute constituită
prin act juridic.
*Dobоndirea servituţii prin uzucapiune.Pot fi
dobоndite prin uzucapiune servituţile:
-continue şi aparente:sоnt servituţi continue şi
aparente apeductele,gazoductele amplasate la
suprafaţa solului, precum şi cele de scurgere a apelor,
deoarece au emne exterioare, iar, pentru
exercitarea lor, nu este nevoie de fapta actuală a
omului.
-neaparente şi pozitive:sînt neaparente şi pozitive
apeductele sau gazoductele оngropate оn pămînt, a
căror trecere peste terenul agricol nu are semne exterioare.
Dreptul de servitute se stinge оn caz
de:
-consolidare a terenurilor, consolidarea are loc
atunci cоnd terenul dominant şi cel aservit ajung a
fi ale aceluaişi proprietar, prin orice act juridic.
-renunţare a proprietarului de teren
dominant;aceasta poate să renunţe de la dreptul său
de servitute printr-o declaraţie în formă autentică şi
cerere de radiere a dreptului din registrul
bunurilor imobile.
-expirarea termenului pentru care a fost
constituită;servitutea există atîta timp cît există bunurile
imobile,trecînd, ca drept, de la un proprietar de teren dominant
la altul, iar ca sarcină, de la un proprietar de teren aservit la
altul;dacă însă, prin actul de constituire s-a convenit ,dreptul de
servitute se stnge la expirarea unui anumit termen sau la
survenirea unei condiţii rezolutorii.
-răscumpărare:răscumpărarea dreptului se face prin act juridic
în formă autentică, iar dreptul se stinge la data radierii lui din
registru.
-imposibilitatea de exerciţiu
-neuz pentru o perioadă de 10 ani
-dispariţie a oricărei utilităţi a lor:servitutea se stinge
dacă proprietarul terenului dominant nu mai are nici o
necesitate şi nici un interes în folosinţa acestuia.
-exproprierea terenului aservit dacă servitutea este
contrară utilităţii publice căreia îi va fi afectat bunul
expropriat.
21.Noţiunea şi elementele posesiei ca stare de fapt.
Posesiunea este in primul rоnd o stare de fapt
care acordă posesorului posibilitatea de a beneficia de
efectele juridice conferite de această stare de fapt, iar în al
doilea rînd este starea de lucruri văzută de persoanele terţe la
posesor.Deco posesiunea este o stare de fapt care
constă în exercitarea voită a stăpоnirii materiale a unui
lucru şi care, în condiţiile legii, produce anumite
efecte juridice.Teoria lui Charles este denumită ca
teoria subiectivă şi constă: într-un institut în conformitate cu
care posesor este considerată persoana care deţine
posesiunea asupra lucrului posedat şi care se co,portă
faţă de acest lucru, ca un bun proprietar.Reeşind
din teoria subiectivă se disting 2 elemente:
1.)Elementul material
2.)Elementul intenţional
Conform teoriei li Rudolf, posesiunea cuprinde
doar un singur element, cel material şi constă în
stăpînirea exercitată de către posesorul bunului material.
*Elementul material al posesiunii reprezintă puterea
reală pe care persoana o are asupra bunului.Este prezent
elementul material în cazul în care persoana exercită stăpînire
fizică asupra bunului, putere care permite оnlăturarea
personelor terţe, оn acel moment, de la o asemenea
stăpînire.Putem menţiona că elementul material al
posesiunii implică de regulă un contact direct cu bunul
posedat şi constă în stăpînirea materială a acestui bun ,
concretizată în diverse acte de ffolosinţă exercitate de
către posesor.
22. Dobоndirea fructelor a unui bun frugifer
aflat оn posesia unui terţ de bună-credinţă şi
rea-credinţă.
Оn perioada de posesiune legitimă, fructul bunului se
considerp proprietatea lui.La baza dobîndirii dreptului de
proprietate asupra fructelor de către posesorul de bună-
credinţă stă un principiu major de etică: buna-credinţă
este şi trebuie să fie protejată prin ea însăşi.Posesorul de
bună-credinţă dobîndeşte dreptul de proprietate asupra
fructelor оn momentul perceperii lor.
23.Expropierea-mod de incetare a dr de prop
pu expropriat.
.Prin expropriere se intelege transferul de bunuri
si de dr patrim in prop publica private,transferul
catre stat de bunuri prop public ace apartin unei
unitati adm-terit sau cedarea catre stat a dr
patrim in scopul efectuarii de lucarari pu cauza de
utilitate publica de interes national in cond
prevazute de lege.In cazul exproprierii de locuinta
sau teren,proprietarului I se va propune in prop o
alta locuinta/teren.Daca accepta conditiile din
propunerea de expropriere,expropriatul este in
drept sa-si dea consimtaminutl pu o compensare
imediata si ekitabila.In caz de neacceptare a
conditiilor,acesta este in drept sa faca intimpinare
impotriva propunerii de expropriere.Daca
expropriatorul si expropriatul nu ajung la un
compromise asupra conditiilor de exprop,nici dupa
ce au luat cunostinta de decizia
comisiei,exproprierea nu poate fi facuta decit prin
hot jud cu dreapta si prealabila despagubire.Pu
expropriat ,exproprierea este un mod de stingere
a dr de prop .Expropriatul poate retine obiectul
exproprierii pina la data primirii despagubirii care I
se cuvine.Expropriatul poate inkiria bunul
expropriat atunci cind acesta este dat in folosinta
temporara.
24.Notiunea si caracterele juridice ale dr de
superficie.
Dr de superficie-dr real ,imobiliar de a folosi
terenul altuia in vederea edificarii si exploatarii
unei constructii ,deasupra si sub acest teren,sau a
exploatarii unei constructii
existente.Caracterele:1:dr real-ia nastere prin
instaurarea dominatiei persoanei asupra unui
lucru.2:imobiliar-poate fi instituit doar asupra
terenurilor care sunt immobile prin natura
lor.3:alienabil si ereditar-poate fi transmis prin
acte juridice intre vii,cit sip u cauza de
moarte.4:temporar,de lunga durata-se constituie
pu o perioada stabilita de parti fara a se numi un
termen legal minim/maxim(99 ani in cazul in care
nu este stability vreun termen de parti).
25.Mijloacele juridice de aparare a dr de
prop.
Se evidentiaza 4 grupe de mijloace cu ajutorul
carora se poate apara dr de prop.1:mijl reale de
aparare a dr de prop ca drept absolute civil,care
urmaresc restabilirea dr de posesiune,folosinta si
dispozitie.Din aceasta categorie de mijloace fac
parte 2 actiuni reale(actiunea in revendicare sic ea
negatorie).2:mijloacele obligationale-aici pot fi
incluse actiunea privind repararea prejudiciului
cauzat proprietarului.3:mijl. De aparare a dr de
prop care nu pot fi raportate nici la mijl reale,nici
la cele obligationale,dar care sunt prevazute de
unele institutii ale dr civil.4:mijl de aparare care au
dr scop protejarea dr de prop in cazurile prevazute
de legislatei(legea exproprierii pu cauza de
utilitate publica).In f-ie de caracterul
incalcarilor,mijl civile de aparare a dr de prop
sunt:mijl specifice(actiuni care se fundamenteaza
direct pe dr de prop,de ex.actiunea in
revendicare) si mijl nespecifice(actiuni civile care
se fundamenteaza pe dr de creanta,de ex.actiuni
care provin din neexecutarea contractelor.)
26.Stingerea dr de uzufruct.
Uzufruct-dr unei personae de a folosi pu o
perioada determinata sau determinabila bunul
unei personae si de a culege fructele bunului insa
cu obl de a-I conserva substanta.Uzufructul se
stinge in cazuri prevazute expres de
lege:1:moartea uzufructuarului pers fizica sau
likidarea uzufructuarului pesr juridical-fiind un dr
inalienabil,poate exista atita timp cit exista pers in
a carei favoare a fost constituit.Daca uzufructuarul
pers fizica a decedat,uzufructul se considera
stins/daca uzufructuarul pers juridical a fosr radiat
din registrul de stat ca rezultat al likidarii sau a
fost dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune
,uzufructul se considera stins.2:expirarea
termenului-termenul poate fi unul determinat sau
determinabil.uzufructul constituit in favoarea unei
pers jur se stinge la 30 ani,kiar daca actul de
constituire prevede un termen mai
mare.3:anularea actului prin care nudul proprietar
a dobindit dr de proprietate-in cazul in care
dobindeste titlu de prop asupra uzufructului(prin
hot jud).4:renuntarea uzufructuarului la dr sau-
legiuitorul a stability expres dr uzufructuarului de
a renunta la dr sau,care poate fi exercitat kiar si
in cazul in care nudul proprietar se
opune.5:distrugerea bunului-uzufructul se stinge
in caxzul in care bunul a fost distrus in intregime
intr-un caz fortuit.daca bunul este distrus in
parte ,uzufructul ramine asupra partii
ramase.6:intrunirea in aceeasi persoana a calitatii
de proprietar si uzufructuar-daca se reunesc
aceste calitai ,dr de uzufruct se stinge,aceasta
purtind denumirea de consolidare si se poate
realize doar in persoana uzufructuarului ,deoarece
el poate dobindi nuda prop atit prin acte vii/cauza
de moarte.7:prin vointa partilor-daca uzufructuarul
si nudul proprietar convin in aceasta privinta.8:la
cererea nudului proprietar-uzufructul poate fi stins
atunci kind uzufructuarul abuzeaza de folosinta
bunului,ii adduce stricaciuni.
27.Exercitarea si incetarea dr de gaj.
Gajul este dr real in al carui temei creditorul poate
pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta
fata de ceilalti creditori.Creditorul gajist poate
exercita urm dr:sa vinda el insusi bunurile
gajate;sa le vinda sub controlul instantei de
judecata ;sa le ia in posesiune spre a le
administra.Debitorul gajist are dr sa foloseasca
obiectul gajului conform destinatiei sis a
dobindeasca fructele acestuia;are dr sa greveze
bunul gajat cu dr reale sau sa-l dea in arenda ori
in folosinta;este in dr sa instraineze bunurile
gajate daca dispune de o autorizatie.Fiind un
contract accesoriu,gajul inceteaza ca consecinta a
incetarii obl principale.Daca obl garantata prin gaj
se stinge in baza temeiurilor generale de stingere
a obl,inceteaza si gajul.Daca obl principala
inceteaza prin executare
,compensatie,confuzie,rezolutiune,inceteaza si
gajul.Gajul inceteaza :1:expirarea termenului pu
care a fost constituit 2:pieirea bunurilor
gajate.3:punerea bunurilor in afara circuitului
civil.4:exproprierea bunului.In urma stingerii
gajului ,informatia cu privire la gaj urmeaza a fi
radiata din registrul gajului.
28.Notiunea si caracterele juridice ale
patrimoniului.
Patrimoniul –totalitatea dr si obl patrimoniale
private ca o suma de valori active si passive strins
legate intre ele,apartinind unor pers fizice si
juridice determinate.Caracterele :1:este un
ansamblu de dr si obl ,adica o universalitate de
bunuri-se mentine pe tot timpul vietii titularului
sau,cit si dupa moartea acestuia pina trece la
succesori.2:orice persoana are un patrimoniu-pot
fi titulari de dr pers fizice/juridice,lukrurile nu pot
avea dr shi obl.3:unicitatea patrimoniului-orice
pesr are un singur patrimoniu.4:inalienabilitatea
patrim-nu poate fi instrainat,fiindlegat indisolubil
de persoana,acesta putind instraina doar
elemente componente ale part..
29.Proprietatea comuna pe cote-
parti,notiunea si tipurile.
Dr de prop comuna pe cote-parti este dr de prop
care apartine la 2 sau mai multe personae
exprimat in cote ideale asupra unui bun
nefractionat in materialitatea sa.Prop comuna pe
cote-parti este de 2 feluri:1:obisnuita si
temporara(are ca obiect bunuri care prin natura si
destinatia lor pot fi folosite de mai multi
proprietary,fiind accesorii pe linga alte bunuri
considerate principale.este limitata in
timp,inceteaza atunci cind toti coproprietarii sau
unul din ei doresc asta in conformitate cu
legislatia)2:fortata si perpetua(atita timp cit exista
nu poate inceta prin divizarea bunurilor ce fac
obiectul ei,cazuri de coproprietate fortata si
perpetua fiind:a)coproprietatea asupra partilor
commune din cladirile cu 2 sau mai multe
apartamente avind prop diferiti;b)coprop loturilor
commune necesare sau utile pu folosirea a 2
imobile;c)coprop despartiturilor dintre 2 imobile ca
zid,sant.)Prop comuna pe cote-parti fortata si
perpetua asupra partilor din cladire care fiind
destinaste folosintei spatiilor ,nu pot fi folosite
decit in comun.Zidul,santul si alte despartituri ce
separa 2 proprietati sunt prezumate a se afla in
prop comuna fortata si perpetua.
30.Dr si obl prop terenului aservit in cazul
constituirii servitutii.
Servitutea este sarcina care greveaza un imobil pu
uzul sau utilitatea imobilului uni alt proprietar
.Prop terenului aservit are dr:1:de a I se repara
daunele suportate.2:de a primi recompense.3:de a
abandona parti din terenul sau pe care se exercita
servitutea.4:de a rascumpara servitutea-pina la
expirarea termenului de servitude poate sa puna
capat existentei ei prin rascumparare,platind
titularului de drept o suma pu care acesta sa
renuntela dr sau.5:de a indica o alta parte din
teren pu exercitarea servitutii-numai in kazul in
kare o astfel de transferare nu prejudiciaza prop
terenului dominant.Obligatiile prop terenului
aservit:1:sa permita effect actelor materilae
necesare exercitarii dr de servitude.2:sa se abtina
da la orice act care limiteaza exercitarea
servitutii.3:sa suporte o parte din keltuieli in cazul
in kare beneficiaza de lukrarile edificate de
titularul dr de servitute.
31.Accesiunea imobiliara.
Accesiunea-incorporarea unui bun in altul.Vorbind
de accesiunea imobiliara :naturala si
artificiala.Accesiunea naturala se refera la
accesiunea paminturilor depuse sau create de
ape.Accesiunea paminturilor depuse sau create de
ape se refera la aluviuni,avulsiuni,insule si albii
parasite. Accesiunea imobiliară se referă la aluviuni,
insule şi albiile părăsite.Fenomenul opus aluviunii este
avulsiunea, care reprezintă fenomenul de rupere a unui teritoriu
de pămînt din proprietatea unei persoane şi alipirea ei, la
pămîntul aflat în proprietatea altei persoane, cu condiţia că se
ştie exact proprietatea de la care s-a rupt şi proprietatea la care
s-a alipit pămîntul. Doctrina juridică clasifică accesiunea
imobiliară în 2 categorii:
a.)Artificială
b.)Naturală
La accesiunea imobiliară artificială se atribuie
următoarele situaţii:
1.)Se face o construcţie pe un teren aflat în proprietatea
unei persoane din materiale străine
2.)Construcţia este făcută pe 2 terenuri care aparţin unor
proprietari diferiţi.
32 Gajul ca drept real. Noţiunea, categoriile şi
obiectele gajului.
Gajul este un drept real оn al cărui temei creditorul
gajist poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă
faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor
depuse în gaj, în cazul în care debitorul gajist nu execută
obligaţia, garantată prin gaj.Legiuitorul nostru clasifică gajul
în:
a.)gaj оnregistrat
b.)gaj amanet
Doctrina de specialitate clasifică gajul:
a.)gaj legal
b.)gaj convenţional
Obiectul gajului poate fi orice bun corporal sau
incorporal, mobil sau imobil, consumptibil sau
neconsumptibil, determinat generic sau
individual,faţă de care se constituie un contract de gaj.Obiect
al gajului poate fi şi o universalitate de bunuri(adică mai multe
bunuri omogene sau neomogene considerate ca un tot
întreg).Universalitatea de bunuri trebuie descrisă prin
caracterisitici de gen , astfel încît să permită în orice moment
determinarea apartenenţei unui bun particular laa această
universalitate de bunuri.Obiect al gajului pot fi şi mărfurile care
se află în procesul de prelucrare sau care se află în circuitul
civil.
33. Dobоndirea dreptului de proprietate prin
producere, succesiune şi prin act juridic.
Dobandirea dreptului de proprietate prin
producere.
Acest_ mod de_dobandire este originar,
fiindca dreptul de proprietate apare asupra
unui lucru anterior inexistent .
Dobandirea dreptului de proprietate
asupra bunului gasit. Am putea defini
bunul gasit ca bun mobil pe care
proprietarul 1-a pierdut, iar о alta
persoana 1-a gasit.
Dobandirea dreptului de proprietate
asupra comorii. Comoara este orice bun
mobil ascuns sau ingropat, chiar involuntar,
al carui proprietar nu poate fi identificat sau
a pierdut, in conditiile legii, dreptul de
proprietate. Prin urmare, obiecte ale comorii
pot fi nu doar banii si obiectele de valoare,
ci orice bun mobil, daca proprietarul bunului
nu poate fi identificat. Se poate evidentia
urmatoarele caractere ale comorii: a) obiect
al comorii poate fi orice bun mobil; b) acest
bun mobil trebuie sa fie ascuns sau
ingropat. De cele mai clese ori comoara fund
ingropata m pamant, ceea ce nu inseamna
ca nu poate sa fie ascunsa intr-un bun
mobil; c) proprietarul bunului ascuns sau
ingropat sa nu poata fi identificat.
Actul juridic ca mod de dobandire a
dreptului de proprietate este expres
prevazut in Codul civil. Actul juridic civil este
cel mai raspandit si cel mai important mod
de dobandire a dreptului de proprietate.
Numai actele juridice translative de
 proprietate, ca vanzarea-cumpararea,
schimbul, donatia , contractul de instrainare
a bunului cu conditia intretinerii pe viata si
succesiunea testamentara , se includ in
acest mod de dobandire a dreptului de
proprietate. Succesiunea legala ca mod de
dobandire a dreptului de proprietate. dreptul
de proprietate se poate dobandi in conditiile
legii si prin succesiune. Consideram ca, о
data ce legiuitorul indica actul juridic ca mod
de dobandire a dreptului de proprietate , iar
succesiunea testamentara este un act
juridic, ar fi corect sa nu vorbim in genere
despre succesiune, ci in modul special,
despre succesiunea legala. Mostenirea
legala consta in trecerea patrimoniului
defunctului catre persoanele expres
enumerate in lege,inconditiileacesteia.
34.Notiunea si clasificasrea mod de
dobindire a dr de prop.
Dr de prop asupra unui bun nou,realizat de
persoana pu sine se dobindeste de catre aceasta
daca legea sau contractul nu prevedealtfel.Dr de
prop se poate dobindi prin ocupatiune,act
juridic,succesiune,uzucapiune in conditiile legii
precum si prin hot jud.Modurile de dobindire a dr
de prop:1:modul originar si modul derivat ,in f-ie
de situatia juridica a bunului in momentul
dobindirii(Mod originar ii este caracteristic faptul k
dobinditorul este primul proprietar al bunului
.Exista mai multe opinii referitoare la mod de dob
originare a dr de pro psi anume ca acestea pot
fi:producerea bunurilor:prelucrarea
bunurilor;comoara sau ocupatiunea.Modul derivat
de dobindire a dr de prop are ca obiect
transmiterea acestui dr de la o persoana la
alta.2:mod de dobindire universala(mod prin care
dobinditorul primeste intreaga universalitate
juridica,ex mostenirea);mod de dobindire cu titlu
universal(dobinditorului se transmite doar o
portiune din patrimoniu);mod de dobindire cu titlu
particular(dobinditorului se transmite un bun
determinat sau o masa de bunuri
determinate);3:mod de dobindire cu titlu oneros si
mod de dobindire cu titlu gratuit,in f-ie de
caracterul transmiterii(Modul de dobindire cu titlu
oneros-in skimbul dr real ,dobinditorul se obliga la
plata unui ekivalent,de ex vinzarea-
cumpararea:Modul de dobindire cu titlu gratuit-
dobinditorul dr real nu se obliga la nici o prestatie
fata de transmitator,ex.donatia).4:mod de
dobindire intre vii (mod te transmitere a dr de
prop in timpul vietii contractantilor);mod de
dobindire pu cauza de moarte(mod de transmitere
a dr de prop numai in momentul mortii prop
actual.se refera doar la pers fizice.)
35. Apărarea posesiunii prin acţiuni posesorii
Posesiunea este o stare de fapt care consta in
exercitarea voita a stapinirii materilae a unui lukru
si care,in cond legii,produce efecte juridice.Fiind o
stare de fapt,posesiunea este protejata de
intervenmtia unor terti.
36 Tipurile de servitute.
Dreptului roman оi erau cunoscute servituţile
prediale şi servituţile personale.
Predială (reală)era servitutea constituită în favoarea terenului
dominant, care greva terenul aservi.Personală era servitutea
constituită în favoarea unei persoane.În cadrul servituţilor
prediale se deosebeau:
Rustică(rurală) era servitutea în cadrul căreia imobilul
dominant era un teren.Urbană este considerată servitutea în
cadrul căreia imobilul dominant era o clădire,şi se afla într-o
localitate urbană.
Оn dreptul romвnesc servituţile se clasifică:
Naturală este servitutea care îşi are originea sau izvorul în
situaţia reală a fondurilor, cum sunt de exemplu servitutea de
scurgere a apelor, servitutea de graniţuire şi de îngrădire a
proprietăţii,servitutea izvorului.
Legală este servitutea care îşi are originea în lege şi are ca
obiect utilitatea publică sau privată.
Servituţile stabilite prin fapta omului se constituie prin acte
juridice între persoane, sunt singurele care merită numele de
servitute.
Clasificarea servituţilor în Codul civil:
*Servitutea aparentă este vizibilă şi se cunoaşte după
semnele sale exterioare.
*Servitutea neaparentă nu este vizibilă şi nu are semne
exterioare.De existenţa ei se poate lua cunoştinţă numai din
titlul de constituire sau în timpul unor lucrări.
*Continuă este servitutea pt a cărei existenţă nu se cere fapta
omului.
*Necontinuă este servitutea pt a cărei existenţă se cere fapta
omului.
*Pozitivă este servitutea care îl îndreptăţeşte pe proprietarul
terenului dominant să facă în mod direct anumite acte de
folosinţă pe terenul aservit.
*Negativă este servitutea care impune proprietarului de teren
aservit anumite restricţii în exerciţiul dreptului său de
proprietate.
37 Dreptul de proprietate comună în devălmăşie.
Avand in vedere prevederile legislatiei in
vigoare, am putea defini dreptul de
proprietate comuna in devalmasie ca drept
ce apartine concomitent a doua sau mai
multe persoane asupra unui bun pe care il
detin in proprietate, acesta ramanand
nefractionat in materialitatea sa, nefiind
determinata nici cota-parte ideala din
dreptul de proprietate
Caracteristica principala a dreptului de proprietate
comuna in devalmasie о constituie faptul ca
titularii lui nu cunosc nici intinderea dreptului lor
de proprietate asupra bunului comun si nici
bunurile in materialitatea lor, ce apartin fiecaruia
in parte178
38.Caracterizati dr de uz si dreptul de
abitatie
1)Uz este dreptul real asupra bunului altuia,
оn virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi
culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi
ale familiei sale.
2)Titularul dreptului de abitaţie are dreptul să
locuiască în locuinţa unei alte persoane împreună cu
soţul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau
nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia.
3)Uzul şi abitaţia se constituie în temeiul unui act
juridic ori al legii, dispoziţiile privind registrul
 bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile
imobile.
4)Actul prin care este instituit uzul poate
limita sau extinde dreptul de uz. Uzuarul
nu poate pretinde la mai multe fructe
decоt la cele care se cuvin pentru nevoile
proprii şi ale familiei sale dacă actul nu prevede
altfel.
5)Dreptul de uz şi de abitaţie nu poate fi cedat, iar
bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi
închiriat sau arendat.
6)Uzuarul şi titularul dreptului de abitaţie suportă
cheltuielile de cultură sau de întreţinere proporţional
părţii de care se foloseşte.
39.Regimul juridic al bunurilor din domeniul
privat
Bunurile din dom privat sunt bunurile ce
apartin pers fizice,juridice,statului sau
unitatilor adm-terit asupra carora titularul
exercita atributele de prop in mod exclusiv
si perpetuu,prin putere si interes propriu in
cond stabilite de lege.Referitor la aceste
bunri ,la regimul lor juridic se poate spune k
se afla in circuitul civil,ca sunt
prescriptibile ,sesizabile.Caracterul alienabil
al bun din dom privat presupune ca ele se
alfa in circuitul civil si prin urmare pot face
obiectul oricarui act juridic.Buurile pot
circula liber,cu exceptia cazurilor cind
circulatia lor este limitata sau interzisa prin
lege.Caracterul lor prescriptibil presupune
ca titularii dr de prop privata pot sa-si apere
dr incalcat prin inaintarea unei actiuni in
justitie intr-o perioada strict stabilita de
lege(in decursul a 3 ani).Caracterul sesizabil
consta in faptul k ele pot face obiectul
urmarii din partea creditorilo.
40. Accesiunea ca mod de dobindire a
dreptului de proprietate. Tipurile accesiunii.
Accesiiunea se intelege incorporarea unui bun in
altul,, cu alte cuvinte unirea unui lucru cu altul. In
practica aparea situatii cind se uneau 2 sau mai
multe bunuri care apartineau unor proprietary
diferiti si care nu puteau fi separate fara a se
cauza prejudicii bunurilor. De aceea CCRM a
prevazut accesiunea ca calitate de mod de
dobindire a dr, de proprietate.
Accesiunea =>2 categorii. 1.Accesiunea
imobiliara 2.Accesiunea mobiliara
Accesiunea imobiliara 2 categorii : naturala si
artificiala
Accesiunea imobiliara Naturala aluviuni, insule si
alibi parasite , avulsiuni(fenomen opus aluviunii ,
fenomenul de rupere a unui teritoriu de pamint din
proprietatea unei pers. Si alipirea ei la pamintul
aflat unei alte personae, cu conditia ca sa shtie
exact proprietatea de la care s-a rupt si
proprietatea la care s-a alipit.)
Accesiunea imobiliara artificiala 1. se face o
constructie pe un teren aflat in proprietatea unei
pers. Din materiale straine. 2. Constructia e facuta
pe terenuri care apartin unor proprietary diferiti.
Proprietarul lucrului principal devine prin
accesiune proprietarul lucrului nou format prin
incorporarea la lucrul principal sl unui alt lucru mai
putin important.
Accesiunea mobiliara => 3 categorii:
1.Adjunctiunea- unirea 2 sau mai multe bunuri
ce apartin unor proprietary diferiti
2.Specificatiunea- situatia in care o persoana
face un obiect nou din materie straina.
3.Confuziunea- CCRM prevede ca in cazul in
care un bun s-a format din amestecul a mai
multor materii ce apartin la diferiti
proprietari si nici una din aceste materii nu
pot fi considerate ca materie principala
proprietarul care nu a stiut de confuziune
poate cere separarea materialelor daca e
posibil. In cazul in care aceasta separarea
este imposibila fara a se cauza pagube ,
bunul format apartine in proprietate comuna
proportional cu calitatea/cantitatea si
valoarea fiecarei materii.
41. Exercitarea uzufructului, drepturile si
obligatiile uzufructuarului.
Reesind din prevederile legale Uzufructuarul are
atit dreptul de posesiune cit si dreptul de folosinta
asupra bunului aflat la dispozitia sa si care
constituie obiect al uzufructului. CCRM
spune”Uzufructuarul are obligatia de a pastra
destinctia bunului si de a conserva substanta
acestui bun ” Reesind din prevederile legale
“uzufructuarul are dreptul de a culege fructele
obtinute in urma folodirii bunului respectiv”
FRUCT- orice venit, spor, product al unui lucru,
venit sau beneficiu dobindit in urma folosirii
dreptului ; precum si veniturile si beneficiile pe
care obiectul uzufructului le asigura prin
intermediul raporturilor juridice.
Art 402. Uzufructuarul are dreptul de dispune de
bunurile consuctibile
art 412 dreptul uzufructuarului de a face reparatii
capitale precum si
dreptul de compensare a cheltuielilor suportate in
urma reparatiilor capitale.
Dreptul de a renunta la usufruct.
Obligatiile :
1.Obligatia de primire a bunului si de intocmire a
inventarului- uzufructuarul este obligat sa
primeasca bunul in starea in care se afla la
momentul transmiterii .
2. Obligatia de a se folosi de bun ca un proprietar.
3.Obligatia de informare-sa informeze nudul
proprietar ca bunul sa defectat sau e distrus etc.
4. Obligatia de pastratre a destinatiei bunului.
5. Obligatia efectuarii reparatiilor; obligatia de
plata a primelor de asigurare in cazul bunului
asigurat; obligatia de a despagubi nudul proprietar
in cazul pierii sau deteriorarii bunului din culpa
uzufructuarului.
42. Temeiul aparitiei gajului. Registrul
gajului.
Gajul se constituie оn virtutea legii sau a
contractului.
(2) Gajul оnregistrat apare оn momentul
оnregistrării sale, conform normelor stabilite de prezentul
cod.
(3) Оn caz de amanet, gajul apare оn momentul
transmiterii obiectului gajului dacă în contractul de gaj
nu este prevăzut altfel. intelectuale.
Temei pentru constituirea gajului poate servi o (3) Particularitatile inscrierii gajului in
prevedere legală, o clauză contractuală sau dispoziţia unei registrele mentionate la alin.(2) se
hotărîri judecătoreşti reglementeaza de legislatia privind functionarea
Inregistrarea gajului registrelor respective.
(1) Gajul fara deposedare trebuie sa fie inscris, in
modul prevazut de lege, intr-un registru public. Efectele inregistrarii
(2) Gajul se inregistreaza in modul urmator: (1) Faptul ca informatia cu privire la gaj este
a) ipoteca se inregistreaza conform inscrisa in registrul gajului constituie o prezumtie
legislatiei privind cadastrul bunurilor imobile la legala a veridicitatii ei.
organul cadastral teritorial in a carui raza (2) Inregistrarea gajului nu confera validitate
teritoriala este amplasat bunul imobil ipotecat. unui gaj lovit de nulitate.
Contractul de gaj se prezinta pentru (3) Din momentul inregistrarii gajului nimeni
inregistrarea ipotecii in termen de 3 luni de la nu poate invoca necunoasterea informatiei
data incheierii lui. Nerespectarea termenului inscrise in registrul gajului.
atrage nulitatea contractului. Daca contractul de (4) In raport cu tertii de buna-credinta,
vinzare-cumparare si contractul de gaj sint debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate
incheiate concomitent, dreptul de proprietate si invoca incorectitudinea informatiei inscrise in
ipoteca trebuie sa fie inregistrate consecutiv; registrul gajului.
b) ipoteca de intreprinzator se inregistreaza,
in conformitate cu prezentul cod, la biroul
notarial in a carui raza teritoriala se afla
intreprinderea;
c) gajul titlurilor de valoare nominative se 43. Comparati prorietatea comuna pe cote-
inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de parti si proprietatea comuna in devalmasie
valoare nominative; Proprietatea pe cote parţi se caracterizeză prin faptul
d) gajul titlurilor de valoare ale statului se că un bun aparţine simultan şi concurent la doi sau mai mulţi
inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de proprietari fară a fi fracţionat în materialitatea sa. Dreptul de
valoare ale statului; prorpietate comună pe cote-parţi se caracterizeză în primul rind
e) gajul celorlalte bunuri mobile se inscrie in prin faptul ca nici unul din coproprietari nu este titularul
registrul gajului bunurilor mobile; exclusiv al unei fracţiuni materiale din bun. Înseamna ca bunul
f) gajul drepturilor de proprietate nu este fracţionat în materialitatea sa. În al doilea rind, fiecare
intelectuala se inscrie in registrul proprietatii coproprietar este titularul exclusiv al cotei-parţi ideale,
abstracte din dreptul de proprietate.
Proprietatea оn devălmăsie, ca formă a proprietăţii
comune, se distinge prin faptul că apartine nefracţionat tuturor
titularilor devalmasi are ca obiect bunuri comune nefracţionate
in materialitatea lor. Titularii nu au niici o cotă parte ideala,
matematica in dreptul de proprietate. Caracteristica generala a
d. de proprietate comuna in devalmasie o constitue faptul ca
titularii lui nu cunosc nici intinderea drepturilor lor de
proprietate asupra bunului comun şi nici bunurile imn
materialitatea lor ce apartin fiecaruiia in parte.
44. Obiectele dreptului de proprietate
Obiectele dreptului de proprietate fac parte din
categoriile obiectelor dreptului civil ; Obiectele dr
civil includ mai multe categorii de obiecte atit
patrimoniale kit sh nepatrimoniale. Obiect al dr de
proprietate pot fi numai obiectele patrimoniale
adica bunuri care au continut economic.
Drreeptul de proprietate exista numai asupra unor
bunuri corporale adic sa fie un lucru, iar acesta s
fie material. Obiect al dr de proprietate poate fi tot
ceea ce poate fi insushit ca marfa.
In ultimul timp au loc discutii asupra urm 3
categorii de obiecte : spatiul aerian, rezultatele
activitatii intelectuale, corpul omului, inclusive
organelle lui.
Spatiul aerian – in opinia doctrinarilor nu poate
face obiectul dr de proprietate fiindca nu poate fi
insusit de om. Asupra spatiului aerian nu pot fi
exercitate cele 3 atribute : posesiune, folosinta,
dispozitia.
45. Drepturile si obligatiile proprietarului
terenului dominant in urma constituirii
servitutiilor.
Proprietarul terenului dominant este in drept:
sa se foloseasca – de servitude exercitind asupra
terenului aservit acte materiale(sa treaca, sa
repare) si juridice.
Sa efectueze din cont propriu orice lucrare
necesara exercitarii dreptului sau (in cazul
servitutii de trecere poate sa asfalteze cararea sau
drumul)
Sa conserveze dreptul sau (acte de conservare se
intelege actul de preintimpinare a pierderii unui
drept subiectiv; dr de servitude se stinge daca
pers nu sa folosit de servitude 10 ani… )
Sa pretinda la o parte din cheltuieli daca lucrarile
effectuate profita si proprietarul de teren aservit
Sa intretina sis a decida soarta juridical a
constructiilor si plantatiilor pe care le-a amplasat
pe terenul aservit
Sa exercite dreptul de servitude accesorie –kind
exercitarea unei servitutii necesita o alta
servitude(servitutea de a lua apa de la
fintina(principala)impune trecerea pe cararea
Sa renunte la dreptul de servitude
Obligatiile:
sa-si exercite dreptul astfel incit sa creeze
cit mai putine deficultati proprietarului de
teren aservit
sa intretina constructiile si plantatiile de pe
terenul aservit
sa repare daunele aduse proprietarului de
teren aservit
sa plateasca o recompense peroprietarului
 de teren aservit
sa inlature toate constructiile si plantatiile
pe care le-a amplasat(daca proprietarul
terenului a decis astfel)
46. Regimul juridic al bunurilor.
Reesind din faptul ca patrimonial reprezinta o
totalitate de drepturi si obligatii cu continut cu
continut economic , ce atesta titularului dreptul
de a le utilize in interes personal se poate de
evidentiat urm. Functii ale patrimoniului:
1.gajarea creditorilor chirografari
Reesind din legislatia RM, creditorii chirografari
sunt creditori nagarantati care la momentul
intentarii procesului de insolvabilitate au o
creanta de la debitorul insolvabil si aceasta
creanta este satisfacuta din contul
patrimoniului insolvabil.
2.Subrogarea reala cu titlu universal
Reesind din DEX a subroga-a inlocui pe cineva
in executarea anumitor drepturi si obligatii de
catre o pers interesata din punct de vedere
juridic , subrogarea-o operatiune juridical in
temeiul caruia o pers i-a locul alteia pt a
executa anumite dr sh obligatii civile.
Subrogarea =>2 categorii
1.Reala(inlocuirea unui bun)
2.Personala(inlocuirea unei pers cu alta)
Subrogarea poate fi clasificata cu titlul:
-universal (inlocuit cu alt ceva)
-particular(se specifica bunul/pers care poate fi
inlocuita), reesind art 478CC subrogarea poate
fi cu titlu particular doar in cazurile express
prevazute de lege.
47. Posesiunea ca atribut al dreptului de
proprietate
CC actual mentioneaza ca posesiunea este in
primul rind o stare de fapt ce acorda
posibilitatea posesorului de a beneficia de
efectele juridice oferite de aceasta stare de
fapt si in al doilea rind este o stare de lucruri
vazute de catre pers terte la posesorul bunului
posedat. Reglementarile CC cu privire la
posesiune au ca scop permiterea posesorului
de a beneficia de protectia pe care legea o
acorda posesorului care intervine in relatii cu
pers terte in legatura cu bunul posedat de catre
posesor. CCRM nu prevede o definitie legala a
institutului posesiunii de aceea vom incerca sa
definim prin prisma de specialitate:
Exista 2 teorii cu privire la posesiune
1.Teoria lui Charles Savighy
2. Teoria lui Rudolf von Ibering
Teoria lui Charles – este denumita ca teorie
subiectiva si consta intr-unn institute in
conformitate cu care posesorul este
considerate pers care detine posesiunea asupra
lucrului posedat si care se comporta fata de
acest lucru ca un bun proprietar. Reesind din
teoria subiectiva se desprind 2 elemente
1 material
2 intentional
Teoria Lui Rudolf – posesiunea contine doar un
singur element cel material si consta in
stapinirea exercitata de catre posesorul bunului
 material
Posesiunea ca o stare de fapt consta in
exercitarea voita a stapinirii materiale a
unui lucru care provoc anumite efecte
juridice.
Posesiune ne fiind un drept dar find o stare de
fapt nu poate fi transmisa succesorilor prin acte
de succesiune .
Putem constata ca posesiune este o stare de fapt
generatoare de efecte juridice anume aceasta
caracteristica constituie elemental exterior al
posesiunii care poate fi cunoscuta de orice pers
prin constatarea vizibila a situatiei de fapt.
Putem sustine ca posesiunea urmeaza sa
intruneasca in mod oblogatoriu elemental
material care reprezinta puterea pe care o pers o
are asupra unui bun aflat in posesiunea acestuia ,
puterea care permite inlaturarea pers terte de la
raporturile juridice legate de acest bun.
Reesind din prevederile legale nu toate pers
care detin stapinirea bunului sunt considerate
posesorii bunului. Legea spune ca nu este posesor
acea pers care a fost investita cu imputernicire de
o pers .
48.Drepturile si obligatiile nudului proprietar
in cazul constituirii uzufructului
Drepturile nudului proprietar:
dreptul de a poseda bunul ce face obiectul
uzufructului
dreptul de dispozitie(principal atribut al dr de
proprietate care nu trece la usufructuar ,
pastrindu-se la nudul proprietar, si care trebuie sa
fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul
uzufructuarului)
dreptul la actiuni de aparare
dreptul de a cere stingerea uzufructului
dreptul asupra comorii
dreptul de reziliere a contractelor de
locatiune sau de arenda (daca 1. termenul
contractului de locatiune depaseste, 2.
spatiul commercial a fost dat in chirie pe un
termen mai mare de 5 ani ; 3. intriprindera
Agricola a fost data in arenda pe un termen
mai mare de 12 ani; 4. terenul agricol a fost
dat in arenda pe un termen mai mare de 6
ani,)
Obligatiile nudului proprietar:
obligatia de a se obtine de la orice act care
ar tulbura folosinta uzufructuarului h
obligatia de garantie impotriva evictiunii
obligatia de despagubire
obligatia de restituire a sumelor platite in
avans de uzufructuar sau cheltuielile de
reparatii mari
obligatia de a mentine contractile de
locatiune si arenda incheiate de uzufructuar
in cazul stingerii uzufructului.
49. Notiunea si clasificare servitutiilor.
Servitutea este sarcina care greveaza un
imobil (teren aservit) pt uzul sau utilitatea
imobilului unui alt proprietar(terenul dominat).
Din definitia legala servitutea- existenta a 2
terenuri care apartin la proprietary diferiti
(teren dominant, teren aservit) Din punct de
vedere al proprietarului terenului dominant
servitutea este un drept, din punct de vedere al
proprietarului aservit –servitutia este o sarcina
(o limitare a dreptului sau.)
Sun ccunoscute mai multe clasificari ale dr
de servitude :
In Roma Antica era cunoscut 2 categorii de
servitude:
1 personala- in favoarea unei personae
2 prediala- in favoarea unui teren dominant
astfel incit se greva un teren aservit
Prediala se clasifica ink in 2 categorii:
1 dr de servitute rustica(rurala)
2 dr de servitute urbana
Rustica/Rurala- imobilul dominant era un teren
care se afla intr-o localitate rurala si consta in
dreptul de a trece pe terenul vecinului cu orice
mijloc de transport sau dreptul de a construe
pe terenul vecinului un apeduct sau dr de a lua
apa de pe terenul vecinului.
Urbana- imobilul dominant era o cladire si
consta in dreptul vecinului de a utilize o parcela
a lotului vecinului in calitate de cararusa.
Doctr romaneas caclasifica in functie de
criteriul de constituire :
1.dr de servitute naturala
2.dr de servitute legala
3.dr de servitute stabilita prin fapta omului
Naturala- are originea intr-o situatie reala de
utilizare a fondurilor imobiliare (utilizarea a
paminturlor) (scurgerea apei)
Legala- are originea in lege si are ca obiect
utilitatea publica sau private a loturilor de
pamint
Stabilita prin fapta omului-se constituie prin
inchierea de acte juridice intre personae
Dupa criteriul manifestarii externe- 2
categorii:
Aparenta- vizibila si se cunoaste dupa semnele
sale exterioare care nu sunt stabilite in mod
special la vedere, dar pot fi o consecinta a
exercitarii dr de servitute.
Neaparenta- care nu este vizibila , care nu are
semen exterioare.
Dupa modul de executare: 2 categorii
Continua- pt existenta careea nu este necesara
fapta omului(apeduct, gazoduct)
Necontinua- pt existenta carea este necesara
fapta omului(trecere, apa de la fintina)
50. Exercitarea si incetarea dreptului de
proprietate comuna in devalmasie a
sotilor
(1) Bunurile dobоndite de soţi în timpul căsătoriei
sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă, în
conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este
stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri.
(2) Orice bun dobоndit de soţi în timpul căsătoriei
se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba
contrară.
(1) Bunurile care au aparţinut soţilor înainte de
încheierea căsătoriei, precum şi cele dobîndite de ei în timpul
căsătoriei în baza unui contract de donaţie, prin moştenire sau
în alt mod cu titlu gratuit, sînt proprietatea exclusivă a soţului
căruia i-a aparţinut sau care le-a dobîndit.
 (2) Bunurile de folosinţă individuală (îmbrăcăminte,
încălţăminte şi altele asemenea), cu excepţia bijuteriilor şi a
altor obiecte de lux, sînt bunuri personale ale soţului care le
foloseşte, chiar dacă sînt dobîndite în timpul căsătoriei din
contul mijloacelor comune ale soţilor.
(3) Bunurile fiecăruia dintre soţi pot fi declarate
proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în
timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiţii
care au sporit simţitor valoarea acestor bunuri.
(1) Оn cazul оmpărţirii bunurilor proprietate comună
în devălmăşie a soţilor, părţile lor se consideră egale.
(2) Bunurilor proprietate comună în devălmăşie a
soţilor pot fi împărţite atît la divorţ, cît şi în timpul căsătoriei.
Împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează
regimul juridic al bunurilor care vor fi dobîndite în viitor.
51. Ocupatiunea –mod de dobindire a
dreptului de proprietate
Mod de dobindire a dr de proprietate –prevede
ca posesosrul unui bun mobil fara stapinm
devine proprietarul acestuia de la data intrarii
in posesiune, se considera fara stapin bunurile
mobile ale carui proprietar a renuntat express
la dr de proprietate sau se considera bunurile
abondonate sau bunurile care prin natural or nu
au proprietar.
52. Modalitatile dr de proprietate ,
notiune si categorii
Dreptul de proprietate se prezinta ca un drept
pur si simplu apartinind in exclusivitate unui
singur proprietar.Sint situatii cind acest drept
apartine concomitant mai multor personae , in
cazul proprietatii commune. Modalitai ale dr de
proprietate sunt:
1.proprietatea anulabila
2.proprietatea rezolubila
3.proprietatea comuna
Modolaitate a dreptului de proprietate-
situatia in care doua sau mai multe subiecte de
drept (pers fizice si pers juridice) au un drept
de proprietate asupra unui si aceluiasi bun
precum si situatia de incertitudine vremelnica
in care se afla dreptul de proprietate.
Proprietatea anulabila- dr de proprietate
dobindit in baza unui act juridic translativ de
proprietate care ulterior este lovit de nulitate
relative. Sunt lovite de nulitatea relative actele
juridice incheiate prin:
a.prin vicierea consentamintului
b.cu nerespectarea conditiilor referitor la
capacitatea de a incheia
c.cu absenta consentamintului ca urmare a
lipsei descernamintului
d.cu incalcarea limitelor imputernicirilor
e.prin leziune
f.in urma intelegerii dolosive intre
reprezentantul unei parti si celalta parte
g.cu incalcarea interdictiei de a dispune de un
anumit bun
Atit timp cit nu a expirat term de prescriptie de
declarare a nulitatii act juridic .Dr de
proprietate a dobinditorului este nesigur in
cazul in care faptele invocate in actiunile de
anulare sunt dovedite de inst de judecata dr de
proprietate v-a inceta.
Proprietatea rezolubila proprietatea afectate
de o conditie rezulutorie , adica dr de
proprietate este amenintat sa dispara daca se
va produce un element viitor si nesigur .
Proprietatea este rezulutorie nu numai in cazul
cind transferul dreptului de proprietate s-a
facut cu o conditie rezolutorie, ci si in cazul
cind transferul s-a facut cu o conditie
suspensiva.
Proprietatea comuna 2 categorii: comuna pe
cote-parti, comuna in devalmasie
53. Actiunea de revendicare ca mijloc de
aparare a dr de proprietate.
Actiunea de revendicare este o actiune reala
prin care proprietarul (sau o alta pers careia
proprietarul i-a transmis bunul in posesiune)
pierzind bunul sau din posesiune cere
restituirea acestuia de la poseserul
neproprietar.
Din definitie urm caractere juridice:
1.actiunea de revendicare o actiune reala.
Deoarece se intemeiaza anume ca dr de
proprietate ca dr real, reesind din aceasta
ea poate fi inaintata oricarei pers care
posedeaza bunul nelegal
2.actiunea de revendicare este o actiune
creditorie conform DEX actiunea creditorie-
o actiune care priveste insasi fondul
dreptului si care priveste sau apartine doar
titularului de drept contenstat.
3.actiunea de revendicare o actiune
prescreptibila prevede termen de prescriptie
Doctrina juridical prevede 2 categorii de pers
terte in posesia careia se afla bunul care
ulterior prin actiunea de revendicare va fi
reintors stapinului
-posesor de rea credinta
-posesor de buna credinta
Obiect al revendicarii pot fi bunuri numai
determinate individual, care sunt in natura la
momentul intentarii actiunii de revendicare.
54 Exercitarea dr de gaj. Incetarea
gajului.
Dispozitii generale cu privire la exercitarea
dreptului de gaj
(1) Creditorul gajist poate sa exercite dreptul
de gaj daca debitorul gajist nu a executat
conform contractului sau a executat in mod
necorespunzator obligatia garantata ori o parte a
acesteia, precum si in alte cazuri prevazute de
lege si contract.
(2) In conditiile prezentei sectiuni, creditorul
gajist poate exercita urmatoarele drepturi: sa
vinda el insusi bunurile gajate, sa le vinda sub
controlul instantei de judecata si sa le ia in
posesiune spre a le administra.
(3) Creditorul gajist isi exercita dreptul de gaj
indiferent de faptul cine detine bunul gajat.
(4) Procedura exercitarii dreptului de gaj,
precum si specificul exercitarii dreptului de gaj
in privinta unor categorii de bunuri, in masura in
care nu sint prevazute de prezenta sectiune, se
reglementeaza prin lege.
(5) Satisfacerea creantelor creditorilor din
valoarea bunurilor gajate ale debitorului in
privinta caruia a fost intentat procesul de
insolvabilitate se efectueaza in modul stabilit
prin legislatia cu privire la insolvabilitate.
Masurile prealabile exercitarii dreptului de gaj
(1) Creditorul gajist care intentioneaza sa-si
exercite dreptul de gaj trebuie sa notifice acest
lucru debitorului creantei garantate si, dupa caz,
debitorului gajist si tertului detinator al bunului
gajat.
(2) Dupa notificare, creditorul gajist depune la
registrul in care a fost inregistrat gajul un
preaviz, la care anexeaza dovada notificarii
debitorului gajist.
(3) Preavizul trebuie sa indice marimea
creantei garantate, temeiul inceperii urmaririi,
dreptul pe care creditorul gajist intentioneaza sa-l
exercite, sa contina descrierea bunului gajat si
somatia ca debitorul gajist sa transmita, in
termenul acordat de creditorul gajist, bunul
gajat. Preavizul se semneaza de creditorul gajist.
(4) Termenul acordat de creditorul gajist
pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de
10 zile pentru un bun mobil, de 20 de zile pentru
un bun imobil si de 10 zile pentru un bun luat
in posesiune spre a fi administrat, incepind cu
data inregistrarii preavizului.
Dreptul de gaj inceteaza in cazul:
a) stingerii obligatiei garantate prin gaj;
b) expirarii termenului pentru care a fost
constituit gajul;
c) pieirii bunurilor gajate;
d) comercializarii silite a bunurilor gajate;
e) altor situatii prevazute de legislatie
55. Contractul de gaj
(1) Gajul este un drept real оn al cărui temei
creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea
creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv
statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care
debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin
gaj.
(2) Gajul se află în legătură cu obligaţia garantată prin
gaj, reprezintă un raport de drept accesoriu faţă de obligaţia
principală şi este condiţionat în timp de durata acesteia dacă
legea sau contractul de gaj nu prevede altfel.
Tipurile de gaj:
(1) Gajul este de două tipuri: gajul înregistrat (gajul
fără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare).
(2) Оn cazul gajului оnregistrat, obiectul gajului
rămîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terţ care
acţionează în numele debitorului gajist. În cazul amanetării,
obiectul gajului se transmite în posesiune creditorului gajist sau
unui terţ care acţionează în numele creditorului gajist. Conform
contractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist, obiectul
gajului, sigilat de către creditorul gajist, poate fi lăsat la
debitorul gajist.
(3) După natura raporturilor de drept, în categoria de gaj
înregistrat intră:
a) ipoteca – gajul bunurilor imobile. Ipoteca
trebuie оnscrisă în Registrul bunurilor imobile;

56. Dreptul de uzufruct, noţiune, caractere juridice
şi obiectul uzufructului.
Noţiunea de uzufruct
1)Uzufructul este dreptul unei persoane
(uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă
determinată sau determinabilă bunul unei alte
persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele
bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea
de a-i conserva substanţa. Uzufructuarul are dreptul
de a poseda bunul, nu şi de a-l înstrăina.
2)Uzufructul poate fi limitat prin excluderea
anumitor folosinţe.
3)Uzufructul se poate constitui, conjugat sau
succesiv, оn favoarea unei sau mai
multor persoane existente la data
deschiderii uzufructului.
Constituirea uzufructului
1)Uzufructul se poate constitui, prin lege sau
act juridic, dispoziţiile privind registrul
bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile
imobile. Оn cazurile prevăzute de lege,
uzufructul poate fi constituit prin hotărîre
judecătorească.
2)La constituirea uzufructului se aplică aceleaşi
reguli ca şi la înstrăinarea bunurilor care fac
obiectul uzufructului.
3)Obiect al uzufructului poate fi orice bun
neconsumptibil care se află în circuit civil,
mobil sau imobil, corporal sau incorporal, inclusiv
un patrimoniu sau o parte din el.
4)Uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor
bunului dat în uzufruct, precum şi asupra a tot ce se
uneşte sau se încorporează în acesta.
57. Dobоndirea dreptului de proprietate
asupra comorii şi bunului găsit.
58. Dreptul de vecinătate.
Obligaţia de respect reciproc
Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor
bunuri imobile оnvecinate, pe lвngă respectarea
drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege, trebuie să se
respecte reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun
imobil de unde se pot produce influenţe reciproce.
Influenţa vecină admisibilă
(1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun
imobil nu poate interzice influenţa pe care o exercită
asupra bunului său gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul,
zgomotul, căldura, vibraţia sau o altă influenţă similară
provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul în
folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul
acestuia.
(2) Dispoziţiile alin.(1) se aplică şi în cazul în care
influenţa este considerabilă, dar este produsă de folosirea
obişnuită a unui alt teren şi nu poate fi înlăturată prin măsuri
justificate economic. Dacă este obligat să suporte o asemenea
influenţă şi dacă aceasta depăşeşte folosirea recunoscută
obişnuită în localitatea respectivă şi limitele economice
admisibile, proprietarul poate cere proprietarului de teren care
cauzează influenţă o compensaţie corespunzătoare în formă
bănească.
Atentarea inadmisibilă
(1) Proprietarul poate cere interzicerea
ridicării sau exploatării unor construcţii sau instalaţii despre
care se poate afirma cu certitudine că prezenţa şi utilizarea lor
atentează în mod inadmisibil asupra terenului său.
(2) Dacă construcţia sau instalaţia a fost ridicată
respectîndu-se distanţa de la hotar stabilită de lege, demolarea
sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în
cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident.
59. Оncetarea proprietăţii comune pe cote-părţi.
(1) оncetarea proprietăţii comune pe cote-părţi prin
împărţire poate fi cerută oricînd dacă legea, contractul sau
hotărîrea judecătorească nu prevede altfel.
(2) Оmpărţirea poate fi cerută chiar şi atunci cînd unul
dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afară de cazul cînd
l-a uzucapat, în condiţiile legii.
(3) Оmpărţirea poate fi făcută prin înţelegere a părţilor
sau prin hotărîre judecătorească.
60. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de gaj.
61.Formele dreptului de proprietate comună.
(1) Proprietatea este comună în cazul în care
asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulţi
titulari.
(2) Proprietatea comună poate apărea în temeiul
legii sau în baza unui act juridic.
1) Proprietatea comună poate fi caracterizată prin
delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părţi)
sau prin nedelimitarea cotelor-părţi (proprietate în devălmăşie).
(2) Daca bunul este comun, proprietatea pe
cote-părţi se prezumă pînă la proba contrară.
(3) Coproprietarii devălmaşi pot atribui bunurilor
comune regimul proprietăţii comune pe cote-părţi.
62.Dreptul de dispoziţie - atribut al dreptuli de
proprietate.
Prin dreptul de dispoziţie se înţelege posibilitatea stabilirii
statutului juridic al bunurilor (vânzare, transmitere prin
moştenire, donare). Ca rezultat al exercitării dreptului de
dispoziţie, proprietarul intră în relaţii juridice cu persoane terţe.
Dreptul de dispoziţie este unul din cele mai importante atribute
ale proprietarului. Anume prin această împuternicire se
deosebeşte în mare măsură proprietarul de alţi posesori titulari
(de fapt în unele cazuri şi aceştia pot dispune de bunuri, dar cu
o singură condiţie - ca această împuternicire să fie transmisă de
către proprietarul bunului).
Deci, proprietarului оi aparţine dreptul de a poseda
bunurile, de a le folosi şi dispune de ele. Toate aceste
împuterniciri îi aparţin proprietarului, dar în anumite cazuri de
unele din ele pot să dispună şi neproprietarii
63.Exercitarea dreptului de superficie.
1)Superficie este dreptul real imobiliar de a
folosi terenul altuia in vederea edificării si
exploatării unei construcţii, deasupra si sub acest
teren, sau a exploatării unei construcţii existente.
Acest drept este alienabil, se transmite prin
succesiune si poate fi obiect al unui contract de
locaţiune.
Superficiarul poate dispune in mod liber de
dreptul sau. In cazul unei construcţii existente,
superficia se poate înstrăina ori ipoteca numai o data cu
aceasta. In caz de înstrăinare a construcţiei de către superficiar,
proprietarul terenului are dreptul de preemţiune.
64.Оncetarea dreptului de proprietate.
Temeiurile оncetării dreptului de proprietate
(1) Dreptul de proprietate оncetează, în
condiţiile legii, în urma consumării, pieirii fortuite sau
distrugerii bunului, înstrăinării lui în temeiul unui act juridic,
renunţării la dreptul de proprietate, precum şi în alte cazuri
prevăzute de lege.
(2) Nimeni nu poate fi forţat să cedeze proprietatea
sa, cu excepţia cazurilor cînd, conform legii, se efectuează:
a) urmărirea bunurilor în legătură cu obligaţiile
proprietarului;
b) оnstrăinarea bunurilor pe care, conform legii,
persoana nu le poate avea în proprietate;
c) răscumpărarea animalelor domestice în cazul
încălcării regulilor de comportare cu acestea;
d) privatizarea proprietăţii de stat;
e) exproprierea pentru cauză de utilitate
publică;
f) rechiziţia;
g) confiscarea;
h) alte acţiuni prevăzute de lege.
Renunţarea la dreptul de proprietate
(1) Proprietarul poate renunţa oricând la dreptul de
proprietate printr-o declaraţie în acest sens sau în alt mod care
atestă cu certitudine că a renunţat la bun fără intenţia de a
păstra dreptul de proprietate asupra lui.
(2) Obligaţiile proprietarului în legătură cu bunul la care a
renunţat încetează atunci când un terţ dobândeşte dreptul de
proprietate asupra bunului.
(3) Renunţarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor
imobile se face printr-o declaraţie autentificată notarial şi
înscrisă în registrul bunurilor imobile.
65.Proprietatea anulabilă, rezolubilă şi periodică.
Prin drept de proprietate anulabilă se inţelege dreptul
de proprietate dobindit în baza unui act juridic translativ de
proprietate, lovid ulterior de nulitate.in conformitate cu
legislaţia in vigoare, sunt lovite de nulitate relativăactele jur.
civile incheiate cu vicierea consimţămintului, cu nerespecterea
conditiilor referitoare la capacitate, prin leziune, in urma unei
intelegeri dolosive. În toate aceste cazuri se poate invoca
nulitatea relativă a actului jur. civil translativ de drept de
proprietate numai in limitele termenelor de prescriptie şi la
voinţa persoanei.
Este rezolubilă proprietate afectată de o condiţie rezulutorie,
adică dreptul de proprietae este ameninţat să dispară dacă se
produce un eveniment viitor si nesigur. Prin urmare bunul
transmis sub o conditie rezolutorie apartine concomitent la doi
proprietari, dobinditorului(proprietar sub conditie rezolutorie)si
transmiţătorului (proprietar sub conditie suspensiva)
dobinditorul este proprietarul actual si proviyoriu, deoarece
dreptul sau este amenintat de cu condiţie reyolutorie, iar
transmiţătorul are posibilitatea de a deveni proprietarul
aceluiasi lucru daca se realizeză conditia supensiva.
66.Ipoteca ca drept real acesoriu.
ipoteca - gajarea pamоntului, construcţiilor, altor
imobile legate nemijlocit de pamînt, împreună cu terenul
aferent necesar asigurării funcţionale a obiectului gajat sau cu
dreptul de folosinţă a acestui teren. Constituie ipotecă şi
grevarea chiriilor, prezente şi viitoare, pe care le produce un
imobil. Ipoteca trebuie înscrisă în registrul bunurilor imobile;