ACTIVITĂŢI CREATIVE DESFĂŞURATE

LA GRUPELE: MIJLOCIE, MARE,

PREGĂTITOARE
PANDELESCU MARIANA
GRADINITA NR. 56 CRAIOVA

Dezvoltarea creativităţii presupune stimularea la copii a curajului de a

emite ipoteze, capacitatea de a aprecia în ce măsură este plauzibilă o anumită
ipoteză, de a elabora o strategie de lucru şi nu de a aştepta de-a gata soluţiile
adulţilor.
Creativitatea devine educabilă de la vârsta preşcolară în condiţiile în care
educatoarea este preocupată pentru crearea unui climat corespunzător,
propunându-şi să utilizeze metode active, să realizeze corelaţii interdisciplinare,
să promoveze manifestarea liberă a copiilor în învăţare, dar în primul rând să
cunoască şi să stimuleze potenţialul creator al fiecărui copil, recurgând la
creativitatea în grup, cel mai eficient procedeu susţinut de specialişti.
Am efectuat activităţi creative la grupele mijlocie, mare şi pregătitoare în
cadrul activităţilor artistico-plastice şi activităţilor practice.
La grupa mijlocie, am prezentat în cadrul activităţilor alese o căsuţă din
placaj îmbrăcată în coli albe(aşa cum se poate observa în fotografie).Copiii au
recunoscut căsuţa şi au fost surprinşi de aspectul ei(lipsa geamurilor, a uşii) şi şi-
au exprimat dorinţa de a o decora.
Le-am pus la dispoziţie acuarele, pensule, suporturi pentru apa,au dorit
ştampile(din buret) de fluturi şi flori. Am pregătit grupurile de copii care doreau
să picteze. A fost o experienţă nouă pentru ei această activitate, au fost dornici să
picteze. Au folosit ca tehnici de pictură dactilo-pictura, cu pensula şi cu ştampile,
încercând să redea elemente din natură pe care le întâlniseră în plimbările
efectuate-firicele de iarbă, flori, fluturaşi care zburau pe flori, pe pereţii căsuţei şi
pe acoperiş. Le-am sugerat să găsească o denumire pentru casuţă.Copiii au dat
mai multe denumiri căsuţei:”Căsuţa din oală”,”Căsuţa iepuraşilor”,”Căsuţa
florilor”,”Căsuţa Toamnei”,”Căsuţa bunicuţei”.După enumerarea tuturor titlurilor
alese de copii, s-au hotărât la „Căsuţa Toamnei”.
Copiii au dorit expunerea căsuţei pe hol pentru ca părinţii să vadă ceea ce
au lucrat.

La grupa mare am efectuat, în cadrul activităţilor alese, cu un grup de

copii, colaje cu frunze culese de către aceştia din părculeţul liceului. Unul dintre
aceştia a venit la grădiniţă cu o imagine dintr-o revistă cu figuri realizate din
diverse materiale din natură, dorind să încerce să realizeze şi ei aşa ceva.
Le-am pus la dispoziţie diverse modele şi mărimi de frunze uscate
,cerculeţe albe şi negre decupate, lipici, coli, beţişoare. Fiecare copil şi-a pregătit
materialul(modelul) pe foaia de desen realizînd ceea ce au dorit, după care l-au
lipit. La sfârşit le-am cerut să dea o denumire tuturor lucrărilor realizate”Toamna
se joacă”.Lucrările au fost expuse în holul grădiniţei.

În activitatea integrată -activitate matematică, activitate practică-

desfăşurată la grupa pregătitoare folosind metoda activ-participativă „Turul
galeriei”, copiii au fost împărţiţi în 4 grupuri, fiecărui grup revenindu-i ca
aplicaţie o figură geometrică(cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi).Fiecare grup şi-a
trasat cu şabloane figura respectivă, decupând apoi siluete ale acesteia folosind
hârtie glasse divers colorată.
Au lucrat pe coli cartonate albe, fiecare grup stabilind ceea ce vor să
realizeze prin îmbinarea acestor figuri(„Brăduţul şi prietena lui laleaua”,”Floarea
prieteniei”, „Trenul veseliei”, „Căsuţa piticilor”.La sfârşit aceste lucrări au fost
expuse întâi în faţa colegilor, au fost comentate şi apoi expuse pe hol.

Pentru formarea şi dezvoltarea spiritului creativ la preşcolari este necesară

şi dezvoltarea încrederii în forţele proprii. Aceasta poate fi stimulată prin
atitudinea atentă a educatoarei faţă de dorinţele, sugestiile sau propunerile
copiilor, prin importanţa pe care o acordă iniţiativei lor pozitive şi acţiunilor
îndeplinite fără ajutor din afară.
A forma gândirea creatoare a unui copil nu înseamnă a-l face artist, ci
numai a-i da posibilitatea să-şi dezvolte originalitatea gândirii. Este foarte
important să nu descurajăm încercările copilului prin aprecieri critice asupra a
ceea ce a produs el .
Educatoarea sugerează copiilor iluzia deplinei libertăţi. E vorba de o
„libertate înţeleasă”, cum spunea marele gânditor J. J. Rousseau; „Nu e supunere
mai perfectă decât aceea care păstrează aparenţa libertăţii”, spunea el.Apoi
adaugă:”Copilul nu trebuie să facă decât ceea ce vrea el, dar nu trebuie să voiască
decât ceea ce voieşti tu să facă; nu trebuie să facă un pas fără ca tu să-l fi
prevăzut,nu trebuie să deschidă gura fără ca tu să şti ce va spune”.

BIBLIOGRAFIE:
„Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”2005
„Introducere în pedagogia preşcolară”Adina Glava, Cătălin Glava Ed.Didactica
„Metodica predării desenului şi modelajului în grădiniţa de copii”Ed.Bucureşti
1970
„Demersuri creative în predare şi învăţare” Cluj 2000.