TEORIA CONSTRUCȚIEI ȘI VITALITATEA NAVEI 2

HRENIUC BOSS

1. Cum se asigură din construcție calitatea nautică numită nescufundabilitate?

a. Prin compartimentarea etanșă a corpului navei și întreținerea adecvată a acestuia
(eliminare rugină șidepuneri acvatice)
b. Prin compartimentarea etanșă a corpului navei și bord liber suficient
c. Prin distribuția adecvată a greutăților mobile de la bord
d. Prin distribuția adecvată a greutăților fixe de la bord

2. Ce coeficient de finețe este caracterizat de imaginea alăturată?

a. Coeficientul prismatic vertical CVP

b. Coeficientul prismatic lateral CPL
c. Coeficientul bloc CB
d. Coeficientul prismatic longitudinal (cilindric) CP

3. Care este relația de definiție a coeficientului de finețe caracterizat de imaginea alăturată?

a. CVP = AM2 / (B • T)
 b. CP = AM / (B2 • T2)
c. CWP = AM2 / (B2 • T2)
d. CM = AM / (B • T)

4. Navele de tip RO – RO sunt nave ce transportă mijloace rulante auto, fie ca atare, fie în
combinație cu alte tipuri demarfă (pasageri, containere ş.a.). Precizați care dintre variantele
de tip mixt de mai jos nu este reală:
a. Nave tip RO-PAX
b. Nave tip RO-Cargo
c. Nave tip CON-Bulk
d. Nave tip CON-RO

5. La plutirile cu asietă pentru o navă înclinată în planul longitudinal ca în figură, care sunt
ecuațiile de echilibrupentru forțe:

a. D=ρ•V
b. D = γ • Dw
c. D=δ•V
d. D=γ•V

6. Greutatea navei goale Do (lightship) are următoarele componente:

a. Greutate marfă, combustibil și lubrifianți, rezerve apă, greutate echipaj cu provizii și
bagaje și greutateamenajări, instalații și echipamente;
b. Greutate navă pregătită de marș (corp metalic, instalații, echipamente și dotări), fără
echipaj cu bagaje,rezerve consumabile și fluide în tubulaturi;
c. Greutate navă pregătită de marș (corp metalic, instalații, echipamente și dotări), fără
echipaj cubagaje, cu consumabilele la 50% și fluide în tubulaturi
d. Greutate marfă, corp etanș, motor de propulsie, instalații aferente și rezerve;

7. Care dintre tipurile de nave comerciale de mai jos au obligatoriu construcția corpului cu
pereți dubli (double hull),din cauza riscului ridicat de poluare care caracterizează marfa
transportată
a. Navele de tip cargou multifuncțional
b. Navele de tip RO-RO
 c. Nave tip petroliere de țiței
d. Navele de tip bulk-carrier universal

8. În figura de mai jos este prezentată secțiunea maestră a unei nave construite în sistem de
osatură:

a. Combinat
b. Transversal
c. Longitudinal
d. Mixt

9. Care este poziția metacentrului transversal în raport cu poziția centrului de greutate al navei
încazul unui echilibru indiferent:
a. Deasupra centrului de greutate
b. Dedesubtul centrului de greutate
c. La aceeași cotă față de planul de bază dar ca puncte separate
d. La aceeași cotă față de planul de bază dar ca puncte coincidente

10. În imaginea alăturată, elementul 5 reprezintă:

a. Grandee
b. Umplutură vegetală
c. Rodanţă
 d. Plasă de sârmă
11. În figura de mai jos este prezentată secțiunea maestră a unei nave construite în sistem de
osatură

a. Transversal
b. Mixt
c. Longitudinal
d. Combinat

12. Conturul navei într-o secțiune în plan transversal indică forma corpului astfel:
a. Forma punții, forma fundului, linia bordajului și a chilei
b. Forma punții, forma bordajelor, forma fundului cu linia gurnei și a chilei
c. Forma punții, forma bordajelor, linia gurnei și a chilei
d. Forma punții, forma fundului, linia gurnei

13. În cazul unei nave aflate în echilibru instabil, care este poziția metacentrului în raport cu
centrulde carenă al navei:
a. La aceeași cotă dar nu pe aceeași verticală
b. Deasupra centrului de carenă
c. Dedesubtul centrului de carenă
d. Coincide cu centrul de carenă (aceeași cotă, aceeași verticală)

14. Rugozitatea suprafeței carenei reprezintă un factor care influențează mărimea:

a. Rezistenței de profil
b. Rezistenței de frecare
c. Nu influențează mărimea rezistenței la înaintare
d. Rezistenței de val

15. La trecerea navei printr-o zonă de navigație caracterizată de scăderea greutății specifice a
apei (de la mare lafluviu adică g1 < g ), vom avea:
a. Variația greutății specifice a apei nu are nici o legătură cu variația pescajului
b. Variația nulă a pescajului navei (dT = T1 – T =0)
c. Variația negativă a pescajului navei (dT = T1 – T <0)
d. Variația pozitivă a pescajului navei (dT = T1 – T >0)
16. Cum se asigură din construcție calitatea nautică numită manevrabilitate ?
a. Prin dotarea navei cu o instalație de guvernare performantă (cârme active,
propulsoare azimutale) șiadoptarea unui raport L / B de valoare redusă
b. Prin construcția corpului navei adoptând un raport L / B de valoare redusă (mai mic
ca 4,00)
c. Prin construcția corpului navei adoptând un raport L / B de valoare ridicată (mai
mare ca 4,00)
d. Prin dotarea navei cu o instalație de guvernare performantă (cârme active,
propulsoare azimutale)

17. Cum se asigură din construcție calitatea nautică denumită generic „calități de marș” ?
a. Prin dotarea navei cu o instalație de propulsie de putere corespunzătoare
b. Prin generarea unui volum imers rigid, izolat de exterior printr-un înveliș etanș
c. Prin distribuția adecvată a greutăților mobile și consumabile de la bord
d. Prin dotarea navei cu mijloace de navigație care să asigure navei marșul în condiții
de siguranță deplină

18. Ce reprezintă în imaginea alăturată zona notată cu II:

a. Zona stratului limită aderent la bordaj
b. Zona siajului navei
c. Zona stratului aderent la bordaj
d. Zona stratului limită desprins de bordaj

19. Dat fiind că coeficientul de finețe CWP al plutirii de plină încărcare CWL caracterizează
viteza și stabilitatea navei, o valoare a acestuia de CWP = 0,85 caracterizează:
a. Nave rapide și cu stabilitate de formă de mărime mică (precară)
b. Nave lente și cu stabilitate de formă de mărime suficientă
c. Nave rapide și cu stabilitate de formă de mărime suficientă
d. Nave lente și cu stabilitate de formă de mărime mare (excesivă)

20. În figura alăturată, aria hașurată definită de zona OAB reprezintă:

 a. Lucrul mecanic al momentului de redresare
b. Derivata momentului de redresare
c. Lucrul mecanic al momentului exterior
d. Integrala unghiului de înclinare

21. Reprezentarea grafică a funcțiilor D,Ñ, IX, IY, IYF, xF, xC r, R, Si pentru diferite viteze ale
navei constituie:
a. Nu exista o astfel de reprezentare grafica
b. Diagrama de carene drepta
c. Diagrama stabilitatii statice
d. Diagrama stabilitatii dinamice

22. În limbajul specific din practică, banda navei se referă la:

a. Diferența dintre pescajul tribord și babord
b. Variația unghiului de înclinare în plan transversal (măsurat prin diferență de pescaje)
c. Variația unghiului de înclinare în plan transversal (măsurat cu inclinometrul).
d. Poziția axei Ox în raport cu planul de bază;

23. Conform ipotezei lui W. Froude, componentele rezistenței la înaintare sunt:

a. RT = RP + RR
b. RT = RF + RP
c. RT = RF + RR
d. RT = RV + RW

24. În cazul unei nave aflate în echilibru instabil, care este poziția metacentrului în raport cu
centrulde carenă al navei:
a. Deasupra centrului de carenă
b. Dedesubtul centrului de caren
c. Coincide cu centrul de carenă (aceeași cotă, aceeași verticală)
d. La aceeași cotă dar nu pe aceeași verticală

25. În diagrama de carene drepte din figura de mai jos, variația cu pescajul a mărimii notată XFi
reprezintă
 a. Variația cu pescajul a abscisei centrului de carenă.
b. Variația cu pescajul a abscisei ariilor imerse ale cuplelor;
c. Variația cu pescajul a abscisei suprafeței udate a carenei;
d. Variația cu pescajul a abscisei centrului de greutate al plutirii;

26. În situația normală de exploatare a navei, pozițiile relative ale metacentrului transversal m și
alecentrului de greutate G sunt astfel:
a. Metacentrul transversal m coincide cu G (aceeași cotă, aceeași verticală)
b. Metacentrul transversal m deasupra lui G
c. Metacentrul transversal m la aceeași cotă cu G dar pe altă verticală
d. Metacentrul transversal m dedesubtul lui G

27. În diagrama de carene drepte din figura de mai jos, variația cu pescajul a mărimii notată ZCi
reprezintă:

a. Variația cu pescajul a cotei centrului de greutate al plutirii;

b. Variația cu pescajul a cotei centrului suprafeței udate a carenei;
c. Variația cu pescajul a cotei centrului ariilor imerse ale cuplelor;
d. Variația cu pescajul a cotei centrului de carenă.

28. Care parametru de mai jos al unei elice este important din punct de vedere al vitezei
capabile aacesteia?
a. Raportul de pas al elicei
b. Raportul de disc al elicei
c. Numărul de pale
d. Diametrul elicei
29. Din diverse motive (inundare, încărcare eronată) nava este canarisită nepreferențial într-
unul dinborduri (nava „fuge”). Care din următoarele măsuri poate fi luată pentru a corecta
aceastăsituație:
a. Deplasarea de greutăți pe verticală de jos în sus
b. Deplasarea de greutăți pe verticală de sus în jos
c. Deplasarea de greutăți pe orizontală în bordul opus celui canarisit
d. Ambarcarea de greutăți în bordul opus celui canarisit

30. În diagrama de carene drepte, variația cu pescajul a mărimilor xF şi xC se reprezintă la

aceeași scară pentru a sepune în evidență o serie de proprietăți. Care din următoarele
afirmații este cea adevărată ?
a. Curbele xF şi xC sunt tangente în origine.
b. La limita pentru z = 0 (plutirea corespunzătoare planului de bază) cele două curbe
pleacă din același punct;
c. Curbele xF şi xC nu se întâlnesc niciodată;
d. La limita pentru z = 0 (plutirea corespunzătoare planului de bază) cele două curbe
pleacă din puncte diferite

31. Elementul structural 1 din figură reprezintă:

a. Etravă din oțel forjat sau laminat.

b. Etravă masivă turnată din oțel;
c. Etravă din table fasonate și sudate;
d. Etravă masivă turnată din fontă;

32. Expresia generală a înălțimii metacentrice longitudinale este:

a. H = R + zC – xG
b. H = R + zC + xG
c. H = R – zC – xG
d. H = R – zC + xG

33. Raportul B/H (lățime / înălțime de construcție) caracterizează în mod direct:

a. Manevrabilitatea și stabilitatea de drum a navei
b. Capacitatea de trecere a ecluzelor
c. Stabilitatea transversală a navei
d. Robustețea transversală a corpului navei
34. Cum se asigură în exploatare calitatea nautică numită stabilitate ?
a. Prin încărcarea navei urmărind cazurile generale de încărcare din Manualul de
încărcare de la bord șiverificând continuu parametrii implicați astfel încât criteriile
necesare să fie satisfăcute
b. Prin distribuirea longitudinală judicioasă a mărfii ambarcate în magaziile navei
c. Prin încărcarea navei urmărind ca de fiecare dată cota finală a centrului de greutate
al navei să fieminimală (balastare DF, lestare etc.)
d. Prin încărcarea navei urmărind cazurile generale de încărcare din Manualul de
încărcare de la bord

35. Pentru ca o navă să nu fie în stare de echilibru static, trebuie să fie îndeplinite următoarele
condiții specifice:
a. Cele două forțe (împingerea și deplasamentul) să fie egale ca mărime și să aibă
același suport.
b. Cele două forțe (împingerea şi deplasamentul) să fie diferite ca mărime și să fie
perpendiculare șiconcurente;
c. Cele două forțe (greutatea totală și forța de flotabilitate) să creeze un cuplu de
mărime oarecare;
d. Cele două forțe (împingerea și deplasamentul) să fie egale ca mărime și să fie
perpendiculare șiconcurente;

36. Imaginea alăturată explicitează următorul fenomen:

a. Interferența favorabilă a valului de etravă cu cel generat de bulb
b. Interferența favorabilă a valului generat de bulb cu valurile de hulă
c. Interferența favorabilă a valului de etravă cu valurile de hulă
d. Interferența neglijabilă a valului de etravă cu cel generat de bulb

37. În inventarul de avarie (materiale de vitalitate) se regăsesc dopuri din lemn de:
a. Mesteacăn
b. Frasin
c. Stejar
d. Brad
38. Proprietatea navei, anterior deviată de la drum de o cauză exterioară, de a reveni la drumul
inițial atunci cândcauza perturbatoare își încetează acțiunea se numește:
a. Stabilitatea navei
b. Stabilitatea la tangaj a navei
c. Stabilitatea de drum a navei
d. Stabilitatea la ruliu a navei

39. Dacă se astupă o gaură de apă cu un dop de lemn de brad vopsit cu minium de plumb,
bătut îngaură cu un ciocan și apoi călăfătuit, înseamnă că gaura de apă se află:
a. Sub linia de plutire pe apă calmă, la o adâncime mai mare de 4m
b. La nivelul liniei de plutire pe apă calmă
c. Deasupra liniei de plutire pe apă calmă
d. Sub linia de plutire pe apă calmă, la o adâncime mai mică de 4 m

40. În diagrama de carene drepte din figura de mai jos, variația cu pescajul a mărimii notată Si
reprezintă:

a. Variația cu pescajul a ariei suprafeței udate a carenei;

b. Variația cu pescajul a ariei de derivă.
c. Variația cu pescajul a ariilor plutirilor;
d. Variația cu pescajul a ariilor imerse ale cuplelor;

41. Cum se asigură din construcție calitatea nautică numită stabilitate ?

a. Prin construcția corpului navei adoptând un raport B / T de valoare medie (între 2,00
și 3,00) precum și prinrealizarea unei distribuții a componentelor deplasamentului
care să conducă la un centru de greutate coborât
b. Prin construcția corpului navei adoptând un raport B / T de valoare redusă (mai mic
ca 3,00) precum și prinrealizarea unei distribuții a componentelor deplasamentului
care să conducă la un centru de greutate mai ridicat
c. Prin construcția corpului navei adoptând un raport B / T de valoare redusă (mai mic
ca 3,00)
d. Prin realizarea unei distribuții a componentelor deplasamentului care să conducă la
un centru de greutate coborât

42. Ce mărimi hidrostatice se calculează pe baza datelor din figura de mai jos ?
 a. Momentul de inerție central al plutirii față de o axă paralelă cu Ox care trece prin F ;
b. Momentul de inerție central al plutirii față de o axă paralelă cu Oy care trece prin F ;
c. Momentul de inerție central al plutirii față de axa Oy;
d. Momentul de inerție central al plutirii față de axa Ox;

43. Momentul de redresare transversal poate fi descompus și sub forma:

a. Mrθ =Mf – Mg
b. Mrθ =Mf2 – Mg2
c. Mrθ =Mf + Mg
d. Mrθ =Mg – Mf

44. În imaginea de mai jos, elementul 16 reprezintă:

a. Tanc combustibil dublu fund compartiment mașini

b. Tanc balast dublu fund magazii
c. Tanc de balast - asietă
d. Deep – tanc

45. În diagrama de carene drepte din figura de mai jos, variația cu pescajul a mărimii notată XCi
reprezintă:

a. Variația cu pescajul a abscisei suprafeței udate a carenei;

b. Variația cu pescajul a abscisei ariilor imerse ale cuplelor;
 c. Variația cu pescajul a abscisei centrului de carenă.
d. Variația cu pescajul a abscisei centrului de greutate al plutirii;

46. Figura alăturată indică următorul tip de diagramă de stabilitate statică:

a. Tangenta în origine la diagramă intersectează diagrama

b. Tangenta în origine se suprapune cu diagrama
c. Tangenta în origine la diagramă nu intersectează diagrama
d. Tangenta în origine la diagramă se află sub aceasta (diagrama cu stabilitate inițială
negativă)

47. Ce mărimi hidrostatice se calculează pe baza datelor din figura de mai jos ?:

a. Momentul de inerție al plutirii în raport cu axa Ox;

b. Aria și abscisa centrului de greutate al plutirii;
c. Momentul circular în raport cu axa Ox
d. Aria plutirii;

48. În calculul analitic de carene drepte, elementele ce definesc suprafața cuplei teoretice sunt
următoarele:
a. Aria imersă a cuplei AM precum și coordonatele centrului de greutate al suprafeței
AM
b. Aria imersă a cuplei AM până la nivelul punții principale;
c. Aria imersă a cuplei AM și coordonatele centrului de greutate al carenei
d. Aria imersă a cuplei AM până la nivelul pescajului de calcul;

49. Imaginea alăturată indică un propulsor de tip:

 a. Azimutal (Schottel)
b. Azimutal (Voith-Schneider)
c. Cu reacție (cu jet)
d. Magneto-hidro-dinamic (MHD)

50. În cazul stabilității inițiale, sinusul, cosinusul și tangenta unghiului de înclinare se pot
aproxima astfel:
a. Sinusul și cosinusul cu valoarea ≈1 iar tangenta cu valoarea unghiului în radiani
b. Sinusul, cosinusul și tangenta cu valoarea unghiului măsurat în radiani
c. Sinusul și cosinusul cu valoarea unghiului în radiani iar tangenta cu valoarea ≈1
d. Sinusul și tangenta cu valoarea unghiului în radiani iar cosinusul cu valoarea ≈1

51. Ce distribuție au vitezele pe grosimea stratului limită în cazul unei curgeri laminare?
a. Oarecare, în funcție de viteza fluidului
b. Sinusoidală
c. Parabolică
d. Liniară

52. Raportul B/T (lățime / pescaj) caracterizează în mod direct:

a. Robustețea transversală a navei
b. Stabilitatea transversală a navei
c. Manevrabilitatea și stabilitatea de drum a navei
d. Capacitatea de trecere a ecluzelor

53. O gaură de apă de cca. 0,01 m2 poate fi provocată de:

a. Ruginirea accentuată a suprafeței bordajului
b. Abraziunea datorată curgerii apei pe bordaj la viteză mare
c. Prezența în exces a depunerilor de vegetație și faună acvatică
d. Stratul de pitură în exces
 a. Cercul curbei înfășurătoare a valorilor bordului liber minim
b. Cercul plutirii minime admisibile
c. Cercul (discul) lui Plimsoll
d. Cercul lui Mohr

54. În calculul analitic de carene drepte, elementele caracterizante ale unei plutiri oarecare sunt
următoarele:
a. Aria Si a plutirii, coordonatele centrului de greutate al plutirii și volumul carenei;
b. Aria Si a plutirii, coordonatele centrului de carenă precum și momentele de inerție ale
suprafeței plutirii înraport cu axele principale și centrale;
c. Aria Si a plutirii, coordonatele centrului de greutate al plutirii precum și momentele de
inerție alesuprafeței plutirii în raport cu axele principale și centrale;
d. Aria Si a plutirii, coordonatele centrului de greutate al navei precum și momentele de
inerție ale suprafețeiplutirii în raport cu axele principale și centrale.

55. În imaginea alăturată (astuparea unei găuri de apă medii / mari), elementul notat cu 2
reprezintă:

a. Paiet Makaroff
b. Gaură de apă
c. Plasture cu margini moi
d. Cheson de ciment rapid
56. În cazul plutirilor cu asietă, pentru o navă înclinată pe o plutire oarecare (înclinată atât
transversal cât și longitudinal) cele două condiții de echilibru pot fi exprimate matematic cu
ajutorul ecuațiilor:

Din relațiile de mai sus rezultă că, pentru definirea poziției de echilibru a navei pentru o
înclinare dată, trebuie săcunoaștem următorii parametri:
a. Deadweightul, volumul carenei și coordonatele centrului de greutate al plutirii
b. Greutatea navei goale, volumul carenei și coord. centrului de greutate al navei
c. Deplasamentul, volumul carenei și coordonatele centrului de carenă al navei
d. Deplasamentul, volumul carenei și coordonatele centrelor de carenă și de greutate
ale navei

57. Proprietatea navei de a pluti stabil la suprafața apei în situație de avarie se numește
a. Nescufundabilitatea navei
b. Vitalitatea navei
c. Flotabilitatea navei
d. Stabilitatea navei

58. Deadweight-ul navei DW este compus din următoarele grupe de greutăți:

a. Greutate marfă, consumabile (rezerve combustibil și lubrifianți, rezerve apă +
provizii) precum și greutateechipaj cu bagaje.
b. Greutate marfă, combustibil și lubrifianți, rezerve apă, greutate echipaj cu provizii și
bagaje și greutateamenajări, instalații și echipamente;
c. Greutate marfă, corp etanș, motor de propulsie, instalații aferente și rezerve apă;
d. Greutate marfă, combustibil și lubrifianți, rezerve apă și greutate amenajări, instalații
şi echipamente

59. Ca procent din rezistența la înaintare totală, rezistenta de frecare în cazul navelor rapide
reprezintă:
a. 40÷45 %
b. 50÷60 %
c. 30÷35 %
d. 65÷70 %

60. Cum se asigură în exploatare calitatea nautică numită flotabilitate ?

a. Prin încărcarea navei urmărind cazurile generale de încărcare din Manualul de
încărcare de la bord
b. Prin încărcarea navei urmărind ca marca de bord liber să nu fie depășită
c. Prin întreținerea adecvată a calităților de etanșeitate ale învelișului exterior
d. Prin încărcarea navei urmărind ca marca de bord liber să nu fie depășită și prin
întreținerea adecvată a calităților de etanșeitate ale învelișului exterior
61. Elementul structural 3 din figură reprezintă:

a. Perete etanș longitudinal

b. Perete transversal etanș
c. Diafragmă de ruliu
d. Varangă cu inimă

62. Luând în considerare unghiul de înclinare transversală la care puntea principală intră în
apă, neputem aștepta ca brațul stabilității transversale Gk :
a. Înclinarea transversală nu influențează direct brațul stabilității transversale Gk
b. Să descrească, dacă nava se înclină și mai mult
c. Să crească, dacă nava se înclină și mai mult
d. Să rămână constant, dacă nava se înclină și mai mult

63. Cum sunt denumite navele specializate ale industriei petrochimice care transportă gaze de
rafinărie în starelichidă și la temperatura mediului ambiant, în condiții de lichefiere prin
presurizare
a. Nave PCC
b. Nave LPG
c. Nave LNG
d. Nave LEG

64. Raportul H/T (înălțime de construcție / pescaj) caracterizează în mod direct

a. Stabilitatea transversală a navei
b. Nu caracterizează direct nici o caracteristică a navei
c. Stabilitatea longitudinală a navei
d. Manevrabilitatea și stabilitatea de drum a navei

65. Dintre cele 7 calități nautice existente, există două perechi care au componentele
antagoniste. Identificați unadintre perechile respective dintre variantele de mai jos
a. Flotabilitatea și nescufundabilitatea
b. „Calitatea de a efectua oscilații line” și stabilitatea
c. Stabilitatea și stabilitatea de drum
 d. "Calitatea de a efectua oscilații line” și stabilitatea de drum

66. Elementul structural 2 din figură reprezintă:

a. Etravă din table fasonate și sudate

b. Etravă masivă turnată din fontă
c. Etravă din oțel forjat sau laminat
d. Etravă masivă turnată din oțel

67. Găurile de apă mari sunt acele găuri de apă cu arii de până la:
a. 0,15 mp
b. 0,50 mp
c. Peste 2,00 mp
d. 2,00 mp

68. La înclinările izocarene de mărime mare, deplasarea punctelor esențiale (metacentrul și

centrulde carenă) este reprezentată de următoarea construcție grafică: volumului carenei:
a. Diagrama polară a stabilității statice
b. Diagrama de stabilitate dinamică
c. Diagrama polară a stabilității dinamice
d. Diagrama de stabilitate statică

69. Calitatea nautică numită stabilitate de drum se definește astfel:

a. Presupune revenirea la drumul inițial atunci când nava a fost deviată de o cauză,
după încetarea acțiunii acesteia
b. Presupune schimbarea drumului navei într-un mod impus și controlabil
c. Reprezintă deplasarea navei cu o anumită viteză și într-un sens ambele impuse și
controlabile
d. Presupune redresarea la poziția inițială atunci când nava a fost deviată de o cauză,
după încetarea acțiunii acesteia

70. A doua condiție de echilibru static al navei impune ca:

a. Forțele ce acționează asupra navei (împingerea și deplasamentul) să aibă același
sens de acționare;
b. Forțele ce acționează asupra navei (împingerea și deplasamentul) să aibă același
suport;
c. Forțele ce acționează asupra navei (împingerea și deplasamentul) să fie paralele cu
raza metacentrică.
 d. Forțele ce acționează asupra navei (împingerea și deplasamentul) să fie concurente
într-un punct;

71. Ce mărimi hidrostatice se calculează pe baza datelor din figura de mai jos ?

a. Abscisa centrului de carenă;

b. Volumul carenei prin integrare pe înălțime după aza Oz;
c. Volumul carenei prin integrare pe lungime după aza Ox;
d. Cota centrului de carenă.

72. Figura alăturată ilustrează următorul tip constructiv de etravă:

a. Etravă oblică simplă;

b. Etravă dreaptă verticală simplă;
c. Etravă oblică compusă (tip spărgător de gheață).
d. Etravă dreaptă verticală compusă;

73. La astuparea găurilor de apă mijlocii se folosește în special panoul cu margini moi. Ce
reprezintă elementul 3 din imaginea alăturată:

a. Dulap sau grindă din lemn de pin

b. Plasă de sârmă
c. Material (umplutură) vegetală
d. Pânză de velă îmbibată în seu
74. Reprezentarea grafică a funcțiilor D,Ñ, IX, IY, IYF, xF, xC r, R, Si pentru diferite pescaje ale
navei constituie:
a. Diagrama stabilității dinamice
b. Diagrama de carene drepte
c. Diagrama stabilității statice
d. Diagrama de carene înclinate

75. La bordul navelor maritime sunt considerate instalații de vitalitate:

a. Instalația de santină și instalația de stins incendiu cu apă
b. Instalația de răcire și instalația de încălzire cu apă caldă
c. Instalația de stins incendiu cu spumă și instalația de balast
d. Instalația de balast și instalația de încălzire tancuri combustibil

76. Deoarece în exploatare deplasamentul navei este o mărime variabilă, în practică se

foloseşte următoarea relaţie pentru a-l exprima
a. D = D0 + DW
b. D = DM + DW
c. D = D0 + Dg
d. D = DC + DM

ρ ∙V 2
77. Mărimea notată cu CF din relația rezistenței de frecare:R F=C F ∙ ∙ Seste așa numitul
2
coeficient adimensional de frecare, mărimea valorii acestuia depinzând de:
a. Viteza navei prin intermediul criteriului de similitudine Froude
b. Viteza navei prin intermediul criteriului de similitudine Reynolds
c. Natura fluidului, prin intermediul regimului de curgere existent
d. Mărimea suprafeței udate a carenei

78. La astuparea găurilor de apă mijlocii se folosește în special panoul cu margini moi. Ce
reprezintă elementul 1 din imaginea alăturată:

a. Dulap sau grindă din lemn de pin

b. Pânză de velă îmbibată în seu
c. Material (umplutură) vegetală
d. Plasă de sârmă

79. Ce mărimi hidrostatice se calculează pe baza datelor din figura de mai jos ?:
 a. Volumul carenei prin integrare pe înălțime după aza Oz;
b. Abscisa centrului de carenă;
c. Volumul carenei prin integrare pe lungime după aza Ox;
d. Ordonata centrului de carenă.

80. Una dintre metodele de reducere a componentei rezistenței de val încă din faza de
proiectarepoate fi:
a. Introducerea bulbului prova
b. Mărirea pescajului în zona centrală
c. Micșorarea lățimii navei
d. Mărirea lungimii navei

81. Actualmente există nave care transportă mijloace rulante auto, fie ca atare, fie în
combinație cu alte tipuri demarfă (pasageri, containere ş.a.). Precizați care dintre variantele
de mai jos este destinată transportului nemijlocit de mijloace rulante auto
a. Nave tip RO-RO
b. Nave tip RO-Cargo
c. Nave tip CON-RO
d. Nave tip RO-PAX

82. Care este unghiul de înclinare până la care stabilitatea este considerată la unghiuri mici
(sauinițială):
a. 5 grade
b. 2 ÷ 3 grade
c. 10 ÷15 grade
d. 25 grade

83. În situația astupării găurilor de apă cu ajutorul chesoanelor de ciment rapid, elementul 2
dinimaginea următoare reprezintă:
 a. Forțele de presiune hidrostatică ce acționează asupra carenei în zona respectivă
b. Pontil improvizat (dulapi din lemn)
c. Paiet Macaroff
d. Cofraj improvizat (cherestea)

84. Deplasamentul navei reprezintă o caracteristică de

a. Forță generată de un câmp natural
b. Deplasare liniară a navei;
c. Lucru mecanic de translație;
d. Volum interior;

85. În cazul înclinării la unghiuri mari, teorema Euler:

a. Este valabilă, indiferent de tipul înclinărilor navei
b. Este valabilă numai în cazul înclinărilor transversale
c. Nu este valabilă, indiferent de tipul înclinărilor navei
d. Este valabilă numai în cazul înclinărilor longitudinale

86. Teorema lui Euler se aplică în studiul:

a. Stabilității navei indiferent de unghiul de înclinare al carenei
b. Stabilității navei înclinate cu unghiuri mari de înclinare
c. Nu are legătură cu studiul stabilității navei
d. Stabilității navei înclinate cu unghiuri mici de înclinare

87. Dacă cele două forțe (împingerea și deplasamentul) sunt diferite ca mărime și sunt
perpendiculare și concurente,situația definește:
a. O stare de echilibru indiferent;
b. O situație imposibilă fizic.
c. O stare de echilibru dinamic;
d. O stare de echilibru static;

88. O Tonă Registru corespunde:

a. Volumului a 100 m3
b. Volumului a 1000 picioare cubice engleze, volum egal cu 28,31 m3
 c. Volumului a 100 picioare cubice engleze, volum egal cu 2,83 m3
d. Volumului a 100 picioare cubice, volum egal cu 2,93 m3

89. Ca procent din rezistența totală la înaintare, rezistența de val în cazul navelor lente
reprezintă:
a. 65-70 %
b. 30-35 %
c. 50-60 %
d. 20-25 %

90. Ce coeficient de finețe este caracterizat de imaginea alăturată?

a. Coeficientul prismatic longitudinal (cilindric) CP

b. Coeficientul prismatic vertical CVP
c. Coeficientul prismatic lateral CPL
d. Coeficientul bloc CP

91. Expresia razei metacentrice transversale r este:

I
a. r = Y
D
I
b. r = YF
V
IX
c. r =
D
IX
d. r =
V

92. Calitatea nautică denumită generic „calitatea de a efectua oscilații line” (seakeeping) se
definește astfel
a. Reprezintă capacitatea navei de a efectua oscilații line transversale (perioadă mare,
viteză unghiulară mică)
b. Reprezintă capacitatea navei de a efectua oscilații line longitudinale (perioadă mică,
viteză unghiulară mare)
c. Reprezintă capacitatea navei de a efectua oscilații line atât transversale cât și
longitudinale (perioadă mică, viteză unghiulară mare)
 d. Reprezintă capacitatea navei de a efectua oscilații line atât transversale cât și
longitudinale (perioadă mare, viteză unghiulară mică)

93. Calitatea nautică numită nescufundabilitate se definește astfel:

a. Reprezintă capacitatea navei de a-și menține flotabilitatea la limită (inundare totală -
puntea la apă) încazul perforării învelișului etanș (gaură de apă) datorită
compartimentării interioare a corpului, rezervei deflotabilitate (bordul liber) precum și
datorită acțiunii corespunzătoare a echipajului
b. Reprezintă capacitatea navei de a-și menține flotabilitatea la limită (inundare parțială
- puntea la apă) încazul perforării învelișului etanș (gaură de apă) datorită acțiunii
corespunzătoare a echipajului
c. Reprezintă capacitatea navei de a-și menține flotabilitatea la limită (inundare parțială
- puntea la apă) încazul perforării învelișului etanș (gaură de apă) datorită
compartimentării interioare a corpului și rezerveide flotabilitate (bordul liber)
d. Reprezintă capacitatea navei de a-și menține flotabilitatea la limită (inundare parțială
- puntea la apă)în cazul perforării învelișului etanș (gaură de apă) datorită
compartimentării interioare a corpului,rezervei de flotabilitate (bordul liber) precum și
datorită acțiunii corespunzătoare a echipajului

94. Conturul navei într-o secțiune în plan orizontal indică forma corpului astfel:
a. Forma etravei, forma gurnei și forma etamboului
b. Forma etravei, forma bordajelor cu linia gurnei și forma etamboului
c. Forma etravei, forma bordajelor și forma etamboului
d. Forma etravei, forma bordajelor cu linia chilei și forma etamboului

95. Cu privire la forțele ce acționează asupra navei, deplasamentul reprezintă:

a. Rezultanta forțelor gravitaționale distribuite și care acționează pe verticală de sus în
sus, fiind consideratăca și greutatea totală a navei și fiind aplicată în centrul de
greutate fictiv al navei;
b. Rezultanta forțelor gravitaționale concentrate și care acționează pe verticală de jos
în sus, fiindconsiderată ca și greutatea totală a navei și fiind aplicată în centrul de
greutate real al navei;
c. Rezultanta forțelor de inerție distribuite în structura navei și care acționează
preponderent prova –pupa în timpul deplasării navei, fiind echivalentă cu deplasarea
apei de către elice și fiind consideratăaplicată în centrul inerțial orizontal;
d. Greutatea totală a elementelor care concură la deplasarea navei prin apă, cu acțiune
pe verticală de susîn jos și fiind considerată aplicată în cuzinetul de împingere pupa.

96. Care din următoarele mărimi se pot determina cunoscând diagrama de carene drepte:
a. Cota centrului de girație;
b. Cota centrului de greutate.
c. Cota centrului de derivă;
d. Cota centrului de carenă;
97. Parcurgerea unei rute care presupune trecerea succesivă prin zone de navigație cu variație
a greutății specifice a apei, conduce la modificarea:
a. Pescajului de calcul;
b. Bordului liber de vară;
c. Înălțimii de construcție
d. Pescajului măsurat;

98. Tonajul Registru Brut TRB (sau TB ) este o caracteristică de tonaj și reprezintă:
a. Capacitatea de încărcare
b. Volumul total etanș al spațiilor de sub puntea principală
c. Volumul total etanș, inclusiv catargele și coșul de fum
d. Rezerva de flotabilitate până la puntea etalon

99. Ce coeficient de finețe este caracterizat de imaginea alăturată?

a. CVP = V / (SCWL • T)
b. CVP = V2 / (SCWL2 • T2)
c. CB = V / (SCWL • T)
d. CP = V / (SCWL2 • T2)

100. Înclinările izocarene sunt înclinările ce păstrează constantă:

a. Mărimea tonajului net
b. Mărimea deadweightului navei
c. Forma volumului carenei
d. Mărimea volumului carenei
101. Imaginea alăturată indică un propulsor de tip:

a. Azimutal (Voith-Schneider)
b. Cu reacţie (cu jet)
c. Azimutal (Schottel)
d. Magneto-hidro-dinamic (MHD)

102. Măsurile active de asigurare a nescufundabilităţii navei se referă la:

a. Măsurile întreprinse de echipaj atunci când este necesar
b. Măsuri întreprinse de șantierul constructor prin dotarea navei cu mijloace de
propulsie eficiente și cu fiabilitate ridicată
c. Măsurile întreprinse de echipaj pentru evitarea coliziunilor și a eșuărilor
d. Măsurile întreprinse de proiectant și șantierul constructor, prin compartimentarea
etanșă a corpului și prevederea unui bord liber minim suficient

103. Cum se asigură din construcție calitatea nautică denumită generic „calități de marș” ?
a. Prin dotarea navei cu o instalație de propulsie de putere corespunzătoare
b. Prin dotarea navei cu mijloace de navigație care să asigure navei marșul în condiții
de siguranță deplină
c. Prin generarea unui volum imers rigid, izolat de exterior printr-un înveliș etanș
d. Prin distribuția adecvată a greutăților mobile și consumabile de la bord

104. Cum se asigură din construcție calitatea nautică numită flotabilitate?

a. Prin distribuția adecvată a greutăților fixe de la bord
b. Prin compartimentarea etanșă a corpului navei și bord liber suficient
c. Prin generarea unui volum emers rigid, izolat de exterior printr-un înveliș etanș
d. Prin generarea unui volum imers rigid, izolat de exterior printr-un înveliș etanș

105. Dat fiind că coeficientul de finețe CWP al plutirii de plină încărcare CWL
caracterizează viteza și stabilitatea navei, o valoare a acestuia de CWP = 0,70
caracterizează:
 a. Nave rapide și cu stabilitate de formă de mărime mică (precară)
b. Nave lente și cu stabilitate de formă de mărime suficientă
c. Nave lente și cu stabilitate de formă de mărime mare (excesivă)
d. Nave rapide și cu stabilitate de formă de mărime suficientă

106. În diagrama de carene drepte reprezentată mai jos, variațiile cu pescajul al mărimilor
xF şi xC se reprezintă la aceeași scară pentru a se pune în evidență o serie de proprietăți
Care din următoarele afirmații este adevărată?

a. Dacă cele 2 curbe se intersectează la z¹ 0 atunci punctul de intersecție este punct de

extrem pentru curba xF
b. Dacă cele 2 curbe se intersectează la z¹ 0 atunci punctul de intersecție este punct de
extrem pentru curba xC
c. c. o Curba xF este concavă iar curba xC este convexă;
d. d. o Curba xF este crescătoare iar curba xC este descrescătoare.

107. Una dintre metodele de reducere a componentei rezistenței de val încă din faza de
proiectare poate fi:
a. Asigurarea unei interferențe favorabile prin alegerea unei combinații coeficient bloc
CB / viteză de valoare optimă
b. Asigurarea unei interferențe favorabile prin alegerea unei combinații lungime / viteză
de valoare optimă
c. Mărirea coeficientului secțiunii maestre CM
d. Micșorarea coeficientului secțiunii maestre CM

108. Imaginea alăturată indică un propulsor de tip:

a. Cu reacţie (cu jet)

b. Magneto-hidro-dinamic (MHD)
c. Azimutal (Voith-Schneider)
 d. Azimutal (Schottel)
109. În figura de mai jos, unghiul θC se numește:

a. Unghi de maxim al diagramei

b. Unghi de declin
c. Unghi de canarisire preferențială
d. Unghi de canarisire nepreferențială

110. În cazul stabilității la unghiuri mari, momentul de redresare variază liniar cu unghiul
de înclinare transversala θ pe toată gama de valori a acestuia?
a. DA, dar pe o porțiune limitată la origine
b. NU
c. DA
d. NU depinde de unghiul de inclinare

111. Ce coeficient de finețe este caracterizat de parametrii din imaginea alăturată?

a. Coeficientul ariei imerse a cuplului maestru CM

b. Coeficientul ariei cuplului maestru CM
c. Coeficientul ariei de derivă CD
d. Coeficientul ariei plutirii CWP

112. Actualmente există nave care transportă mijloace rulante auto, fie ca atare, fie în
combinație cu alte tipuri de marfă (pasageri, containere ş.a.). Precizați care dintre
variantele de mai jos este destinată transportului mixt de mijloace rulante auto și
containere:
a. Nave tip CON-RO
b. Nave tip RO-RO
 c. Nave tip RO-Cargo
d. Nave tip RO-PAX

113. Centrul de carenă al navei reprezintă:

a. Punctul de aplicație al forțelor de derivă;
b. Centrul de greutate (punct real) al volumului de apă dezlocuit de corpul navei;
c. Centrul de greutate (punct fictiv) al volumului de apă dezlocuit de corpul navei.
d. Centrul fictiv de greutate al suprafeței udate a carenei;

114. Figura alăturată ilustrează următorul tip constructiv de etravă:

a. Etrava cu bulb
b. Etrava eliptica
c. Etrava oblica
d. Etrava dreapta verticala

115. Ce tip de navă prezintă un sistem de ventilație eficient și fiabil instalat în magaziile de
marfă pentru înlăturarea noxelor produse pe durata operațiunilor de încărcare-descărcare:
a. Nave portcontainer;
b. Nave frigorifice
c. Nave vrachier specializate
d. Nave Roll on / Roll off

116. Ce reprezintă ansamblul imaginii alăturate:

 a. Caracteristicile stratului limită cu indicarea distribuției vitezelor pe grosimea acestuia
b. Caracteristicile stratului limită cu indicarea frontierei, grosimii și distribuției vitezelor
pe grosimea acestuia
c. Caracteristicile stratului limită cu indicarea frontierei acestuia
d. Caracteristicile stratului limită cu indicarea grosimii acestuia

117. Ce reprezintă în imaginea alăturată elementul notat cu δ :

a. Grosimea stratului limită

b. Ordonata minimă de măsurare a vitezelor
c. Ordonata curentă de măsurare a vitezelor
d. Densitatea apei din stratul limită

118. Calitatea nautică numită manevrabilitate se definește astfel:

a. Presupune păstrarea drumului navei într-un mod impus și controlabil.
b. Reprezintă deplasarea navei cu o anumită viteză și într-un sens impus și controlabil;
c. Presupune revenirea la drumul inițial atunci când nava a fost deviată de o cauză
exterioară, după încetarea acțiunii acesteia;
d. Presupune schimbarea drumului navei într-un mod impus și controlabil;

119. Ce mărimi hidrostatice se calculează pe baza datelor din figura de mai jos ?
 a. Momentul de inerție central al plutirii față de axa Oy;
b. Momentul de inerție centrifugal al plutirii față de axa Ox;
c. Momentul de inerție centrifugal al plutirii față de axa Oy;
d. Momentul de inerție central al plutirii față de axa Ox;

120. În situația astupării găurilor de apă cu ajutorul chesoanelor de ciment rapid,

elementul 1 din imaginea următoare reprezintă:

a. Cofraj improvizat (cherestea)

b. Pontil improvizat (dulapi din lemn)
c. Forțele de presiune hidrostatică ce acționează asupra carenei în zona respectivă
d. Paiet Macaroff

121. La înclinări izocarene de mărime mare, se deplasează din cauza modificării formei
volumului carenei:
a. Centrul de greutate al navei și metacentrul
b. Centrul de greutate al navei și centrul de carena
c. Metacentrul și centrul de derivă
d. Metacentrul și centrul de carenă

122. Tonajul Registru Net TRN (sau TN ) este o fracțiune din tonajul brut și exprimă:
a. Volumul interior etanș al navei destinat mărfii și / sau pasagerilor
b. Volumul interior al navei destinat mărfii și / sau pasagerilor
c. Volumul interior al spațiilor de locuit
d. Volumul tuturor compartimentelor interioare ale navei

123. Ce mărimi hidrostatice se calculează pe baza datelor din figura de mai jos ?
 a. Aria diagonalei.
b. Aria cuplei;
c. Aria longitudinalei;
d. Aria plutirii;

124. Relația de calcul a momentului stabilității transversale este:

a. Mrθ = D ⋅ H ⋅ θ
b. Mrθ = D ⋅ h ⋅ tgθ
c. Mrθ = D ⋅ h ⋅ sinθ
d. Mrθ = D ⋅ h ⋅ cosθ

125. Pereții longitudinali etanși și rezistenți la foc (exceptând bordajul dublu) se întâlnesc:
a. La navele tip RO – RO în magaziile de marfă
b. La navele portcontainere de linie;
c. La navele care transportă mărfuri lichide în vrac, la unele nave care transportă
minereu și la navele mari de pasageri;
d. La navele tip cargou de mărfuri generale în magaziile de marfă;

126. Elementul structural 5 din figură reprezintă:

a. Tub protectie cabluri pupa

b. Tub etambreu
c. Tub etambou
d. Tub drenare afterpeak

127. Dintre cele 7 calități nautice existente, există o pereche care apare în unele clasificări
ca fiind o singură calitate nautică (calități evolutive). Identificați perechea respectivă dintre
variantele de mai jos:
a. Manevrabilitatea și calitățile de marș
b. Stabilitatea și stabilitatea de drum
c. Flotabilitatea și nescufundabilitatea
d. Manevrabilitatea și stabilitatea de drum
128. Pentru ca o navă să fie în stare de echilibru stabil, trebuie să fie îndeplinite
următoarele condiții specifice:
a. Cele două forțe (împingerea și deplasamentul) să fie diferite ca mărime și să creeze
un cuplu de mărime oarecare și de sens pozitiv
b. Cele două forțe (împingerea și deplasamentul) să fie egale ca mărime și să creeze
un cuplu de mărime oarecare și de sens negativ
c. Cele două forțe (împingerea și deplasamentul) să fie egale ca mărime și să creeze
un cuplu de mărime oarecare și de sens negativ
d. Cele două forțe (greutatea totală și forța de flotabilitate) să fie egale ca mărime și să
creeze un cuplu de mărime oarecare și de sens pozitiv

129. Dacă la o navă înclinată transversal și la care înălțimea metacentrică transversală

GM (h) este negativă, atunci prin ambarcarea unei greutăți în PD (planul diametral)
deasupra centrului de greutate G al navei, se așteaptă ca:
a. Unghiul de înclinare să crească în același bord
b. Unghiul de înclinare să descrească
c. Manevra nu are nici un efect (nava rămâne în aceeași poziție)
d. Unghiul de înclinare să treacă în bordul opus, trecând prin 0

130. Pentru ca o navă să fie în echilibru static trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
a. Cele două forţe (împingerea şi deplasamentul) să nu se anuleze reciproc şi să aibă
acelaşi suport
b. Cele două forţe (împingerea şi deplasamentul) să fie egale ca mărime şi să fie
paralele;
c. Cele două forţe (greutatea totală şi forţa de flotabilitate) să fie diferite ca mărime şi
să fie paralele.
d. Cele două forţe (împingerea şi deplasamentul) să fie egale ca mărime şi să aibă
acelaşi suport;

131. Primul compartiment etanș de la extremitatea prova extins de la fund la puntea

principală poartă numele de:
a. Coferdam
b. Forepeak
c. Teuga
d. Afterpeak

132. Proprietatea navei de a putea schimba drumul într-un mod impus și controlabil se
numește
a. Capacitatea de a se deplasa cu o anumită viteză pe o traiectorie curbă
b. Capacitatea de a se deplasa cu o anumită viteză pe o traiectorie rectilinie.
c. Manevrabilitatea navei
d. Manevră asistată exterior (remorchere etc.)
133. Rezerva de flotabilitate, definită ca volumul de apă ce mai poate fi ambarcat înainte
ca nava să se scufunde, are valori diferite în funcție de tipul și destinația navei. Pentru
navele comerciale maritime de pasageri, procentul mărimii acesteia din volumul carenei
este:
a. 10 – 20 %.
b. 75 – 100 %;
c. 100 – 120 %;
d. 30 – 50 %;

134. Asupra unei nave care se află în ancoră pe apă stătătoare acționează în mod
permanent următoarele categorii de forțe:
a. Forțele de greutate și forțele de presiune hidrostatice.
b. Forțele de greutate și forțele de presiune hidrostatice.
c. Forțele de greutate și forțele de presiune hidrodinamice;
d. Forțele de greutate, forțele de presiune și forțele de frecare;

135. Care este relația de definiție a coeficientului de finețe caracterizat de imaginea

alăturată?
a. CP = V / (AM • L)
b. CVP = V2 / (AM • L)
c. CP = V / (AM2 • L2)
d. CB = V2 / (AM2 • L2)

136. Cu privire la forțele ce acționează asupra navei, flotabilitatea reprezintă:

a. Rezultanta forțelor de presiune hidrostatică concentrate și care acționează pe
verticală de jos în sus,fiind considerată aplicată în centrul de carenă al navei;
b. Rezultanta forțelor de presiune hidrodinamică care acționează tangent la suprafața
udată și este considerată aplicată în centrul de derivă;
c. Rezultanta forțelor de inerție distribuite care acționează pe verticală de sus în jos și
este aplicat în centrul de girație al navei.
d. Rezultanta forțelor de presiune hidrostatică distribuite și care acționează pe verticală
de jos în sus, fiind considerată aplicată în centrul de carenă al navei;

137. Dat fiind că coeficientul de finețe bloc CB depinde de viteza navei și de tipul de navă,
valoare a acestuia de CB = 0,45 caracterizează:
a. Nave rapide și de dimensiuni medii - mici
b. Nave lente și mici ca dimensiune
c. Nave lente și mari ca dimensiune
d. Nave rapide și mari ca dimensiune

138. Pentru ca o navă să nu fie în stare de echilibru stabil, trebuie să fie îndeplinite
următoarele condiții specifice:
a. Cele două forțe (împingerea și deplasamentul) să fie egale ca mărime și să creeze
un cuplu de mărime oarecare și de sens negativ
b. Cele două forțe (împingerea și deplasamentul) să fie diferite ca mărime și să creeze
un cuplu de mărime oarecare și de sens pozitiv
 c. Cele două forțe (împingerea și deplasamentul) să fie egale ca mărime și să creeze
un cuplu de mărime oarecare și de sens negativ
d. Cele două forțe (greutatea totală și forța de flotabilitate) să fie egale ca mărime și să
creeze un cuplu de mărime oarecare și de sens pozitiv

139. Proprietatea navei de efectua mișcării oscilatorii având o un caracter bine definit se
numește:
a. „Calitatea de a efectua oscilații line” (seakeeping )
b. „Calitatea de a efectua oscilații dure” (seakeeping )
c. Calitatea de a suporta acceptabil acțiunea vântului la larg
d. Calitatea de a suporta acceptabil acțiunea curenților de maree