Sunteți pe pagina 1din 22

ANTRAXUL

Boala infecțioasă produsă de Bacillus anthracis, comună animalelor și


omului, exprimată clinic prin evoluţie acută, septicemcă, mortală iar lezional
prin procese inflamatorii hemoragico-necrotice

Istoric
Antrax – colorație închisă a
sângelui

Chabert:

™≠ antrax / cărbune emfizematos


™ câmpii blestemate
Davain - bacteridia cărbunoasă
Koch – postulatele pe antrax,1875
Pasteur 1881 – vaccin din culturi
vii inactivate termic
Tsenkovski – primul serovaccin
atenuat
Stamatin obțin tulpini
Sterne } acapsulogene,
imunogene
Louis Pasteur sec. XIX- vaccinarea
animalelor împotriva antraxului
Răspândire – importanță economică
- în scădere pe tot globul
- frecvent în regiunile temperate și calde, regiuni fără serviciu
veterinar
- pagube economice

Etiologie:
B.anthracis, G+, strict anaerob, imobil, capsulat, sporulat
- formă caracteristică
- frotiuri din organe: izolat sau lanțuri scurte
- frotiuri din culturi: filamente niciodată ramificate
- colorație Giemsa – capsulă roz
- toate tulpinile capsulogene → antrax
- forma vegetativă
- sporularea
Cultivare:
- aerob, medii uzuale, 35-37oC, turbiditate uniformă, depozit
floconos
- Agar: colonii opace, gri-albicioase, “păr ondulat”; pe plăci Petri –
colonii “virgulă”, “cornișon”.
Proprietăți fermentative
+ = G, S, M, F, T – reduce nitrații și albastru de metilen, +NH3
- indol și H2S
Proprietăți proteolitice și hemolitice la unele tulpini
Structură antigenică
- proteină capsulară
- ag.polizaharidic-somatic } pp

- extractele de bacili: factor toxic tisular și factor imunogenic


- trei factori: antigen protector, factor letal, edem → mai activi în
asociere
- agresine
Rezistență:
- formele vegetative:
- 55-60oC – 15 min
- putrefacția îl distruge în 4-5 zile
- sporii: 38 ani
- 6-8 luni – în gunoi
- 30 luni apă
- 30 ani sol (chiar germinare)
- congelări repetate
- 30-60 minute la 150oC
- 15 minute la 115oC
- formol 10% + 40oC →15 min
Epidemiologie
Receptivitate: toate animalele cu sânge cald, cele mai
sensibile ierbivorele – factori de risc: vârstă, specie
[caprine, ovine, bovine, camelide, cabaline, om (boală
profesională), suine, carnasiere, păsări (excepțional)]

Animale sălbatice: iepure, căprioară, cerb, antilopă, girafă,


elefant, urs, vulpe, tigru, panteră, șacal, vizon, dihor, jder,
hipopotam, etc.
Vârsta – animale tinere +
Rase perfecționate

Factori stresanți
Țările cu climat tropical, sezoanele ploioase. Caracter
sporadic în țările temperate.
Surse de infecție:
Sporii:
- din sol – boală telurică
- fânuri de pe soluri contaminate
- făinuri de oase contaminate
- excreta, sângele
Apa contaminată cu spori din ape reziduale
- tăbăcării
- carcase contaminate
-diseminare prin scurgeri, apă, fecale, urină, lapte, insecte,
câini, păsări sălbatice
- introducerea în zone noi prin făină de oase, lână, păr,
ongloane, făinuri proteice, piele, blănuri
- 50% din importuri în Anglia contaminate
- focare prin imunizare contra anaplasmozei – vaccin pe sânge
Căi de transmitere: ingestie, inhalare, transcutanată, leziuni
ale mucoaselor
Dinamica:
- sporadică – fără tendință de difuzare
- enzootică – ani secetoși, precipitații abundente, invazii insecte
- anazootică

PATOGENEZĂ
Spori + leziuni → lnn.locali X → circ.limfatică → sânge (capsulează)

– septicemie → toxină letală


Șoc
Edeme → moarte
Cădere renală acută
Distrucții tisulare
Anoxie terminală origine SNC
T
A
B
L
O
Incubație 7-14 zile
U
Forme clinice
¾ septicemică – tipică
C ¾ cu localizări - atipică
L
I
N
I
C
T
A Antraxul septicemic evoluează:
B
Supraacut: brusc, fulgerător, fără semne = apoplectic
L - evoluții de 3-4 ore cu 40 – 42oC, cianoza mucoaselor,
O tremurături musculare, cord pocnitor/puls filiform,
respirație accelerată/dispneică, titubări, decubit,
U
scrâșniri, spumozități sangvinolente, hematurie

C Acut: 12-24-36 ore, cu: hipertermie, prostație, inapetență,


somnolență, colici/meteorism, congestii+cianoză
L
mucoase aparente, puls filiform, cord violent, diareee
I sangvinolentă, tenesme, hematurie, mers greoi
N titubant, hipersudație, uneori edeme subcutane

I
C
T
Subacut: rar, abatere, hipertermie, tremurături
A musculare, oboseală la eforturi minime, simptome
B digestive specifice speciei, hematurie, agravare cu
moarte în 4-6 zile, vindecări spontane.
L
La porc: antrax subacut localizat – edeme, care pot
O genera septicemii
U
Cronic: semne discrete, disfagie + edem glosofaringian,
modificări puls și respirație
C
L Antraxul cu localizări: frecvent la porc și carnasiere,
exprimat ca:
I ‰ glosantrax = angină cărbunoasă
N ‰ cutanat = “pustulă malignă” sau “antrax cu tumori”
‰ pulmonar
I
‰ intestinal
C
T
A
B
La alte specii - antraxul cu localizări se poate exprima
L prin:
- edeme păstoase, difuze, invadante, calde
O
- hipertermie
U
Antraxul apiretic la cal

C
L
I
N
I
C
T
A
B
Particularități pe specii:
L
O Bovine și ovine: numai evoluții acute și supraacute
septicemice + avorturi, lapte roșu, edeme pe bot,
U
substernale, perineale, în flancuri.

C Bubaline și porc: frecvent evoluții septicemice acute

L Cal: forme septicemice subacute


I
Carnasiere: antrax cu localizări
N
I
C
TABLOU LEZIONAL
Leziuni:
- comune în toate formele
- proprii unor tipuri evolutive

INTERZISĂ DESCHIDEREA

CADAVRELOR SUSPECTE DE

ANTRAX !
Examenul exterior al cadavrului

Rigiditate incompletă, balonament, prolabarea orificiilor naturale


+ scurgeri sangvinolente, cianoza mucoaselor aparente
La deschiderea accidentală a cadavrului: leziuni de tip
hemoragic:
a) peteșii + echimoze pe mucoase și seroase
mărită de 4-6 ori în volum,
splenită uniformă sau cu hematoame,
hemoragică culoare negricioasă, consistență
modificată (magmă, noroioasă)

b) lnn hemoragici, pneumonie hemoragică, nefrită, gastrită,


enterită, meningită – hemoragice
c) exudate serohemoragice în cavități
d) sânge negru, asfixic, necoagulat
e) edeme serohemoragice în țesutul conjunctiv subcutan
Glosantrax:
-tonsilită + limfonodită hemoragico-necrotică,
- infiltrație serohemoragică a țes.conj perilaringian și
perifaringian.

Antrax cutanat:
-dermatită hemoragico-necrotică
DIAGNOSTICUL:

FOARTE IMPORTANT – diagnosticul de suspiciune


Epidemiologic: antecedente în zonă, statusul imun,
corelații geometeorologice
Clinic:
Diagnostic diferențial față de:
- șoc caloric, insolație,
- edem pulmonar,
- enterotoxiemii,
- colici,
- sindrom hepato-encefalic,
- piroplasmoză,
- pasteureloză,
- cărbune emfizematos,
- anazarcă.
Anatomopatologic:
Diagnostic diferențial cu: babesioza, anemia infecțioasă,
pesta porcină africană.
Confirmare

Material patologic: orice țesut → atenție recoltare!

-Examen bacteriologic: frotiu – bacil mare, capsulat,


lanțuri scurte (atenție la vechimea materialului
patologic)

-Izolare/probă biologică

-Examen serologic: seroprecipitare – Ascoli-Valenti

Prognostic: grav
Combatere:
Carantină de gr. II, declarare obligatorie, lista B – 051 (OIE).

Tratament: sero- + antibioterapie (β-


lactamice, aminozide, tetracicline, quinolone – penicilină = 3 –
5.000 UI/kg din 6 în 6 ore sau 15 – 20.000 UI peniciline retard
la 24 ore) tratamentul se continuă 2 – 3 zile după dispariţia
febrei.
Ser hiperimun - i.v., s.c., i.m.: 25 – 50 ml – animale mici,100 –
500 ml - animale mari.(serul este preparat prin hiperimunizarea
cailor ).
Administrare unică sau repetare la 5 – 6 ore.
Tratamentul asociat ser + antibiotice reduce dozele la jumătate
şi se instituie pe minim 5 zile.
General: corticoizi (dexametazonă), diuretice (furosemid).
Local: comprese reci.

De evitat manopere sângeroase!


Măsuri generale:

Nu se deschid cadavrele.
Nu se efectuează operaţii sângeroase.
Nu se folosesc păşuni şi furaje contaminate.

Curăţenie mecanică şi decontaminare cu substanţe


sporocide (acid peracetic 3%).

Termometria tuturor animalelor, tratare animale febrile,


vaccinare la 14 zile după ultimul tratament, carantina
se ridică la 14 zile de la moartea sau vindecarea
ultimului caz.
Profilaxie specifică
Vaccinare – sporovaccin tulpina 1190 R – Stamatin

Reacții postvaccinale: edeme, hipertermie, scăderea producției


de lapte, avort la scroafe

La bovine: vaccinări generale, o data pe an, la efectivele peste 2


luni, in perioada martie - aprilie.
În zonele cu antecedente epizootice în ultimii 10 ani vaccinarea se
repeta dupa 6 luni .

La cabaline: vaccinări generale, o data pe an, la efectivele peste 6


luni, in perioada martie-aprilie, cu completări lunare.
În zonele cu antecedente în ultimii 10 ani, vaccinarea se repeta
dupa 6 luni .

La ovine: vaccinări generale, o data pe an, la efectivele peste 2


luni, in perioada martie – aprilie, cu completări lunare.
În zonele cu antecedente epizootice în ultimii 10 ani vaccinarea se
repeta dupa 6 luni
1. Vaccinările generale se execută concomitent cu
examenele pentru bruceloza sau la citirea
tuberculinărilor
2. Vaccinarea se evidențiază individual in tabele.
3. Daca se procura furaje din zone cu antecedente de
antrax, vaccinarea se repeta dupa 6 luni.
4. Vaccinarea se executa cu cel putin 14 zile inainte de
scoaterea la pasune iar pentru ovine cu 21 de zile
inainte de preluarea in ingrasatorii.