1.

EMBRIOGENEZA GENERALA A SISTEMULUI NERVOS

-primordiul SN apare in saptamana a 3-a a embriogenezei,se dezvolta in totalitate din

ectoblast

-formarea tubului neural este constituita din: neurulatia primara si neurulatia secundara

a)Neurulatia primara:

1. ectoblastul se hipertrofiaza =>placa neurala (segmentul proximal formeaza placa

cerebrala+segmentul distal placa spinala)

2. placa neurală se înfundă longitudinal pe linia mediană=>şanţul neural, 2 margini=>plicile

neurale

3. plicile neurale fuzionează, de la niv cervico-toracal cu primelor 5 somite cervicale şi

extinzându-se concomitent cranial şi caudal=>tubul neural (2 orificii=comunica cu cavitatea
amniotica: =>neuroporul ant+post)

-tubul neural prezintă dorso-lateral 2 bandelete longitudinale îngroşate, care apar dupa ziua 22
din lama celulara subectoblastica =>creste neurale=>dau nastere la SN periferic

4. închiderea neuroporilor =>neuroporul anterior se inchide în ziua 25 iar cel posterior in ziua
27 =>sfârşitul neurulatiei primare

b)Neurulatia secundara:

Ectoblastul situat deaspura eminentei caudale prolifereaza sub forma neuroectoblastului

secundar =>segmentele sacrate+coccigiene ale MS

Encefalul => se formeaza din porţiunea superioară a tubului neural datorita inchideri
neuroporului cranial si a presiunii lichidului asupra peretilor

Vezicula cerebrala sufera 2 strangulări=> 3 vezicule cerebrale primare:

rombencefal(creier post)+mezencefal(creier intermed)+prozencefal(creier ant)

In săptamana a 6-a:

-> prozencefalul suferă o strangulare =>diencefalului şi telencefalului

-> rombencefalul o strangulare=>flexura pontina=>mielencefalului şi metencefalului

După apariţia veziculelor cerebrale secundare =>evaginaţii ale veziculelor cerebrale

(pineală, neurohipofizară, vezicula optică, vezicula olfactivă, extensiile hemisferice)+
proliferări ale tubului neural(cerebelul, olivele bulbare,coliculii mezencefalici şi corpii
mamilar)
Măduva spinării = se formeaza din porţiune mijlocie +caudală a tubului neural prin
ingrosarea sa=>placa bazala(ant)+placa alara(post) separate prin santul limitant

-placile bazale unite anterior => placa fundamentala=>neuronii care formeaza radacina
ventrala a nervilor spinali

-placile alare unite posterior =>placa tectala=>neuronii intermediari

Substanta alba=>invadare de axoni ascendenti+descendenti, de orig medulara sau corticala

care se mielinizeaza

In saptamana 8 MS ocupa tot canalul rahidian, dar datorita derivatele mezodermice

perimedulare  rapid=>in saptamana 25 conul medular la niv L2,fundul de sac dural la nivel
S2, rad nervilor rahidieni=>coada de cal

2.ORGANIZAREA FUNCTIOANALA A SUBSTANTEI CENUSII A MADUVEI

SPINARII

Neuronii substantei cenusii se organizeaza dupa functie+forma in coloane nucleare

longitudinal, care pe sectiune transversala au aspect laminar => au fost descrise 10
lamine(dupa REXED):

Laminele 1-6=1-5 apartin cornului dorsal +6 coresp bazei cornului dorsal,functii senzitive
primesc aferente somatice si vegetative prin radacinile dorsale ale nervilor spinali

Lamina 9=cornul anterior,functie motorie,axonii alcatuiesc radacinile ventrale ale nerv

spinali, cu reprezentare maxim la nivelul umflãturilor brahialã si lombara, cu 3 tipuri neuroni:

->alfa(fibre musculare extrafusale),gamma(extremitatea periferica contractila a fusurilor

neuromusculare,responsabili de tonusul muscular),de tip inhibitor Renshaw(neuroni
intercalari,activati de alfa, intervenind in controlul miscãrilorde tip flexie - extensie)
Lamina 7,8,10=zona fundamentala formată din:

A.Nuclei ai sensibilitatii proprioceptive inconstiente:nucleul toracic (Clarke) în lama 7 ,

sensibilitatea proprioceptiva de la nivelul toracelui+membrului inf =>deutoneuronii tractului
spino-cerebelos dorsal (Flechsig) si disemnaţi în lamele 5,6,7 =deutoneuronii tractului
spino-cerebelos ventral (Gowers)

B.Nuclei vegetativi pe 3 coloane: 2 simpatice (intermedio-mediala +intermedio-laterala)

cuprinse intre C8-L2, si 1 parasimpatica (intermidio-anterioara) intre S2-S4.

a.Coloana intermedio-mediala= langa canalul ependimar ,originea fibrelor ce vor inerva

efectorii vegetativi din teritoriul somatic (muschii netezi din vasele de sânge +baza firelor de
pãr+gl sebacee+sudoripare), controleazã vasomotricitatea din teritoriul somatic

b.Coloana intermedio-lateralã=cordonul lateral ,neuron preganglionar al eferentei simpatice

spre viscere

c.Coloana parasimpaticã =S2-S4 baza cornului ventral,neuroni preggl ai eferentei

parasimpatice sacrate => axoni ai plexului pudendal ce fac sinapsã cu neuroni postggl din
peretele viscerelor pelvine, controlând reflexele de mictiune, defecatie, erectie etc

C.Interneuronii:comisurali,homolaterali,de asociatie=>circuite interneuronale segmentare

/intersegmentare ce integreazã o miscare elementarã (adica pregãteste miscarea prin impulsuri
trimise la neuronii motori ce vor declansa miscarea)
3.ORGANIZAREA FUNCTIONALA A SISTEMULUI DE CONDUCERE A
ETAJULUI SPINAL (Substanta alba medulara)

Substanta alba => pozitionata in jurul substantei cenusii => sub forma de cordoane
longitudinale: ventral,lateral,dorsal, formate din fibre mielinizate (culoarea albã), celule
gliale si vase sanguine

Fibrele sunt grupate în tracturi si dupã sensul în care circulã influxul nervos prin acestea, ele
se împart în: ascendente (senzitive), descendente (motorii) si de asociatie
(intersegmentare)

A. Cãile ascendente din MS

Transmit spre etajele superioare informatii senzitive periferice, aduse la maduva spinarii pe
calea rãdacinilor posterioare ale nervilor spinali, de catre neuronul din ganglionul
spinal=protoneuronul cãilor ascendente . Dendritele sale sunt în legatura cu diverse tipuri de
recepori(extero, proprio, viscero), iar axonii intrã în ms prin santul lateral dorsalrãdãcina
senzitivã (posterioarã), ce se împarte în douã mãnunchiuri de fibre: medulare ( fibre groase
mielinizate: ptr sensibilitatea exteroceptiva epicritica+proprioceptiva constienta) si laterale
(fibre subtiri mielinizate: ptr sensibilitatea exteroceptiva protopatica termica si dureroasa
+nemielinizate: ptr sensibilitatea interoceptiva)

Fibrele ascendente ale rãdacinii nervului spinal, urcã în substanta albã formând 3 sisteme
cordonale : Sistemul primar spino-bulbar, Sistemul secundar spino-cerebelos, Sistemul
cãilor spino-talamice (sistemul de alarmã)

B.Căile descendente

Conduc comenzile centrilor nervoși superiori catre neuronii somato și viscero-motori

medulari precum și nucleilor motori ai nervilor cranieni;

Căile motorii pot fi somatice/visceral piramidale sau extrapiramidale:

->Căi-medulare piramidale : =cortico-spinale/nucleare/oculo-cefalogire

->Cai-medulare extrapiramidale := tecto/rubro/nigro/vestibulo/olivo/reticulo spinale

C.De asociatie : conecteaza segmente medulare si conduc impulsul ascendent sau

descendent, reprezentate de axonii neuronilor de asociatie
4.FASCICULE SPINO-TALAMICESistemul cãilor spino-talamice sau sistemul de
alarmã

=calea sensibilității exteroceptive protopatice, declansata de actiunea stimulilor

durerosi,tactili,termici

=cale spino-medulo-talamo-corticală, încrucișată preependimar

-protoneuronul este în ggl spinali,dendritele culeg excitația de tact, presiune, durere și

variatie termică de la exteroceptorii cutanați; Axonii pot lua 2 direcții:

-încrucișează linia mediană preependimar – ajung în cord anterior opus (neuronul

2)=>tractul spino-talamic ventral,tactul difuz și excitațiile de presiune

-intră în cordonul lat opus =>tractul spino-talamic lateral

Neuronul 3=situat în nucleul ventral postero-lateral talamic,axonii se proiecteaza in zona

senzitivă I și II a scoarței cerebrale – excitațiile sunt integrate în senzații conștiente

In sectiune transversala cele 2 tracturi spinotalamice apar sub forma tractului in semiluna
DEJERINE, 3 compartimente:

anterior=>sensibilitatea tactila protopatica

lateral=sensibilitatea dureroasa

posterior=>sensibilitatea termica
5.FASCICULE SPINO-BULBARESistemul cordonului posterior

=cale spino-bulbo-talamo-corticala,incrucisata in bulb

=deutoneruonul in bulb si nu in MS; prezinta 3 neuroni

Sunt prezente 2 tracturi:

-2 tracturi : fasciculele gracilis si cuneatus separate prin septul intermediar posterior în

portiunea superioara a MS, contin fibre lungi ce transportã tactul epicritic si sensibilitatea
proprioceptivã constientã

-protoneuronul= ggl spinal, dendritele merg la =>Receptorii cutanati si proprioceptorii,

axonii pãtrund în ms prin mãnunchiul medial direct în cordonul posterior

-fibrele coccigiene+sacrate+lombare+toracale inf => formeaza fascicolul gracilis (Goll) in

partea mediala a cordonului post, si se termina in nucleul gracilis (Goll) in bulb

-fibrele toracale sup+cervicale se situeazã lateral de fascicolul gracilis=>fascicolul cuneatus

(Burdach)=>nucleul cuneat (Burdach)

-deutoneuronul, majoritatea axonilor =>încruciseaza pe linia mediana formand decusatia

senzitivã => ascendenta, intra în alcatuirea lemniscusului lateral=> nucleii ventrali ai
talamusului=> releu cu cel de-al 3 neuron=>se proiecteazã pe cortexul girusului postcentral
ariile 3, 1, 2
6.FASCICULE SPINO-CEREBELOASESistemul cordonului lateral (doar 2 neuroni)

Transportã sensibilitatea proprioceptivã inconstientã, impulsurile ajung la cerebel prin

tracturile spino-cerebeloase:dorsal (direct, Flechsig) ,ventral (încrucisat, Gowers)

1.Tractul spino-cerebelos dorsal(Direct,Flechsig)

=protoneuronul în ggl spinal. Dendritele culeg informatiile de la fusurile neuromusculare,

corpusculi Golgi. Axonii patrund in mãnunchiul medial al rãdacinii posterioare, urcã în
cordonul dorsal => face sinapsã în lama 7 cu neuronii din nucleul toracal al lui Clarke (M
dorso-med a bazei coarnelor post de la C8 L2,)

=deutoneuronul ,axonii trec în cordonul lateral de aceeasi parte=>tract spino-cerebelos

dorsal direct=> prin pedunculul cerebelos inferior se proiecteazã pe scoarta
paleocerebelului homolateral (in ariile corespunzatoare membrului inf si jumatatii inf a
trunchiului)

-memb superior si toracele superior au protoneuronul=> in ggl spinali ai nervilor toracali

superiori si cervical. Axonii=>intra in maduva spinarii în cordonul posterior prin mãnunchiul
medial al rãdãcinilor posterioare a nv spinali, alãturându-se tractului cuneat si fac sinapsã în
bulb cu deutoneuroniidin nucleul cuneat accesor(von Monakow)echivalent nucleului
toracic Clarke. Axonii formeaza =>fascicolul cuneo-cerebelos=> care prin pedunculul
cerebelos inferior homolateral se proiecteazã somatotopic pe scoarta paleocerebelului
2.Tractul spinocerebelos ventral (încrucisat, Gowers)

Stimulii provin de la nivelul membrelor inf si portiunea inf trunchiului

protoneuronul=>ggl-spinali,dendritele=>proprioceptori+cutanati(meissner+pacini). Axonii
apartin mãnunchiului lateral al rãdãcinii posterioare, urcã în cordonul posterior 1-2 seg
medulare=> facsinapsã cu interneuronii din lama7 si axonii trec in cordonul lateral de partea
opusã formand =>tractul spino-cerebelos ventral incrucisat (Gowers). Are traseu 
ascendent prin ms si TC si prin pedunculul cerebelos superior se proiecteazã în cortexul
paleocerebelos vermian

Tractul spinocerebelos ventral transportã impulsuri mult mai prelucrate (deja integrate la
nivelul zonei fundamentale) usurând sarcina cerebelului.

7.CAILE PIRAMIDALE (VOLUNTARE)

Calea piramidală sau cortico-spinală este alcatuita din tracturi care reprezinta axonii
neuronilor corticali din girusul precentral, dar și din alte regiuni precum : scoarța lobilor
parietali, temporali sau occipital
Prezinta:

-2 neuroni: neuronul central sau cortical(de comanda) – reprezentat de neuroni piramidali

din scoarța cerebral si neuronul periferic(de executie) – reprezentat de neuroni somato-
motori din coarnele ventrale ale substantei cenușii a maduvei spinarii.
-tracturile au traiect  descendent prin TC, la nivelul bulbului se așează în interiorul
piramidelor ventrale, iar in 1/3 inferioara a bulbului, se împart în 3 grupe:

1)~85% se încrucișează→decusatia piramidală, apoi intră în cordonul lateral al maduvei

spinarii => tractul piramidal încrucișat sau cortico-spinal lateral care ajunge in cornul
ventral al ms si face sinapsă cu neuronii somato-motori alfa și gama, fie prin intermediul
neuronilor intercalary, fie un nr redus de axoni sunt groși, mielinizați (axonii neuronilor lui
Betz)de pe aria 4 a girusului precentral,se distribuie direct fără n intercalary

2)~un nr redus de fibre intră în cordonul lateral de aceeași parte, fără a se

încrucișa=>tractul homolateral Dejerine-Muratov-Thomas, coboară împreună cu fibrele
tractului piramidal încrucișat/olivo-spinal, ocupa partea ventro-laterala a cordonului lateral =>
si se termină făcând sinapsă cu neuronii somato-motori medulari prin intermediul
neuronilor intercalary
3)~restul de 15% nu se încrucișează în bulb=> formand tractul cortico-spinal ventral,
pătrund în cordonul ventral homo-lateral al MS ,lateral de șanțul median ventral,=> fac
sinapsă direct /prin intermediul n intercalari cu neuronii somato-motori din nucleii mediali
ai coarnelor ventrale ce comandă musculatura paraaxială

Lezarea fibrelor căii piramidale cortico-spinale înainte de a se încrucișa în bulb este urmată de
paralizia jumătății opuse a corpului – hemiplegie

8.CAILE EXTRAPIRAMIDALE LA NIVEL MEDULAR (INVOLUNTARE)

Sunt descendente => prin bulb nu trec prin piramidele bulbare ventral, ci prin calotă.
Ajung la neuronii somato-motori medulari ,obligator neuroni intercalari=>transmit mușchilor
comenzile=>nu determina apariția mișcării voluntare ci are acțiune în reglarea tonusului
muscular, execuția mișcărilor semivoluntare și a celor automatizate . Originea se afla in
centrii motori extrapiramidali din TC:

1)De la nivelul MEZENCEFAL pornesc:

a.Tractul tecto-spinal:orginea se afla in coliculii cvadrigemeni superiori=>se încrucișează

cu cel de partea opusa sub apeductului lui Sylvius (încrucișarea lui Meynert)=> are traiect
descendent prin calota TC=> ajunge in cordonul ventral medual,in laminele 6,7,8 ale primelor
seg cervicale,constituie suportul reflexelor posturale declansate de stimuli vizuali si
auditivi
b.Tractul rubro-spinal:orginea se afla in nucleul roșu din calota mezencefalului=> Este
prezent doar in seg cervicale,se încrucișează cu simetricul (încrucișarea lui Forel)=> si
ajunge in cordonul lateral in laminele 6,7, anterior tractului piramidal încrucișat(lat) cu
actiune facilintanta pe tonusului motoneuronilor agonisti(flexori),inhiba postsinaptic
motoneuronii alfa extensori
c.Tractul nigro-spinal:originea se afla in substanta neagră din calota mezencefalului, iar in
maduva spinarii se găsește în cordonul antero-lateral

2)De la nivelul JONCTIUNII BULBO-PONTINE pornesc:

a.Tractul vestibulo-spinal:originea se afla in nucleii vestibulari => concretizeaza fasciculul

longitudinal median=> ajunge in portiunea lateral a cordonului ventral in laminele 7,8,9, cu
actiune facilitanta pe neuronii alfa extensori,mai ales cei antigravitationali,rol in
mentinerea statiunii vertical

3)De la niv BULBULUI pornesc:

a.Tractul olivo-spinal:originea in nucleul olivar inferior din bulb, nu coboară sub nivelul ms
cervicale, ocupă partea ventro-laterala a cordonului lateral, anterior de tractul vestibulo-spinal
lateral
4)Din formația reticulată a TRUNCHIULUI CEREBRAL pornesc:

a.Tractul reticulo-spinal ventral(bulbar):originea se afla in formatia reticulată din calota

bulbară,in special din nucleul gigantocelular, incruciseaza sau nu la nivel bulbar => ajunge in
cordonul ventral, avand rol inhibitor pe motoneuronii extensori
b.Tractul reticulo-spinal dorsal(pontin):originea se afla in formația reticulată din punte
,nucleii reticulati pontini caudali si oral=> ajunge in cordonul lateral=> avand efect activator
pe motoneuronii care inerveaza musculatura axiala in special la nivelul cefei

9.COLOANA MOTORIE SOMITICA

Este concretizata de nucleii nervilor cranieni:hipoglos,abducens,trohlear,oculomotor

(fibrele inervează muschii rezultati din primele 9 somite) localizati pe fata dorsala a
tegmentului bulbopontin si mezencefalic,sub planseul ventricului 4.
Axonii => ajung pe fata antero-laterala a TC formand nervii cranieni 12,4, componenta
somatica 3, + spre fata dorsala pt 6.

A) Nucleul Motor al nv hipoglos(XII): la nivelul bulbului,sub triunghiul hipoglos al

fosei romboide, alcatuit dintr-o portiune dorso-laterala ( ptr muschiul
hioglos+stiloglos)+ventro-mediala (ptr muschiul genioglos+geniohioidian)
Aferente:corticale(direct-tractul cortico-nuclear / indirect- de la FR),aferente periferice
doar indirecte,in jurul sau la nucleii perihipoglosi (intercalat, prepositus, roller),posibil
apartinand FR, datorită numeroaselor lor conexiuni

B) Nucleul Motor al nv abducens(VI) : în punte, înaintea coliculului facialului,alcatuit

din 2 tipuri de neuroni:motoneuroni => nervul abducens+ interneuroni,încrucișează
linia mediană ,fac sinapsă în subgrupul nuclear al muschiului drept intern de partea
opusă =>asigura miscarile conjugate ale globilor
Aferențele: catre nucleii vestibulari, nucleii paramedianpontin al FR și de la scoarța
cerebrală prin fasciculul cortico-nuclear;
Lezarea=>paralizia muschiului drept extern de aceeași parte, cu adducția accentuată
a ochiului afectat

C) Nucleul Motor al nv trohlear(IV) :situat sub apeductul lui Sylvius,plasat caudal de

de nucleul oculo-motorului

D) Nucleul Motor al nv oculo-motor(III):situat sub apeductul lui Sylvius,poate fi

împărțit în subgrupe nucleare:
->dorsal(m drept inf de aceeași parte),intermediar (m oblic inf de aceeași parte)medial (m
drept sup de partea opusă) ventral (dreptul int e aceeași parte) centrocaudal(rificător al
pleoapei sup prin fibre dir și încrucișate);
Aferențe: directe catre nucleii vestibulari, nucleul nervului VI de partea opusă, nucleul
interstițial Cajal, nucleul pontin paramedian al FR și indirecte,de la scoarța cerebrală și
coliculuii cvadrigemeni superiori;

Sindromul Weber se caract prin hemiplegie controlaterală, abducția globului ocular

homolateral, midriază pierderea reflexului fotomotor și de acomodare la distanță

10.COLOANA MOTORIE BRANHIALA

Formata din : nucleul ambiguu, nucleul motor al facialului și nucleul motor al

trigemenului
Inervează muschii care rezultă din arcurile branhiale,se află în subst albă a calotei bulbului și
punții

A)Nucleul ambiguu (ptr nervii IX, X, XI): se afla în profunzimea substanței reticulate a
bulbului,polul sau inferior corespunde decusației lemniscale,si prezinta trei
segmente(portiuni):

->Segment inferior – nucleul laringian al lui Winkler – originea reală a fibrelor rădăcinii
bulbare a nervului spinal (XI - accesor)=> destinat musculaturii laringelui
->Segment superior – ptr muschiul stilo-faringian=>fibrele motorii ale glosofaringianului
(IX)
->Segment mijlociu=>restul muschilor faringelui(crico-tiroidian și musculatura striată a
esofagului ) pe calea nervului vag(X)

B) Nucleul Motor al nv facial(VII):se află în jumatatea inferioara a calotei pontine,alcatuit

din 2 mase nucleare:
->nuc facialului superior =>contracția muschiului frontal și orbicular al pleoapelor,primește
aferențe de la ambele emisfere cerebrale
->nuc facialului inferior– comandă restul muschilor pieloși ai feței,aferențe corticale numai
din emisferul controlateral;

*Lezarea neuronului central produce manifestări motorii numai în teritoriul mușchilor

orofaciali, deoarece ceilalți nuclei primesc informații de la ambele emisfere cerebrale

C) Nucleul Motor(masticator) al nv trigemen (V): în tegmentul pontin, medial față de

nucleul senzitiv al trigemenului ,inervează toți muschii masticatori (inclusiv milohiodianul și
burta ant a digsatricului), tensorul vălului palatin (peristafilin extern) și m ciocanului
Aferențele provin de la nucleul senzitiv al trigemenului, complexul olivar superior și scoarța
cerebral
11.COLOANA VEGETATIVA MOTORIE (PARASIMPATICUL CRANIAN)

Nucleii vegetativi parasimpatici,sunt conectati la hipotalamus(prin fascicolul longit dorsal

Schutz) la FR,nucleii nerv cranieni. Este divizata in 3 segmente :

A) BULB: -nucleul cardio-pneumo-enteric,sub planseul ventriculului 4, reprezentat de

neuroni preggl ai caror axoni intra in structura vagului=> fac sinapsă în ggl plexurilor:
cardiac, pulmonar și solear
Aferente(de la nucleul solitar, nucleul hipotalamic paraventric,sistem limbic,FR)
-nuc salivator inferior ,axonii se alătură succesiv nervului gloso-faringian+timpanic+mic
pietros profund => fac sinapsa in ggl otic. Fibrele postggl se distribuie la parotidă pe calea
n.auriculotemporal => cu efect secretomotor+vasodilatator

B)PUNTE: -nuc salivator superior în vecinătatea nucleului facialului,axonii se alătură

nervului intermediar al lui Wriesberg=> ajung la ggl geniculat=>se alatura succesiv nervului
facial,coarda timpanului,lingual=> ajunge la ggl submandibular => si se distribuie gl salivare
submaxilare si sublinguale
-nuc lacrimo-muco-nasal,cranial precedentului,se alătură nervului intermed=> ajunge la ggl
geniculat=> de aici se alatura nv pietros superficial+vidian=> ajunge la ggl pterigopalatin, iar
fibrele post-ggl=> se distribuie gl lacrimale(prin ram orbital al nv maxilar) și gl mucoasei
nazale(prin nervii naso-palatini)

C.MEZENCEFAL:nucleul papilar (ciliar) al lui Edinger-Westphal dorsal de nv 3,axonii

urmăresc traseul nv oculo-motor, a ramului nervului micului oblic=> ajung la ggl ciliar, iar
ramurile post-ganglionare sfârșesc în musculatura intrinsecă a globului ocular : Mușchiul
ciliar,sfincterul pupilar=> micșorarea pupilei (mioza)

12.COLOANA SENZITIVA SOMATICA:NUCLEII CHOLEARI(PONTINI)

Localizata la joncțiunea bulbo-pontină, reprezentata de nucleii acustici, situați în

profunzimea aripei albe externe bulbare

A)Nucleul cohlear ventral=>primeste fibrele nervului acustic a carui orgine reală se afla în
ggl Corti, reprezentand chiar deutoneuronul căii acustice=> de aici axonii încrucișează linia
mediană în calota punții ajung la corpul trapezoid, unde au traiect => formeaza
lemniscul lateral(calea acustică centrală)->punte->peduncul-> tuberculii cvadrigemeni
posteriori=> fac sinapsa cu neuronul 3 în corpul geniculat medial(CGM)=>se proiectează
în zona auditivă a scoarței cerebrale (al 4 neuron al căii)
-alții fac sinapsă într-un nou nucleu –cliva pontină =>nucleii motori ai nervului oculo-motor
și facial,inchid arcuri reflexe precum clipit la zgomot, acomodare auditivă a muschiului
scăriței sau întoarcerea ochilor în direcția zgomotului
-altii rămân de aceeași parte=>lemniscului lateral homolateral
-nuc cohlear ventral trimite axoni=>nucleul cohlear dorsal
B.N cohlear dorsal: fibre acustice, care au făcut deja sinapsă în nucleul cohlear
ventral=>axonii formează striurile acustice de pe planșeul ventriculului IV. După ce
încrucișează linia mediană pătrund în calota punții și fac sinapsă cu nucleii FR – fasciculul
cohleo-reticulat al lui Eyries

13.COLOANA SENZITIVA SOMATICA:NUCLEII VESTIBULARI(BULBARI)

Alcatuiesc o masă nucleara voluminoasă la jonctiunea bulbo-pontina în dreptul feței dorsale și

laterale ,divizata în mai mulți nuclei:nucleul triunghiular(post al lui Schwalbe),nucleul
angular superior(protuberanțial al lui Behterev),nucleul dorsal extern al lui Deiters(lipsit
de aferențe vestibulare directe),nucleul inferior al lui Roller-rădăcinii descendente

Ramura vestibulară a nervului VIII, cu OR în ggl lui Scarpa își împarte fibrele în 2 ramuri:
->una ascendentă =>sinapsă cu nuc angular sup +nuc triunghiular Schwalbe=>aduce fibrele
ce au cules excitațiile
->alta descendentă =>sinapsă în nuc triunghiular și în nuc lui Roller=>excitațiile de la
maculele saculară și utriculară

Conexiuni:
-spinale=>spre motoneuronii medulari prin intermediul neuronilor intercalari sub forma
tracturilor vestibulo-spinale: lateral – cu orig în nucleul lui Deiters,coboară prin cordonul
lateral homolateral până în regiunea dorso-laterala, si ventral – cu orig în nucleul
triunghiular,format din fibre homo- și hetero-laterale => sunt prezente in cordonul ventral
până în reg cervicală,controlează necesitățile posturii, tonusului m trunchiului, membrelor și
cefei
-cerebeloase – prin care întrețin relația eferente și aferente cu arhicerebelul:
->eferențele ,prin tractul vestibulo-cerebelos (fibre din nuc Deiters) prin pedunculul
cerebelos inferior
->aferențele – prin 2 tracturi cerebelo-vestibulare prin pedunculul cerebelos inf+altul în
cârlig al lui Russel prin pedunculii cerebeloși superiori spre nucleii lui Deiters, Schwalbe și
Behterev=>circuitul vestibulo-arhicerebelar
-reticulare – spre nucleii vegetativi ai FR

14.COLOANA SENZITIVA BRANHIALA

Primește excitații din regiunile rezultate din aparatul branhial

A)Nucleul solitar(din bulb): corespunde porțiunii mijlocii a aripei cenușii din bulb,fac
sinapsă, de jos în sus fibrele senzitive ale nervilor:
->vag (OR:ggl jugular +plexiform)
->glosofaringian(OR: ggl Andersch și Ehrenriter)
->nervul intermediar al lui Wriesberg(OR: ggl geniculat) porțiunea cranială a acestui
nucleu primește toate fibrele ce transportă sensibilitatea gustativă și se individualizează sub
numele de nucleul gustativ al lui Nageotte
B) Nucleul senzitiv al trigemenului (V) :pe toată lungimea TC,de la porțiunea inferioara a
bulb până în calota mezencefalului,prezintă 3 porțiuni:

->porțiunea bulbară=nucleul spinal/descendent al V/gelatinos al lui Rolando=coloana de

subst cenușie, proemină pe fața dorso-laterala a bulbului=tuberculul cenușiu al lui Rolando.
La acest niv fac sinapsă fibrele răd senzitive a V cu orginea în ggl lui Gasser, transportă
sensibilitatea termo-algezică a feței,constituie rădacina senzitivă a trigemenului sau tractul
spinal al trigemenului
->porțiunea pontină=nucleul pontin al V (al lui Dejerine),sinapsă fibrele sensibilității
cutanate tactile a feței;
-eferențele nucleului spinal+nucleului pp se încrucișează pe linia mediană=>fasciculul
trigemino-talamic (quinto-talamic) =>lemniscului med=>talamus
->porțiunea mezencefalica=nucleul mezencefalic al V,alcatuit din neuroni
pseudounipolari=>rădacina ascendenta a V,dendritele se alătură rădacinii motorii => culeg
informatii de la propriceptorii din m masticatori. Axonii dau ramuri scurte nucleului motor al
V din aceeași parte și de partea opusă=>culege sensibilitatea proprioceptiva a muschilor
masticatori

15.NUCLEII INTERSEGMENTARI AI TRUNCHIULUI CEREBRAL

Se împart în:
->Nuclei bulbari- nuc lui Goll (gracilis), Burdach (cuneat) și Von Monakow (cuneat
accesor),olivele și paraolivele bulbare
->Nuclei pontini-nuc pontici,olivele pontine,nucleul corpului trapezoid,nucleul lemniscului
lateral
->Nuclei mezencefalici- nucleul roșu(Stilling),substanta neagră(Soemmering),nucleul
interstițial al lui Cajal,nucleul lui Darkschewitslech, nucleul interpeduncular al lui Gudden

A)Nucleii intersegmentari bulbari:

->nucleul lui Goll(fața posterioara a bulbului=clava) nucleul lui Burdach(lateral de goll)=>
este deutoneuron pentru căile spino-bulbo-talamo-corticale sunt nucleu de releu,trimit axonii
ventral=> formand încrucișarea piniformă a lui Spitzka =>lemniscul medial
->nucleul lui Von Monakow(dorso-lateral de Burdach, sub corpul restiform)=>spre
lemniscul medial formează fibrele arciforme ale bulbului.
->Oliva bulbara (lamă de subst cenușie, o deschidere medio-dorsală) hilul olivei comunica
cu restul substantei albe a bulbului
->paraolivele – nuc olivari accesori(2 nuclei mici așezați de o parte și de alta a olivei:medial
și posterior

-AFERENTELE:fibre corticoolivare /rubro-olivare /spino-olivare,fibre de la nuc

vestibulari și fibre cerebelo-olivare
-EFERENTELE: axonii încrucișează linia mediană=> ajung cerebel prin pedunculii
cerebeloși inferiori
B.Nucleii intersegmentari pontini:
Formeaza piciorul punții printre fibrele ce alcatuiesc tracturile cortico-spinale ale căilor
piramidale
Nuclei de releu:
->olivele pontine și nucleii corpului trapezoid(mici mase nucleare ce se așează pe traiectul
fibrelor ce alcatuiesc corpul trapezoid),
->nucleii lemniscului lateral (mici mase nucleare plasate pe traiectul lemniscului
lateral,axonii lor au valoare de fibre comisurale – leagă între ele cele 2 lemniscuri – comisura
lui Probst)

C.Nucleii intersegmentari mezencefalici:

->NUCLEUL ROSU( responsabil de distribuirea și reglarea tonusului muscular) porțiune

centrală în calota pedunculilor cerebrali. Culoarea roșie=> rezulta din pigmentul roșu al
neuronilor+bogăției sale în vase
Nucleul este alcatuit din 2 porțiuni:
-magno-celulară=neuroni mari,sărăci în pigment,ocupă polul inf,veche în filogeneza =pales-
rubrum
- parvo-celulară=neuroni mici,bogați în pigment, polul superior,mai nouă neorobrum

AFERENTELE: fibrele corticorubrice și cerebelorubrice

EFERENTELE :încrucișate și directe:

->fibrele încrucișate=decusația tegmentală ventrală a lui Forel=>spre ms, nucleii cerebeloși

emboliform și glocos, nucleul motor al nv 7, nucleul spinal și pontin ai nv 5, nucleul
gracilis,cuneat și cuneat accesor, nuc reticulat lat și nucleii vestibulari
->fibrele directe se îndreaptă spre complexul olivar inferior

->SUBSTANTA NEAGRA de-a lungul pedunculului cerebral,se termină în regiunea

subtalamică a diencefalului,de la 4 ani neuronii ei se încarcă cu pigment negru

Prezinta 2 zone:
-posterioara și inferioara => neuroni încărcați cu pigment,grupați în grămezi compacte=pars
compacta, dopaminergică și pp furnizor de dopamină pentru corpul striat

- antero-sup=pars reticulata, neuroni rari și bogat încărcați cu lipofuscină și fier,colinergică;

AFERENTE:fibre-neostrionigrice/palidonigrice/tegmentonigrice;
EFERENTE:fibre-nigroneostriate/talamice/tectale/spinale/tegmentale,cea mai importanta
este conexiunea în dublu sens cu nucleul striat , pentru a cărei funcționare sinapsele
dopaminergice sunt esențiale;
->Nucleii oculomotori accesori:
a)Nucleul interstițial al lui Cajal plasat la polul superior al complexului oculomotor
AFERENTE:coliculul superior și aria pretectală

EFERENTE:
heterolaterale=>nucleii nv trohlear și cei ai complexului oculomotor, cu excepția nuc central;
și homolaterale=>destinate nuc nv IV, nuc vestibulari și pontin paramedian al FR.

Este important in mișcările conjugate ale globului ocular.

Distrugerea nucleului Cajal=>nistagmus vertical cu imposibilitatea efectuării
mișcării(sindromul Parinaud);

b)Nucleul interstițial dorsal: plasat superior de complexul oculomotor

AFERENTE:nucleul pontin paramedian al FR și nucleii vestibulari

EFERENTELE=>nucleul oculomotor, implicat în mișcările verticale ale globilor ocular

Lezarea nucleului interstitial dorsal=>imposibilitatea orientării în jos a globilor ocular

c)Nucleul comisurii posterioare: grupe neurale dispuse pe traseul comisurii posterioare,

asociați nucleului Cajal
d) Nucleul Darkschewitsch: grupe neuronale situate dorso-lateral față de nucleul
oculomotor,asociat sbstantei cenusii periapeductale
e) Nucleul interpeduncular Gudden: in spațiul interpeduncular, un releu între sistemul
limbic, hipotalamus și nucleii vegetativi ai TC, și în mișcările conjugate ale globilor oculari

16.NUCLEII SUPRASEGMENTARI AI TRUNCHIULUI CEREBRAL

=4 coliculi cvadrigemeni:2 superiori si 2 inferiori.

Pe fata posterioara a mezencefalului,spre metatalamus prezinta cate un brat
conjunctival:superior ptr corpii geniculati laterali (CGL) ,inferior ptr corpii geniculati mediali
(CGM)

A)Coliculii inferiori:
3 nuclei :central, pericentral si lateral:

->Nucleul central=ajung fibre auditive secundare din lemniscusul lateral. Axoni=> ajung la
corpul geniculat med=> si se proiecteaza in cortexul auditiv primar
Neuronii din portiunea dorso-med a nucleului central+nuc pericentral=> ajung la corpul
geniculat med=> si se proiecteaza in cortexul auditiv secundar
->Nucleul pericentral ajung fibre de la urechea de aceiasi parte
->Nucleul lateral primeste fibre de la ceilalti 2 nuclei=>nucleii motori din TC si
ms=>reflexele auditive(tresarire ,clipirea la zgomot)
(Nuc central= este destinat atentiei auditive, nuc lat=reflexele auditive, nuc pericentral=nuc
proiectiei tonotopice a stimulilor auditivi)

B.Coliculii superiori:
Structura laminarã, dinspre suprafata→profunzime: prezinta 7 straturi de subst albã si cenusie
ce alterneaza :stratum zonale,stratum cinereum (cenusiu superficial=primeste fibre din
cortexul occipital),stratum opticum (alb superficial=fibre ale corp genic lat),stratum
griseum mediale/album mediale/griseum profundum/album profundum;
- superficiale=>ajung fibre de la retina+cortexul visual, rolul de a detecta obiectul in campul
vizual
-profunde(asimilate ca o extindere a FR a TC)ultimele 4 structuri alcatuiesc stratum
lemnisci

AFERENTE:fibre retino-tectale din tractul optic=>patrund in coliculi lamele superficiale

comportindu-se diferit in functie de origine:
- cortexul vizual occipital=>c.s homolateral in stratul cenusiu superficial si mijlociu=
integrarea impulsurilor retiniene neprelucrate,
-cortexul frontal(aria 8)informatii rafinate, prelucrate=>lamele superficiale ale coliculilor
=coordonarea miscarilor conjugate ale globilor oculari,
-cortexul auditiv=>sinapsa in ultimele 4 lame ale coliculilor(nu primesc info vizuale),fibre de
la colic inf si nuc auditivi =>straturile profunde ,fibrele spino-tectale o parte=>stratum
lemniscum, altele doar in trecere prin colic;

EFERENTE=>talamus(pulvinar)=>scoarta lob occipital in cortexul vizual aria 18-19

Un nr mai mic de fibre se dirijeaza spre corpii geniculati lat(nuc dorsal si ventral lat)=>aria
17+fibre în TC la FR si nuc interstitial Cajal si Darkschewsch+fibre tectospinale=>reg
cervicale ale ms la neuronii motori pt muschii cefei

17.ORGANIZAREA FUNCTIONALA A SUBSTANTEI ALBE A TRUNCHIULUI

CEREBRAL

Substanta alba a trunchiului cerebral=fibre mielinizate care se grupeaza in :fibre

ascendente/descendente/de asociatie/ ce leaga trunchiul de cerebel

A)Fibre ascendente =>fibrele celor 3 sisteme de cai ascendente ce vin de la maduva spinarii
si se continua spre etajele supramedulare = fibrele sistemului cordonului posterior, sistemul
spino-cerebelos, sistemul spino-talamic+fibre de la nucleii senzitivi ai nerv cranieni

1.Fibrele Sistemului cordonului posterior =tract gracilis si cuneatus=>bulb(nuc

gracilis+cuneatus)=>se incruciseaza pe linia med in 1/3 mijlocie a bulbului (decusatia
senzitiva piriforma)=>lemniscusul medial,cele 2 lemniscuri mediale se unesc=> formand
lemniscusul median
La niv mezencefalic=>se departeaza ajungand in tegmentum in spatele substantei negre=>nuc
talamici(ventrali posterolaterali) poiectia dinspre lateral→ spre medial a nucleilor, pentru:
membre inf, trunchi, membre sup, gat

2.Fibrele Sistemului spinocerebelos=trac spinocerebeloase dorsal (direct) si ventral

(incrucisat)
DORSAL alcatuit din axonii deutoneuronilor din nucleul dorsal Clarke=> ajung la
pedunculul cerebelos inf=> se proiecteaza in cortexul cerebelos al vermisului si para
vermisului
VENTRAL la nivelul jonctiunii pontopedunculare=>trec de linia mediana incrucisindu-se cu
cele de partea opusa=> ajung la pedunculul cerebelos superior=> se proiecteaza in cortexul
vermian si paravermian

3.Fibrele Sistemului spino-talamic=tracturile spino-talamice ventral si lateral

VENTRAL: prin calota TC pe fata posterioara a lemniscului medial lãsând colateralã în
substanta reticulate

LATERAL rãmâne în portiunea laterala a calotei bulbopontine ca parte din fascicolul

heterogen, se unesc la nivelul calotei mezencefalului => rezultand lemniscul spinal, situat
lateral de cel medial=> thalamus

4.Fibrele cu originea in nucleii senzitivi din TC, se grupeaza in= lemniscul lateral,tracturi
trigemino-talamice,axonii deutoneuronilor sensibilitatii gustative din nucleul solitar:

a)Lemniscusul lateral: Are originea in nucleii cohleari, asezat in partea lat a tegmentumului
pontin ascendent =>la nivelul mezencefalului,trece posterior=> ajunge in coliculii
cvadrigemeni inf si corpii geniculati med

b)Tractul trigemino-talamic: ->VENTRAL: originea in nuc senzitiv al nv 5, spinal primeste

sensib termica si dureroasa de la fata +fibrele neuronilor din nuc senzitivi ai nerv 7,9 si 10
->DORSAL: originea in nuc pontin al nv 5=>se incruciseaza=>o parte alcatuiesc
fascicolului 5 ventral, altele nu se incruciseaza=> formand tractul trigeminal dorsal care ar
contine si fibre din nucleul mezencefalic al nv 5

c)Axonii deutoneuronilor din nucleul gustativ se incruciseaza si merg de-a lungul

lemniscului med=> ajung in nuc ventral postero-lat al talamusului+ alte fibre ce pleacã din
nuc solitar =>responsabili de receptionarea sensibilitatii generale viscerale=>formatia
reticulata TC, hipotalamus si sistemul limbic

B.Fibre descendente= ale cãilor motorii cu orginea în: scoarta cerebralã si în nucleii
motori ai TC:

1.Fibre cu origine corticala= axoni ai neuronilor din scoarta celor 4 lobi ai emisferelor
cerebrale(majoritatea din cortexul precentral si postcentral)
Dupa directia lor, se impart in 3 grupe:cortico-spinale/nucleare/ponto-cerebeloase:

a)Cortico-spinale : zonele motorii ale scoartei cerebrale->centrul oval al emisferelor->bratul

posterior al capsulei interne =>TC->in punte ,sunt disociate de nucleii pontini (singurii nuc ai
TC asezati in bazis) si fibrele ponto-cerebeloase,in bulb=>piramidele ventrale,in 1/3 inf a
bulb se impart in 3 fascicole:cortico-spinal lateral (cord lat heterolat),cortico-spinal ventral
(cordonul ant de aceeasi parte),cortico-spinal homolateral(cord lat homolat)

b) Cortico-nucleare: zonele motorii ale scoartei cerebrale->centrul oval->genunchiul

capsulei interne ->TC, trec in tegmentum=>nucleii motori ai nervilor cranieni 5,7,12 si
nucleul ambiguu. Nucleul motor al nv 7, primeste si fibre homolaterale ,ceilalti nuclei doar
fibre heterolaterale

c) Cortico-ponto-cerebeloase: origine in ariile frontale+lobul temporal

fibrele ajung la ->bratul retrolenticular al capsulei interne=>statie in nucleii pontini (dispersati
printre fibrele cortico-spinale)-> se incruciseaza in portiunea bazala a puntii si prin
pedunculul cerebelos mijlociu=> ajunge la cerebel de partea opusa

2.Fibre cu origine in nucleii TC loc în tegmentumul TC->ms:tractul tectospinal

incruciseaza in tegmentul mezencefalic=>incrucisarea tegmentala dorsala a lui
Meynert,tractul rubro-spinalincrucisat=>incrucisarea tegmantala ventrala a lui Forel,tractul
vestibulo-spinal(fibre directe+incrucisate),tracturile reticulo-spinale bulbar si pontin (fibre
directe +incrucisate)

C) Fibre de asociatie din TC = > 3 fascicole :

a)Central al calotei: centrul calotei pontine,din fibre ascendente+descendente

-Cele ascendente au originea in substanta reticulata a TC=>nucleii intralaminari ai
talamusului si in hipotalamus
-Cele descendente au originea in substanta cenusie periapeductala si nucleul rosu=>nucleii
complexului olivar inferior

b)Longitudinal medial (centromedial in calota)->segmente cervicale mediale

ascendente+descendente
- Cele ascendente: conexiuni intre=>nuc vestibulari+nuc motori ai nervilor 3,4,6/interstitial
al lui Cajal/nucleii talamici ventral postero-lateral +postero-med; nucleul abducens+nuc
oculomotor de partea opusa;
-Cele descendente: originea nucleului interstitial,vestibular,nucleului rafeului,situate sub
apeductul lui Sylvius->maduva spinarii cervical

c)Longitud dorsal (Schutz)

-Cele ascendente serotoninergice conecteaza substanta reticulata cu hipotalamusul
-Cele descendente realizeaza conexiunea intre nuc median si periventriculari ai
hipotalamusului, cu substanta cenusie periapeductala si lama tectala.
Prin conexiuni cu substanta reticulata se stabilesc legaturi si cu nucleii parasimpatici din TC

D) Fibrele cerebeloase: trec prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi,leaga fiecare

segment al TC cu cerebelul
bulbul->pedunculii cerebelosi inferiori
AFERENTE =complex olivar inf, nuc vestibulari si FR, din nucleii gracilis, cuneat si cuneat
accesor+ms(spinocerebelos dorsal);
EFERENTE=fibre de feed-back cerebelo-olivare/vestibulare/reticulare

puntea->pedunculii crebelosi mijlocii =>axoni ai neuronilor din nuc pontini=>scoarta

cerebeloasa (fibre pontocerebeloase)

mezencefalul->pedunculii cerebelosi superiori

AFERENTE: apartin tractului tecto/coeruleo/rubro/spino-cerebelos ventral,
EFERENTE=tract cerebelo-rubric incrucisate=>decusatia tegmentala ventrala a lui
Wernekink +fibre din nucleii cerebelosi-> ajung la nuc talamici ventral ant si ventral lateral.

18.ORGANIZAREA FUNCTIONALA A SUBSTANTEI RETICULATE

Formatia reticulata reprezita partea cea mai veche a tr cerebral si este situate in tegmentum,
unde ocupa o pozitie axiala. Se intinde pe toata lungimea trunchiului cerebral avand o
citoarhitectonica distinct si o organizare intrinseca specifica tuturor zonelor reticulate ale
creierului.
In ciuda acestui fapt, formatia reticulate nu poate fi privita ca entitate independent datorita
complexitatii si dispersiei arborilor dendritici, a axonilor si colateralelor. Impreuna cu fibrele
ascendente si descendente ale TC, acestea formeaza neuropilul reticulat, identificarea
nucleilor realizandu-se pe criteria functionale si neurosecretorii.
Nucleii formatiei reticulate se dispun in coloane longitudinal care, de la linia mediana spre
partea lateral sunt :

1.Nucleii rafeului(medieni)-Prezenti in tot lungul TC, aggregate neuronale mari, bine

delimitate, situate paramedian, strans interconectate prin fibre care incruciseaza linia mediana,
formand rafeul. Ei reprezinta structura serotoninergica principal a formatiei reticulate.

In bulb se gasesc: nucleus raphes obscurus/pallidus/magnus.

->Nucleii obscurus și pallidus isi trimit axonii descendent in cordonul ventral=> se termina pe
neuronii preggl simp din lamina 7, asupra carora au efect inhibitor.
->Din magnus, axonii neuronilor iau calea cordoanelor dorsolaterale ale MS=> fac sinapsa in
laminele 1+2,activând sistemul analgezic medular.
In punte se gasesc :nucleus raphes pontis/centralis superior si inferior
->Centralis inferior reprezinta extremitatea rostrală a nucleului raphes magnus
->Raphes pontis dorsolateral de centralis inf,se continuă rostral cu nuc centralis superior

In mezencefal se gasesc :nucleus raphes dorsalis, nuclei tegmentali ventral +dorsal, nucleus
linearis
Fibrele ascendente din raphes dorsalis=> se indreapta catre hipotalamus,aria septală+ariile
cortic motorii
Alte fibre se termină în striat și substanta neagră
Eferențele nucleilor tegmentali ventral și dorsal => se indreapta spre hipotalamusul lat,aria
septală și aria preoptică
Nucleul linearis reprezinta extremitatea rostrala a nuc rafeului. Unii neuroni ai sai au pigment
melanic si sunt dopaminergici

2.Nucleii paramediani bulbopontini (Precerebelosi)

Sunt reprezentati de: nucleul reticulat bulbar paramedian (conectat cu vermisul cerebelos
=circuit de feed-back), nucleul reticulotegmental pontin (conexiuni cerebeloase) și nucleul
reticulat lateral
Aferențele nucleului -> provin de la ms+cerebel+nuclei senzitivi ai nv cranieni+cortex
cerebral homo si heterolateral
Eferențe->cortexul cerebelos

3.Nucleii centrali:

In bulb se gaseste nucleul giganto-celular

Aferențele: de la ms+nuc senzitivi nerv cranieni+cerebel+cortexul cerebral
Eferențele ascendente sunt directe-> se termina in nuc laminari ai talam
Eferentele descendente-> se termina pe neuronii motori medulari moton
Segmentul rostral al nucleului are actiune facilitantă pe motoneuronii medulari extensori ai
cefei+trunchiului
Segmentul caudal are actiune inhibitorie pe toti moton medulari

In punte se gasesc nucleii pontini caudal+oral

Nuc pontin caudal: contine neuroni de talie mare, si ajunge pana sub nucleul motot ai nv
trigemen
Nuc pontin oral: se prelungeste in mezencefal, extremitatea sa superioara fiind imprecise
delimitata
Partea dorsomediala a nuc caudal și partea caudală a nuc oral alcatuiesc FR paramediană
pontină
Eferențele ascendente se impart in :
-dorsale->iau calea fasciculului longitudinal medial si se termina in nucleii liniei
med+intralaminari ai talamusului
- ventrale-> urmeaza fasciculul tegmental ventral spre hipotalamus +aria nenumită+zona
incerta+cortex mediofrontal
Alte eferente ascendente: spre nuc nv III, IV, VI, pleaca din FR paramediana pontina

4.Nucleii laterali: ocupa partea lateral a tegmentumului TC

In bulb se gaseste: nucleul parvocelular

Aferențele= reprezentate de colateralele axonilor deutoneuronului căilor senzitivo-
senzoriale+fibre cu orig in lama tectală
Eferențele-> se indreapta spre nucleii centrali

In punte se gasesc: nuc locus coeruleus+subcoeruleus+nuc parabrachial

->Locus coeruleus sub planșeul ventric 4, partial suprapus pe nucleul mezencefalic al nv V
->Ventrolateral se afla locus subcoeruleus
Funcțional cei doi nuclei sunt implicati in declansarea somnul paradoxal+facilitarea sau
inhibarea neuronilor senzitivi si activarea scoarței cerebrale pe cale extratalamica,
->Nucleul parabranhial , format din subnucleii lateral si medial, se gaseste la joncțiunea
ponto-mezencefalică
Aferențele provin atat de la partea gustative cat si de la partea cardiorespiratorie a nuc solitar-
>in apropierea sa se gaseste nucleul Kölliker-Füse( unde este localizatcentrul pneumotaxic)

In mezencefal se gaseste :
->nucleul pedunculo-pontin este situat in tegmentumul lateral, ventral fata de coliculul
inferior
Aferențele->provin de la scoarta cerebral pallidus+subst neagră
Eferențele-> se indreapta catre subst neagră+pallidus, închizând un circuit mezencefalic
->nuc cuneiform+subcuneiform dorsal fata de nucleul pedunculopontin, ventral coliculului
inferior

5.Subst cenușie periapeductală (SCP) înconjură apeductul mezencefalic. Se intinde

de la nivelul comisurii posterioare, pana la un plan situat dorsal decusatiei nv IV.
Reprezinta extensia rostrală și mediana a FR= implicată functional în mecanismele
analgezice centrale+mișcările conjugate ale ochilor+comportam emoțional+funcțiile viscerale
Citoarhitectonic, substanta cenusie periapeductala prezinta:
 Nucleul ventral, median, adiacent apeductului mezencefalic
 O portiune lateral impartita in nucleii lateroventral si laterodorsal
 Nucleul dorsal
Conexiunile substantei periapeductale sunt extreme de nueroase si se realizeaza in dublu sens
cu str motorii, senzoriale, autonome si limbice.
19.EMBRIOGENEZA SI ORGANIZAREA FUNCTIONALA A SUBSTANTEI
CENUSII A CEREBELULUI

-Substanta cenusie: la exterior=> formeaza scoarta cerebeloasã, iar la interior=>nucleii

cerebelosi

I. Scoarţa cerebeloasã
Urmeaza detaiile de relief ale cerebelului(fisuri,santuri), realizand o supraf mult
mai mare, aproximata la 75%din cea a cortexului cerebral. Spre deosebire de
aceasta, nu prezinta variatii regionale, avand aceeasi structura pe toata intinderea ei
De la suprafata spre profunzime, sc cerebeloasa este alcat din 3 straturi de
neuroni :stratul molecular(superficial),stratul ganglionar,stratul
granular(profund)

A)Stratul molecular este alcatuit din neuroni stelati si neuroni cu axonul “in cosulet”.

->Neuronii stelaţi=paralel cu suprafata scoarţei cerebeloase, perpendiculari pe axul foliei

cerebeloase. Dendritele fac sinapsã cu fibrele paralele, axonii scurti nemielinizati fac sinapsa
cu dendridele neuronilr Purkinje
->Neuronii cu axonul în coşuleţ (basket-cel)= situati in profunzimea str molecular, la limita
cu stratul ggl
Dendritele fac sinapsă cu fibele paralele,axonul pãtrunde în stratul ggl conectând prin
ramificaţiile sale aprox 10 neuroni Purkinje situaţi în plan sagital; neuronii sunt= GABA-
ergici şi sunt inhibitori pt n P

B.Stratul ganglionar este format dintr-un strat unicellular de neuroni Purkinje

->Neuronii Purkinje=talie mare,piriformi,nr mare(15 mil),dispusi perpendiculaar pe axul

foliei cerebeloase
Dendritele=se ramificã=>primele(2-3 generatii de ramificatii)sunt netede=>se ramnifica
succesiv în 10-12 generatii de ram,devin rugoase(spini dendritici)
Pe corpul n Purkinje+conul axonal=> fac sinapsã axonii celulelor “în coşuleţ”,pe porţiunea
netedã a dendridelor=> fac sinapsa axonii n stelaţi+o fibrã agãţãtoare
Pe ramificatiile cu spini=> fac sinapsa fibrele paralele+ramurile de bifurcaţie ale axonilor n
granulari;
Axonii strãbat stratul granular->ies din scoarţa cerebeloasã-> se termina in nucleii cerebelului,
reprezentand sigura eferenta a scoartei cerebeloase, singurii care leagã scoarţa cerebeloasã
de nuc,
Neuronii sunt=GABA-ergici, cu effect inhibitor

C)Stratul granular format din neuroni granulari si neuroni Golgi

->Neuronii granulari=mic,numeroşi
Fiecare neuron emite 3-6 dendrite=> care fac sinapsa cu fibrele musciforme+neuronii golgi
Axonii-> urca in stratul molecular şi se bifurca în “T”=> formand fibre paralele cu suprafata
ext a foliei
Fibrele paralele(excitatorii,mediator=glutamat)=> conecteaza succesiv dendritele cu spinii ale
n Purkinje+dendritele neuronilor stelaţi+cele ale neuronilor în “coşuleţ”(prin ram de
bifuractie)

->Neuronii Golgi=dispusi spre stratul ggl,

Dendritele=>se extind in toate straturile scoartei ,fara orientare spatiala restrictiva,prdomina
sinapsele cu fibrele paralele sau intra in alc glomerulului cerebelos
Axonii=> fac sinapsa cu corpul neuronilor granulari=>bucla de feedback negative
Neuronii sunt de tip inhibitor,mediator chimic=GABA

In structura scoarţei cerbeloase se mai gãsesc celule gliale(astrocite=epiteliale, lamelare şi

netede şi de oligodendrocite, mai frecvente în stratul ganglionar)

II..Nucleii cerebeloşi
In profunzimea substantei albe a cerebelului , de o parte şi de alta a liniei mediene se gasesc
cate 4 nuclei care dinauntru inafara sunt :nucleii fastigiali,globoşi,emboliformi şi dinţaţi.

A.Nucleul fastigial = in profunzimea vermisului, apaţine arhicerebelului, situat sub planşeul

ventriculului IV
B.Nucleul globos= situate lateral, aparţine paleocerebelului,în emisferele cerebeloase în
imediata apropiere a vermisului
C.Nucleul emboliform= plasat în hilul nucleului dintat, si impreuna cu nucleul globos,
formeaza nucleul interpositus
Aferente->cortexul paleocerebelos(porţ paravermianã)
Eferente-> talamus+nuc roşu,impreunã cu nuc globos=>nuc interpositus

D.Nucleul dinţat(oliva cerebeloasã)= cel mai voluminos, plasat în profunzimea emisferelor

cerebeloase şi se prezintã ca o pungã plisatã cu deschiderea medial
Aparţine neocerebelului
Aferente->scoarţa neocerebelului,
Eferente->pedunculii cerebelosi superiori->nuc roşu+thalamus

EMBRIOGENEZA=din placile alare ramase deasupra santului rombencefalic=>se

infunda=>cele 2 placi se unesc=>placa cerebeloasa,central(vermisul primitiv=uneste
segmentele laterale adica viitoarele emisfere)
La sf lunii 4=>apare fisura postnodulara delimitand ant arhicerebelul,deasupra ramane
corpus cerebella
Pe sup sa=> apare fisura primitiva=>lobul anterior(paleocrebeleul)+lobul
posterior(neocerebelul)
Primordiile cerebeloase alcatuiesc 3 straturi ale tubului neural primitiv:
ependimal,manta,marginal
Migrarea neuroblastilor din manta
->marginal=>stratul granular ext primitiv=>formeaza toate variantele celulare ale
straturilor scoartei=>dupa sapt 20=> apar lobuli+foliile cerebeloase;
->manta=>nucleii,placa tectala=>valurile medulare sup+inf

20.EMBRIOGENEZA SI DEZVOLTAREA FUNCTIONALA A SUBSTANTEI ALBE A

CEREBELULUI

= dispusã în interiorul emisferelor cerebeloase realizând centrul medular, conexiunea

cerebelului se realizeaza prin intermediul substantei.
Este formatã din douã feluri de fibre:intrinseci+extrinseci

a.Fibrele intrinseci(asociaţie) stabilesc conexuni:între douã puncte vecine de pe scoarţa

cerebeloasã,între puncte din scoarţa celor douã emisfere cerebeloase,între scoarţa cerebeloasã
şi nucleii cerebeloşi prin axonul neuronilor lui Purkinje, care reprezintã singura eferenţã a
scoarţei cerebeloase.

b.Fibrele extrinseci în grosimea pedunculilor cerebeloşi şi sunt:aferente scoarţei

cerebeloase+.eferente, pãrãsind cerebelul şi dirijându-se spre alte segmente ale SNC

I.Fibrele aferente se grupeazã în 4 sisteme: sistem vestibular+spino-cerebelos+segmentar

+cortico-ponto-cerebeloase.
Primelor 3 sisteme=>informatii din mediul înconjurãtor
Prin ultimul scoarţa cerebeloasã primeşte permanent copii ale planului de activitate a scoartei
cerebrale

1.Sistemul vestibular=fibre vestibulo-cerebeloase ajung la cerebel prin ped cerebelosi inf

2 categorii de fibre :primare(directe),axonii n din ggl ul Scarpa+ secundare=axonii neuronilor
din nuc vestibulari lateral inferior şi medial

2.Sistemul spino-cerebelos=fibre spino-cerebeloase(dorsal,ventral şi cuneo-cerebelos)

->informatii proprioceptive şi exteroceptive:
Fasciculul dorsal/direct Flecsih se proiecteazã în vermisul superior+lobul ant,cuneo-
cerebelos=>paravermisul lobului ant+tonsila,
Fasciculul ventral (Gowers)/încrucişat prin ped cereb sup=> se proiecteaza in zona
vermisului+paravermisului

3.Sistemul segmentar=axonii neuronilor din nucleii TC =>cerebel:trigemino-

cerebeloase(sensib feţei e proiectatã şi pe cerebel)reticulo-cerebeloase,tecto-
cerebeloase(vermis+paravermisului)
Cerebelul e sensibil la orice modificare a luminii sau zgomotului dar pe care nu le poate
percepe.
4.Sistemul fibrelor cortico-cerebeloase:orginea în cortexul lobilor cerebrali=>fibre cortico-
ponto-cerebeloase, ce se proiecteazã în neocerebel

II.Fibrele eferente
-impulsurile elaborate de cerebel,pãrãsesc scoarţa prin axonii neuronilor lui Purkinje (singura
cale de ieşire din scoarţa cerebeloasã) , fac sinapsã în nuc cerebeloşi
Axonii neuronilor din nuc cerebelului => fibrele cerebelopete prin pedunculii cerebelosi
conecteaza cerebelul cu formaţiile nucleare din celelalte etaje ale SN=>bucla eferentã a celor
4 sisteme de fibre aferente ce se proiecteazã pe scoarţa cerebeloasã.

1.Sistemul vestibular:neuronii lui Purkinje din scoarţa lobului floculo-

nodular+piramida+uvula=> ajung la nucleii vestibulari laterali=> de aici la ms+nucleii motori
ai nervilor cranieni 3+4+6=>coordonează poziţia capului şi corpului în spaţiu

2.Sistemul spino-cerebelosvermian:originea în vermis,unde ajung fasciculele spino-

cerebeloase+fibre auditive şi vizuale=>se indreapta spre nucleii fastigiali=> putand lua 2
direcţii:
->fie catre nucleii lat+paramedian din FR bulbo-pontinã=>ms(fascicul reticulo-spinal)
-> fie catre nucleii vestibulari(exemplu cel lateral) fie direct prin pedunculul
inferiori( fascicule fastigiobulbar) fie prin pedunculul superior(f încrucişat
Russel)=>controleazã postura în mişcare,diminuând şi controlând tonusul extensorilor

3.Sistemul cerebelos paravermian:originea în pars intermedia (porţiunea paravermianã a

cerebelului)(proiecţia membrelor) se proiecteazã pe nucleul interpositus
Axonii=> ajung la nucleul roşu şi FR

4.Sistemul cerebelos lateral:axonii n lui Purkinje din cortexul pãrţii lat a emisferelor
cerebeloase fac sinapsã în nuc dinţat(oliva cerebeloasã)
Axonii neuronilor din nuc dinţat=> pedunculii sup=>mezencefal=>se încrucişeazã trecand în
partea opusã=>mãnunchi descendent=> FR şi un mãnunchi ascendent =>talamus

21.ORGANIZAREA FUNCTIONALA A NUCLEILOR TALAMICI

Fiecare grup nuclear principal, delimitat de ramificatiile lamei medulare interne, este alcatuit
din mai multi nuclei cu functii diferite
-In functie de principalele lor conexiuni, grupele nucleare sunt împărţite în 5 categorii:
->cu funcţie motorie(conexiuni cu corpul striat)
->de releu ai marilor căi senzitivo-senzoriale
->cu conexiuni limbice
->de asociaţie
->conexiuni cu formaţia FR

1.Nuclei cu funcţie motorie:ventral anterior,ventral lateral,centro-median

A.Nucleul ventral anterior = intervine in reglarea tonusului muscular

Lezarea sa determină hipertonie musculară (Parkinson)
Este format din 2 subgrupe nucleare: una parvocelulara aferenta şi alta magnocelulară cu rol
efferent
Aferente : provin de la globus palidus,pars reticulata a substantei negre,nucleii intra laminari
şi nucleii liniei mediene,cortexul premotor(ariile 6+8 ale cortexului frontal)
Eferenţele => se indreapta catre nucleii intra laminari şi aria motorie suplimentară

B.Nucleul ventral lateral =3 subgrupe nucleare: pars oralis+caudalis+medialis

Aferente: provin de la nucleul dinţat cerebelos,globus palidus prin fibre palido-talamice,fibre
nigro-talamice(orig in pars reticulata a subst negre) ariile premotorie şi motorie primară
Eferenţele=> distribuite cortexului primar motor şi aria motorie suplimentară

C.Nucleul centro-median=face parte din nucleii intra laminari şi este plasat în 1/3 a
talamusului
Aferenţe:de la globus palidus,ariile premotorie şi motorie primară
Eferenţele=>putamen şi nucleul subtalamic al lui Luys

2.Nucleii de releu ai marilor căi senzitivo-senzoriale:ventral postero-

lateral,ventral postero-medial,ventral posterio-inferior,complexul nuclear talamic
posterior

A.Nucleul ventral postero-lateral (VPL)=2 subgrupe nucleare:oral (VPLO-apartine ariei x)

+caudal (VPLC)

VPLC primeşte aferenţe: de la lemniscusul medial,tracturile spino-talamice,tractul cervico-

talamic
1.Lemniscusul medial=fibrele întâlnesc în nucleul VPLC al 3-lea neuron,VPLC există o
somatopie pe axul său transversal proiectându-se dinafară înăuntru:membru inferior, trunchiul
şi membru superior
2.Tracturile spino-talamice se termina în 3 grupe nucleare:partea mediala a nuc posterior
(complex posterior), care primeşte stimulii nociceptivi, VPLC primeşte restul fibrelor
sistemului neospinotalamic, nuc central lateral (GR INTRALAMINAR), care primeşte fb
sistemului paleospinotalamic
3.Tractul cervico-talamic: demonstrat la carnivore si unele primate, are originea in laminele
V, VI. Se termină în nucleul VPLC împreună cu fibre ale tractului spino-talamic lat,eferenţele
nuc VPLC străbat capsula internă şi substanţa albă a emisferului cerebral şi se termină
somatotopic pe prima arie somestezică în ariile 3, 1, 2 şi parţial şi pe două arie somestezică

B.Nucleul ventral postero-medial (VPM) are forma semilunara si este situate intre nucleul
VPL si CM, alcatuit din 2 subgrupe :magnocelulară (VPMmc)+parvocelulară (VPMpc)

Nucleul magnocelular primeşte tracturile trigeminale ventral şi dorsal,ajunge la thalamus,

sensibilitatea feţei şi a craniului+a cavităţilor bucală şi nazală

Nucleul parvocelular medial precedentului, sosesc fibrele sensibilităţii gustative,eferenţele

se termină în aria gustativă (aria 43) de pe operculul parietal precum şi pe cortexul insular

C.Nuc ventral posterior(ventral postero-inferior)=un grup nuclear, aşezat între nucleu VPL
şi VPM şi inf
Aferentele=>de la nuc vestibulari
Eferentele=> se indreapta spre aria 3 a girusului postcentral, adiacenta cortexului motor
primar

D.Complexul nuclear talamic posterior=o aglomerare de neuroni aşezaţi caudal şi ventral

faţă de nucleul VPLc, în vecinătatea feţei dorsale a corpului geniculat medial. 4 grupe
nucleare:
->suprageniculat
->limitans
->posterior
->ventrocaudal parvocelular Hessler

Aferentele :fibre ale sensibilităţii dureroase ale sist paleospinotalamic

Eferenţe:cortexul retroinsular – localizarea durerii unde există o organizare topică

Sdr. Talamic senzitiv (Dejerine Roussy) – prin hiperpatie (durere difuză greu de localizat, cu
ecou afectiv, prin dezinhibiţia nc intralaminari datorită lezării cuplului nc reticulat lateral şi
VPL) şi hipoestezie controlaterală pt toate formele de sensibilitate
3. Nucleii cu conexiuni limbice:nucleii anteriori,nucleul dorso-median,nucleul lateral
dorsal

A.Nucleii anteriori= la nivelul polului rostral al talamusului, în bifurcarea lamei medulare

interne,aproape de faţa dorsal

3 grupe nucleare:antero-ventral(Av),unul antero-dorsal(Ad) şi altul antero-medial (Am)

Aferenţe=> de la corpul mamilar homolateral prin tractul mamilo-talamic
Eferenţele nucleilor ant trec prin bratul ant al capsule interne=> si se termina in cortexul
girusului cingular la ariile 23, 24 şi 32, traversând braţul anterior al capsulei interne

B.Nucleul dorso-median(DM)=porţiunea mediană a talamusului,de la lama medulară internă

până la peretele lateral al ventricolului III
3 grupe nucleare:magnocelular(DMmc)situată rostral, parvocelulară (DMpc) aşezată caudal
şi paralaminară (DMpl) situată lângă lama medulară internă
Cel dorso-median este implicat în tonusul vieţii psihice, intervenind în stările emotive şi
expresiile comportamentale, cel dorso-median este implicat şi în funcţia amnezică.

Aferenţe:
-> magnocelular de la cortex amigdalian, cortexul temporal, partea inf a cortexului orbito-
frontal
->parvocelulara – de la intreg cx prefrontal,paralaminar lângă lama medulara int) – aria 8
premotorie şi pars reticulata a subst negre
Efereţe: către cortexx prefrontal

C.Nucleul lateral dorsal= conexiuni reciproce cu girusul cingular şi cu cortexul supralimbic

al lobului parietal precuneus

5.Nucleii de asociaţie ai talamusului=pulvinarul şi nucleul lateral pesterior,au

conexiuni cu scoarţa cerebrală, în special cu ariile asociative, fără însă a primi căi senzitive
sau senzoriale

A.Pulvinarul(P)=4 subgrupe nucleare:

->pars oralis, aşezat între nucleii ventral postero-lateral şi nucleul centro-median.
->pars inferior, plasat între cei doi corpi geniculaţi
->pars medialis, reprezentat de jumătatea medială a pulvinarului
->pars lateralis, care se extinde lateral până la lama medulară externă

Pars medialis şi pars lateralis primesc aferenţe de la coliculii superior iar pars inferior
primeşte fibre şi de la retină
Eferenţele cu originea în pars inferior şi pars lateralis proiectează în ariile corticale vizuale:
17, 18 şi 19.
B.Nuc lateral posterior (LP)= se gaseste caudal, lateral, fata de nucleul LD.
Aferente de la nucleii ventrali posteriori ai talamusului şi întreţine conexiuni în ambele
sensuri cu cortexul parietal posterior, ariile 5 şi 7

6.Nuclei cu conexiuni cu formaţia reticulată a trunchiului cerebral=nucleii

liniei mediene+nucleul reticulat lateral

A.Nucleii liniei mediene =rol modulator între aferentaţia viscerală şi sistemul limbic,
Afectarea lor – tulb cv, edeme, cianoza extremităţilor
Aferenţe: sensib viscerală şi hipotalamus;
Eferenţe: nc amigdalian, hipocamp, girus cingular, HT, nc MD si ant ai talamusului

B.Nucleii intralaminari (fara CM)=

Aferenţe: de la FR prin fasciculul tegmental central, sist paleospinotalamic ), nc dinţat
controlateral (peduncul cerebelor superior), corticale de la aria 4 8precentral), ariile 6,8
(premotor) şi prefrontal (aria9);
Eferenţe: către zone întinse ale scoartei cerebrale, realizează reacţia de trezire, fac parte din
sistemul nespecific activator ascendent
22.HIPOTALAMUS:NUCLEI SI FUNCTII

-In structura hipotalamusului se găsesc numeroase grupe neuronale, unele bine

delimitate=>formează nucleii şi altele cu limite imprecise denumite arii,
In sens antero-posterior, este imp în 3 zone:
->zonă medială(aşezată în imediata vecinătate a ependimului ventricolului III)
->zonă intermediară(lat precedentei)
-> o zonă laterală(depăşită de precedenta printr-un plan sagital trecut prin columna
fornixulu)

1.În zona medială=nucleul periventricular=din neuroni mici, dispersaţi în jurul

ventricolului III şi mai numeroşi la marginea anterioară a ventricolului

2.În zona intermediară=4 categorii: nucleii regiunii preoptice,nucleii anteriori,nucleii

mijlocii,nucleii posterior

A.Nucleii regiunii preoptice,doi :nucleul preoptic medial+nucleul preoptic lateral(lat

precedentului)
B.Nucleii anteriori (ai regiunii supraoptice):
->Nucleul supraoptic (deasupra chiazmei optice)
->Nucleul paraventricular (înconjură ca un manşon columna anterioară a fornixului)
->Nucleul suprachiazmatic aşezat în recesusul prechiazmatic şi care are cele mai importante
conexiuni cu retina, are rol în menţinerea ritmului circadian

->Nucleul hipotalamic anterior plasat dorsal nucleului supraoptic

C.Nuc mijlocii (sau ai regiunii tuberiene)

->Nucleul ventro-medial(considerat centrul saţietăţii)
->Nucleul dorso-medial
->Nucleul arcuat(sau infundibular)plasat la intrarea în recesusul infundibular,împreună cu
aria proptică intervin în controlul diferenţierii şi maturării sexuale
->Nucleul hipotalamic posterior a cărui neuroni se extind deasupra corpilor mamilari până
în subst cenuşie periapeductală şi cea din tegmentum-ul mezencefalic.

D.Nucleii posteriori (sau ai regiunii mamilare): corespund regiunii mamilare, fiecare

corp mamilar prezinta 3 nuclei
Nucleii mamilari:
->medial(cel mai voluminos)
->lateral
-> intercalar şi supra mamilar
Zona laterală=nucleii hipotalamici laterali, un conglomerat difuz plasat în interstiţiile
fascicolului medial al telencefalului,stimularea ariei hipotalamice laterale=>manifestări
caracteristice stărilor de luptă sau fugă
Aria lateral a hipotalamusului contine central alimentatiei. Distrugerea sa determina afagia,
insotita frecvent de adipsie.

23.SCOARTA CEREBRALA

La niv emisferelor cerebrale subst cenușie este dispusă atât la exterior=>formand scoarța
cerebrală, cât și la interior=> formand nucleii bazali.
Scoarța cerebrală este alcătuită din 2 teritorii inegale ca structură și întindere: allocortexul și
isocortexul

Allocortexul(allo= diferit) ocupă aproximativ 1/12 din întinderea scoarței,acopera unele zone
de pe fața int sau inf a emisferului cerebral
Prezinta 2 varietăți(nu se deosebesc prea mult):
->arhicortexul este porțiunea cea mai veche și prezintă 3 straturi, de la suprafață-
>profunzime sunt:molecular, granular (receptor) și polimorf, în care predomină n piramidali,
cu funcție motorie,se găsește în hipocamp(cornul lui Ammon)și girusul intralimbic

->paleocortexul structură asemănătoare arhicortexului, cu singura deosebire că stratul

mijlociu conține,celule granulare și piramidale amestecate,acoperă majoritatea girusurilor
sistemului limbic
Isocortexul(iso =asemănător) aproximativ 10 miliarde de neuroni si se dispun în 6 straturi,
care de la suprafață->profunzime sunt :

1.Stratul molecular(plexiform)=sărac în neuroni, dar bogat în fibre

Neuroni de talie mica,fuziformi,orientați orizontal,axonii și dendritele lor sunt dispuse paralel
cu suprafata scoarței și se întretaie cu dendritele venite din toate straturile mai profunde și cu
axonii neuronilor lui Martinotti. Aceste fibre care se întretaie formează la acest nivel plexul
tangential al lui Exner. Stratul are funcție asociativă

2.Stratul granular extern=neuroni granulari, de talie mica,dendritele apicale ale acestor

neuroni intră în stratul molecular, iar axonii coboară până în straturile 5 și 6 cu care fac
sinapsă. Acest strat primește informații din alte regiuni ale scoarței cerebrale pe care le
proiectează pe neuronii din straturile 5 și 6,in dreptul acestui strat găsim o lama subțire de
fibre orizontale numită lamina disfibrosa

3.Stratul piramidal extern=neuroni piramidali,dendritele lor apicale ajung până la stratul 1,

lăsând colaterale în stratul 2. Dendritele lor bazale primesc un nr redus de fibre ascendente de
la thalamus. Axonii n piramidali coboară în straturile 5 și 6; Rolul acestui strat este de a primi
câteva eferențe ale talamusului, pe care le proiectează pe straturile 5 și 6,in acest strat se
găsește stria lui Kaes Bechterew

4.Stratul granular intern= 2 substraturi:

->superficial=n piramidali de talie mijlocie care trimit dendrite apicale spre straturile
superficiale și dendrite bazale care fac sinapsă cu fibre aferente ale scoarței
->profund=n de formă stelată, cu dendrite care nu mai sunt orizontale. Axonii neuronilor din
stratul I vor coboari spre straturile 5 și 6
Stratul granular intern este principalul strat aferent al scoarței cerebrale, găsim stria lui
Baillarger externă

5.Stratul piramidal intern=

->neuroni piramidali de talie mare,in zona motorie principală 4 acești n ating dimensiuni
maxime, purtând numele de neuronii giganți ai lui Betz. Dendritele lor apicale urcă până în
stratul 1, iar axonii lor pătrund în subst alba a emisferului cerebral, formând fibrele de
proiecție descendente
->neuroni piramidali de dimensiuni mici sau mijlocii, iși trimit axonii în structura corpului
calos
Stratul piramidal intern este principalul strat eferent al scoarței cerebrale, gasim două striuri:
->una superficială, numită lamina interstriată
->una profundă(stria lui Baillarger internă)
6.Stratul fusiform cu 2 tipuri de neuroni:
->fuziformi care emit câte o dendrite la fiecare capăt; dendrita apicală ajunge până în stratul
1; axonul lor părăsește scoarța, în alcătuirea corpului calos
->neuronii lui Martinotti mici, multipolari care au caracteristic faptul că axonul lor
ascendent,urca până în stratul 1,rolul lor constă în retrimiterea impulsurilor primite înapoi
spre straturile superficiale,pentru a fi reanalizate; gasim lama infrastriată

24.NUCLEII STRiATI

=o masă de subst cenuşie localizată în centrul emisferelor cerebrale, paraventricular,

constituita din nucleul caudat şi nucleul lenticular. Principala funcţie a corpului striat este
aceea de a participa, alături de cerebel, la reglarea funcţiei motorii
A.Nucleul caudat:

- are forma unei virgule,situat lateral şi superior de thalamus. Este format din: cap, corp şi
coadă
a.Capul nucleului=extremitatea mai voluminoasă,proemină în cornul frontal al ventriculului
lateral,separat de opusul prin septul pellucid
Limita dintre cap şi corp=orificiul interventricular Monroe
I se descriu 2 fete: ->supero-medială corespunde cornului frontal al ventriculului lateral
->infero-laterala, corespunde braţului ant al capsulei interne, prin care este despărţit de
nucleul lenticular
b.Corpul nucleului=se găseşte supero-lateral de talamus,mai subţire şi se întinde posterior
până în dreptul spleniusului corpului calos
Prezinta 2 fete: ->supero-medială corespunde părţii principale a ventriculului lateral
->infero-laterală este despărţită prin intermediul braţului posterior al capsulei interne de
nucleul lenticular
c. Coada nucleului, inferior de nucleul lenticular şi braţul sublenticular al capsulei interne,
pe tavanul cornului temporal al ventriculului lateral,lateral de stria terminal
B.Nucleul lenticular:

Are formă de piramidă triunghiulară cu baza situată inferior. Situat lateral de talamus şi
infero-lat de nucleul caudat. Prezintă 3 feţe şi o bază:
a. Faţa antero-medială despărţită prin intermediul braţului ant al capsulei interne de capul
nuc caudat
b. Faţa postero-medială despărţită de talamus prin intermediul braţului posterior al capsulei
interne
c. Faţa laterală despărţită de insulă prin capsula externă, claustrul şi capsula extremă
d. Baza deasupra braţului sublenticular al capsulei interne, cozii nucleului caudat, striei
terminale şi cornului temporal al ventriculului latera.

Nucleul este împărţit în 3 părţi prin intermediul a 2 benzi de substanţă albă:

->o parte laterală=putamen
->2 părţi mediale =globus pallidus
Lamele de substanta albă sunt:
-lama medulară externa :separă putamenul de globus pallidus;
-lama medulară interna :care împarte globus pallidus în 2 părţi:laterală+medial
Există şi o a 3-a lamă de substanţă albă, dar este mai puţin vizibilă şi împarte segmentul
lateral al globus pallidus într-o regiune internă şi una externă
Inferior de nucleul lenticular (în regiunea sublenticulară) se găsesc mici insule de subst
cenuşie=>substanţa nenumită Reichert.

Filogenetic şi funcţional corpul striat este împărţit în: neostriatul format din nucleul
caudat şi putamen+paleostriatul format din globus pallidus.

Conexiunile nucleului striat sunt divizate:

->fibre aferente: vin de la scoarța cerebrală (fibrele cortico-caudate, cortico-
puteminale+cortico-palidale),fibre talamo-striate(conectează nuc median al lui Luys,din
talamusului cu nuc caudat+globus pallidus)și fibre cu orig în alte porțiuni din corpul
striat=>conexiuni interstriate
->fibre eferente: pornesc din globus pallidus:ansa lenticulară se desprinde din pallidus
pătrunde în regiunea sublenticulară ant și se împarte în fibre anterioare=>nuc hipotalamici,
fibre mijlocii=>nuc talamici și fibre posterioare=>nuc subtalamic al lui Luys, Nuc roșu,subst
neagră,unele fibre coborând până la FR a TC și în oliva bulbară+fasciculul lenticular cu orig
în pallidus=>regiunea subtalamică, se împarte în fibre care se termină în nuc subtalamic al lui
Luys de aceeași parte sau de partea opusă+fasciculul palidal al vârfului unește palidusul de
partea compactă a subst negre+fibrele interstriate de la nuc caudat la putamen->
palidus+fibrele comisurale ale lui Meynert leagă între ei cei doi globi pallidus+fibrele
strio-nigro-spinale și strio-reticulo-spinale leagă corpul striat de moton med fie prin
intermediul substnegre,fie prin intermediul FR a TC

25.SISTEMUL LIMBIC

-formaţiunile sistemului limbic sunt vechi filogenetic,aparţinând arhi şi paleopalliumului,pe

faţa medială a emisferei cerebrale,între diencefal şi neocortex
Este un sistem complex de integrare al informatiilor somatice, viscerale şi olfactive,
intervenind în adaptarea comportamentului primar (nutriţie, reproducere), emoţii şi memorie

Componentele:lob olfactiv(bulb olfactiv+tract olfactiv+strurile olf)+lob limbic(formatia

hipocampica+girus pericalos+marea circumvolutie limbica)+nuclei
limbici(nc.amigadalian,nc ariei septale,nc bandeletei diagonale,nc patului striei
terminale,stratul ventral,nc limbici ai talam,nc habenulari,nc limbici ai mezencefal)
A.Sistemul olfactiv:rol perceperea mirosului+activator al unor sisteme neurale, care stau la
baza comportamentului emoţional
Receptorii=la niv mucoasei olfactive a foselor nazale(reg conetului sup+plafon)=>reprezinta
protoneuronul căii olfactive şi sunt celulele bipolar. Axonii traversează lama ciuruită a
etmoidului, formând nervii. Olfactivi. Deutoneuronul căii olfactive=celula mitrală de la niv
bulbului olfactiv=>formează tracturile olfactive, care traversează şanţul olfactiv pâna în
apropierea substantei perforate anterioare, unde se lăţesc sub forma trigonului olfactiv. De la
baza trigonului se formeaza 3 strii olfactive:laterala,mediala şi intermediară(inconstantă)
Calea olfactivă se continuă de-a lungul striei olfactive laterale, dă colaterale substantei
perforate ant si se termină în girul semilunar(o proeminenţă pe marginea superioara a
uncusului)cu care formează aria periamigdaliană.
Aceasta arie împreună cu substanta perforată ant=> formeaza cortexul olfactiv primar.
Prelungirile neuronilor din această arie ajung în aria entorinală (câmpul 28) a lobului piriform,
care constituie cortexul olfactiv secundar
Trimite eferenţe la:hipocamp,lobul insulei,lobul frontal
Calea olfactivă este singura cale senzorială care nu are legături directe (releu) cu
talamusul!
-stria mediala=>colaterale la subs perforată ant şi se continuă prin comisura albă anterioară
spre emisfera opusă.
-stria intermediară este inconstantă şi se termină pe tuberculul olfactiv şi substanţa perforată
ant

B.Formatia hipocamica este alcatuita din:indusium griseum,girul fasciolar,girul

dinţat,hipocampul cu fimbria

INDUSIUM GRISEUM este o pătură de substanţă cenuşie, care acoperă faţa externă a
corpului calos,se continuă anterior cu girul paraterminal, posterior cu girul dinţat prin girul
fasciolar, lateral cu subt cenuşie din girus cinguli
In grosimea lui se găsesc două benzi longitudinale, una laterală şi una medială: striile
longitudinale Lancissi

GIRUL DINŢAT este o fâşie de cortex cu aspect crenelat, aşezată între hipocamp şi girul
parahipocampic
Se continuă:post cu girul fasciolar,ant până la girul uncinat, prin intermediul girului
intralimbic şi al benzii Giaccomini (care reprezintă coada girului dinţat)

HIPOCAMPUL (CORNUL LUI AMMON) este o proeminenţă alungită situată în podeaua

cornului inferior al ventriculului lateral,mai voluminos în partea ant, unde se apropie de
nucleul amigdalian,delimitat de girul parahipocampic prin şanţul hipocampic.
Medial de acest şanţ se găsesc:girul dinţat,sanţul fimbrio-dinţat,fimbria hipocampică,este
acoperit pe faţa ventriculară de un strat alb – alveusul
Hipocampul este alcătuit din 7 straturi:ependimul,alveusul este format din fibrele aferente şi
eferente ale hipocampului;
Aferenţele=>toate regiunile encefalului,
Eferenţele au orig in stratul piramidal şi parţial în stratul oriens al girului dinţat. Toate
eferenţele hipocampului=> fimbria hipocampică
stratul oriens are efect inhibitor, stratul piramidal are efect excitator ,stratul radial,stratul
molecular,stratul lacunar

Funcţiile sistemului limbic:

- pune în acţiune mecanisme motorii şi vegetative complexe, importante în comportamentul
emotiv, instinctiv şi agresiv
- în cadrul vieţii individuale are rol în procesul de învăţare, memorizare, orientare şi motivaţie
a comportamentului.
- intervine în memorizare nu prin stocarea de informaţii ci prin compararea şi fixarea celor
întărite şi prin eliminarea celor neîntărite
-lezarea lui determină pierderea memoriei recente
-hipocampul intervine în controlul reacţiilor emoţionale ce însoţesc procesele psihice

26.CORPUL CALOS

-formatiune de substanta alba comisurala

- pe secțiune frontală corpul calos se prezintă ca o lamă transversală cu concavitatea în sus, iar
pe secțiune medio-sagitală are formă de lamă curbă cu convexitatea în sus și concavitatea în
jos
-prezintă 1 corp și 2 extremități

Corpul 2 fețe:->superioara, care este convexă în sens antero-posterior în raport cu

formațiuni ce aparțin circumvoluției intralimibice sunt reprezentate de o lamă de subst cenușie
numită indusium griseum; medial vine în raport cu marginea inferioara a coasei creierului în
care se găsește sinusul longitudinal inferior; marginea inferioara a coasei nu atinge fața
superioara, între ele rămânând un spațiu subfalciform mai larg anterior și mai îngust
posterior, prin care se angaja emisferul cerebral
Pe fata sup a corpului calos trec arterele cerebrale anterioare și ramurile lor terminale :
arterele pericaloase
->inferioară este concavă în sens antero-posterior,ant si lat=>plafonul cornului frontal al
ventricolului lateral, iar posterior se unește cu trigonul cerebral
Intre corpul calos și trigonul cerebral se interpune septul lucidum care separă cele două coarne
frontale ale ventriculelor laterale. Inălțimea septului este maximă anterior, ea reducându-se
treptat spre extremitatea post unde se unește cu trigonul cerebral

Extremitatea anterioara =genunchiul corpului calos se termină pe versantul anterior al

ventriculului III cu o porțiune efilată =cioc sau rostrumul . Striile mediale la extremitatea
anterioara a corpului calos iau numele de pedunculii corpului calos și se îndreaptă către
spațiul perforat anterior terminându-se în uncusul hipocampului

Extremitatea posterioara voluminoasă și se numește splenium, situat deasupra epifizei cu

care delimitează fanta mediană a lui Bichat. La nivelul spleniumului striiile mediale și
laterale se unesc =>fasciola cinereea care se continuă pe planșeul cornului sfenoidal cu
corpul gudronat sau fascia dentata,porțiunea finală a acesteia se numește bandeleta lui
Giacomini și se termină în uncusul hipocampului

Fibrele corpului calos pătrund în substanţa albă a emisferelor cerebrale, făcând legătura dintre
acestea:
- fibrele de la nivelul genunchiului formează forceps minor care uneşte feţele mediale ale
lobilor frontali
- fibre de la nivelul rostrului fac legătura între părţile orbitale ale lobilor frontali
- fibrele de la nivelul trunchiului formează radiaţiile corpului calos ce unesc pe arii extinse
lobii temporali, parietali şi frontali
- fibrele din partea anterioară a spleniului împreună cu o parte din fibrele de la nivelul
trunchiului formează tapetum
- restul fibrelor de la nivelul spleniului vor forma forceps major care va fi situat la nivelul
lobului occipital.
27.TRIGONUL CEREBRAL(=fornixul cerebral)

-Formatiune de formă triunghiulară cu baza posterior sau a literei ,,X’’ cu extremitățile

recurbate, situat sub corpul calos și deasupra talamusului și a ventriculului III.
Prezinta de studiat:
-2 fețe, 2 margini și 3 unghiuri
->Fața superioară prezintă pe linia mediană, în 2/3 ant, inserția septului lucidum care o
unește de corpul calos,de o parte și de alta a septului lucidum fața superioara intra in
alcatuirea =>planșeului prelungirii frontale a ventriculului lateral
->Fața inferioară ia parte, pe linia mediană la formarea plafonului ventriculului III împreună
cu pânza coroidiană superioara . Pe părțile laterale acoperă triungiurile postero-interne de pe
fața superioara a nucleilor talamici
->Marginile dreapta+stângă vin în raport cu șanțurile și plexurile coroide ale coarnelor
frontale ale ventriculilor lat
->Marginea posterioară este curbă cu concavitatea îndărăt și trece peste comisura
intertalamică
->Unghiul anterior și cele două postero-laterale se prelungesc cu câte 2 cordoane numite
stâlpii anteriori și posterior.
Cei anterioari îndepărtează unul de altul pentru a înconjura extremitatea anterioară a
talamusului cu care delimitează orificiul lui Monro. Trec apoi posterior față de comisura albă
anterioara terminându-se în corpii mamilari. Cei posterioari coboară îndărătul nucleilor
talamici și se împart în doua bandelete: una externa care se continuă cu cornul lui Amon și
una internă care se continuă cu corpul bordant, formațiuni care iau parte la formarea
planșeului cornului sfenoidal al ventriculului lateral.
În structura trigonului cerebral intră în special fibre longitudinale, dar și fibre transversale:
->cele longitudinale fac legătura între cornul lui Amon și corpul mamilar
->cele transversale iau aspectul corzilor unei lire purtând numele de fibrele ,,în liră’’ ale lui
David sau psalterium, unesc cornul lui Amon dintr-un emisfer cu cel de pe emisferul opus
28.URECHEA MEDIE :PERETI

-formată dintr-un sistem de cavităţi pline cu aer şi are rolul de a transmite undele sonore
captate de urechea externă=>perilimfei din vestibul şi cohlee. Prezinta 2 segmente :

a)CAVUM TIMPANIC=se găseşte săpat în stânca temporalului,comunică anterior cu

faringele prin tuba auditivă şi posterior cu antrul mastoidian prin additus ad antrum
Prezintă 6 pereţi :
1.PERETELE LATERAL(MEMBRANOS) reprezentat de timpan – o membrană care
separă urechea medie de urechea externă, acoperit la exterior de tegument iar la interior
căptuşit cu mucoasă
Se inseră pe osul timpanal prin intermediul unui inel fibro-cartilaginos care are forma literei
U; partea superioară a acestui inel=> formeaza incizura timpanică Rivinius
Timpanul are si el 2 porţiuni :pars tensa - porţiune care se inseră pe osul timpanal prin
intermediul inelului fibro-cartilaginos ; ocupa majoritatea suprafetei timpanului+ pars
flaccida(membrana lui Schrapnell) care corespunde incizurii; aceasta regiune a timpanului,
redusa ca intindere este situata in partea antero-superioara a acestuia, intre cele doua
ligamente timpano-maleolare
Membrana timpanului este formată dintr-un schelet conjunctiv, cu fibrele dispuse radiar,
pornind din centrul membranei numit umbo

2.PERETELE MEDIAL(LABIRINTIC) vine în raport cu urechea internă,pe acest perete se

găseşte o proeminenţă numită promontoriu determinat de prima tură a melcului osos
Postero-superior de promontoriu se găseşte fereastra ovală (fereastra vestibulară) acoperită
de o membrană pe care se sprijină talpa scăriţei. Superior şi posterior de fereastra ovală se
găseşte proeminenţa canalului facialului şi proeminenţa canalului
semicircular lateral
Postero-inferior se află fereastra rotundă (fereastra cohleară)
Intre cele două ferestre se găseşte o fosetă circulară numită sinul timpanic; posterior de sinul
timpanic se găseşte o proeminenţă osoasă numită eminenţă piramidală la vârful căreia se
deschide un canal pentru muşchiul scăriţei.
3.PERETELE ANTERIOR(TUBOCAROTIC) subţire şi desparte cavumul timpanic de
canalul carotic,la nivelul său se deschide canalul musculo-tubar
4.PERETELE POSTERIOR (MASTOIDIAN)in partea superioara acest perete comunică
cu antrul mastoidian prin additus ad antrum
5. PERETELE SUPERIOR(TEGMENTAL) este reprezentat de o lamă osoasă=tegmen
timpani, în raport cu fosa craniană mijlocie.
6. PERETELE INFERIOR( JUGULAR ) corespunde fosei jugulare, unde se află
bulbul superior al venei jugulare interne.

29.URECHEA MEDIE:CONTINUT
->OSCIOARELE : ciocanul(maleus),nicovala(uncus) şi scăriţa(stapes)

CIOCANUL=cap +mâner
capul are o faţă articulară în formă de şa pentru articulatia cu nicovala
mânerul are forma unei apofize şi este situat posteroinferior de cap; la extrem lui superioara se
găseşte o mică proeminenţă osoasă numită apofiza laterală care apasă pe timpan
pe mâner se inseră muşchiul tensor al timpanului care are originea la nivelul feţei superioare a
porţiunii cartilaginoase a canalului musculotubar
NICOVALA= corp+2 apofize
corpul are o faţă articulară în formă de şa pentru articulaţia cu capul ciocanului,una dintre
apofize este mai lungă, are direcţie postero-inferior şi se articulează prin apofiza lenticulară cu
cu capitulul scăriţei,celaltă apofiză are forma triunghiulară şi direcţie posterior şi orizontal
SCĂRIŢA are o parte aplatizată (baza scăriţei) situată pe fereastra vestibulară şi 2 stâlpi :
unul anterior şi unul posterior,cei 2 stâlpi se unesc la nivelul capitulului scaritei; intre stîlpi şi
baza scăriţei se găseşte membrana obturatoare a scăriţei
muşchiul scăriţei are originea în canalul de la nivelul eminenţei piramidale şi se inseră pe baza
scăriţei.
>articulatiile dintre oscioare
->ligamente care fixează oscioarele de pereţii cavumului timpanic
->nervul coarda timpanului trece pe peretele lateral, superior de timpan si iese prin fisura
pietrotimpanica Glasser; In traiectul său nervul ridică o cută mucoasă despărţită de colul
ciocanului în 2 plici numite plici maleolare anterioară şi posterior
intre plici şi timpan se formează plicile maleolare Troeltsch
superior la nivelul pars flaccida se găseşte punga Prussak
->muschiul tensor al timpanului
->muschiul scaritei
->mucoasa care captuseste cavumul si care se continua cu cea a tubei auditive si antrului
mastoidian
->4 artere timpanice:maxilară(anterior),meningee medie(sup),faringiană
ascendentă(inf),auriculară posterioara(posterior).
-drenajul venos se face în vena jugulara internă
-drenajul limfatic: ganglioni parotidieni profunzi şi retrofaringieni.
INERVAŢIA este asigurată de plexul timpanic ce se gaseşte sub mucoasa care acoperă
promontoriul şi este format din: nervii timpanici (IX), şi nervii caroticotimpanici(simpaticul
cervical).

30.VESTIBULUL OSOS SI CANALELE SEMICIRCULARE

Urechea internă este formată din canale osoase săpate în stânca temporalului, care formează
labirintul osos în interiorul căruia există labirintul membranos
In cel osos circulă perilimfa,iar în cel membranos endolimfa.

1)LABIRINTUL OSOS este o cavitate neregulată săpată în stânca temporalului şi are

următoarele părţi : vestibulul osos, canalele semicirculare osoase şi cohleea osoasă(melcul
osos).
a)VESTIBULUL OSOS localizat aproximativ central, anterior de el aflându-se melcul osos,
iar medial meatul acustic intern,este turtit transversal şi prezintă următorii pereţi :
- peretele lateral prezintă cele două ferestre : rotundă şi ovală
- peretele posterior la nivelul căruia se se deschid canalele semicirculare osoase.
- peretele superior şi medial prezintă o depresiune numită reces eliptic în care este aşezată
utricula, iar inferior de această depresiune se află recesul sferic la nivelul căruia se găseşte
sacula. Cele două recesuri fiind despărţite printr-o creastă osoasă.
În partea superioară, în dreptul ferestrei cohleare se găseşte recesul cohleei. Între acesta şi
recesul sferic se găseşte macula criboasă inferioară.
În fundul recesului sferic se află macula cribroasă mijlocie, iar superior de recesul eliptic
macula cribroasă superioară.
b) CANALELE SEMICIRCULARE OSOASE sunt în numar de 3 şi sunt orientate după
cele trei planuri ale spaţiului :
->anterior – perpendicular pe axul stâncii, în plan sagital
->posterior – paralel cu fata posterioara a stâncii, în plan frontal
->lateral – in plan orizontal, perpendicular pe precedentele două canale;
Fiecare canal are câte două extremnităţi: una dilatată (ampula) şi una nedilatată. Cele 3 canale
se deschid în vestibul prin 5 orificii: 3 corespund extermităţii ampulare+2 corespund
extremităţii neampulare ( deoarece canalele ant şi post fuzionează prin extremitatea
neampulară)

31.MELCUL OSOS
- este situată antero-medial de canalele semicirculare osoase
Baza melcului-> spre meatul acustic intern, iar vârful (numit cupulă) spre cavumul timpanic.
Cupula proemina la nivelul acvumului formând promontoriul,
-răsucit de 2 ori si jumătate în jurul unui ax central numit columelă; in grosimea columelei se
găsesc canalicule longitudinale in care se află axonii neuronilor din ganglionul spiral
(Corti),pe columelă se prinde lama spirală care este mai lată la baza melcului şi mai ingustă
superior
La vârf marginea liberă a acestei lame=> formeaza cârligul lamei spirale,spaţiul dintre cârlig
şi ultima porţiune a modiolului se numeşte helicotremă şi la nivelul ei rampa vestibulară
comunică cu rampa timpanică

-lama spirală proemină în lumenul cohleei şi o împarte în 2 spaţii :superior=rampa

vestibulară care este in raport cu vestibulul prin fereastra ovală si inferior rampa timpanică
care este in raport cu cavumul timpanic prin fereastra rotundă
Lama spirala este formata din 2 lame osoase suprapuse, între care (în apropierea columelei) se
găseşte canalul spiral al modiolului care conţine ganglionul spiral (Corti),pe lama spirala se
insera membrana bazilara si membrana vestibulara; Intre cele doua membrane si peretele
lateral al cohleei pe care se gaseste ligamentul spiral al cohleei se delimiteaza un
spatiu=canalul cohlear care contine melcul membranos
Membrana bazilara separa canalul cohlear de rampa (scala) cohleara, iar membrana
vestibulara de rampa vestibulara
Intre cele 2 rampe circula perilimfa, care trece dintr-o rampa in celalalta la virful melcului
printr-un orificiu numit helicotrema; in canalul cohlear se gaseste endolimfa

31.LABIRINTUL MEMBRANOS
-este format din cavitatea membranoasa situata in interiorul labirintului osos şi este format
din 2 vezicule – utricula şi sacula(situate la nivelul vestibulului),canalele semicirculare
membranoase şi ductul cohlear(melcul membranos)

a)UTRICULA situată la nivelul recesului eliptic,formă alungită,turtită transversal,la nivelul

său deschizându-se canalele semicirculare membranoase
b)SACULA inferior de de utriculă, în recesul sferic,ambele vezicule sunt legate prin ductul
utriculosacular de la nivelul căruia porneşte ductul endolimfatic care se îndreapta spre faţa
posterioara a stâncii temporalului unde se termină în fund de sac

c)CANALELE SEMICIRCULARE MEMBRANOASE încep şi termină în utriculă şi sunt

dispuse în 3 planuri perpendiculare între ele ca şi canalele semicirculare osoase; una dintre
cele 2 extremităti ale fiecărui canal este mai dilatată şi se numeşte ampulă membranoasă.
Extremităţile neampulare ale canalelor semicirculare membranoase superior şi posterior se
deschid în utriculă printr-un canal comun, iar extremitatea neampulară a canalului
semicircular membranos lateral se deschide în utriculă separat
d)DUCTUL COHLEAR(melcul membranos)este un canal răsucit în spirală situat în cohleea
osoasa,cominică la originea sa cu sacula prin canalul lui Hensen(ductul reuniens)
Ductul începe printr-un fund de sac(caecum vestibular) în apropierea ductului reuniens şi se
termină sub cupulă tot printr-un fund de sac (caecum cupularare)
-in sectiune are formă triunghiulară cu vârful situat la nivelul marginii libere a lamei spirale,
cu 3 pereţi :
-posterior= membrana bazilară care se găseşte între marginea liberă a lamei spirale osoase şi
peretele extern al cohleei, separă scala timpanică de ductul cohlear
-anterior =membrana Reissner care îl separă de scala vestibulară.
-extern (baza ductului) vine în raport cu ligamentul spiral format din periostul îngroşat al
cohleei.
RECEPTORII ACUSTICI se găsesc în canalul cohlear şi sunt reprezentaţi de neuronii organul
lui Corti
RECEPTORII VESTIBULARI sunt reprezentati de:crestele ampulare loc în ampulele
canalelor semicirculare+maculele utriculei şi saculei

33.CALEA ACUSTICA
-protoneuronul=in ggl Corti,situat in canalul spiral(Rosenthal)din cohlee
Dendritele trec prin lama spirala si ajung la celulele senzoriale ciliate
Axonii trec prin canalele modiolului si ies prin baza=>meatul auditiv intern=>se alatura si
formeaza nervul auditiv , intra in alcatuirea nervului 8; iese apoi prin partea pietroasa
temporala prin porul auditiv intern=> ajunge la TC prin foseta retro-olivara a bulbului
-deutoneuronul=in nucleii cohleari ventral si dorsal, maj fibrelor in cel ventral
Axonii au mai multe directii:o parte incruciseaza pe linia mediana formand corpul trapezoid
apoi devin ascendenti=>lemniscul lateral=>coliculi cvadrigemeni inferiori, iar altii merg de
aceeasi parte=>lemniscul lateral
-al 3-lea neuron in coliculii cvadrigemeni inferiori=> de aici ajung la corpul genciulat
medial(CGM) al metatalamusului,unde se afla 4 lea neuron
Axonii formeaza radiatiile auditive care trec prin partea sublenticulara a capsulei interne=> se
proiecteaza in cortexul cerebral la nivelul girusurilor transverse Heschl 41,42 si temporal
superior(aria 22)
-aria auditiva primara=41+aria auditiva secundara=42+22
-Aria primara=responsabila de procesarea informatiilor auditive ,raspund rapid la elemente
acustice simple:inaltimea,vol,localizarea unui sunet,cruciale pt intelegerea limbajului
-Aria secundara=zona corticala in jurul ariei primare

34.CALEA VESTIBULARA
-protoneuronul=in ggl vestibular Scarpa din fundul meatului auditiv intern
Dendritele ajung in vestibul la celulele senzoriale ale maculei utriculare,maculei saculare si
crestelor ampulare,axonii se alatura=>nervul vestibular parte din nervul 8,iese prin partea
pietroasa temporala prin porul auditiv intern si intra in TC prin foseta retro-olivara a bublului
In trunchi se imparteau in 2 radacini: ascendenta(de la creste ampulare)si descendenta(de la
macule)
-deutoneuronul=in nucleii vestibulari: superior(Bechterev) ajung fibrele din radacina
ascendenta+ medial(Schwalbe) ajung fibre din rad asccendenta, lateral(Deiters) din
radacina descendneta ,inferior(Roller)din rad descendenta
De la nucleii vestibulari impulsurile merg in mai multe directii formand:
->tracturile vestibulo-spinale=>ms controleaza tonusul muschilor
cefei,trunchiului,membrelor, spre arhicerebel formand circuitul vestibulo-cerebelo-
vestibulo-spinal care coordoneaza contractiile musculare necesare mentinerii pozitiei
normale a corpului
->Spre nucleii vegetativi ai FR a TC care explica tulburarile(greata,paloare,tahicardie,spre nuc
motori ai nerv cranieni 3,4,6=>reflexe oculogire si spre cortexul cerebral

35.CALEA OPTICA

-protoneuronul=celulele bipolare ale retinei

Dendritele preiau impulsurile vizuale receptionale de celulele cu conuri si bastonase,axonii
fac sinapsa cu neuronii ganglionari multipolari
-deutoneuronul=celule multipolare ale retinei
Dendritele lor fac sinapsa cu n bipolari ai retinei,axonii se alatura si formeaza nervul optic ce
strabate coroida si sclera->orbita-> princanalul optic ajunge in cavitatea craniana,unde se
incruciseaza cu cel de pe partea opusa=>chiazma optica(se gaseste in santul optic de pe
sfenoid )si la nivelul ei se incruciseaza fibrele nazale ale retinei periferice si fibrele nazale ale
maculei =>tract optic(contine fibrele temporale ale retinei periferice de aceeasi parte,fibrele
temporale ale maculei de aceeasi parte,fibrele nazale ale retinei perifericede partea
opusa,fibrele nazale ale maculei de partea opusa)=>corpul geniculat lateral
-al 3 lea neuron=in coprul geniculat lateral din metatalamus(CGL)
Dendritele fac sinapsa cu n multipolari,iar axonul formeaza radiatiile optice care strabat partea
retrolenticulara a capsulei interne si ajung la cortexul cerebral,pe marginile scizurii cacarine
de la lobul occipital(ariile 17,18 si 19)

36.CALEA OLFACTIVA

-protoneuronul=celulele bipolare olfactive din mucoasa olfactiva a cavitatii nazale

Dendritele lor sunt receptorii ce culeg excitatii determinate de subst odorizante(mirositoare)
Axonii patrund in cavitatea craniana prin lama ciuruita a etmoidului=> formand bulbii
olfactivi
-deutoneuronul=celule mitrale din bulbii olfactivi situati pe lama ciuruita in santurile
olfactive de pe fata inferioara a emisferelor cerebrale
Axonii=> formeaza tracturile olfactice care se impart in 3 strii
olfactive:mediala,mijlocie,leterala
Calea olfactivă se continuă de-a lungul striei olfactive laterale, dă colaterale substantei
perforate anterioare si se termină în girul semilunar(o proeminenţă pe marginea superioara a
uncusului)cu care formează aria periamigdaliană
Aceasta arie împreună cu substanta perforată anterioara=> cortexul olfactiv primar.
Prelungirile neuronilor din această arie ajung în aria entorinală (câmpul 28) a lobului piriform,
care constituie cortexul olfactiv secundar, trimite eferenţe la:hipocamp,lobul insulei,lobul
frontal. Calea olfactivă este singura cale senzorială care NU are legături directe (releu) cu
talamusul!!!

37.FORMAREA SI CIRCULATIA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN

-LCR=un lichid incolor care umple sistemul ventricular si spatiul subrahnoidian al nevraxului
-provine din plasma sanguina, plexurile choroide sunt principalele surse producătoare de LCR
si se realizeaza cu precadere in vetriculii laterali
-LCR circulă dinspre compartimentul ventricular spre cel subarahnoidian, comunicarea dintre
aceste se face la nivelul vetriculului 4
-circulatia incepe in ventriculii laterali -> spre ventriculul 4. La acest nivel comunica cu
cisterna manga a spatiului subarahnoidian; se realizeaza prin orificiul median a lui Magendie
si prin cele 2 laterale a le lui Luschka->orificiul lui Monro->ventriculul 3 si apeductul
mezencefalic
-Canalul ependimar al măduvei NU conține LCR!

38.ARTERA BAZILARA

-Are origine in arterele vertebrale care ajunse in cutia craniana inconjoara fata laterala a
bulbului,dinspre posterior->spre anterior si se uneste cu cea de pe partea opusa formand
trunchiul bazilar
-localizat in santul bazilar de pe fata anterioara a puntii
-colaterale : paramediene ptr punte, artere cerebelare antero-inferioara + superioara ,artera
auditiva interna pt urechea int, radiculare ptr nervii 3,7,8
-ramuri terminale:2-> artere cerebrale posterioare (la niv santului ponto-peduncular)

39.POLIGONUL ARTERIAL AL LUI WILLIS

-reprezinta anastomoza dintre sistemele carotid intern si vertebrobazilar
-se afla in spatiul subarahnoidian in cisterna interpedunculara si inconjoara chiasma optica si
infundibulul
poligonul este un heptagon alcătuit, dinainte înapoi, din:
- ramura comunicantă anterioară
- arterele cerebrale anterioare
- arterele carotide interne (sifonul carotidian)
- ramurile comunicante posterioare
- arterele cerebrale posterioare
- bifurcaţia trunchiului bazilar din care pornesc cele două artere cerebrale posterioare
-anterior, arterele cerebrale anterioare, derivate din arterele carotide interne, sunt unite prin
artera comunicanta anterioara
-posterior, cele doua artere cerebrale posterioare, formate prin bifurcatia arterei bazilare, se
alatura arterei carotide interne printr-o artera comunicanta posterioara
-poligon cu 7 laturi: anterior=a comunicanta anterioara, antero-lat=cele 2 artere cerebrale
anterioara , lateral=cele 2 artere comunicante post, posterolateral=2 artere cerebrale post
-Scopul principal al cercului vascular este de a pune la dispozitie canale anastomotice daca
unul din vase este obstruat. În cazul acestui poligon, convergenţa se realizează, pe de o parte
între cele două sisteme carotidiene interne în scopul perfuzării arterelor cerebrale anterioare
unite prin artera comunicantă anterioară, iar pe de altă parte între sistemul carotidian intern şi
cel vertebro-bazilar în vederea perfuzării arterelor cerebrale posterioare

40.ARTERA CAROTIDA INTERNA:SEGMENT INTRACRANIAN

-artera carotida interna este ramura mediala de bifurcatie a arterei carotide comune

-ajunsa la baza craniului strabate stanca teamporalului printr un canal osos(canalul

carotidian). Dupa ce perforeaza dura mater, artera carotida interna descrie portiunea
intracraniana.

-in canal are un traiect oblic ascendent ajungand in partea mediala a gaurii rupte anterioare =>
da artere periostice+artera carotico-timpanica pt urechea medie

-patrunde in loja cavernoasa, are un traiect sinuos,sub forma literei”S”(sifon carotidian) unde i
se descriu 3 regiuni :C3,C4,C5

-seg proximal C5=vertical ascendent,segmentul gasserian=medial de ggl Gasser

-seg intermediar C4=orizontal,segment selar=paralel cu planseul seii turcesti

-seg distal C3=vertical si usor concav inainte,la marginea mediala a apofizei clinoide
paraseste loja

-in loja covernoasa vine in raport:cu venele oftalmice+n oculomotor+trohlear+ram oftalmic

al trigemenului

-se angajeaza in spatiul subarahnoidian a regiunii valeculare ,strabate dura mater,arahnoida si

patrunde in spatiul subarahnoidian de la baza creierului
La acest nivel rezultaa 2 semente angiografice:2 si 1, se angajeaza posterior pe sub nv optic,se
indreapta lateral si ascendent inafara chiasmei optice unde se termina prin bifurcare in
artera cerebrala anterioara si lateral

41.ARTERA CEREBRALA ANTERIOARA

-ram de bifurcare terminal a carotidei interne . Are un traiect iniţial anteromedial spre fisura
interemisferică, în care pentru a pătrunde îşi schimbă direcţia devenind ascendentă,iar anterior de
chiasma optică şi înainte de a pătrunde în fisura interemisferică, cele două artere cerebrale
anterioare sunt unite printr-un vas scurt şi subţire, artera comunicantă anterioară.

- Prezinta 3 regiuni:

->segmentul A1:de la origine pana la fisura interemisferica; localizata la baza creierului,in

cisterna chiasmatica,initial lateral de chiasma optica=>se indreapta rostral si medial,incurcisand
fata superioara a nervului optic

->segmentul A2: patrunde in fisura interemisferica,trece anterior de genunchiul copului calos

->segmental A3: localizat pe fata mediala a emisferelor,deasupra corpului calos ia numele de

artera pericaloasa, ce se termina irigand fata mediala a lobului parietal

Da ramuri centrale si corticale:

-Ramuri centrale:din segmental A1: artere lenticulo-striate mediale, patrund prin spatiul perforat
anterior si se distribuie chiasmei optice, hipotalamusului preoptic, + cea mai importanaaanta
artera.recureta Huebner care iriga portiunea antero-mediala a nucleului caudat,capsula
interna+putamen

-Ramuri corticale:din segmentul A1: a.orbito-frontala(pt fata mediala a lobului orbital,bulbului

si tractului olfactiv), din segmentul A2: a.fronto-polara(pt fata med a lobului frontala+polul
frontal), din segmentul A3: a caloso-marginala(din ea se desprind 3 artere frontale interne)

42.ARTERA CEREBRALA LATERALA

-ram terminal de bifurcatie al carotidei interne

- Prezinta 4 segmente:

->segmentul M1=la baza creierului se indrepata lateral spre fisura laterala, unde inscrie o
curba cu concavitatea superior=>genunchi

->segmentul M2=intra in fundul scizurii laterale=>se indreapta lateral spre fata lat a lobului
insular

->segmentul M3=corespunde fisurii Sylviene=>paraseste fisura devine supeficiala

->segmentul M4=segment terminal, se termina cu artera angulara

DA ramuri centrale+corticale:

-Ramuri centrale:a lenticulo-striate lateral patrund prin spatiul perforat anterior,se

distribuie=>nucleului caudat,putamen,capsula interna ,claustrumului

-Ramuri corticale:a orbito-frontala(pt fata lat a lobului orbito-front+fata lat a lob

prefrontal),ram precentral,central,postcentral,parietal anterior,parietal posterior(se desprind
din seg M2), 3 ramuri temporale si un ram temporo-polar.
43.ARTERA CEREBRALA MIJLOCIE

-Ram terminal al arterei carotide interne, initial se angajeaza prin fisura laterala, dupa care
trece posterosuperior peste insula si se divide in ramuri care se vor distribui insulei, precum si
suprafetei cerebrale laterale adiacente

Prezinta ramuri corticale si centrale:

->Ramurile corticale includ ramuri orbitale catre girusul frontal inferior si suprafata orbitala
laterala a lobului frontal. Ramurile frontale ajung la girusurile frontale precentral, mijlociu si
inferior.

2 ramuri parietale sunt distribuite girusului postcentral, portiunii inferioare a lobulului parietal
superior si intregului lobul parietal inferior

2-3 ramuri temporale vascularizeaza suprafata laterala a lobului temporal

->Ramurile centrale:arterele striata laterala si lenticulostriate, iau nastere aproape de origine

si patrund in substanta perforata anterioara alaturi de artera striata medial.

Arterele striate laterale ascensioneaza in capsula externa, se orienteaza apoi catre medial,
traverseaza complexul lentiform si capsula interna si se intind pana la nivelul nucleului caudat
44.ARTERA CEREBRALA POSTERIOARA

-Ram terminal de bifurcaţie ale trunchiului bazilar, cu originea în dreptul şanţului ponto-
peduncular, de unde se îndreaptă lateral, încrucişând pedunculii cerebrali=>fata posterioara a
mezencefalului=>cortex

Prezinta 3 segmente:

-segmentul P1=pe fata anterioara a pedunculilor,se termina la locul de implantare a arterei

comunicante posterioare

-segmentul P2=inconjoara fata lat a pedunculilor si ajunge posterior la niv coliculilor

cvadrigemeni

-segmentul P3=trece pe sub spleniumului corpului calos si se aseaza pe fata intero-mediala a

lobului temporal,se indreapta posterior si se imparte in 2 ram terminale:a temporala
posterioara+ artera occipitala interna

Ramuri centrale si corticale:

-Ramurile centrale: - patrund in spatiu perforat posterior si vascularizeaza hipotalamusul,

regiunea subtalamica, pulvinar talamic, epitalamus (cu epifiza), coliculi cvadrigemeni
superiori, parte postero-laterala a calotei mezencefalice

-Ramuri corticale : - 2 artere temporo-occipitale, una anterioara si una posterioara, pentru

girii temporo-occipitali dar si girul temporal inferior si partial girul temporal mijlociu. Artera
cornului lui Amonds pentru girul parahipocampic,ramuri parietale pentru precuneus,ramuri
occipitale pentru cuneus, lingula, pol occipital si fata externa supero-laterala a lobului
occipital.
45.CAROTIDA INTERNA:RAMURI COLATERALE

1)Artera oftalmica ia nastere din partea anterioara a arterei carotide interne, cand aceasta
paraseste sinusul cavernos, si patrunde in orbita prin canalul optic=> vascularizeaza globul
ocular+anexele sale

2)Artera comunicanta posterioara se orienteaza inapoi, se anastomozeaza cu artera

cerebrala posterioara (ram terminal al arterei bazilare), contribuind astfel la formarea cercului
arterial Willis

Ramurile sale strabat substanta perforata posterioara, alaturi de ramuri din artera cerebrala
posterioara,acestea se distribuie chiasmei optice,1/3 ant a talamusului,subtalamus,hipotalamus
lateral.

3)Artera coroidala anterioara ia nastere din artera carotida interna in apropierea emisiei
ramului comunicant posterior si trece inapoi peste partea mediala a uncusului, incruciseaza
tractul optic pentru a ajunge la crus cerebri al mezencefalului, dupa care se intoarce catre
lateral, incruseaza din nou tractul optic si in final patrunde in cornul inferior al ventriculului
lateral prin fisura coroidala, terminandu-se in plexul coroid.

Se distribuie:globus pallidus, nucleul caudat, amigdala, hipotalamusul, tuber cinereum,

nucleul rosu, substanta neagra, bratul posterior al capsulei interne, tractul optic, hipocampul si
fimbriile fornixului.
46.TRUNCHIUL ARTERIAL VERTEBRO-BAZILAR

-artera vertebrala are 2 segmente: unul vertebral, si unul cerebral care se intinde pana la
marginea inferioara a puntii, unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunchiul
bazilar,acesta, urca prin santul bazilar pontin pana in dreptul spatiului perforat posterior, unde
arterele vertebrale posterioare se impart in artere terminale=>art cerebrale posterioare

-Poligonul arterial este format din :artera comunicanta anterioara, 2 artere cerebrale
anterioare, 2 artere comunicante posterioare, 2 artere cerebrale posterioare

-de cele mai multe ori aceste artere sunt inegale ca lungime,iar atunci cand una dintre laturi
este obliterata, circulatia sangelui este suplinita de celelalte

-arterele cerebrale dau fiecare 2 grupuri de ramuri : ramuri corticale sau superficiale, care
trec in santurile de pe suprafata emisferelor, vascularizand cortexul in totalitate si o parte a
substantei albe subiacente, si ramuri centrale sau profunde ce patrund in grosimea
substantei cerebrale prin cele 3 spatii perforate, vascularizand restul substantei albe, nucleii si
peretii ventriculilor

49.VASCULARIZATIA CEREBELULUI SI A TRUNCHIULUI CEREBRAL

CEREBEL:vascularizaţia arterial

-fiecare jumătate a cerebelului este irigată de 3 artere cerebeloase: artera cerebeloasă infero-
posterioară , arteră cerebeloasă infero-anterioară,artera cerebeloasă superioară
 A) Artera cerebeloasă infero-posterioară: originea ei este în artera vertebrala ,traiectul
ei este descendent spre posterior, înconjoară bulbul către posterior, trecând printre
originile aparente ale nervilor IX, X şi XI, devine ascendentă spre polul superior al
tonsilei cerebeloase. Inainte de a da ramurile terminale dă o colaterală pentru
plexurile choroide ale ventriculului IV
Se termină prin bifurcaţia în cele două ramuri terminale: ram vermian şi ram tonsilo-
emisferic.
Ramul vermian se aşează în fundul valeculei şi irigă partea inferioară a vermisului. Ramul
tonsilo-emisferic -irigă lobulul tonsilar şi faţa inferioară a emisferului cerebelos+ şi ramuri
pentru porţiunea dorsală a bulbului

B) Artera cerebeloasă infero-anterioară se desprinde din trunchiul bazilar la nivelul

PCM îşi schimbă direcţia către medial, venind astfel în raport cu originile nervilor VII
şi VIII
Dă ramuri colaterale pentru punte şi pentru plexurile choroide ale ventriculului IV,ea
vascularizează partea anterioară a feţei inferioare a cerebelului (floculus, piramidă şi
porţiunea antero-inferioară a emisferului cerebelos)

C) Artera cerebeloasă superioară se desprinde din trunchiul bazilar în porţiunea sa

superioară,înconjoară lateral şanţul ponto-peduncular şi ajunge pe faţa superioară a
emisferei cerebeloase unde se împarte în mai multe ramuri
Teritoriul irigat de această arteră cuprinde toată faţa superioară a emisferei cerebeloase şi a
vermisului, vălul medular superior, pedunculii cerebeloşi mijlociu şi superior

Vascularizaţia venoasă: două vene ventrale ce pornesc din porţiunea anterioară a

emisferelor cerebeloase corespunzătoare şi se varsă în sinusurile pietroase+două vene
dorsale ce iau naştere în porţiunea posterioară a emisferelor şi se deschid în sinusurile
transverse+vena vermiana superioară ce se deschide în marea venă a lui Galen+vena
vermiană inferioara ce se deschide la nivelul confluenţei sinusurilor drept, sagital superior şi
transvers

VASCULARIZATIA TRUNCHIULUI CEREBRAL:

Asigurată de numeroase ramuri cu originea în: arterele vertebrale,ramurile spinale din

arterele vertebrale,artera cerebeloasă infero-posterioară,trunchi bazilar,artera cerebeloasă
inferioară-anterioară,artera cerebeloasă superioară,artera cerebrală posterioară

Din aceste surse se desprind pentru fiecare etaj câte 3 grupuri de ramuri:
•artere paramediane=scurte,pătrund în trunchi în imediata vecinătate a liniei medio-ventrale
•artere circumferenţiale scurte=ajung pe feţele laterale ale trunchiului şi pătrund în acesta la
nivelul liniei ventro-laterale
•artere circumferenţiale lungi=după ce înconjoară feţele laterale ale trunchiului, pătrund în
interiorul acestuia în dreptul liniei dorso-laterale
VASCULARIZATIA BULBULUI

1)arterele paramediane=în segmentul inferior provin din arterele spinale anterioare,în

segmentul superior provin din arterele vertebrale sau chiar din trunchiul basilar
Irigă o zonă triunghiulară cuprinsă între linia mediosagitală şi traiectul intrabulbar al nervului
hipoglos, ce cuprinde piramidele bulbare, lemniscul medial şi nucleul hipoglosului

2)arterele circumferenţiale scurte=în segmentul superior se desprind din arterele principală

şi accesorie ale recesului lateral ( ramuri ale a.bazilare), în segmentul inferior se desprind din
artera cerebeloasă postero-inferioară
Irigă porţiunea laterală a bulbului cuprinsă între traiectul hipoglosului şi fasciculul cuneat

3)artere circumferenţiale lungi=în porţiunea inferioară se desprind din arterele spinale

posterioare şi irigă nucleii gracilis, cuneat şi partea inferioară a pedunculului cerebelos
inferior, în porţiunea superioară provin din artera cerebeloasă postero-inferioară şi irigă
segmentul superior al pedunculului cerebelos inferior

VASCULARIZATIA PUNTII

1)arterele paramediane=se desprind din trunchiul bazilar şi după ce pătrund în bulb se

ramifică de două ori în unghi drept
Irigă tractul piramidal, nucleii pontini, fibrele pontocerebeloase şi porţiunea paramediană a
lemniscului medial
2)arterele circumferenţiale scurte=provin din trunchiul bazilar,irigă partea antero-laterală a
tegmentului pontin, cu o parte a căilor senzitive şi nucleul senzitiv superior al nervului
trigemen
3)arterele circumferenţiale lungi=provin din arterele cerebeloasă antero-inferioară şi
cerebeloasă superioară,irigă tegmentul pontin şi pedunculii cerebeloşi mijlociu şi superior

VASCULARIZATIA MEZENCEFALULUI

1)arterele paramediane=provin din trunchiul bazilar,irigă nucleul nervului III, nucleul roşu
şi segmentul medial al substanţei negre
Formează pedunculul vascular retromamilar

2)arterele circumferenţiale scurte=provin din artera cerebeloasă superioară şi din grupul

postero-lateral al arterelor centrale ale arterelor cerebraleposterioare, irigă porţiunea laterală a
tegmentului mezencefalic şi cea mai mare parte din substanţa neagră

3)arterele circumferenţiale lungi =provin din arterele cerebeloasă superioară, choroidiană

posterioară şi din cerebralele posterioare,irigă partea posterioară şi medială a
coliculilor,cvadrigemeni
Vascularizaţia venoasă=pot fi sistematizate în trei grupe:venele mezencefalulului –drenează
în marea venă cerebrală (Galen) şi afluenţii ei principali respectiv venele cerebrale interne şi
venele bazale ale lui Rosenthal, venele punţii şi ale jumătăţii superioare a bulbului
-drenează în sistemul sinusurilor pietroase, venele jumătăţii inferioare a bulbului
=drenează în venele spinale,venele condiliene şi în plexul venos rahidian

50.VENA CEREBRALA MARE A LUI GALLIEN

-se formeaza prin unirea celor 2 vene cerebrale interne

-iese din profunzime pe sub spleniumul coprului calos, se indreapta posterior si se deschide in
sinusul drept
-pe traiectul sau de cc 2 cm primeste ca afluenti : vena bazala a lui Rosenthal,venele
occipitale(dreneaza de pe fata med si inf a lobului occ),v hipocampului,fornixului si vena
caloasa post,v cerebeloasa vermiana sup

51. Maduva Spinarii conformatie externa

Este segmental SNC situate in canalul rahidian. Are forma unui cilindru de tesut nervos, lung
de 43-45cm. Este usor turtita antero-posterior avand diam transv de aprox 12mm si cei sagital
8-10mm.

Limita superioara corespunde unui plan plan orizontal ce trece prin marginea superioara a
arcului posterior al C1. Limita inferioara corespunde mijlocului corpului celei de-a doua
vertebre lombare L2.

Prezinta aceleasi regiuni ca si coloana vert, fara a exista corespondente intre vertebre si
nivelul medular.

Din varful conului medular se desprinde filum terminale, o prelungire gliala de aprox 20cm,
acoperita de pia mater si care strabate spatial subarahnoidian si fundul de sac dural si se insera
pe fata dorsala a coccisului.

Astfel, nervii spinali, lombari si sacrati au o directive aproape vertical, formand impreuna cu
fillum terminale, coada de cal.

Suprafata externa perzinta o serie de santuri longitudinal, care limiteaza fetele si cordoanele
medulare.
FATA VENTRALA

-cuprinsa intre 2 SANTURI COLATERALE VENTRALE=SCV(dr+stg)

-santurile sunt marcate de iesirea radacinilor ventrale, motorii ale nervilor spinali

-mij: FISURA MEDIANA ANTERIOARA=FMA(santul median ventral)-profunda,aprox 2mm

-FMA+SCV delimiteaza CORDOANELE VENTRALE(substanta alba)

FATA DORSALA

-cuprinsa intre 2 SANTURI COLATERLAE DORSALE

-prin ele patrund in MS radacinile dorsale , senzitive ale n. spinali

-la mijloc : SANTUL MEDIAN DORSAL- din fundul sau patrunde in maduva SEPTUL
MEDIAN DORSAL(natura gliala)

-SANTUL MEDIAN+SANTUL COLATERAL DORSAL delimiteaza CORDOANELE

DORSALE

!In reg cervicala ,cordoanele sunt divizate de un sant paramedian in :

Tractul lui GOLL(gracilis)-intern+Tractul lui Burdach(cuneat)-extern

FETELE LATERALE

-delimitate de SANTURILE COLATERALE DORSALE+VENTRALE

-corespund suprafetelor exterioare ale CORDOANELOR LATERALE ale MS

RAPORTURI:

-MS este invelita de MENINGELE SPINAL si are raporturi cu spatiul peridural+peretii

canalului rahidian

ANTERIOR-corpurile vertebrale+discurile intervertebrale+lig vertebral comun posterior

POSTERIOR:-peretele chirurgical al canalului rahidian-lamele vertebrale unite prin lig

galben+baza de implantare a apofizelor spinoase

LATERAL:-pediculii vertebrali-delimiteaza gaurile de conjugare prin care trec trunchiurile

n. spinali

48. VASCULARIZATIA MADUVEI:

ARTERELE SPINALE ANTERIOARE

-iau nastere din artera vertebrala

-se unesc intr-un trunchi unic, median:TRUNCHIUL SPINAL MEDIAN ANTERIOR

-traiect vertical ,inaintea SANTULUI MEDIAN VENTRAL al MS pana in dreptul

segmentului medulare C5-C6

ARTERELE SPINALE POSTERIOARE

-iau nastere din artera vertebrala/ramul acesteia-artera cerebeloasa postero-inferioara

-coboara pe f. dorso-laterale ale MS si se impart in :

RAM VENTRAL -inaintea radacinilor dorsale ale n.spinali

RAM DORSAL-posterior acestor radacini

-ajung pana in dreptul lui C5-C6

ARTERELE RADICULARE

-31 perechi. Vertebrale,a. intercostale, a.lombare, a.sacrate

-patrund in canalul rahidian de-a lungul n.spinali

-se impart in 2 ramuri

RAMUL ANTERIOR:-se prelungeste pe radacina ventrala a n.spinal pana la SANTUL

MEDIAN VENTRAL

-da o ramificatie ascendenta +descendenta care se anastomozeaza cu

cele supra/subadiacente+continua in sens descendent formand TRUNCHIUL MEDIAN
ANTERIOR
RAMUL POSTERIOR:-se prelungeste pe rad dorsala a n. spinal pana la F DORSO-
LATERAL al MS

-se imparte intr-o ramificatie ascendenta+descendenta si prelungeste in

sens descendent ARTERELE SPINALE POSTERIOARE

-de fiecare jumatate a MS avem 3 COLOANE ARTERIALE LONGITUDINALE

MEDIOVENTRALA+2 POTERO-LATERALE

-aceste coloane sunt in grosimea piei mater

-dau ramuri transversale care se anastomozeaza=> formand o RETEA PERIMEDULARA

-din aceasta retea => 2 tipuri de ramuri

RAMURI PERIFERICE -patrund in MS si iriga substanta alba+periferia subst cenusii (mai

ales capul cornului dorsal)

RAMURI PROFUNDE-patrund in MS prin santul medular ventral

-iriga portiunea centrala a subt cenusii,cornul ventral,tractul cortico-spinal lateral,subst alba a

cordonului lateral

-NU exista anatsomoze intre cele 2 ramuri-ele au caracter terminal

In lungul MS avem 3 TERITORII ARTERIALE:

TERITORIU CERVICO-TORACAL

-cuprinde maduva cervicala+umflatura brahiala+primele 2-3 segmente toracale

-segmentul CEL MAI BINE vascularizat

-vascularizat de:-arterele spinale post

-trunchiul med ant

-3-4 art radiculare cervicale

TERITORIU TORACAL MEDIU

-cuprinde seg T4-T8

-segmentul CEL MAI SLAB irigat

-vascularizat de:1-2 art radiculare toracale-din a 7 a intercostala

TERITORIU TORACO-LOMBAR

-cuprinde T9-T12+UMFLATURA LOMBARA

-seg BINE vascularizat de o artera unica -ARTERA RADICULARIS MAGNA a lui

ADAMKIEWICZ!!!!

-poate proveni dintr-o artera radiculara toracala/lombar

-80% din cazuri provine de pe partea stg

86. MENINGELE SPINAL

DURA MATER SPINALA:

-formata dintr-un sac fribros

-inveleteste MS+separa MS de peretii ososi ai canalului rahidian

-in dreptul Gaurii Ovale adera la circumferinta acesteia si se continua cu dura mater craniana

-inferior:-depaseste in jos MS si se termina in canalul sacrat sub forma unui fund de sac
-coboara pana la S2

-la acest nivel trimita o teaca in jurul filumului terminal-se fixeaza pe coccis

SUPRAFATA EXTERNA -in raport cu peretii ososi ai canalului rahidian

Superior:adera de fata post a corpului axisului

Inferior:adera la corpul S1+S2 prin intermediul ligamentului sacro-dural al lui TROLARD

--in restul lungimii este separata de canalul .rahidian. printr-un spatiu

EPIDURAL/PERDIDURAL- plin cu grasime semifluida+plexuri venoase rahidiene

-tranversat de prelungiri ale durei mater pe care le trimite:

ANTERIOR-spre ligamentul vertebral comun posterior

POSTERIOR-n.spinali tranverseaza dura mater si primesc niste teci ce ii insotesc pana la

gaurile intervertebrale-TECI DURALE PERIRADICUALRE

Pe Suprafata exterioara prezinta orificii prin care trec vase si nervi

-superior:strabatuta de cele 2 art vertebrale

-de-a lungul f lat: ies radacinile n spinali care strabat dura impreuna cu vesele radiculare
ce ii insotesc
SUPRAFATA INTERNA- neteda+lucioasa

-captusita de arahnoida

-intre orificiul de iesire a rad n spinali se insera DINTATURILE LIGAMENTELOR

DINTATE

*FUNCTIONAL:

-prezinta fibre de colagen cu orientare-longitudinala, circulara, radiala

FIBRE LONGITUDINALE-cele mai bine dezvoltate

-se adapteaza la principalele miscari ale coloanei vertebrale :flexie +extensie

FIBRE CIRCULARE:-intre orificiile de iesire a n.spinal.

-se adapteaza ptr a rezista la presiunile din int durei ,impreuna cu cele longitudinale

FIBRE RADIARE: -in dreptul tecilor pe care meningele le trimite pe n.spinali

-se adapteaza la tractiunile executate pe tecile n.spinali ,la iesirea din canalul rahidian

ARAHNOIDA:

-foita subtire si elastica

-dubleaza fata profunda a durei mater de care este separat printr-o pelicula fina de lichid

-fata interna priveste spre spatiul subarahnoidian, deoarece ea captuseste si fundul de sac
dural

-spatiul subarahnoidian atinge cea mai mare largime sub terminarea maduvei-cisterna lombo-
sacrata

PIA MATER SPINALA

-adera intim de Suprafata EXTERNA a MS

-patrunde si fundul tuturor santurilor de pe suprafata ei

Superior:se continua cu pia mater craniana

Inferior:se prelungeste cu filum terminale

-de pe FATA EXT se desprind prelungiri fibroase care merg spre fata INT a durei mater

-unele sunt subtiri,lipsite in importanta, altele se intind transversal si se orienteaza in plan

frontal dopda a MS si constituie LIGAMENTELE DINTATE
LIGAMENTELE DINTATE

-in lungul c.rahidian de la niv extremitatii superioare - nivelul emergentei primei perechi de n
spinali lombari

-prezinta :MARGINE INTERNA: aderenta la pia mater

MARGINE EXTERNA:-dintata,se prinde pe SUPRAFATA INT a durei mater

-fiecare dintatura corespunde mijlocului distantei intre orif de iesire a 2 n spinali

-intre 2 dintaturi vecine ,MARGINEA EXT a fiecarui lig dintat este concava(acest seg
corespunde orif de iesire din dura mater a celor 2 rad ale aceluiasi n spinal)

-se intind in plan frontal intre pia mater-dura mater

-impart spatiul subarahnoidian intr-un compartiment ant+post

VASCULARIZATIE

Artere-din arterele radiculare

Vene-se varsa in plexurile venoase peridurale

Limfaticele-la niv durei mater limfa circula prin LACUNE LIMFATICE(spatii delimitate de
fibre conj din str durei mater)

-aceste lacune se continua cu vase limfatice adevarate ,parasesc canalul rahidian o data cu
nervii spinali si se varsa in ggl limfatici paravertebrali(cervicali, mediastinali post, lombari,
sacrati)

INERVATIE

-ramuri meningeale ale n spinali+filete veg simpatice ce se desprind din lanturile latero-
vertebrale
47. SINUSURILE VENOASE ALE DUREI MATER

-canale aflate in grosimea durei mater ce conduc sangele venos spre VJI

CARACTERISTICI

-peretii se formeaza prin dublarea locala a durei mater

-sinusurile sunt avalvulare + comunica unele cu altele

SINUSURILE BOLTII CRANIENE

1.SINUSUL LONGITUDINAL SUPERIOR/SAGITAL SUP

-situat in Marginea SUPERIOARA a FALX CEREBRI(coasa creierului)

-in nastere la nivelul FORMEN CECUM al frontalului

-in dreptul portiunii occipitale interne se termina intr-un larg confluent venos(sinus transversal
din dr)

-in el se varsa:venele ascendente de pe FATA LAT+F MED a emisferelor+ venele durei

mater

-poate primi si vena emisara a lui SANTORINI

2.SINUSUL LONGITUDINAL INFERIOR/SAGITAL INF

-situat in MARGINEA INF a FALX CEREBRI

-la extrem posterioara se varsa in sinusul drept

-in el se varsa o parte din venele corpului calos +vene din falx cerebri

3.SINUSUL DREPT:

-la baza coasei creierului(jonctiunea cu cortul cerebelului)

-uneste extrem posterioara a sinusului longitudinal sup+inf

-in el se varsa vena cerebrala mare a lui GALIEN+ sinusul sag inf,v cerebrale post, v de la niv
coasei creierului, vene cerebeloase superioare

4.SINUSURILE LATERLAE

-de la confluenta sinuum-gaura jugulara,unde se continua cu VJI

-prezinta 2 portiuni :ORIZONTALA(SINUSUL TRANSVERS):aflata in santul orizontal

de pe fata endocraniana a solzului occipital :drept-sin sag sup, stang-sin drepte,sin pietros
sup+cerebral inf

VERTICALA(SINUSUL SIGMOIDIAN):situata intr-un sant la limita exterioara a

Fetei postero-sup a stancii: vena emisara mastoidiana+sin pietros superior

SINUSURILE BAZEI CRANIULUI

-cu exceptia sinusului occip transvers,sunt sinusuri pereche+simterice

1.SINUSURILE CAVERNOASE

-asezate pe lateralele corpului sfenoidal: ant-post de la fisura orbitara superioara - la vf

stancii

-lumenul este tranversat de trabecule conjunctive-aspect cavernos

=LOJA CAVERNOASA si prezinta 3 pereti

MEDIAL:fata lat a corpului sfenoidal,acoperit de periost

LATERAL:dura mater,pe acest perete se afla nv abducens

INFERIOR-baza craniului care corespunde orificiului sup al canalului carotidian

ANTERIOR:-deschis spre fisura orbitara sup

-pe aici patrund in loja cavernoasa vena oftalmica sup+inf (superioara -se varsa in sinusul
pietros sup/ inferioaara-se varsa in vena gaurii ovale)
POSTERIOR:este inchisa de insertia circumferintei anterioare a tentoriumului pe vf stancii

2.SINUSURILE CORONARE

-canale de comunicare intre venele lojei cavernoase-venele din loja opusa

3.SINUSUL OCCIPITAL TRANSVERS/BAZILAR

-asezat pe clivus, uneste extremitatile post ale lojei cavernoase

4.SINUSURILE SFENO-PARIETALE ale lui BRESCHET

-la niv santului dintre aripa mare+osul parietal

-urmareste aripa mica a sfenoidului si se varsa in venele lojei cavernoase

5.SINUSURILE PIETROASE SUPERIOARE

-in grosimea circumf post a tentoriumului

-leaga venele lojei cavernoase de sin transvers: venele cerebelului +casei timpanului

6.SINUSURILE PIETROASE INFERIOARE

-de la extrem post a venelor din loja cav-foramen jug unde se varsa in VJI

-primesc venele tr cerebral+condiliene

7.SINUSURILE PIETRO-OCCIPITALE ale lui ENGLISCH

-inconstante +dubleaza traiectul sin pietroase inf

8.SINUSURILE OCCIPITALE POSTERIOARE

-inconstante-se formeaza pe MARGINEA Gaurii Occipitale si urca in Marginea POST a

FALX CEREBELI

-se termina in confluens sinuum

TRUNCHIUL CEREBRAL fata anterioara si laterala

52. FATA ANTERIOARA

TC are forma unui trunchi de con, a carui baza mica se continua in jos cu maduva spinarii.
Limita inferioara este marcata de un plan orizontal ce trece prin marginea inferioara a
decusatiei piramidale, si prin mijlocul arcului anterior ar atlasului. Limita superioara
corespunde anterolateral tracturilor optice si posterior unui plan orizontal ce trece deasupra
coliculilor cvdrigemeni superiori.

Prezinta 3 segmente:bulbar, pontin, mezencefalic

Etajul bulbar:

-Are forma: trapezoidala cu baza mica reprezentata de jonctiunea bulbo-medulara, iar baza
mare se continua cu puntea la nivelul santului bulbo-pontin

Prezinta un segment inferior situate in foramen magnum si un segment superior in raport cu

apofiza bazilara a occipitalului.

-Limite: inferior -decusatia piramidelor(mij arc ant atlas+mij ap odontoide)

Superior -santul bulbo-pontin(OA 6-sup piramidelor bulbare)

-pe linia mediana prezinta gropita oarba(foramen cecum )

-pe linia med:SANTUL MEDIAN ANTERIOR(se continua de la nivelul fetei ant a

MS) :-superior :se termina la niv gropitei oarbe

-inf:prezinta decusatia piramidelor

-Intre santul median ventral si cele laterale se delimiteaza =>PIRAMIDELE BULBARE

VENTRALE
-marginite de santurile colat ventrale bulbare(pre-olivare)

-prin profunzimea lor trec tracturile cailor piramidale cortico-spinale

-la niv santului colateral ventral avem –OA a nv 12+ radacinile ventrale n cervicali

Etajul pontin:

-limitat inferior de şanţul bulbo-pontin şi superior de şanţul ponto-peduncular; lateral de 2

planuri convenionale duse prin originile aparente a nv trigemeni

-este alungita în sens transversal; are aspect striat datorită pozitiei superficiale ale fibrelor
ponto-cerebeloase
-pe linia mediană se găseşte şanţul bazilar (ocupat de trunchiul basilar=artera bazilara)
-lateral de acest şanţ se găsesc piramidele pontine care conţin în profunzime tracturile
corticospinale şi nucleii pontini; la unirea a două treimi inferioare cu o treime
superioarăOA5

Etajul mezencefalic

-format din fetele ventrale a PEDUNCULILOR CEREBRALI; este discontinua datorita

directiei divergente a acestora

-Fetele ventral ale P.C sunt incrucisate coudocranial de : arterele cerebeloase superioare, art
cerebrale posterioare si tracturile optice

-delimiteaza SPATIUL INTER-PEDUNCULAR /PERFORAT POSTERIOR

-acoperit de subt cenusie perforata de artere(artera cerebrala posterioara) si contine nucleul

interpeduncular(ggl interpeduncular)

-anterior este delimitat de corpii mamilari-fac parte din hipotalamus

-pe partile mediale ale fetei int ale pedunculilor =>SANT LONGITUDINAL(ies fibrele
nervului 3-OA)

53. FATA POSTERIOARA

Este reprezentata succesiv de fata dorsala a bulbului, str care alcatuiesc plafonul ventriculului
IV si tectumul mezencefalic. Astfel la nivel bulbo-pontin cavitatea ventriculara disociaza fata
dorsala a tr (plafonul ventricular), de fata dorsal a str propriu-zise, in timp ce la nivel
mezencefalic fata dorsalaa a tr este reprezentata de insasi lama tectala.

Etajul bulbar este format dintr-o parte inferioara extraventriculara, asemanatoare fetei
ventral a MS, si o parte superioara ventriculara, care impreuna cu fata dorsal a puntii
formeaza FOSA ROMBOIDA, ce reprezinta planseul pentruculului IV.
1.Portiunea inferioara-extraventriculara

-continua fata posterioara a MS

-pe linie mediana =>SANT MEDIAN DORSAL BULBAR(fisura mediana posterioara de la

nivel medular)

-dopda=>CORDOANELE DORSALE-delimitate lateral de santurile colaterale dorsale

bulbare( cu OA 9,10,11)-reto-olivar-fata laterala mai degraba

-Cordoanele Dorsale sunt impartite prin SANTUL INTERMEDIAR(PARAMEDIAN)

DORSAL BULBAR in -Tractul lui GOLL-intern ,se termina intr-o proeminenta
alungita=CLAVA(proeminenta ce contine nucleul Gracillis) + tractul lui Burdach –extern

Tractul cuneat se termina in nucleul cuneat. Deasupra acestora, tracturile se continua cu

corpul juxtarestiform si respective restiform, ce alcatuiesc impreuna PCI

Intre fasciculul Cuneatus sir ad bulbare ale nv accesor, se gaseste TUBERCULUM

CINEREUM, extremitatea cranial a nucleului spinal trigeminal.

2.Portiunea superioara :intraventriculara

-cele 2 Cordoane Dorsale se despart in sus si lateral si intre ele ramane mb tectoria

-tractul lui GOLL ia numele de PIRAMIDA BULBARA DORSALA/CORPUL JUXTA-

RESTIFORM

-tractul lui Burdach ia numele de CORP RESTIFORM

-aceste formatiuni se unesc in unghiul lateral al planseului 4 si formeaza PEDUNCULUL

CEREBELOS INFERIOR
-MB TECTORIA-dublata posterior de valul coroidian

-formeaza segmentul inferior al plafonului ventr 4

-inferior :pe linia mediana =>ORIFICIUL lui MAGENDIE ( unde cavitatea ventric 4
comunica cu spatiul subarahnoidian)

Etajul pontin

-coresp segmentului superior al plafonului ventr 4

-situat posterior celor 2 pedunculi cerebelosi superiori(intre ei=>VALVA LUI VIEUSSENS)

Etajul mezencefalic

-este reprezentat de coliculii cvadrigemeni, doua perechi de proeminente rotunnjite separate

printr-un sant cruciform

-prezintă pe această faţă lama cvadrigemina - formată din cele două perechi de coliculi
cvadrigemeni (doi superiori şi doi inferiori) despărţiti prin şanţul cruciform

-sanţul longitudinal al şanţului cruciform se lărgeşte superior şi va cuprinde glanda pineală

( epifiza ), iar extremitatea inferioară se continuă cu frâul vălului medular superior

- lateral de acesta se găseşte originea aparentă a nervului trohlear IV.

-fiecare colicul se continuă supero-lateral spre corpii geniculaţi cu braţele coliculilor superiori
(între coliculul superior şi corpul geniculat lateral) şi inferiori (între coliculul inferior şi corpul
geniculat medial)

52. FETELE LATERALE:

Etajul bulbar:

-delimitat de santurile colaterale dorsal, posterior(retroolivar: OA 9,10,11+rad dorsal ale

primilor nv cervicali) si cele ventrale, anterior

-in jumatatea superioara, posterior de santul collateral ventral se gaseste OLIVA BULBARA

OLIVA BULBARA-contine un profunzime complexul nucleul olivar inferior

-deasupra ei => se gaseste foseta supra-olivara (OA-7/intermediar al lui WRISBERG)

-posterior=>gropita laterala a bulbului(OA-8)

-inferior : dorsal olivei, intre aceasta si santul collateral dorsal =>TUBERCULUL CENUSIU
AL LUI ROLANDO -nucleul spinal al nv 5

Etajul pontin

-se continua fara limita de demarcatie cu ped cerebelosi mij-leaga puntea de cerebel
-limita conv dintre acesta si fata lateral a puntii este data de un sant parasagital lateral fata de
OA a nv5

Etajul mezencefalic

- Prezinta anterior SANTUL LATERAL al ISTMULUI, care marcheaza pe suprafata ped

cerebral limita intre crus cerebri si tegmentum; imparte fata laterala in 2 regiuni

1.Reg superioara(dorsala)-corespunde calotei, forma triunghiulara(tr lui REIL)

-la acest niv de exteriorizeaza lemiscul lateral(calea acusita centrala)

2.Regiunea inferioara(ventrala)-corespunde piciorului pedunculului cerebral

-fata lat a pedunculului este inconjurata de nv 4

 FOSA ROMBOIDA
De forma rombica, cu axul mare vertical, fosa romboida este formata din 2 triunghiuri: ->
unul inferior situat pe fata dorsal a bulbului, si -> unul superior, corespunzator fetei dorsal a
puntii.

- pe linia mediana=>SANTUL MEDIAN  imparte fosa in 2 jumatati simetrice

-dopsda=>SANTUL LIMITANT

Trigonul bulbar (calamus scriptorius)3 arii triunghiulare:

a. Trigonul nervului XII=hipoglos (aripa albă internă) - regiune triunghiulară cu vârful

inferior care este împărţită de un funicul vertical în două regiuni:

•medială- care are în profunzime nucleul nervului hipoglos XII

•laterală- reprezentată de aria plumiformis ( conţine în profunzimenucleul intercalat al lui

Staderini)

Suclus limitant, situate lateral, se largeste si formeaza fovea inferior. Superior si lateral fata de
aceasta, la limita cu fata dorsala a puntii, planseul fosei este reprezentat de ARIA
VESTIBULARA la nivelul careia proemina tuberculul auditiv, ce coresp nuc cohlear dorsal.
Caudal fata de fovea inferior, intre tr hipoglosului si aria vestibulara, se gaseste o depresiune,
Triunghiul vagal.

b. Trigonul nervului X (aripa cenuşie ) - regiune triunghiulară cu vârful superior, împărţită

de o creastă oblică (funiculum separans) în două regiuni:

•supero-medială – conţine în profunzime nucleul dorsal al vagului X

•inferioară - reprezentată de aria postrema; aceasta corespunde polului superior al nucleului

cuneat

La nivelul unghiului inferior al fosei romboide, dorsal fata de orificiul canalului ependimar, se
gaseste o lama de substanta cenusie, OBEX, reprezentand extremitatea cranial a portiunii
retroependimare a comisurii cenusii.

c. Aria vestibulară (aripa albă externă) – situată în unghiul lateral al trigonului bulbar, are în
profunzime nucleii vestibulari

- superior în regiunea pontină, tuberculul acustic = o proeminenţă determinată de nucleul

cohlear dorsal

Trigonul pontin
La baza tr superior pontin, de o parte si de alta a santului median, se afla cate o proeminenta
rotunjita, eminentia teres, in profunzimea careia se gaseste nuc nv abducens. Ea este data de
fibrele nv facial, care in traiectul lor intracerebral inconjoara acest nucleu=> coliculul
facialului.
 Prezintă dinspre medial spre lateral:
a.coliculul facialului - porţiune mai voluminoasă a eminenţei mediale ce corespunde
nucleului nervului abducens şi genunchiului intern al facialului VII
b.fovea superior - reprezintă extremitatea superioară a şanţului limitant
- corespunde nucleului motor al nervului trigemen V

c.locus coeruleus - zonă mai pigmentată , lateral de fovea superior

- corespunde nucleului coeruleus
Zona mijlocie a fosei romboide este strabatuta transversal de striile medulare, benzi fine de
substanta alba care iau nastere la niv unghiului lateral al planseului ventricular si patrund in
santul median. Ele reprezinta fibrele cohleoreticulate cu originea in nucleul cohlear dorsal.
55. CEREBELUL-CONFIGURATIE EXTERNA SI RAPORTURI

Cerebelul se dezvolta din versantul tectal al santului rombencefalic si ocupa loja cerebeloasa
delimitata: inferior de fata endocraniana a solzului occipitalului, anterolateral de fata
posterioara a stancii temporalului si superior de cortul cerebelului.. Este situate dorsal fata de
tr cerebral, impreuna cu care ocupa fosa posterioara.

-forma ovalara cu marele ax transversal ,lung de 8-10cm

-inlatimea+diametrul anteropost fiind de aproximativ 5 cm

-median:prezinta VERMISUL- proeminenta alungita antero-post

-lateral: 2 EMISFERE CEREBELOASE

In ansamblu, cerebelul prezinta 2 fete(superioara+inferioara) despartite de o circumferinta, pe

care se afla un sant adanc, fisura orizontala.

Fata superioara

-pe linia mediana => se gaseste VERMISUL SUPERIOR

-lateral: EMISFERELE CEREBELOASE :plane,usor inclinate in jos+in afara

-raport : prin intermediul cortului cerebelului vine in raport cu fata inf a lobilor occipitali ai
emisferelor cerebrale

Fata inferioara

-pe linia mediana => prezinta VALLECULA un sant adanc+larg in care se gaseste
VERMISUL INFERIOR

-lateral : EMISFERELE CEREBELOASE :convexe ,si vin in raport cu fosele cerebeloase ale
occipitalului

Circumferinta cerebelului:

-prezinta 2 incuzuri (anterioara + posterioara)

ANTERIOARA-mult mai larga,orientata spre ventriculul 4

-poate fi considerata fata anterioara a cerebelului si are 2 etaje:

-2 etaje:

->Inferior:-pe linia mediana => reprezentat de extremitatea ant a vermisului-LUETA( de pe

laturile ei se detaseaza 2 lame de subt alba
-VALUL MEDULAR POSTERIOR ce o unesc cu LOBUL FLOCULUS
- Inferior valului se continua cu MB TECTORIA.
->Superior:- prezinta pe linia mediana=>FASTIGIUM, infundibulul ventricului 4, iar lateral
extremitatile cerebeloase ,unite ale pedunculilor cerebelosi

POSTERIOARA

-prezinta extrem posterioara a vermisului, si in ea patrunde coasa cerebelului (falx cerebelli)

-pe suprafata cerebelului se gasesc =>santuri mai adanci ,fisuri ce impart cerebelul in lobi

=>santuri superficiale care il impart in lobuli si folii

-pe fata superioara, fisura primara separa lobul anterior de cel posterior

-pe fata inf ,fisura post-nodulara separa lobul posterior de lobul floculonodular

-Lobul posterior prezinta :Fisura posterosuperioara pe fata superioara

Fisura orizontala(santul cirumferential)

Fisura prepiramidala pe fata inferioara

56. LOBULATIA CEREBELULUI

-suprafata cerebelului este impartita in lobuli de o serie de santuri care se contiuna de pe

vermis pe emisferele cerebeloase

-se realizeaza astfel o corespondenta intre lobulatia vermisului si a emisferelor cerebeloase

-cerebelul este alcatuit din ARHI/PALEO/NEOCEREBEL

-fiecarui lobul de la nivelul vermisului, ii corespunde cate un singur lobul pe emisfera

cerebeloasa cu exceptia lobulului Tuber caruia ii corespund 2 lobuli

Lobulatia vermisului

1. L_Lingula-Franul lingulei(vincingulum lingulae)

2. C_Lobulul central-Aripa lobulului central. LOBUL ANTERIOR
3. C_Culmen-Lobulul patrat anterior CEREBEL
4. D_Declive-Lobulul simplex(lob patrat post) -fisura primara
5. F_Folium-Lobulul semilunar superior LOBUL POSTERIOR
6. T_Tuber-Lobulul semilunar inferior+L.gracil CEREBEL
7. P_Piramis-Lobulul biventer -fisura posterolaterala
8. U_Uvula-Tonsila cerebeloasa
9. N_Nodulus-Flocolusul LOBUL FLOCULONODULAR

Limitele anatomice ale lobulilor nu corespund inrutotul organizarii functionale a cerebelului.

Filogenetic, ontogenetic si functional cerebelul este alcatuit din: ARHICEREBEL,
PALEOCEREBEL si NEOCEREBEL.

1) Lobul floculonodular este in filogeneza primul care se dezvolta. El constituie

arhicerebelul si in corelatie cu sistemul vestibular are rol in monitorizarea echilibrului
2) Lobul anterior , impreuna cu piramida si uvula, formeaza paleocerebelul. E conectat
cu proprioceptorii prin caile spinocerebeloase si are rol in coordonarea tonusului
muscular.
 3) Lobul posterior , cel mai voluminous sic el mai nou filogenetic, constituie
neocerebelul. Este conectat cu neocortexul prin sistemul corticopontocerebelos, avand
rol in coordonarea actului motor voluntary.

57. TALAMUS-configuratie externa

- masă de substanţă cenuşie situată de o parte şi de alta a ventriculului III cerebral,ovoidala,
voluminoasa, cu axul mare orientat oblic, rostrocaudal si mediolateral, cu 4 fete+2 poli

Fata dorsala-priveste sup+post

Limitata : -medial de stria medularis(habena):strie de subtanta alba

- lateral de nucleul caudat de care este separat prin santul talamocaudat(contine

vena talamostriata,stria terminalis,lamina affixia)

- Toata fata dorsal este acoperita de o lama de substanta alba-stratum zonale

-este strabatuta oblic de santul coroidian care incepe deasupra orificiului Monro si se termina
in partea laterala a pulvinarului

-Santul coroidian contine plexurile coroide ale ventriculilor laterali

 Santul coroidian imparte fata dorsala a talamusului intr-o :

o Zona laterala,ventriculara- acoperita de ependim

-ia partea la formarea planseului prelungirii frontale a ventriculului lateral
 o Zona mediala-in raport cu elemntele plafonului ventriculului 3, diencefalic(velum
interpositum)

Fata ventrala

-corespunde rostrocaudal zonelor de tranzitite spre hipotalamus,subtalamus si tegumentul

mezencefalic

Fata laterala: este separate prin lama medulara externa

-separata prin bratul posterior al capsulei interne de nucleul lenticular

-este acoperita de un strat subtire de subtanta alba=lama madulara externa

-intre aceasta si capsula interna=nucleul reticulat lateral al talamusului

Fata mediala

-cuprinsa intre stria medularis si santul hipotalamic

-formeaza segmentul superior al peretelui lateral al ventriculului 3

-fetele mediale sunt unite prin ADHESIO INTERTHALAMICA(nu are insa valoare
comisurala)

-toata fata mediala+adhesio interthalamica sunt acoperite de ependimul ventriculului 3

Extremitatea rostrala (polul anterior)

-delimiteaza impreuna cu coloana anterioara a fornixuluiorificiul Monro

-prin orificiul Monro trec plexurile coroide + si prin care ventriculii laterali comunica cu
ventriculul 3

Extremitatea caudala(PULVINAR-polul posterior)

-este mai voluminoasa si se numeste Pulvinar

-lateral+ventral de acesta, se gasesc corpii geniculati mediali+laterali ai metatalamusului

-lateral+dorsaldelimiteaza segmentul retrolenticular al capsulei interne

-medialvena cerbi magna,trigonul habenular ,epifiza,lama tectala

58. HIPOTALAMUS
-reprezinta portiunea bazala a diencefalului, implicate in activitatea visceral, endocrina, in
homeostazie si in corelatie cu sistemul limbic in comportamentul afectiv si emotional

-formeaza planseul ventriculului 3 si se extinde si pe pereii laterali ai acestuia pana sub santul
lui Monro care-l separa de talamus

-este implicat in activitatea viscerala,endocrina,in homeostazie si in corelatie cu sistemul

limbic este implicat in comportamentul afectiv si emotional

-se intinde intre cele 2 santuri hipotalamice

In sens antero-posterior i se descriu 3 zone:

 Periventriculara, sub ependimul ventric III

 Mediala
 Laterala

Fata ventrala

-este incadrata in rombul optopeduncular, limitat antero-lateral de chiasma optica si tracturile

optice, iar postero-lateral de fetele interne ale pedunculilor cerebrali

-Acestei fete i se descriu:

 o O zona anterioara-supra-optica
o Pars chiasmatica-deasupra chiasmei optice
o Pars tuberalis(cinereum)-de pe care se desprinde tija hipofizara
o O zona posterioara-reprezentata de corpii mamilari

Fata dorsala

-prezinta 2 versanti uniti ventral pe linia mediana la nivelul infundibulului

Limitata: -anterior-lamina terminalis+comisura alba anterioara

-posterior-santul hipotalamic care parcurge peretele lateral al venticulului 3 de la

orif sup al pedunculului mezencefalic -pana la orificiul Monro

-caudal -linia conventionala care uneste comisura alba post cu marginea post a
corpilor mamilari

Lateral:

-se contiuna cu structurile invecinate fara o demarcatie precisa

-nucleii,bandeleta diagonala a spatiului perforat anterior,marginea mediala a capsulei

interne,ansa lentriculara,pallidusul apartin -hipotalamusului anterior

-capsula interna+subtalamusul corespund- hipotalamusului posterior

-Anterior : hipotalamusul se intinde catre spatiul perforat anterior+aria preoptica

-Posterior: se contiuna cu substanta cenusie periapeductala si tegumentul mezencefalic

 Nucleii principali:
-tuberali, tubero-mamilar, lateral, supraoptic, paraventricular, suprachiasmatic, anterior,
infundibular, ventromedial, dorsomedial, posterior, mamilar medial+lateral

59. EPITALAMUS+METATALAMUS

Epitalamusul este alcatuit din : -glanda epifiza-trigonul habenular, stria medullaris, comisura
alba posterioara

60. 1)GLANDA EPIFIZA

-este o glanda endocrina atasata segmentului posterior al plafonului ventriculului 3

-forma de con de pin turtit craniocaudal

-lungime:7-8mm,grosime:2-4mm,greutate:0,1-0,15g,acoperita de pia mater

Recesul pineal al ventriculului III o imparte intr-o :

-lama inferioara-in care se gaseste comisura alba posterioara

-lama superioara-contine comisura interhabenulara

Este atasata de structurile diencefalice prin 3 perechi de pedunculi:

1. Pedunculul anterior-stria medullaris :urmeaza marginea mediala a talamusului si se termina in aria

septala
2. Pedunculul mijlociu:se indreapta lateral spre pulvinar
3. Pedunculul inferior:trece inaintea comisurii albe posterioare si se termina in thalamus
4.

Fata dorsala: -participa la delimitarea portiunii mediane a fantei cerebrale Bichat

-In raport cu :spleniumul caoprului calos,vena cerebri magna,arterele coroidiene posterioare

Fata ventrala: - localizata deasupra regiunii pretectale, intre cei 2 coliculi superiori-patul
epifizei

Circumferita si varful – vin in raport cu marginea ant a cortului cerebelului prin care nervii
conari ajung la epifiza

2)Trigonul habenular:

Limite: -inferior-coliculul superior+pedunculul mijlociu al epifizei

-lateral:pulvinar

-medial:pedunculul anterior al epifizei-stria medullaris

-in aria sa proemina nucelul habenular-habenula

-la om ,habenula este alcatuita dintr-un nucleu medial +unul lateral mai voluminos

-ei primesc aferente prin stria medullaris

-o parte din fibrele acesteia incruciseaza linia mediana si formeaza cu cele de partea opusa

comisura habenulara

-eferentele formeaza fasciculul retroreflex Meynert care trece prin regiunea rostromediala a
nucleului rosu si se termina in nucleul interpeduncular+unii nuclei mediani ai formatiei
reticulare

3)Stria medullaris:
-o banda de subst alba ce strabate marginea interna a talamusului pana la nivelul ariei septale

-contine fibre ce provin de la nucleii ariei septale,regiunea preoptica laterala ,nucleii anteriori
ai talamusului

4)Comisura alba posterioara:

-o structura complexa

-situata in lama inferioara a lamei epifizei

-alcatuita din grupe nucleare dispersate printre fibrele de substanta alba

-predomina in cavitatea ventriculului al 3 lea,la nivelul versantului posteriordetermina

versantul inferior al recesului pineal

-nucleii comisurii posterioare apartin grupului oculomotor accesor si sunt : nuc interstitial,
nuc comisurii posterioare, unii nuclei pretectali, nuc extremitatii cranial ai subst cenusii
periapeductale

59. METATALAMUS

-este reprezentat de corpii geniculati medial+lateral situati la extremitatea posterioara a

talamusului,ventro-lateral fata de pulvinar

-ei sunt uniti cu coliculii cvadrigemeni superiori si inferiori prin bratele conjunctivale inferior
si superior

Corpul geniculat medial (CGM):

-reprezinta releul talamic al caii auditive

-alcatuit din 3 nuclei:

->Ventral : se intinde in sens rostrocaudal pe toata lungimea CGM si se continua cu bratul

conj inferior, Eferenteele formeaza radiatiile acustice care se termina in aria auditiva primara
41

-> Dorsal: este mai dezvoltat in partea caudal, contine mai multe populatii celulare, dintre
care mai imp este nuc suprageniculat

-> Medial: are structura magnocelulara si primeste aferente de la coliculul inferior,

tegmentumum lateral si MS.

Corpul geniculat lateral (CGL):

-reprezinta releul talamic al caii vizuale si este situat postero-lat fata de CGM,lateral fata de
pedunculul cerebral si ventral fata de pulvinar

-in sectiune transversal apare sub forma de potcoava, cu hilul indreptat ventromedial

-Alcatuit din 2 nuclei:

->Dorsal: are str laminara, format din 6 straturi neuronale, separate prin benzi de substanta
alba. Aferentele sunt reprezentate de tractul optic. Eferentele nuc dorsal sunt reprezentate de
tractul geniculocalcarin, care se termina pe cortexul striat in aria 17.

-> Ventral: primeste aferente de la tractul optic, coliculul superior si pretectum. Eferentele se
indreapta exclusive spre nuclei subcorticali

61.HIPOFIZA
-glanda endocrina localizată la baza creierului in seaua turceasca a osului sfenoid
-hipofiza este alcătuită din 3 porțiuni diferite din punct de vedere embriologic, structural și funcțional:
1) lobul anterior =>adenohipofiza(aproximativ 80% din volumul hipofizei)
2)lobul posterior=>neurohipofiza(aproximativ 20% din volumul hipofizei)
3)lobul intermediar=puțin dezvoltat la specia umană, legând anatomic cei 2 lobi principali

Hipofiza prezinta o legatura dubla cu hipotalamusul, atât nervoasă cât şi vasculară,

legătura nervoasă este reprezentata de 2 tracturi:supraoptico-hipofizar şi tubero-infundibular
ventricular

Tractul supraoptico-hipofizar are origine în nucleii supraoptic şi paraventricular,de-a lungul acestor fibre
sunt transportate atât impulsuri nervoase cât şi vasopresina şi oxitocina în forme inactive
Hormonii sunt legaţi de proteine transportoare: neurofizina I şi II,cei 2 hormoni vor fi depozitaţi în
neurohipofiză
Tractul tubero-infundibular are origine în nucleul arcuat=>se termină la nivelul regiunii infundibulare şi
eminenţei mediane. Acest tract transportă factorii activatori şi inhibitori, ce modulează secreţia
adenohipofizei; de la nivelul eminenţei mediane aceşti factori ajung în adenohipofiză printr-un sistem
vascular dublu capilarizat: sistemul port hipotalamo-hipofizar(artera hipofizară superioară)

Emisferele cerebrale:
62.SANTURI SI GIRUSURI:
-Pe suprafata fiecarui emisfer se gasesc numeroase santuri care delimiteaza intre ele lobi si
girusuri

-cele 2 emisfere cerebrale sunt separte de:santul interemisferic(fisura longitudinala); este

intrerupta in portiunea mijlocie si inferioara de formatiunile interemisferice si inferior de
diencefal

Lob frontal :separat de lobul parietal prin santul central; anterior de sant=>girusul
precentral(corespunzator ariilor motorii)

-pe fata externa :anterior de scizura lui Rolando=>santul frontal superior si inferior
delimiteaza girusul frontal superior, mijlociu si inferior

-pe fata inferioara : 3 santuri orbitare, delimiteaza girii orbitali: ant,post,med,lat,+santul

orbitar intern. In el se afla bulbul si tractul olfactiv; se mai numeste si sant olfactiv

Lob parietal: localizat posterior de santul central=>girusul postcentral(aria somestezica) si

superior de scizura laterala a lui Sylvius

-pe fata externa :santul intraparietal in forma de T prezinta 2 segmente: unul ascendent
paralel cu santul central numit sant postcentral, delimitand 2 giri parietali:sup si inf; Cel
inferior la randul lui delimitat in 2 giri: anterior=>girusul submarginal si unul post=>girusul
angular

Lob temporal:-localizat inferior de santul lui de Sylvius

-pe fata externa :santurile temporale trasnverse delimiteaza girusurile temporale
sup,mij,inf; Cel inferior se extinde pe fata inf sub numele de girus temporo-occipital

Lob occipital:este separat de lobii temporal si parietal doar de o linie conventioanala care
uneste fisura parieto-occipitale laterala cu ancora occipitala de pe mg inferioara

-pe fata mediala :santul cingular separa girusul cingular de girusul frontal medial; santul
parieto-occ medial separa lobul precuneus care apartine lobului parietal de lobul cuneus care
apatine lobului occipital

-pe fata bazala:originea santului lateral,separa lobul orbital de fata inferioara a lobului
temporo-occipital

64.FATA LATERALA A EMISFERELOR CEREBRALE

-priveste spre calota craniana si este convexa

-la nivelul ei gasim 3 fisuri (scizuri):

1)Fisura laterala: scizura lui Sylvius

-cea mai lunga si mai profunda scizura a emisferelor; prima care apare embrionar

-incepe pe fata inferioara, in unghiul extern al spatiului perforat anterior  lateral, descrie o
curba concava posterior si trece pe fata laterala a emisferului, pe care o tranverseaza pe o
distanta de aprox 8cm merge oblic ascendent si se termina in regiunea parietala

 Valecula: portiunea de pe fata inferioara,unde fisura este mai larga

 -pe fata inf separa lobul orbitar de lobul temporo-occipital
 Fossa Sylviana: pe fata laterala, fisura este foarte profunda
-separa lobul temporal de lobul frontal+ parietal

-cele 2 margini prezinta operculul frontal+ partietal, unde se proiecteaza aria motorie+
senzoriala a capului

-pe marginea inferioara gasim operculul temporal

-acesti operculi se observa daca departam marginile pe fata laterala

-daca indepartam si mai mult marginile  se sesizeaza insula (lobul insulei), situat in fundul
fosei sylviene

Insula:

are forma triunghiulara cu varful in jos si inainte, este inconjurata periferic de sulcus
circularis insulaeo separa de girusurile profunde

-santul longitudinal: dinspre baza spre vf, o imparte in 2 lobi: anterior(2-3 girusuri scurte),
posterior (2 circumvolutii lungi)

-spre vf insulei limen insulae= deschiderea fisurii laterale

-fisura laterala trimite spre lobul frontal 2 prelungiri: anterioara (orizontala),

posterioara(verticala)

-artera cerebrala laterala (mijlocie): artera sylviana se gaseste pe toata lungimea fisurii

2)Fisura centrala: scrizura lui Rolando

-apare la sfarsitul lunii a V a , separa lobul frontal de cel parietal

-incepe in dreptul operculului frontal si urca spre marginea superioara a emisferului, pe care o
atinge putin indaratul mijlocului ei

-depaseste aceasta margine si se termina in lobul paracentral de pe fata mediana

-descrie 3 curburi: mijlocie (convexa post), inferioara+superioara (convexe ant)

Importanta ei se reflecta pe plan functional: portiunea de emisfer situata inaintea ei functii
motorii si asociative (lobul frontal), iar cortexul lobilor parietial+ occipital, posterior functii
receptoare si asociative

3) Fisura parieto-occipitala laterala: perpendiculara externa

-se desprinde la 4-5cm de polul occipital, de pe marginea superioara a emisferului

-este o incizura de 1,5-2 cm

-este o extensie a fisurii parieto-occipitale interne pe fata laterala a emisferului cerebral

-o linie conventionala ce uneste fisura parieto-occipitala laterala de o mica ancosa occipitala:

separa lobul temporal+ parietal de lobul occipital

Prezenta celor 3 fisuri,delimiteaza pe fata laterala e emisferului cerebral 4 lobi: frontal,

temporal, parietal, occipital

68.Lobul frontal:

-cel mai voluminos, se intinde pe toate cele 3 fete ale emisferului

-delimitat:

 Inferior: fisura laterala, care il desparte de lobul temporal

 Posterior: fisura centrala, care il separa de lobul parietal

-anterior+ paralel de santul central, urca santul precentral pana la marginea sup, pe care o
depaseste pentru a sfarsi pe marginea mediala a acestuia

-aici, cu ssantul paracentral  delimiteaza lobul paracentral

-santul paracentral+ fisura centrala  delimiteaza girusul precentral

-cortexul acestuia+ cel de pe versantul anterior= aria motorie primara

-inaintea acestui girus, pe fata lateral a lobului frontal  2 santuri ce delimiteaza: girul
frontal sup+ mij+ inf

Girusul frontal inferior este impartit de cele 2 prelungiri, anterioara+ posterioara ale fisurii
laterale in 3 segmente: pars orbitalis, pars triangularis si pars opercularis

-pe emisferul dominant, pars triangularis+ opercularis= centrul efector al limbajului

-lobul prefrontal: portiunea lobului frontal vecina cu polul frontal

-ii corespund importante functii asociative, comportamnetal si psihice

69. Lobul temporal:

-plasat inferior fisurii laterale, se intinde si pe fata inferioara a emisferului

-2 ssanturi orizontale, paralele cu fisura centrala il impart in 3 girusuri: temporal sup, mij,
inf

-girusul temporal inferior se extinde pe fata inferioara sub numele de girus temporo-occipital
lateral

Fata superioara: = planseul fisurii laterale

-gasim 2 girusuri temporale transverse, pliurile lui Heschl: cortexul lor aria auditiva
primara

-posterior, fata superioara se numeste planul temporal, mai extins pe emisferul domimnant, +
portiunea a cortexului parietal= aria receptiva a limbajului

68. Lobul parietal:

-se extinde si pe fata mediala a emisferului

-pe fata laterala este delimitat de fisura centrala anterioara, iar inferior de cea laterala

-posterior se continua cu lobul occipital, de care este separat printr-o linie conventionala ce
uneste fisura parieto-occipitala de ancosa occipitala

-pe fata laterala 2 santuri

 Santul postcentral:paralel cu fisura centrala cu care delimiteaza girusul postcentral

-pe contexul acestui girus+ pe versantul posterior al fisurii centrale se proiecteaza aria somestezica
I
 Santul intraparietal: posterior de girusul postcentral si are o directie orizontala
-separa 2 girusuri parietale: superior+inferior
-cel inferior este impartit de santul lui Yensen in alte 2 girusuri:
1.Anterior-girusul supramarginal, inconjoara terminarea fisurii laterale
2.Posterior-girusul angular: un pliu care leaga lobul parietal de prima si a doua circumvolutie
temporala numele de pliu curb

-ambele girusuri au un cortex extrem de diferit, cu mare capacitate asociativa si integratoare

-pe emisferul dominant ele fac parte din aria receptoare a limbajului

-pe cel nedominant joaca un rol important in perceptiile spatiale, recunoasterii vizuale si in
anumite elemente muzicale

66.Lobul occipital:

- pe toate cele 3 fete ale emisferului cerebral

-pe fata laterala: este separat de lobii parietal si temporal doar de o linie conventionala

-prezinta 1,2 santuri superficiale care despart 2-3 circumvolutii occipitale laterale fara o
orientare precisa

65. FATA MEDIALA A EMISFERULUI CEREBRAL:

-Principala structura masiva de pe aceasta fata este corpul calos

-in sectiune medio-sagitala acesta are forma unei lame groase de substanta alba orientata
sagital, cu concavitatea in jos

Antero-post avem: rostrumul, genunchiul, corpul, splenium

-corpul calos este separat de girusul cingular printr-un sant numit sulcusul corpului calos

Santul corpului calos: separa corpul calos de girusul cingular

-inconjoara spleniumul corpului calos si se continua cu santul hypocampic

Santul cingular:

-porneste de sub genunchiul corpului calos, trece deaspura acestuia si paralel cu el pana
aproape de splenium, unde devine ascendent sfarsind pe marginea superioara a emisferului

Ultimul segment se numeste sulcus marginal. Din el se desprind 2 prelungiri:

-una ascendenta: sulcusul paracentral

-una descendenta: sulcusul subparietal

-intre santul cingular si cel al corpului calos se delimiteaza girusul cingular
(cingulum=centura)

Anterior: girusul inconjoara genunchiul corpului calos si se continua cu girusul subcalos

Posterior: inconjoara spleniumul si prin intermediul istumului cingular se contiuna cu girusul

parahypocampic de pe fata inferioara a lobului temporal

-marea circumvolutie limbica= girusul subcalos+ cingular+ parahypocampic

-girusul frontal: intre marginea superioara a emisferului si santul cingular

-la partea posterioara a acestuia lobul paracentral delimitat: anterior(sulcusul paracentral),

posterior (sulcusul marginal)

-pe mijlocul acestui lob se termina extremitatea superioara a fisurii centrale

Santul parieto-occipital median:

-porneste de pe marginea superioara a emisferului cam la 4-5 cm deasupra polului occipital

-se indreapta in jos +inainte spre fisura calcarina cu care se uneste

Fisura calcarina:

-porneste de pe polul occipital al emisferului si se indreapta in sus+inainte, unindu se cu

santul parieto-occipital intern, ptr a se prelungi pana sub spleniumul corpului calos

-cortexul acestei scizuri reprezinta aria vizuala primara

-inaintea santului parieto-occipital se afla lobul precunses

-acesta este delimitat anterior de sulcusul marginal si inferior de cel subparietal

-apartine lobului parietal

-intre fisura calcarina si santul parieto-occipital medial se delimiteaza lobul cuneus

-el apartine lobului occipital

63.FATA INFERIOARA:
-pe aceasta fata se afla portiunea initiala a fisurii laterale, care trece trensversal la unirea
1/3anterioare cu 2/3 posterioare ale emisferului

-aceasta fisura imparte fata inferioara intr-un segment anterior numit lob orbitar, altul
posterior numit lob temporo-occipital

67+63. Lobul orbitar:

-reprezinta fata inferioara a lobului frontal si se sprijina pe plafonul orbitei

-prezinta un nr variabil de santuri superficiale dintre care constant este santul orbitar intern

-acesta contine bulbull si tractul olfactiv, de aici si numele de sant olfactiv sub care mai este
cunoscut

-intern acestui santgirusul rectus/ girusul orbitar intern

-mai sunt si un nr variabil de santuri superficiale, care separa circumvolutii orbitare laterale cu
orientare inconstanta

-la extremitatea sa posterioara, tractul olfactiv se bifurca in 2 striuri olfactive

-acestea,impreuna cu tractul optic+ girusul parahypocamicdelimiteaza spatiul perforat

anterior
-prin orificiile acestuia se angajeaza spre profunzimea parenchimului cerebral arterele strate
laterale

70+63. Lobul temporo-occipital:

-reprezinta fata inf a lobilor temporal si occipital care se continua nemijlocit

Posterior: vine in raport cu tentorium cerebelos

Anterior: se sprijina pe planseul fosei cerebrale mijlocii

-2 santuri temporo-occipitale(lat+medial) cu directie ant-post strabat aceasta fata,

-cel lateral: separa 2 girusuri temporo-occipitale, medial si lateral

-cel medial: spre portiunea ant se numeste sant colateral si + santul hypocampic delimiteaza
girusul parahypocampic

-spre port occipitala se contiunea cu girulus lingual

-extremitatea ant a girusului parahypocampic se mai numeste lob piriform

- medial prezinta o portiune reflectata= uncusul parahypocamic

-la locul de trecere spre girusul lingualistmul cingular care leaga girusul parahypocamipc
de girusul cingular

Fisura cerebrala transversa(FANTA LUI BICHAT)

- Este un sant larg, cu directia transversala, rezultat din acoperirea

diencefalului+mezencefalului dorsal de catre emisferele cerebrale

-delimitat superior de spleniumul corpului calos, inferior de-epifiza+coliculii sup

-pe aici patrunde spre ventriculul 3, prelungirea piei mater ce formeaza tella choroidea
superior (contine vasele choroidiene postero-mediale, pe aici iese din profunzimea
encefalului vena cerebrala mare a lui Galien)

-se contiuna lateral cu spatiul dintre girusurile parahypocampic si Fetele laterale ale
pedunculilor cerebrali
71. Spatiile perforate posterior +anterior

POSTERIOR:

-format din fetele ventrale a PEDUNCULILOR CEREBRALI

-delimiteaza SPATIUL INTER-PEDUNCULAR /PERFORAT POSTERIOR

-acoperit de substanta cenusie perforata de artere(artera cerebrala posterioara) si contine

nucleul interpeduncular(ggl interpeduncular)

ANTERIOR:

-delimitat de lobul orbitat+tractul optic+girusul parahypocampic

-prezintă numeroase orificii vasculare, în partea sa anterioară aflându-se o proeminenţă

numită tubercul olfactiv.

Primeşte aferenţe de la:

- Tractul olfactiv

- Corpul amigdalian
72. NUCLEUL CLAUSTRUM:

-bandă subțire de substanță cenușie ce se interpune între putamen și corexul insular

-separat de cortexul insular si putamen prin capsula extremă

-este nucleu de releu

-componentele sale sunt de ordin vizual și somatosenzitiv

 este un strat subțire de substanță cenușie cu traiect ondulat dispus vertical și sagital, situat
între insula cortexului cerebral și nucleul lenticular. Medial de claustru se află capsula
externă care îl separă de nucleul lenticular. Claustrul este separat lateral de insulă prin capsula
extremă.
73. CAPSULA INTERNA:

-formă de unghi diedru cu deschidere laterală în care pătrunde nucleul lenticular

-aspect diferit în funcție de secțiune:

Secțiune frontală tip Charcot prin corpii mamilari

aspectul unei lame de substanță albă dirijată oblic superior și lateral

Raporturi:

Lateral – nucleul lenticular

Medial – nucleul caudat și talamus

Secțiune orizontală tip Flechsig prin genunchiul și spleniumul corpului calos

-formă de unghi diedru

Raporturi: Lateral – nucleul lenticular, Medial – capul nucleului caudat și talamusul

Secțiune orizontală prezintă mai multe segmente

a)Braț anterior

-limitat între capul nucleului caudat + fata ant-sup a nucleului lenticular

-dirijat oblic anterior și lateral

-traversat de punți de substanță cenușie și fibre care leagă nucleii caudat și lenticular

-cea mai importantă lamă cenușie – fundus striate (Limitează inferior brațul anterior al
capsulei)

b)Genunchi

La joncțiunea brațului anterior cu cel posterior

Limitat: Lateral – palidus, Medial – unghiul dintre nucleul caudat și talamus

c)Braț posterior

-dirijat posterior +lat

-cuprins între nucleul lenticular și talamus

-se continuă inferior cu bazisul pedunculului cerebral

d)Segment retrolenticular

-prelungește brațul posterior îndărătul planului trecut prin extremitatea post a nucleului
lenticular

e)Segment sublenticular

-se confundă cu regiunea sublenticulară

Structura:

In brațul anterior

-Fibre fronto-pontine: unesc cortexul frontal cu nucleii pontici

-Pedunculul anterior al talamusului: leagă cortexul frontal cu nucleii dorso-median și anterior

ai talamusului

-Fibre ale sistemului limbic și ale hypotalamusului anterior:merg spre cortexul frontal

-Fibre transversale: unesc nucleul caudat cu cel lenticular

În genunchi

-Fibrele cortico-nucleare ale căii piramidale

În brațul posterior

-Fibrele căilor piramidale

-Fibrele cortico-rubrice

-Fibrele parieto-pontine: se îndreaptă spre nucleii pontici

-Pedunculul superior al talamusului

-origine în în nucleii ventrali postero-lateral și postero-medial ai talamusului

-reprezintă etapa finală a căilor sensibilității somestezice

-Fibre care unesc palidusul de nucleul subtalamic

În segmentul retrolenticular

Radiațiile optice sau fascicolul geniculo-calcarin: etapa finală a căii vizuale

-Fibre ale pedunculului posterior al talamusului: unesc pulvinarul de lobii occipital și parietal

-Fibre occipito-tectale și occipito-coliculare: implicate în reflexele vizuale oculomotorii

-Fibre occipito-pontine

În segmentul sublenticular

-Radiațiile acustice – etapa finală a căii acustice: origine în corpul geniculat medial

-se îndreaptă spre ariile 41, 42 ale lobului temporal

-Fibrele temporo-pontine

-Fibre care unesc cortexul insular și temporal de nucleul talamic

74.CAPSULELE EXTERNA +EXTREMA (de cautat sub in sinteza)

CAPSULA EXTERNA

-lama de subst alba intre nucleul lenticular si claustrum

CAPSULA EXTREMA

-lama de substa alba dispusa intre claustrum si fundul scizurii lui Sylvius

75. COMISURILE ALBE ANT+ POST

1)Comisura albă anterioară sau comisura rostralis:

-cea mai veche din punct de vedere filogenetic

-cordon alb, de grosimea n. optic, cu direcție transversală

Prezintă:

->Segment median – plasat în marginea anterioară a ventriculului III, plasat între ciocul
corpului calos și lamela terminală și anterior columnelor fornixului

->2 segmente laterale: oblice posterior și lateral

Spre extremități se împarte în 2 mănunchiuri:

-anterior - fibrele se îndreaptă lat+post și sfârșesc în bulbul olfactiv, tuberculul olfactiv,

spațiul perforat ant, nucleii acumbens și cortexul frontal

-posterior – fibrele se îndreaptă postero-lateral spre cortexul insular, temporal,

parahypocampic și spre hypocamp și nucleul amigdalian

2)Comisura albă posterioară

-cordon îngust cu direcție transversală

-este așezată pe marginea posterioară a ventriculului III între epifiză și deschiderea

apeductului mezencefalic

-conține fibre care sunt implicate în reflexe vizuale: fibre intercoliculare superioare+ fibre
care unesc aria pretectală cu nucleul ciliar al nervului oculomotor+ fibre cu origine în nucleul
comisurii posterioare, nucleul interstițial, nucleul lui Darkschevitsch și nucleul habenular

76. REGIUNEA SUBTALAMICA

NUCLEII:

-Zona incerta – mic conglomerat neuronal :face parte din grupul nucleilor reticulați ai
talamusului

-Extremitățile superioare ale nucleului roșu și ale substanței negre

-Nucleul lui Luys – nucleul subtalamic: principalul nucleul al regiunii

-Nucleii câmpului lui Forel: situați în partea supero-internă a regiunii subtalamice

-Cu excepția zonei incerta care aparține talamusului, ceilalți nuclei fac parte din sistemul
extrapiramidal

FIBRELE SE CONDENSEAZA IN FASCICULE:

-Fasciculul lenticular al lui Forel: origine în nucleul lenticular ,inferior zonei incerta
-Fasciculul talamic al lui Forel: origine în nucleii talamici și lenticular, superior zonei incerta

-Fasciculul dentato-talamic: origine în nucleul dințat al cerebelului, se îndreaptă spre nucleul

ventral intermediar al talamusului

-Fasciculul mamilo-talamic al lui Vicq d’Azyr

-Aceste fibre se întretaie în porțiunea superointernă a subtalamusului – câmpul lui Forel

77. PLAFONUL VENTRICULULUI 3 (superior)

-formată din membrana ependimară diencefalică, desupra căreia se așează pânza
choroidiană superioară și corpul fornixului;

Membrana ependimară –reprezinta peretele dorsal al diencefalului

-limitata lateral : striurile talamice + antero-posterior: se întinde de la columnele

fornixuluipana baza epifizei

-Inferior privește spre ventriculul III + Superior: acoperită de pânza choroidiană superioara

-foița inferioara aderă de membrana ependimară formează membrana tectoria a

ventriculului III

Pânza choroidiană superioara = prelungire a piei mater invaginată la nivelul fisurii

cerebrale transverse; formă triunghiulară cu varful-ant, baza-post

Formată din 2 foițe: superioară – căptușește fata inferioara a fornixului

-inferioară – aderă la mb ependimară și se extinde lateral și pe fata dorsal a talamusului (la

nivelul șanțului choroidian al talamusului se reflectă și se continuă cu foița superioară)

-Marginea laterala conține plexurile choroide ventro- lat din arterele choroidiene postero-
mediale

-intre cele 2 foițe  spațiu – cisterna subfornicală – conține LCR(se deschide post în cisterna
sup)

-vârful – corespunde vf corpului fornical

-baza – îndreptată post la nivelul fisurii cerebrale transverse

Corpul fornixului + corpul calos - situate deasupra pânzei choroidiene superioarebolta

78. PLAFONUL VENTRICULULUI 4 (la varf, superior)

-format din 2 versante înclinate care se întâlnesc în unghi pe fata anterioarana cerebelului - are
formă de fund de sac și se numește fastigium

Prezintă 3 porțiuni:

1) Inferioară = infracerebeloasă –format din ependimul ventricular dublat pe fața

posterioara de pânza choroidiană inferioară;
 Ependimul ventricular – acoperă triunghiul bulbar al fosei romboide

= lateral se fixeaz pe pedunculii cerebeloși inferiori

-baza: îndreptată superior, intră în hilul cerebelului și se prinde de vălul medular inferior

-varful: îndreptat inferior, trece posterior obexului și se continuă cu ependimul canalului

ependimar

-Fata ant-inf: privește spre lumenul ventricular

-Fata post-sup: acoperită de pânza choroidiană inferioară

-Marginea laterala a membranei ependimare prezintă o lamă îngustă de substanță albă –

lingula – prezintă 2 porțiuni: una oblic ascendentă – urcă pe marginea medial a corpului
restiform + una transversală – aderentă de fata posterioara a corpului restiform care trece pe
sub plexurile choroide

 Vălul choroidian inferior = prelungire a piei mater care se invaginează între

ependimul ventricular + fata inferioara a cerebelului

-Formată din 2 foițe:postero-superioara + antero-inferioara

-cea ant-inf: aderentă de ependim – împreună  mb tectoria a ventriculului IV care in

unghiul inferior este perforată de un orificiu – apertura medialis/orificiul lui Magendie
singurul loc prin care LCR părăsește sistemul ventricular și comunică cu cel din spațiul
subarahnoidian !!!

- intre foițe se găsește LCR din cisterna magna + plexurile choroide ale ventricului IV:
arteriolele acestor plexuri provin din a. cerebeloasă post-inf

2) Mijlocie – cerebeloasă –corespunde fetei anterioare a cerebelului

- la acest nivel, ventriculul IV trimite un fund de sac – fastigium(forma rombica)

Prezintă: ->perete superior – pedunculii cerebeloși sup

-> perete inferior– nodul+ vălul medular inf

3) Superioară – supracerebeloasă - formată de cei 2 pedunculi cerebeloși superriori uniți

prin vălul medular sup

Pedunculii cerebeloși superiori: pornesc din hilul cerebelului și se îndreaptă sup+medial spre
coliculii inferiori

-Marginea laterala aderă de marginile triunghiului pontin al fosei romboide, iar pe marginea
mediala se inseră vălul medular superior

Vălul medular superior= lamă subțire de substanță albă cu vf între coliculii inf și baza în
hilul cerebelului unde se continua cu subtanta alba a acestuia

-marginile laterale aderă de pedunculii cerebeloși superiori

-Fata anterioara– căptușită de ependim+ fața posterioara – acoperită în ¾ inferioară de

substanță cenușie

-Fata posterioara este acoperita de 3/4inf de subst cenusie care pare a fi o prelungire a scoartei
cerebeloase
79. PLANSEUL VENTRICULULUI 3 (la baza)

Pereții laterali: sanțul hipotalamic (sulcus limitans al lui Monro) îi împarte în 2 etaje:

Etaj superior talamic - coresp celor 2/3 anterioare ale fetei mediale a talamusului(in centru
comisura intertalamică)

Etaj inferior hipotalamic - corespunde regiunii infundibulo-tuberiene a hypotalamusului

,formă triunghiulară cu varful inferior, în fund de sac=infundibulum,

-in profunzime este străbătut de columna anterioară a fornixului

Marginea anterioară – de sus în jos este formată din: columnele anterioare ale fornixului

-comisura albă anterioara (trece transversal ant columnelor fornixului +delim cu acestea un
diverticul al ventriculului 3– vulva)

- lama terminala = lamă subțire de subs. albă care reprezintă creștetul telencefalului, ea unește
rostrumul corpului calos de chiasma optică cu care delimiteaza un fund de sac al ventriculului
III = recesul supraoptic, iar anterior => cisternă a spațiului subarahnoidian = cisterna lamei
terminale, chiasma optică și substanța cenușie a versantului anterior al tuberului

Marginea posterioară- de sus în jos este formată din:

- baza gl. Epifize (la acest nivel, ventriculul III trimite un fund de sac – recesul epifizar)

-comisura albă post.

- orificiul sup al ductului mezencefalic

- subst. albă a pedunculilor cerebrali

- subst. cenușie a spațiului perforat posterior

- corpul mamilar și versantul postr al tuberului

Vârful: la unirea celor 2 margini si pătrunde în tulpina hipofizară și formează un

diverticul infundibulum;

80. PLANSEUL VENTRICULULUI 4 =fosa romboida

-format din 2 triunghiuri suprapuse bază la bază: triunghiul sup pontin + triunghiul inf
bulbar (vf este acoperit de o lamă nervoasă transversală – obex)

-axul lung este străbătut de un șanț=sulcus medialis – delimitează 2 jumătăți simetrice,

dr+stg, ,fiecare jumătate este împărțită de un șanț limitant într-o arie laterala+mediala

Aria laterala =aria vestibulară: in profunzime nucleii vestibulari; se întinde pe toată

lungimea fosei, iar pe partea lat. prezintă un relief = tubercul acustic – coresp nucleilor
cohleari
Aria mediala: = trigonul hipoglosului; in profunzime extr. rostrală a nucleului hipoglosului;
cranial acestui trigon, aria medială prezintă o proeminanță – eminența mediala (relieful
fibrelor motorii ale n. facial)

= lateral trigonului hipoglosului o depresiune triunghiulară = trigonul nervului vag, in

profunzime  extr. dorsală a nucleului dorsal al vagului, nucleul salivator inf + lateral
lornucleul solitary

-porțiunea cea mai caudală a acestui trigon formeaza aria postrema(face parte din org
ependimare – este exclusă din bariera hemato-encefalică)

-la ext. rostrală a sulcusului limitans se află o mică arie pigmentată – locus ceruleus

-in dreptul joncțiunii bulbo-pontine, fosa romboidă este străbătută de fibre cu direcție
transversală – striuri medulare(provin din nucleul cohlear dorsal și fac parte din fibrele căilor
acustice)

81. CORNUL ANTERIOR AL VENTRICULILOR LATERALI

- reprezinta brațul superior al potcoavei ventriculare

- prezintă 2 porțiuni separate de un plan vertical dus prin orificiul lui Monro:

Sementul anterior – în interiorul lobului frontal si prezintă:

perete superior –format de fata inf a corpului calos

perete inf– prezintă 2 versante(ext – capul nucleului caudat si int– genunchiul corpului calos)
perete intern – septul pelucid – îl separă de cornul frontal al ventric III simetric

margine externă – corespunde joncțiunii corpului calos de nucleul caudat

extremitate anterioară – corespunde genunchiului corpului calos

Segmentul posterior –în lobul parietal (corpul ventriculului lateral)

Prezinta:

perete superior – fata inf a trunchiului corpului calos

perete inferior – format din lateral spre medial de: corpul nucleului caudat, sanțul talamo-
striat, thalamus, fata sup a fornixului

perete intern – septum pellucid

-pe acest perete: foramen interventriculare – locul de comunicare cu ventriculul diencefalic,

delimitat intre polul anterior al talamusului și columna fornixului;

la acest nivel, venele plexurilor choroide se undesc cu cele ale septului pelucid+ale corpului
stirat => formand venele cerebrale interne – merg în vena cerebrală magna a lui Galien

marginea externă – corespunde unirii corpului calos de nucleul caudat

82. CORNUL INFERIOR AL VENTRICULILOR LATERALI:

-plasat în lobul temporal si prezintă:

Perete supero-extern – format dinafară înăuntru de: tapetum, coada nucleului caudat, stria
terminalis . Deasupra acestora – regiunea. sublenticulară posterioara +nucleul lenticular

Peretele infero-intern - 3 reliefuri alungite antero-posterior și paralele între ele;

Dinafară înăuntru ele sunt:

- eminența colaterală a lui Meckel = expresia intraventriculară a șanțului colateral de pe

marginea externă a girusului parahipocampic

-hipocampul/cornul lui Ammon =proeminență voluminoasă, semilunară cu concavitatea

medial și extremitatea voluminoasă anterior; Fața superioara este acoperită de substanță albă –
alveus,

Extremitatea posterioara efilată și se alipește fimbriei

Marginea ext este festonată, marginea int corespunde fasciei dentata +fimbriei

Hipocampul corespunde fundului fisurii hipocampice

-fimbria/corpul bordant= bandă de subst albă situată în concavitatea hypocampului, care ant
se pierde în subst albă a uncusului parahypocampic si post se continuă cu pilierul post al
fornixului.

83. CORNUL LUI AMON,FIMBRIA SI GIRUSUL DINTAT

-GIRUL DINŢAT este o fâşie de cortex cu aspect crenelat, aşezată între hipocamp

şi girul parahipocampic,se continuă:

- posterior cu girul fasciolar,

- anterior până la girul uncinat, prin intermediul girului intralimbic şi al benzii Giaccomini
(care reprezintă coada girului dinţat)

HIPOCAMPUL (CORNUL LUI AMMON) este o proeminenţă alungită situată în

podeaua cornului inferior al ventriculului lateral ,el este mai voluminos în partea anterioara,
unde se apropie de nucleul amigdalian

-hipocampul este delimitat de girul parahipocampic prin şanţul hipocampic; Medial de acest
şanţ se găsesc:girul dinţat,sanţul fimbrio-dinţat,fimbria hipocampică

-cornul lui Ammon este acoperit pe faţa ventriculară de un strat de subst alba – alveusul

-girul dinţat şi cornul lui Ammon reprezintă un arhicortex trilaminar care se continuă cu
neocortexul parahipocampic

FIMBRIA HIPOCAMPULUI este o proeminență de subst albă, continuă cu alveusul

hipocampului, atașată pe marginea medială a suprafeței ventriculare a hipocampului.

-anterior se continuă cu uncusul hipocampului, iar posterior, cu stâlpul post al fornixului

-este compusă din fibre eferente ale hipocampului care formează fornixul, fibre a comisurii
hipocampului și fibre septohipocampale

84. CORNUL POSTERIOR AL VENTRICULILOR LATERALI

Perete supero-extern – format dintr-o serie de fascicole de substanta albă, dinăuntru înafară și
de jos în sus sunt: forcepsul mare al corpului calos, tapetum, fascicolul superior al radiațiilor
optice, fascicolul longitudinal inferior

Perete infero-intern: 2 proeminețe separate de un șanț:

-supero-internă (bulb al cornului posterior) = repr. relieful intraventricular al porțiunii

interne a forcepsului posterior

-infero-externă (calcar avis/pintenele lui Morand) = expresia intraventriculară a fisurii

calcarine
!!!poate fi prezentă și o a treia proeminență – eminența colaterală a lui Meckel = este
produsă de fundul șanțului care separă circumvoluțiile temporo-occipitale ext+int

2 margini: supero-internă, infero-externă

Extremitatea posterioara – acoperită de fibrele forcepsului posterior

85. PLEXURILE COROIDE ALE SISTEMULUI VENTRICULAR CEREBRAL

-se prezintă ca niște proeminențe viloase, roșiatice

-au formă de potcoavă cu o prelungire în cornul frontal + in cel temporal

-se întâlnesc la nivelul răspântiei și formează o îngroșare – glomus

-cele din cornul frontal, continuă plexurile choroide ale V III și conțin ramificații ale arterelor
choroidiene postero-mediale

-cele din cornul temporal arterele provin și din artera choroidiană anterioară+ a. choroidiană
postero-laterală

Venele plexurilor choroidiene drenează diferit:

- cele din cornul frontal – formează vena choroidiană superioară – se varsă în vena cerebrală
internă

-cele din cornul temporal – se îndreaptă spre o venă choroidiană inferioară – se varsă în vena
bazală a lui Rosenthal care se deschide, ca și vena cerebrală internă în vena cerebrală magna a
lui Galien aceasta sfârșește în sinusul drept;

87. DEPENDENTE SAGITALE ALE DUREI MATER CRANIENE

Falx cerebri/coasa creierului = lamă sagitală plasată în fisura interemisferică, formă de

lamă de coasă cu varful îndreptat anterior + inferior

Fetele laterale – raport cu emisferul corespunzător

Marginea superioara - se inseră succesiv pe creasta frontală interna + marginile șanțului

longitudinal de pe mijlocul feței endocraniene a calotei, apoi pe protuberanța occipitală
internă; in grosimea sa sinusul longitudinal superior

Marginea inferioara - conține sinusul longitudinal inferior; spre extremitatea posterioara

atinge corpul calos

Varful – se prinde pe apofiza crista galli si trimite o prelungire spre foramen cecum a osului
frontal
Baza – se inseră pe mijlocul fetei sup a tentoriumului si conține sinusul drept

Falx cerebella/coasa cerebelului - pătrunde între cele 2 emisfere cerebeloase până în

vecinătatea extremității posterioare a vermisului

Marginea ant: corespunde șanțului median de pe fata inf a cerebelului

Marginea post: se inseră pe creasta occipitală internă; in grosimea ei 2 sinusuri occipitale post

Baza – se inseră pe mijlocul fetei inferioare a tentoriumului

Varful – dirijat inferior + anterior: se bifurcă și fiecare ram de bifurcație se termină pe

circumferința găurii occipital; ramurile de bifurcație conțin în grosimea lor porțiunea
inferioara a sinusului occipital posterior

88. SEPTURILE DUREI MATER CRANIENE

Tentorium crebelli/cortul cerebelului

-așezat la partea post. a cavității craniene, desparte cerebelul de lobii temporo-occipitali ai

emisferelor cerebrale

Fata superioara: - pe linia mediana- o creastă antero-post pe care se inseră baza coasei
creierului în care se găsește un canal venos – sinusul drept

-lateral - raport cu fața inf a lobului occipital și cu 2/3 post ale lobului temporal

Fata inferioara - pe linia med - inserția bazei coasei cerebelului

 -pe laturi – rap. cu emisferele cerebelului

Circumferința posterioară se prinde pe protuberanța occipitală interna, apoi pe ambele părți

pe porțiunea orizontală a sinusului lateral, marginea superioară a stâncii și apofiza clinoidă
posterioară

-la nivelul marginii superioare a stâncii trece deasupra incizurii trigeminale pe care o
transformă într-un orificiu osteo-fibros = cavum Meckeli (se află pe f ant-sup a stâncii și
conține ggl lui Gasser și porțiunea incipientă a celor 3 ramuri ale trigemenului)

Circumferința anterioară + cu dorsum sellare și clivusul occipital delimitează un orificiu –

foramen ovale sau incizura tentoriae (orificiul lui Pacchioni) se angajează cei 2 pedunculi
cerebrali.

Diaphragma sellae/cortul hipofizei =un sept orizontal care acoperă fata superioara a hipofizei

Inserții:

posterior – pe dorsum selllae, anterior – șanțul optic, lateral– cele 4 apofize clinoide

-pe laturile hipofizei=> un sept vertical care separă loja hipofizară de cea cavernoasă

-separă gl. hipofiză de chiasma optică și infundibulum hipotalamic și este străbătută de un

orificiu prin care trece tija hipofizei

-la marginea anterioara+posterioara prezintă un canal venos cu direcție transversală – sinus

coronar

Cortul olfactiv = mică prelungire inconstantă care se desprinde de dura mater în afara apofizei
crsita galli și care acoperă bulbul olfactiv.

89. ARAHNOIDA SI PIA MATER CRANIENE:

Pia mater - acoperă suprafata externa a creierului;

->Fata externa - privește spre spațiul subarahnoidian, scăldată de LCR

-se prind trabecule fine care o unesc cu arahnoida

->Fata interna - contact cu mb. limitantă externă a encefalului

-in grosimea piei mater - bogată rețea vasculară din care se desprind ramuri ce pătrund în
parenchimul cerebral + trimite prelungiri spre toate segmentele sistemului ventricular –
formează pânzele choroidiene și plexurile choroide;
Arahnoida =mb groasă, avasculară și aderentă de fața profundă a durei mater

Fata interna: privește spre spațiul subarahnoidian

Fata externa :contact direct cu dura mater

- intre interfața dura-arahnoidă și mb. bazală a arahnoidei =>complex celular – stratul

interfeței sau neuroteliu subdural (format din fibre colagene și elastice și numeroase celule
turtite, alungite și cu ramificații bogate)

SPATIUL SUBARAHNOIDIAN: îngust pe suprafața girusurilor, larg la nivelul și în lungul

șanțurilor, mult mai larg în anumite regiuni în care constituie rezervoare de LCR –
=>cisternele spațiului subarahnoidian:

Cisterna magna/cerebeloasă inferioară (ocupă sp dintre fata inf. a cerebelului si fața post. a
bulbului, se varsă lichidul din ventriculul IV),

Cisterna pontină (pe fața ant a punții, conține trunchiul basilar, inf se prelungește pe fața ant
a bulbului, iar sup comunică cu cisterna interpedunculară)

Cisterna interpedunculara ( spațiului dintre cei 2 pedunculi cerebrali, comunică sup și ant cu
cisterna chiasmatică, inf comunică cu cisterna suprahipofizară, conține poligonul lui Willis,
tulpina hipofizară și nervul III)

Cisterna chiasmatică (este considerat punct critic al spațiului subarahnoidian)

Cisterna lamei terminale (ant. lamei termianale și inf rostrumului corpului calos)

Cisterna corpului calos(pe fața sup. a corpului calos, conține a. cerebrală anterioară),

Cisterna superioară sau cisterna marei vene cerebrale(situată sub spleniumul corpului calos
și superior epifizei și a coliculilor superiori, la acest nivel se află arterele choroidiene postero-
mediale, artera cerebrală posterioară și vena cerebrală mare a lui Galien)

Cisterna ambiens/latero-pedunculară (pe latura externă a pedunculului cerebral, se găsesc a.

choroidiene posterioare și segmentul P2 al a. cerebrale posterioare),

Cisterna cerebeloasă superioară (intre fața inf a tentoriumului și fața sup a cerebelului)

Cisterna fisurii laterale/cisterna sylviană(conține a. cerebrală lateral).

90. ORBITA – 4pereti

Orbita - cavitate osteo-fibroasă situată în masivul facial, adaposteste globul ocular

Superior=format anterior de osul frontal şi post de aripa mică a sfenoidului,la nivelul

unghiului supero-extern al orbitei  foseta glandei lacrimale
Intern=format din corpul osului sfenoid, din lamina papiracee a etmoidului, osul lacrimal şi o
porţiune din apofiza maxilarului superior,in partea sa anterioara foseta sacului lacrimal

Inferior=planşeul orbitei – format de osul maxilar şi apofizele orbitale ale oaselor malar şi
palatin. Acest perete este în raport cu sinusul maxilar.

Extern=format din osul frontal, aripa mare a sfenoidului şi apofiza orbitară a malarului

-prin pereţii săi, orbita vine în raport cu toate sinusurile feţei

-prezinta orificii prin care pătrund şi ies din orbită vase+nervi şi prin care se realizează
legătura cu cavitatea craniană, respectiv fosa pterigoidă şi fosele nazale

91. TUNICA FIBROASA GLOB OCULAR+ SCLEROTICA

- alcatuita din 2 componente principale; Jonctiunea dintre ele alcatuieste limbul sclero-
cornean (=jonctiunea circulara cea mai vascularizata dintre cornee si sclera):

1) Sclera/Sclerotica

- este un t. conjunctiv. opac, de culoare alba, care acopera 5/6 posterior ale globului ocular;

- prezinta '' albul ochiului''=> cu 2 Fete si 2 orificii

Fata exterioara:

neteda pe toata intinderea, cu exceptia zonelor de insertie a muschilor extrinseci;

separata de tes. periferic si ancorata in orbita prin t. conj. dens care alcatuieste teaca
fasciala/capsula Tenon - spatiul dintre acesta si sclera = spatiul Tenon;
Anterior avem conjunctiva, care se reflecta de pe fata profunda a pleoapelor;

Fata interioara:

priveste spre coroida de care este separata prin spatiul. supracoroidian ocupat de lamina
supracoroidiana sclerala, sub care trec vase si n. ciliari (lasa amprente)

Orificiul Anterior - se continua cu corneea

Orificiul Posterior- locul prin care n. optic paraseste globul ocular si unde sclera se continua
cu dura mater; fasciculele care alc. nv. trec prin orificii. Separate=> aspect perforat al sclerei
= lamina cribrosa sclerala.

Structural, sclera prezinta 3 lamine:episclera, substanta proprie, lamina fusca sclerala

- episclera (alc. din tes. fibro-elastic, prin care trec tend. m. extrinseci),

-subst. proprie (este o retea de fascicule de fibre de colagen si elastice+contine: apa multa,
proteoglicani =>sclera opaca)

-lamina fusca sclerala (este un str. conjunctiv lax + fibre elastice si melanocite capatarea
culorii brune a acestui strat pe suprf. interioara - separata de coroida prin sp. pericoroidian).

- Vasc. + inervatie: a. ciliare A, a. ciliare lungi P, a. ciliare scurte P + n. ciliari (trigemen)

92. CORNEEA TRANSPARENTA

- la polul anterior al ochiului, intre ea si sclera => santul sclero-cornean;

Prezinta : 2 Fete + o circumferinta.

Fata Anterioara: are raport cu mediul exterior, cand fanta palpebrala este deschisa sau raport.
cu conjunctiva (acopera fata profunda a pleoapelor)
Fata Posterioara: limiteaza inainte camera anterioara. a globului. Ocular si are raport. cu
umoarea apoasa

Circumferinta: se continua cu sclera;

Structural= tesut avascular laminar si transparent 5 lamine:

epiteliul anterior – la niv. jonctiunii sclero-corneene se ingroasa si se continua cu conjunctiva

sclerala

lamina limitanta anterioara (mb. Bowman): contine fibre colagene, reticulare, subst.
fundamental

lamina proprie(stroma): situata in mijlocul corneei fibre colagen, fibroblaste, proteoglicani

lamina limitanta posterioara=mb. Descemet, diferita de lamina limitanta A-fibrile colagene

atipice

epiteliul posterior=endoteliu cornean

Stroma corneana de langa limb contine in interior sinusul venos scleral/canalul Schlemm –
dreneaza fluidul din camera anterioara spre venele ciliare anterioare;

-> 2 pereti: lateral : sant sapat in grosimea sclerei, care se prelungeste posterior cu
pintenele scleral + medial se continua anterior cu lamina limitanta posterioara a corneei si
vine in contact cu lichidul din camerele anterioara si posterioara a ochiului;

Glaucom = blocajul sinusului venos scleral duce la cresterea pres. intraoculare (reduce mult
trecerea fluidului)

Vasc. + inervatie: n. ciliari lungi din oftalmic (trigemen), plex inelar, plex subepitelial, plex
intraepitelial + vase sanguine si limfatice

Transparenta corneei e data de lipsa vaselor intracorneene, lipsa keratinizarii in epiteliul A si

a continutului redus in apa.
93. TRACTUL UVEAL

-Este reprezentat de tunica mijlocie= vasculara (contine cele mai numeroase vase de sange
din globul ocular), nutritiva a globului ocular + datorita continutului bogat de melanocite
actioneaza ca un strat ce absoarbe lumina

- corespunde straturilor pial +arahnoidian ale meningelui

- Este alcatuit de: coroida, corpul ciliar, iris

1) Coroida - strat de tes. conj. cu o vascularizatie extrema care asigura nutrimente pt

portiunea externa a retinei

-situata intre sclera si stratul pigmentar al retinei, este subtire;

-anterior- corpul ciliar; posterior pana la niv. discului sau papilei optice, pe unde trece n.
optic

Fata externa. - unita de sclera prin lamina supracoroidiana sau lamina fusca coroidiana

Fata interna - strans legata de retina pigmentara

Orificiul Posterior - coresp. discului optic -se continua cu leptomeningele

(piamater+arahnoida)

Orificiul Anterior - inapoia limbului sclerocornean, de unde coroida se continua cu corpul

ciliar, la niv. unei zone ondulate=ora serrata.

Structural: lamina supracoroidiana, lamina vasculara (este un t. conj lax cu numeroase vese
spiralate se varsa in 4 vene largi=venele vorticoase, care traverseaza sclera), str.
coroidocapilar, lamina bazala/mb. Bruch
Vasc. + inervatie: a. ciliare scurte P, a. ciliare lungi P, a. ciliare A, vene vorticoase + n. ciliari
lungi (ramuri din n. nazociliar) si scurti (ramuri din gg ciliar)

Rol: asigura nutritia gl. ocular + formarea unei camere obscure, impiedicand difuziunea
razelor.

2) Corpul ciliar

in partea anterioara a coroidei, este traversat de nervi. care se distribuie str. anterioare. ale
ochiului, iar a. ciliare lungi si scurte anterioare patrund in interiorul sau;

-periferic se continua posterior cu coroida la nivelul unei zone festonate, ora serrata + iar
anterior cu irisul => unghiul iridocornean

Fata anterioara - are raport cu umoarea apoasa din camera posterioara a ochiului

Fata posterioara- rap. cu corpul vitros, fiind acoperita de partea ciliara a retinei.

- Posterior, inconjurand baza irisului, suprafata este strabatuta de pliuri numite coroana
ciliara sau zona plicaturata. Anterior. de aceasta – 1 strat de m. neted=>zona plana/inel
ciliar

Structural: este format din :procese ciliare + m. ciliari – intervin in procesul acomodarii

Corpul ciliar prezinta o suprafata cu pliuri care se intind in plan meridional catre cristalin,
sustinute de burelete vasculare, procese ciliare, cu ramificatii mici, formand un ansamblu de
pliuri intricate, coroana ciliara. Intre ele se gasesc, vaile ciliare, cu t. conjunctiv care este la
originea fibrelor din lig. suspresor al cristalinului numit zonula/lig. Zinn.
Epiteliul care acopera procesele ciliare alcatuieste 2 structuri. care isi au originea in peretii
cupei optice (lamina superficiala+epiteliul care acopera fata post a corpului ciliar)

Muschii ciliari = fascicule de f. m. netede (fibre circulare, radiare, meridionale)

- Rol: asigura suspensia cristalinului, intervine in acomodare, secreta umoarea apoasa

94. IRISUL

-Este o structura contractila care reprezinta extensia cea mai anterioara. a tunicii vasculare, se
desprinde de la niv. corpului ciliar .

Are un orificiu centralpupila (apare neagra, deoarece prin ea vedem fundul ochiului care
este intunecat datorita stratului pigmentar al retinei)

- Prezinta : 2 Fete ( Anterioara, Posterioara) si 2 circumferinte. (mare si mica)

- formeaza un perete care separa cele 2 camere ale globului ocular: camera anterioara -
intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului, si camera. posterioara - intre fata
posterioara a irisului si fata anterioara a cristalinului si zonulei Zinn;

Structural: epiteliul Anterior<= condensarea stromei; pig. este galben-brun si grosimea

stratului. pigmentar determina. culoarea ochiului;

stroma, stratul vascular – vasele provin din marele cerc arterial al irisului,

epiteliul posterior:

- Contine 2 tipuri de m. involuntari, netezi, la care ajung fibre nervoase nemielinizate:

sfincterul pupilar - f.m. circulare => mioza

dilatatorul pupilar - alc. din cel. dispuse radiar intre corpul ciliar si marginea pupilei
=>midriaza

Vasc. + inervatie: a. ciliare lungi P ( => marele si micul cerc arterial al irisului), a. ciliare A,
vene (traiect invers a.) + n. irisului-din n. ciliari lungi din n. nazociliari (inerveaza senzitiv gl.
ocular si corneea si fibre simpatice din gg cervical S pt m. dilatator pupilar) si n. ciliari scurti
(contin f. nervoase simpatice+parasimpatice provin din nc. Edinger-Westphal, care impreuna
cu n. oculomotor fac sinapsa in gg ciliar)

- Rol: asigura culoarea caracteristica ochiului + contoleaza cantitatea de lumina ce ajunge la

retina

95. CRISTALINUL

-biconvex, transparent, avascular, inclus intr-o capsula elastica, omogena, transparenta

- asezat inapoia irisului, cu care vine in contact in regiunea pupilara, intre camera posterioara
a ochiului si corpul vitros;

Fata anterioara: are raport cu umoarea apoasa, formand peretele posterior al camerei
posterioare a gl. ocular;

- convexitatea maxima se gaseste in centrul sau, punct numit polul anterior;

Fata posterioara: raport cu corpul vitros, este mai bombata decat F ant + convexitatea
maxima central = pol posterior

* linia care uneste cei 2 poli => axa cristalinului

Circumferinta/ Ecuatorul – coresp. corpului ciliar de care este suspendat prin zonula Zinn

!! pe suprf cristalinului 6 linii suturale estompate = radiatii cristaliniene!!!

Structural prezinta :

- capsuala proprie (contine fibrile colagene incluse intr-o matrice bogata in glicoproteine si
glicozaminoglicani)

- epiteliu subcapsular

- fibre cristaliniene

! NU este vascularizat si inervat, fiind hranit de umoarea apoasa

!! PRESBIOPIE – cristalinul isi pierde treptat elasticitatea, tenta galbuie, putere de acomodare
scade (in special pt vederea de aproape) + CATARACTA – cristalinul devine opac
96. RETINA

- este tunica receptoare integratoare, reprezentand o extensie a creierului, de care este

conectata prin nv. optic.

3 starturi fundamenale: str. celulelor receptoare, str. intermediar, str. neuronilor

ganglionari;

-intre cele 3 straturi fund 10 straturi plexiforme

1) mb. limitanta interna = lamina bazala, care separa tes. nervos al retinei de tes. conj. al
corpului vitros + formata de prelungirile interne ale celulelor de suport Muller

2) str. fibrelor nervoase – contine axoni nemielinizati ai celulelor ganglionare duc la formarea
nv. optic

3) str. celulelor ganglionare – compus din corpul cel. gg. Multipolare

4) str. plexiform intern = str. sinapselor interne sinapsele dintre axonii neuronilor bipolari,
dendritele neuronilor gg, procesele celulelor amacrine;

5) str. nuclear intern – contine corpul celular al neuronilor bipolari si a neuronilor de asociatie,
dar si corpii celulelor de suport Muller

6) str. plexiform extern = str. sinapselor externe – contine dendritele neuronilor bipolari, care
fac sinapsa cu seg. sinaptice ale celulelor fotoreceptoare cu conuri si bastonase

7) str. nuclear extern – contine corpul celular cu nucleii celuleor cu conuri si bastonase

8) mb. limitanta externa – contine prelungirile externe ale cel. de suport Muller
9) stratul. conurilor si bastonaselor – contin o substanta sensibila la lumina (rodopsina-
bastonase, iodopsina-conuri ; acesti pigmenti sunt reprezentati de aldehida vit. A1 conjugata
cu o proteina specifica –rod opsin si con opsin)

10) epiteliul pigmentar – un singur str. de cel. haxagonale care contin gramezi de pigment

**dezlipirea de retina (in viata embrionara) – str. pigmentar este fixat strans de coroida, dar
nu si de retina neurala

ROL: fagocitoza zilnica/ absorbtia, procesarea, trasportul si eliberarea vit A (retinol) si

retinoizi/ coordonarea unor aspecte ale polaritatii apicale si bazolaterale a mb/ furnizeaza AG
omega-3 si glucoza

**! Axa optica = axa de simetrie a componentelor optice care participa la formarea imaginii
pe retina

Axa vizuala = este det. de centrul optic al sistemului de proiectie optica(cornee si cristalin)
si de locul de pe retina care asigura cea mai buna definitie a imaginii (fovea centralis)

97. PLEOAPELE SI CONJUNCTIVA

Pleoapele:

= 2 falduri musculo-membranoase, mobile care acopera si protejeaza partea anterioara a

globului ocular;

Prezinta 2 Fete + 2 extremitati.+ 2 margini.

Fata Anterioara 2 parti: convexa - in rap. cu globul ocular (partea oculara, tarsala) +
orbitara - intre partea tarsala si marginea orbitei

- cele 2 parti sunt separate printr-un sant curb,concav

-ptr pleoapa superioara =s. palpebral superior + s. palpebral Inferior -mai putin
pronuntat.

Fata Posterioara - neteda, concava, constituita din conjuctiva

Extremitatile pleoapelor se unesc =>comisurile palpebrale.

Comisura interna a pleopelor este ridicata de un pliu transversal (lig. palpebral intern).
Comisura externa este usor deprimata transversal  pleaca pliuri radiare.

Marginea aderenta corespunde rebordului orbitar;

Marginea libera: tubercul lacrimal, imparte marg. libera intr-o parte mica (lacrimala) si o
parte mult mai mare(ciliara, bulbara)
partea lacrimala: rotunjita, lipsita de cili; partile lacrim delimiteaza intre ele un spatiu.
semieliptic = lacul lacrimal - fundul sau=> caruncula lacrimala si repliul semilunar;

partea ciliara: 1 interstitiu+2 buze; Buza Anterioara<=cili numerosi si lungi (dispusi pe

randuri duble sau triple)

-interstitiul marginii Libere imediat in fata buzei

Posteriorsant care reprezinta orif. glandelor lui Meibomius; inaintea acestor orificii,
interstitiul=reg. lineara intermarginala.

o ochi deschis: pleopele delimiteaza intre ele un orif. apropae eliptic=orif. palpebral
o ochi inchis: cele 2 pleoape vin in contact prin marg. libera, iar orif palpebral devine
fanta palpebrala;

Pleoapele sunt alcatuite din 7 planuri suprapuse:

=>Piele+ tesut celular lax subcutanat

-MUSCHIUL orbicularul ochiului (expresia faciala):=muschi lat, care inconjura

circumferinta orbitei si trimite fascicule care se raspandesc in reg. adiacente ale pleoapelor,
reg. temporala Ant, obrazul infraorbitar, reg. supraciliara; Prezinta 3 parti:

• Palpebrala – 5 parti: marginala preciliara, retrociliara=muschi ciliar,

pretarsala=>fibre inelare fata ant. a tarsului si care se insera inauntrul tendonului direct al m.
orbicular al ochiului

preseptala =>fibre inelare pe lig. palpebral intern si pe domul sacului lacrimal=m. tensor al
domului lacrimal al lui Stepleanu, lacrimala;

• Orbitara => pe lig. palpebral intern (tend. direct al m. orbicular) si pe marg. orbitara;
fasciculele – partea mediala pielea sprancenei in sus=>depressor supercilii si catre obraz in
jos – se uneste cu ridicatorul comun al buzei S si al aripei nasului, ridicatorul propriu al buzei
S, micul zigomatic + fascicule lat pielea obrazului

• Partea lacrimala a m orbicular al ochiului: M. lacrimal al lui Horner =>creasta

lacrimala posterioara<=tend. reflectat al m. orbicular

- Actiune: m. orbicular al ochiului = m. sfincter al pleoapelor expresia faciala’

*partea orbitara => produce riduri verticale deasupra radacinii nasului, reduce cant.
de lumina care ajunge la ochi

*partea lacrimala => trage inauntru pleoapele si papilele lacrimale ajuta la drenajul
lacrimilor prin dilatarea sacului lacrimal

- Vascularizatie: ram din a. faciala, temporala superficiala, maxilara interna si oftalmica

- Inervatie: ramurile temporala si zigomatica ale n. facial;

 - t. celular submuscular

- str. fibro-elastic ->2 parti:

1. Tarsul = lamele fibroase, care ocupa portiunea oculara a fiecarei pleoape pana la marg.
orbitara

- tarsul Sup+tarsul Inf – se modeleaza pe curbura ochiului + fata Ant, Post, marg. periferica,
marg. libera, 2 extr. (int+ext); cele 2 extr. se unesc=>bandelete fibroase=lig. palpebrale;

*lig. palpebral lat.=>marg. orbitei

*lig. palpebral intern (tend. direct al orbicularului)=> creasta ap. frontale a maxilarului; de la
originea lig. tendonul reflectat al orbicularului ochiului=>in spatele s. lacrimal, pe creasta
osului lacrimal;

- contin in grosimea lor gl. Lui Meibomius – gl. sebacee modificate

2. Septul orbitar partea periferica a planului fibro-elastic

= lama fibroasa care leaga marg. periferica a tarsurilor de rebordul orbitar

- in fiecare pleoapla, septul orbitar=lig. larg al pleoapei – marg. lor periferica => buza P a
rebordului orbitar (exceptie:partea int); lig. largi se unesc cu lig. palpebral (in afara) si cu
tend. reflectat al orbicularului (inauntru);

- marg periferica a lig larg S este traversata de nervii sau vasele care, de la cavitatea orbitara
se indreapta catre reg. vecine ale bazei orbitare si se intalnesc:

*un mic orif. ram. terminale palpebraleale ale vaselor si n. lacrimal

*un alt orif. a. si n. supraorbitar

*un alt orif a. si n. supratrohlear

*un alt orif. n. infratrohlear, a. dorsale a nasului si venei anastomotice (uneste vena oftalmica
de vena angulara)

- stratul musc. neted=m. tarsali – sup=>fata profunda a m.ridicator + inf=>fata profunda a

expansiunii palpebrale a m. drept inf

-Vasc: a. palpebrale S si Inf cu originea in a. oftalmica (dedesubtul trohleei oblicului sup) =>
ramura: arcada arteriala periferica – merge de-a lungul marginii perfirice a tarsului +ramuri
arteriale din a. supraorbitara, a. supratrohleara, lacrimala, angulara (a. oftalmica) si
zigomatico-orbitara(a. temporala superficiala), vene, care se varsa in venele reg. temporale/v.
angulara/v. oftalmica, limfatice lat si int.

-Inervatia: n. oftalmic pt pleoapa S si n. maxilar pt pleoapa I; m. orbicular – n. facial

CONJUNCTIVA

- stratul cel mai profund al pleoapelor;

= mb. mucoasa, subtire, luciaosa si transparenta, care captuseste fata profunda a pleoapelor si
se reflecta in apropiere de cornee ptr a acoperi fata anterioara a globului ocular

Conjuctiva palpebrala – roz; incepe la marg. libera a fiecarei pleoape se cont cu pielea si
captuseste fata posterioara a tarsului si fata profunda a m. palpebrali; este aderenta la tars, mai
putin la m. palpebrali (santuri si repliuri); - bogat vasc. si prezinta MALT (t. limfoid)

Conjunctiva fundurilor de sac – de pe fata posterioara a pleoapelor se reflecta pe fata

anterioara a gl. ocular=>fornix

- fundul de sac conjunctival oculo-palpebral este separat de m. ridicator al pleoapei superioare

si de expansiunile fasciei orbitare prin tes.cel.lax; si prezinta in plus pliuri si santuri

Conjunctiva oculara – scleroticala: transparenta – se vede sclerotica; este separata de teaca

globul ocular printr-un strat de t. conj. lax;

- se uneste cu teaca gl ocular printr un relief sters = inel conjunctival

- se confunda cu 2 formatiuni: pliul semilunar(=a 3a pleoapa la anumite vertebre) si

caruncula lacrimala(proeminenta, ocupa tot spatiul cuprins intre portiunile lacrimale ale
pleoapelor, in saptele pleoapelor)

99. MUSCHII EXTRINSECI AI GLOBULUI OCULAR

-7 m. asociati cu globul ocular.: ridicatorul pleoapei Superioare, ridica pleoapa S, in timp ce

ceilalti 6 m. misca globul ocular in apropape toate directiile: 4 drepti(sup,inf,ext,int)+ 2 oblici
(sup+inf)

1. Ridicatorul pleoapei Superioare

-m. subtire, triunghiular, imediat dedesubtul plafonului orbitar;

-inseritia de origine=> fata inf. a micii aripi a sfenoidului, deasupra canalului optic de care
este separat de insertia dreptului Sup;

-insertia terminala=> anterior, pe o aponevroza larga;

- fibre tendinoase trec prin pleoapa superioara pt a se insera pe tars(inserie tarsala), iar restul
perforeaza orbicularul ochiului pt a ajunge la pielea pleoapei superioare (insertia cutanata)

- fascia dintre ridicatorul pleoapei sup si dreptul sup=>suprf. ingrosata la care adera fundul de
sac conjunctival superior

-lateral=> aponevroza r.p.s tuberculul lui Whitnall de pe osul zigomatic

-medial=>aponevroza se continua cu lig palpebral intern;

-Vasc+inervatie : ram. supraorbitara a art. oftalmice+ram. S a n. oculomotor

2. Muschii drepti

-4: sup, Inf, extern, intern; (alungiti)

-insertie de origine=>in vf. orbitei pe inelul comun al lui Zinn (pe marg Inf, interna si S a
canalului optic);

Inelul – se continua lat.,pe partea mediala si Inferioara a fisurii orbitare superioare=> tubercul
de pe marg. marii aripi a sfenoidului;

-dreptul inferior adera la partea Inf a inelului, iar dreptul superior adera la partea Sup

-dupa insertia comuna, fiecare muschi se indreapta anterior, ocupand peretele orbitar, apoi se
inclina catre axul orbitei si se va termina pe sclerotica, post. fata de marginea corneei;

- cei 4 formeaza un con cu un vf Posterior si baza Anterior in spatele globului ocular

* DREPT SUPERIOR

• apare pe marg Sup a inelului comun, deasupra si lateral. fata de canalul optic;

• fibrele Anterioare si laterale => se insera pe sclerotica

• vasc+inerv: a. oftalmica si a. supraorbitara+ram. Sup a nv. oculomotor

• Actiune : ridicare si adductie a corneei, rotatie mediala a ochiului;

* DREPT INFERIOR

• apare de pe inelul comun dedesubtul canalului optic – merge pe planseul orbitei ant si
lat.=> pe sclerotica, dedesubtul corneei;

• vasc+inerv: a. ofltalmica, ram. Infraorbitale ale a. maxilare + ram. I a n. oculomotor;

• Actiune:coborare, depresie a corneei + devierea interna a corneei + rotatia lat. a

corneei

*DREPTUL INTERN

• mai scurt, dar cel mai puternic

• apare de pe partea mediala a inelului tendinos si de pe teaca durala a n. optic ant, pe

peretele intern al orbitei, dedesubtul oblicului S=>sclerotica (interna)

• vasc+inerv: a. oftalmica + ram inf a oculomotorului

• adductia corneei
* DREPT LATERAL

• apare de pe partea laterala a inelului tend. comun, trece in punte peste fisura orbitara
superioara , merge de-a lungul peretelui extern al orbitei=> ajungand la fata laterala a
scleroticii

• vasc+inerv: a. oftalmica sau de ram. lacrimala + n. abducens

• abductie (corneea – lateral)

* MUSCHII OBLICI

Oblic superior : -ia nastere de pe corpul sfenoidului si insertia tendinoasa a dreptului S,

inauntru de insertia ridicatorului pleoapei superioare;

- merge inainte pt. a se termina intr-un tend. rotund : ansa fibro-cartilaginoasa=trohlee => fosa
trohleara de pe fata infeerioara a frontalului;

- tendonul oblicului superior coboara postero-lateral si inferior=> se insera pe sclerotica, in

spatele ecuatorului, intre dr. sup si dr. lat.

- vasc+inerv: a. oftalmica si ram sa lacrimala + n. trohlear

-Actiune: coborarea corneei + deplasarea globului ocular lat;

Oblic inferior :- in apropiere de marginea antrioara a planseului orbitei;

!!! nu are insertie in fundul orbitei

- ia nastere de pe fata orbitara a maxilei, lateral fata de santul naso-lacrimal => partea lat. a
scleroticii, posterior ecuatorului gl. ocular, intre dreptii Inf si extern

-vasc+inerv: a. oftalmica si ram. Infraorbitara a a. maxilare + ram Inf a n. oculomotor

- Actiune: ridicarea corneei + deplasarea gl ocular lateral

98. Capsula lui Tenon, aparatul lacrimal

Capsula lui Tenon = fascie orbitara –cu 3 parti:

1. Teaca globului ocular

- mb. fibroasa, care acopera toata sclerotica globului ocular;

- planul ecuatorial al gl ocular imparte gl ocular in capsula Ant si Post

-Fata laterala(orbitara) – raport posterior cu tes. adipos al orbitei + Anterior cu conjunctiva

scleroticala, care este separata de conjunctiva sclerala printr-un strat subtire de tes.cel.lax
-Fata laterala (axiala) – separata de sclerotica printr-un spatiu Injectabil = spatiul Episcleral

-Orificiul Posterior – P, teaca gl ocular se opreste pe conturul orificiului. de intrare a

nervului optic => pe sclera si pe teaca n. optic (in jurul acestui orif)

-Orificiul Anterior – A, capsula se opreste in jurul circumferintei corneei

2. Tecile sau fasciile musculare

- fiecare din cei 7 m.(4drepti, 2oblici,ridicatorul pleoapei sup) sunt inconjurarti de o teaca
fasciala;

- tecile sunt subtiri in spate si se ingroasa dinapoi inainte pt a se fuziona, in vecinatatea

insertiei pe sclerotica a m. cu teaca globului ocular;

- tecile celor 4 m. drepti sunt legate intre ele prin mb. intermusculare.

- tecile, mb. intermusc. si m. drepti =>formeaza un con musculo-fascial cu baza anterior

(coresp. tecii globului ocular)

- tecile m. drept ext si ridicator al pleoapei superioare sunt legate intre ele de o expansiune
care se ataseaza la marginea lor laterala;

3. Expansiunile fibroase

- de la spatiul episcleral si de la fasciile muscular pleaca prelungiri care le unesc cu

conjunctiva, pleoapa Inf si rebordul orbitar;

• expansiuni conjunctivale – tracturi fine;merg de la fasciile musc fundurile de sac

conjunctivale si la fata Post a conjunctivei palpebrale

• expansiunea palpebrala a m. dr. Inf.= mb subtire, triunghiulara, al carei vf. se

prinde de fata Inf a tecii m. dr. Inf. Si se termina pe marg. Inf a tarsului Inf;

rol:coborarea pleoapei Inf + contractia m dr. Inf

• expansiunile orbitare (5) – leaga m. drept extern, drept intern, drept S, drept Inf si

oblic inferior de rebordul orbitar;

- rol dublu: limiteaza actiunile m. pe care ii ancoreaza la rebordul orbitar + limiteaza

compresiunea globului ocular de catre m. in contractie

expans. tend. a m. dr. S –se detaseaza de pe fata Sup a tecii dreptului S =>3 parti: partea
mij. (se termina pe fata Inf a tecii m. ridicator pleoapa sup) + 2 parti laterale,ext+int rebordul
orbitar
 expans. m. drept Inf – ia nastere de pe fata Inf a tecii m. si cuprinde 3 parti: mij. care se
uneste cu teaca oblicului Inf + 2 parti lat. orbitare care se unesc la marg Inf a lig. lat. si medial
ale tecii globului ocular;

expans. micului oblic – se detaseaza de la marg A a tecii m. oblic Inf=> pe peretele orbitar;

100. Aparatul lacrimal

* GLANDA LACRIMALA

Partea orbitara – in partea anterioara, superioara si laterala a cav. orbitare, ovalara, turtita de
sus in jos

- fata Superioara – raport cu fosa gl. lacrimale de pe osul frontal;

- fata Inferioara – sta pe planul fibro-tendinos(separa cele 2 parti ale glandei, alc. din fasc.
orbitar lat. al ridicatorului pleoapei s, expansiunea lat. a dr. S si lig. lat. al tecii gl. ocular)

- marginea Antero-laterala – raport cu partea lat. a rebordului orbitar si coresp. septului orbitar

- marginea Postero-mediala – rap cu tes. adipos al orbitei

- extremitatea Antero-mediala – rap cu tend. m. ridicator al pleoapei superioare

- extremitatea Postero-laterala – coresp. tes. adipos al orbitei (glanda primeste vase si n.)

Loja lacrimala partea orbitara este situata intr-o loja osteo-fibroasa formata:

• peretele orbitar – sus si afara

• expansiune laterala. a ridicatorului pleoapei S, dreptul S si lig. lateral al tecii gl. ocular
– jos

• sept orbitar – inainte

• mb conjunctiva subtire – Posterior si inauntru => pe periostul orbitar (in sus)

• gl. lacrimala este legata de loja prin tracturi = ligamentele glandei

Partea palpebrala – conglomerat de 15-40 lobuli, situat in pleoapa superioara, de a lungul

partii Supero-lat. a fundului de sac al conjunctivei

- fata Superioara – rap. cu planseul fibros-tendinos pe care statea orbitara

- fata Inferioara – corespunde Anterior conjunctivei palpebrale si fundului de sac conjunctival,

iar Posterior tecii globului ocular si grasimii orbitare

- marginea Anterioara – in spatele marg Sup a tarsului Superior

- marginea Posterioara se continua cu marg Postero-mediala a glandei orbitare

- extremitatea. mediala – rap. prin m. ridicator pleoapa sup cu extr. Antero-mediala a portiunii

- extremitatea laterala se intinde pana la lig. palpebral extern

*Canaliculele excretoare ale gl. lacrimale (canalicule principale) emerg de pe fata Inferioara a
glandei orbitare, traverseza portiunea. palpebrala si se dechid in partea Supero-laterala. a
fundului de sac conjunctival.

- Vasc+Inerv: a. lacrimala, ramura a a. oftalmice, ram. din a. infraorbitara, vena oftalmica S,

limfatice gg. parotidieni + n. lacrimal, ram. a n. oftalmic, fibre parasimpatice cu O. in nucleul
lacrimo-muco-nazal al lui Yagita

* CAILE LACRIMALE

- lacrimile secretate merg, prin miscarile pleopelor, in sacul lacrimal situat in unghiul intern al
ochiului , cav. nazala prin caile lacrimale.

Acestea incep pe marginea libera a pleoapelor prin punctele lacrimale, care se continua cu
canaliculele lacrimale, sacul lacrimal si canalul lacrimo-nazal.

• punctele lacrimale – 2 (unul pt fiecare pleoapa) = mici orif. in vf. tuberculilor

lacrimali

- punctul lacrimal Superior < cel Inferior. Tuberculii si pc. lacrimale se juxtapun cand
pleoapele se inchid

• canalele lacrimale – 2 canale lungi, situate in grosimea marg. libere a pleoapelor;

- punctele lacrimale sunt orif. de intrare in aceste canale;

- directie: din afara inauntru sacul lacrimal canal comun=ampula canalelor lacrimale;

- prezinta 2 segmente:

-> segment vertical – incepe prin infundibulum, cu vf=angustia situat la 1 mm de pct. lacrimal
si se continua cu o dilatatie ampulara

-> segment orizontal: situat in spatele fasc. tarsian, al lig. palpebral int.

• ampula canalelor lacrimale = reuniunea canalelor lacrimale intr-un canal comun

- raport Anterior cu tend. direct al orbicularului ochiului

- raport. Posterior cu tend. reflectat al aceluiasi muschi

*uneori canalul de unire este inlocuit de un diverticul al sacului lacrimal = sinusul lui Maier,
in care canalele lacrimale se deschid separat.
• sacul lacrimal = canal cilindric, inchis in sus unde se termina printr un fund de sac si

deschis in jos catre canalul lacrimo-nazal.

Situat in santul lacrimal, in grosimea pleoapelor

- fata Anterioara – coresp. tend. direct al orbicularului ochiului pe care il incruciseaza aproape
de extr. sa superioara

- fata Posterioara – rap. cu un plan fibros = tend. reflectat al orbicularului ochiului + septul
orbitar

- fata mediala aplicata pe s. lacrimal osos care este conectat la celula etmoido-lacrimala (vine
in rap. cu versantul P si extr. S a s. lacrimal)

- fata laterala raspunde unghiului diedru = tend. direct al orbicularului si si de acest muschi
(inainte) + tend. reflectat si septul orbitar (indarat)

raport cu insertia oblicului Inferior (partea Inf)

se deschide ampula;

- extremitatea superioara (fundul de sac lacrimal) – dedesubtul si inaintea trohleei capatului

frontal al m. fronto-occipital; intre sacul lacrimal si aceasta trohlee => pediculul vasculo-
nervos= a. dorsala a nasului, vena angulara si n. infratrohlear

• conductul lacrimo-nazal – de la sacul lacrimal la meantul INFERIOR

- situat intr-un canal osos alc. din santul lacrimal de pe fata interna a maxilarului (in afara) +
hamulus lacrimalis (delimitat: inauntru de osul lacrimal in sus si apofiza lacrimala a
cornetului Inf in jos)

!! Orificiul Inferior este situat in meantul Inf si ocupa fie marg Sup, fie peretele lateral al
meatului Inferior

!! Suprafata interna a cailor lacrimale => neregulata cu numeroase repliuri musculare =

VALVULE: lui Bochdaleck (in punctele lacr), lui Foltz (in angusta), lui Rosenmuller (in
ampula), lui Beraud (la unirea sacului lacrimal cu canalul lacrimo-nazal), lui Taillefer (in
canal lacrimo-nazal), plic lacrimal;

! Vasc+Inerv: a. palpebrale S si Inf, a. dorsala a nasului(ramuri din oftalmica), vene se varsa

in ram. de origine ale venelor oftalmice si in v. angulara (sus) si in venele cornetului nazal Inf
(jos), limfatice + n. infratrohlear.
101. VASCULARIZATIA GLOBULUI OCULAR SI A ANEXELOR

-=asigurata de artera oftalmica, care este ram din artera carotida interna

-artera patrunde in canalul optic fiind situata inf si lat de nervul optic=>isi schimba directia in
unghi drept si se indreapta catre peretele med al orbitei, trecand printre nervul optic(situat inf)
si m drept sup(situat sup)=>la peretele med al orbitei, a isi schimba directia catre ant si ajunge
la unghiul med al pleoapei sup

-ramuri:a centrala a retinei

-pentru un scurt traiect a se va gasi inf de nerv optic,in apropierea globului ocular sa patrunda
printre filetele nervoase ale nerv optic si sa se aseze in axul central al nerv,patrunde in retina
la nivelul papilei,unde se ramifica in 4-5 ramuri, care se capilarizeaza formand 2 retele: una in
stratul plexiform extern si una in stratul plaxiform intern al retinei

-a ciliare sunt in nr de 3:artere ciliare post lungi,cilare post scurte,a cilare ant

-a ciliare posterioare scurte patrund in globul ocular pe langa nervul optic si

se impart in 15-20 artere care iriga coroida si procesele ciliare, mergand paralel cu

meridianele ochiului; in acest traiect ele dau numeroase ramuri ale caror ultime diviziuni
ajung in stratul coriocapilar

Vene:vena centrala a retinei

-rezulta din confluenta capilarelor desprinse din cele 2 plexuri (plexiform ext si plexiform
intern),ea are traiect catre posterior, strabate fisura orbitala superioara si se varsa in

sinusul cavernos (in portiunea sa anterioara) sau in una din cele doua vene oftalmice

-vena oftalmica superioara

-incepe in unghiul intern al orbitei si este satelita arterei oftalmice,ea dreneaza sangele din
jumatatea superioara a continutului orbitei, patrunde prin

fisura orbitala superioara si se varsa in sinusul cavernos

-vena oftalmica inferioara

-incepe in unghiul inferior si medial al orbitei,ea dreneaza sangele din jumatatea inferioara a
continutului orbitei, patrunde prin fisura orbitala superioara si se varsa in sinusul cavernos
102. Nervii craniei III,IV,VI

NERVUL OCULO-MOTOR =III

format din:-fibre motorii – inervează m. globului ocular, în afara marelui oblic și dreptului
extern + fibre parasimpatice – inervează constrictorului irisului și partea inelară a m. ciliar

-OR: Fibre motorii – nucleul oculo-motorului din calota pedunculilor cerebrali

Fibre parasimpatice – nucleul pupilar a lui Edinger-Westphall situat la același nivel

-OA: Șanțul oculo-motorului de pe fața internă a pedunculilor cerebrali

Nervul se îndreaptă ant+sup+;lat și pătrunde în grosimea peretelui extern al sinusului

cavernos – are raport cu nervul trohlear și oftalmic

Pătrunde în orbită prin partea cea mai internă a fantei sfenoidale – inelul lui Zinn

La acest nivel se împarte în 2 ramuri terminale: Superior – inervează m. drept superior și

ridicătorul pleoapei superioare + Inferior – inervează m. drept intern, drept inferior și oblicul
inferior

NERVUL TROHLEAR (patetic) =IV

n. exlusiv motor – inervează m. oblic superior al globului ocular

- OR: la niv unui nucleu situat în calota pedunculilor cerebrali

Axonii acestor neuroni se încrucișează pe linia mediană și ies de o parte și de alta a frâului
valvulei lui Vieussens – OA:

*de la acest nivel, nervul se îndreaptă lateral, ant., înconjoară pedunculii cerebeloși superiori
și pedunculii cerebrali și ajunge în grosimea peretelui lateral al sinsusului cavernos – raport cu
n. oftalmic și oculo-motor

*trece prin partea cea mai internă a fantei sfenoidale, lateral de inelul lui Zinn: ajunge în
cavitatea orbitară, pe plafonul acesteia și pătrunde pe fața superioară a m. oblic superior

NERVUL ABDUCENS =VI

n. exclusiv motor – inervează m. drept extern al globului ocular

-OR: nc. situat în calota pontină, inferior planșeului ventriculului IV cerebral

-OA: in șanțul bulbo-protuberanțial, superior piramidelor anterioare ale bulbului:

*de la acest nivel se îndreaptă anterior, lateral și superior și pătrunde în interiorul sinusului
cavernos – situat între carotida internă și peretele lateral al sinusului
*trece prin sfanta sfenoidală, prin inelul lui Zinn și ajunge în cavitatea orbitară, unde pătrunde
în extremitatea posterioară a m. drept extern al globului ocular

103. MEDII TRANSPARENTE SI REFRINGENTE ALE GLOBULUI OCULAR

-Mediile transparente şi refringente ale globului ocular au rol in proiecţia si refracţia

razelor luminoase si focalizarea lor pe retină si sunt reprezentate de:

-cornee

-umoarea apoasă

-cristalin

-corpul vitros

Corneea

=situată înaintea scleroticii şi constituie segmentul anterior al tunicii

externe a ochiului; ea reprezintă un segment de sferă cu raza de curbură mai mică decât

raza de curbură a sclerei. Grosimea corneei este mai mică în centru decât la periferie.

Corneea prezinta:

•faţa anterioară - de formă eliptică, cu diametrul transversal mai mare decât

diametrul vertical,

- extremitatea anterioară a corneei (cea mai bombată) se

numeste domul corneean,

•faţa posterioară - este circulară şi are un diametru mai mare decât al feţei

anterioare,

-limbul sclero-corneean - reprezintă o zonă cu structură particulară prin care

corneea , sclera şi tunica musculo-vasculară se unesc la periferia corneei

Structura corneei : dinspre anterior spre posterior, straturile corneei sunt:stratul epitelial
anterior,lama elastică anterioară Bowmann,ţesutul propriu al corneei sau stroma

,lama elastică posterioară Descemet,stratul endotelial posterior (endoteliul camerei

anterioare).

-corneea este străbătută de ramuri amielinice ale nervilor ciliari, dar nu prezintă vase de
sânge

Cristalinul

=este o lentilă biconvexă, aşezată posterior de pupilă, între umoarea

apoasă (care umple camerele ochiului) şi corpul vitros. Diametrul cristalinului este de 9 -

10 mm., iar grosimea este de 5 mm.Cristalinul este menţinut în echilibru de un sistem de fibre
elastice, numit zonula

ciliară Zinn (ligamentul suspensor al cristalinului), care se inseră pe zona ecuatorială a

cristalinului şi pe partea posterioară a corpului ciliar.

Cristalinul prezintă:

-două feţe- anterioară şi posterioară

-doi poli – anterior şi posterior

-o circumferinţă numită ecuatorul cristalinului.

Ecuatorul cristalinului reprezintă o zona de proliferare a fibrelor acestuia, care continuu

se acoperă unele pe altele, ca foile unui bulb.

Corpul vitros

=este o masă transparentă de consistenţă gelatinoasă, care umple tot

spaţiul cuprins între retină şi faţa posterioară a cristalinului. Acest spaţiu se numeşte

camera vitroasă (camera postremă). Corpul vitros aderă intim la ora serrata şi la zona

ciliară, care îl continuă.

El se compune din două părţi:

•membrana hialoidă (la periferie) - porţiunea ei anterioară este modificată în

structură, fiind numită zonula ciliară Zinn

•umoarea sticloasă sau vitroasă – conţinutul corpului vitros

Umoarea apoasa

-este un lichid incolor ce este secretat la nivelul proceselor ciliare la nivelul camerei
posterioare de unde trece la nivelul camerei anterioare prin intermediul pupilei,de la nivelul
camerei ant aceasta este drenată la nivelul reţelei trabeculare în canalul Schlemm.aceasta este
principala cale de evacuare a umorii apoase denumită şi calea trabeculo-schlemiană
104/105. URECHEA EXTERNA-AURICUL

Pavilionul urechii (conca auriculara) – plica tegumentara, cu schelet fibrocartilaginos,

inserata pe fata laterala. a craniului.

Format din :

Radacina aderenta la meatul auditiv extern + parte libera, care acopera partial reg. temporala,
mastoidiana, parotideomaseterica

colecteaza si dirijeaza undele sonore spre meatul auditiv ext, pana la mb. timpanului;

- Fata laterala a pavilionului=despresiune centrala = conca, divizata de radacina helixului: S

(cymba conchae) + Inf (cavum conchae) in care se deschide meatul auditiv extern prin porul
auditiv extern

- este circumscris de o bordura proeminenta = helix, care incepe Anterior concai prin rad.
helixului si se termina Posterior prin coada helixului.

In concavitatea helixului =>antihelix se bifurca Superior ptr a delimita foseta triunghiulara.

- intre helix si antihelix => un sant = scafa

- in fata concai => tragus – pe fata mediala se gasesc peri grosi=>barbula hirci, iar Posterior
de conca =>antitragusul, cele 2 fiind separate de santul. intertragic;

- in partea Inf a pavilionului –> lobulul;

- Fata mediala=mulajul negativ al fetei lat, cu eminenta concai si eminenta fosetei

naviculare

Structural prezinta:

• pielea

• str. muscular – m. extrinseci, O: epicranium, I: periferia pavilionului

-formeaza str. lateral(auricular A si S) si un str. medial( m. auricular P si S)

• str. fibromuscular propriu = m. proprii + lig. urechii; dispus pe 2 straturi:

- plan lateral: m. mare al helixului, m. mic al helixului, m. incizurii helixului, m. tragusului,

m. antitragusului, m. piramidal al urechii + lig. auricular A, S, P

- plan medial: lig. + m. auricular transvers si m. oblic

- vasc.+inerv: ram din auriculara P – ram. din a. carotida externa si auriculare A – ram. din a.
temporala superf., venele v. retromandibulara, temporala superf, jugulara ext si plex
pterigoid, limfatice limfonodulii parotidieni superficiali + n. senzitivi (auricular mare,
occipital mare, auriculo-temporal, ramura senzitiva a meatului auditiv extern din n. facial,
ramura auriculara a n. vag), n. motori (ram. temporala a n. facial, ram. auriculara P)

106. CONDUCT AUDITIV EXTERN

-24-25 mm lungime, asezat aproape perpendicular pe fata laterala. a craniului, care se intinde
de la porul auditiv extern pana la mb. timpanica;

- se dirijeaza ant si medial, descrie forma literei S, formand curbe in plan orizontal si frontal
(laterala-concav. ant + mediala-concav. post);

- 4 pereti + 2 orificii:

perete Anterior – situat Posterior articulatiei temporomandibulare

perete Posterior – rap cu mastoid

perete Superior – rap cu fosa craniana mijlocie prin intermediul planseului sau osos

perete Inferior – rap cu gl. Parotid

Orificiul extern=porul acustic extern (in partea ant. a concai)

Orif. intern, timpanic (inchis in mb. timpanica)

Structural: piele, strat osteo-fibro-cartilaginos 2 segmente: fibrocartilaginoasa si osoasa

conectate prin lig. rotund si prezinta sulcus timpanicus la extr. mediala
-vasc+inerv: artere din temporala superficiala, prin ramurile auriuculare si a. auriculara P +
vene care dreneaza un sist. jugular exter + nervi din trigemen prin ramura auriculotemporala,
plexul cervical prin n. auricular mare, facial prin ramura meatului auditiv extern, vag prin
ramura auriculara

107. DUCTUL COHLEAR

= scala media – canal membranos spiralat asezat in interiorul canalului cohlear;

-incepe in vestibul printr-o extremitate in fund de sac (caecum vestibulare) situata la niv.
recesului cohlear si comunica cu sacula – ductul reuniens (Hensen)

- se termina printr-o extremitate in fund de sac – la vf cohleei (caecum cupulare);

Prezinta:

varf – situat la niv. marg. libere a laminei spirale – trec axonii aferenti ai neuronilor din gg
spiral(Corti);

baza – alc. din stria vasculara, proeminenta spirala, s. spiral lat. => str. secretorie implicata
in producerea endolimfei;

perete Anterior – mb. vestibulara (Reissner)

perete Posterior – mb. spirala(bazilara) - 2 seg.: z. arcuata – medial – sta org. Corti +
z.pectinata – lateral;

108. TUBA AUDITIVA (trompa lui Eustache / canalul faringotimpanic)

- face legatura intre urechea medie si nasofaringe, intinzandu-se intre orificiul. timpanic si cel
faringian;

- formata din 2 portiuni tronconice, unite prin baza mica care reprezinta istmul tubei auditive;

1. osoasa – incepe la orif. de pe peretele tubocarotidian al casei timpanului pana

la jonct. dintata dintre scuama si portiunea pietroasa a temporalului;

2. fibrocartilaginoasa lama cartilaginoasa si una fibroasa (o completeaza Ant si Inf pe

prima)

- acest canal turit prezinta:

• 2 pereti – Superior (pt beanta) + Inferior (p dinamica)

• 2 margini

• 3 orificii – timpanic=> pe conturul istmului osos protimpanic + faringian => pe

peretele lat. al nasofaringelui si in jurul lui se afla tonsila tubara;

109. MEATUL ACUSTIC INTERN

-continuă porul acustic int, se îndreaptă spre lat şi se termină în profunzimea stâncii temporale
fiind separat de urechea int printr-o lamă osoasă verticală,lama este împărţită de o creastă
orizontală şi una verticală în 4 fosete perforate de nervii facial,intermediar
Wrisberg,vestibulo-cohlear,de arterele labirintice şi de venele labirintice

-la niv fosetei antero - sup=aria nervului facial,începe canalul nervului facial străbătut de
nervul omonim,canalul are o direcţie orizontală, formează apoi un cot reprezentat de
genunchiul canalului facialului devine vertical şi se deschide pe faţa inf a porţiunii pietroase a
temporalului

110. RECEPTORII OLFACTIVI

– sunt localizati in epiteliul. olfactiv (te duci la mucoasa olfactiva +ep. olf +neuonii olfactivi)

111. MUCOASA OLFACTIVA

- tapeteaza partea superioara a fiecarei cavitati nazale, ocupand partea dorso-posterioara. a

plafonului foselor nazale

- culoare brun-galbuie si este alc. dintr-un epit. asezat pe o mb. bazala subtire + lamina
propria;

Epiteliul olfactiv – columnar pseudostratificat si cuprinde celule strans grupate, de 4 tipuri:

1)neuroni receptori bipolari, 2) cel. de sustinere,3) cel. bazale, 4)cel in perie (microvili);

- nucleii celulelor mucoase olfactive se gasesc profund, alcatuind zona nucleara, situata sub
zona citoplasmatica care se gaseste imediat sub suprafata libera;

- neuronii specializati ai ep. olfactiv sunt inalt sensibili la diferite substante. odorante;
neuronii olfactivi se produc continuu de catre cel. bazale ale ep olfactiv si apoi se pierd prin
distrugere

1) !!!Neuronii olfactivi=celule receptoare – bipolari cu procese periferice scurte care ajung la

suprafata epiteliului si procese centrale lungi (axoni nemielinizati) care formeaza nervii
olfactivi. Se grupeaza in lamina propria a ep. cav. craniana prin foraminele lamei cribriforme
ale osului etmoid sinapsa cu neuronii din bulbul olfactiv; Procesele periferice se termina cu
vezicule olfactive in care plutesc cilii receptori.

- nucleii cel. receptoare sunt localizati profund in ep, printre numeroase cel. de sustinere. Desi
seamana ca str. interna cu cilii altor celule, acestia NU se misca.

Mb. celulara care acopera suprafata cililor contine receptori olfactivi care raspund la
substantele odorante dizolvate in serozitatea care acopera epiteliul. Axonii se aduna in
manunchiuri in lamina propria.

2) Cel. de sustinere – asigura suport mecanic si metabolic pt celulele olfactive si procesele

lor;

3) Cel. bazale – sunt cel. stem care pot sa se divida si sa se diferentieze, fie in cel. olfactive,
fie in cel. de sustinere; se divid de asemenea in 2 populatii: cel. bazale orizontale si cel. bazale
globoase, situate superficial;

4)Cel. in perie(microvilare) – mult mai putine; =cel cilindrice cu suprafata apicala cu

microvili si cea bazala in contact cu term. nervoase aferente, care in special sunt ramuri
terminale ale n. trigemen (V); rol: transductia senzatiilor generale;

Lamina propria – sub ep. olfactiv, contine glandele olfactive Bowman, fila olfactoria si
oasele subiacente de care este atasata lamina propia, numita si mucoperiost.

glandele Bowman: elaboreaza o secretie seromucoasa care umezeste suprafata ep., faciliteaza
dizolvarea subst. odorante, spala receptorii de stimul olfactiv

112. TRACTUL OLFACTIV

- se intinde de la polul post al bulbului oflactiv la spatiul perforat ant (lungime: 3-4 cm)

-in strctura lui intra axonii deutoneuronului olfactiv(=fibre olfactive secundare)

- are pe traiect neuronii tractului olfactiv care, la jonct. cu bulbul olfactiv formeaz nucleul
olfactiv ant, iar la extr. post a tractului pot forma un alt grup nuclear.

- este alc din:

1) axoni centripeti sau eferenti reprezentati de fibrele olfactive secundare, axoni ai celuleor
‘’in pamatuf’’

2) axoni centrifugi sau aferenti care provin de la bulbul olfactiv opus, de la nc. olfactiv ant si
de la neuronii din sp. perforat ant. La acestea se adauga fibrele de retroreactie care provin de
la diferite str. ale nevraxului (nucleii rafeului, locus ceruleus, hipotalamus lat sau nucleul
bandeletei diagonale) si ajung in bulbul olfactiv, unde au rol modulator asupra influxului
olfactiv;

-*Striile olfactive : laterala=girus olfactiv extern, mediala=girul olfactiv intern si intermediara

– sunt rezultatul subdiviziunii tractului olfactiv

113. RECEPTORII GUSTATIVI

Mugurele gustativ-str. palida, situata in epiteliul scuamos stratificat al limbii;

- limba are ~ 2000-8000 de muguri gustativi;

- se gasesc in papilele circumvalate si fungiforme + la niv. palatului moale, orofaringe si

epiglota;

-contin celule epiteliale specializate=cel. senzoriale secundare, care nu au axon propriu si

celule de sustinere; in centrul fiecarui mugure gustatic 4-20 celule receptoare care sunt
stimulate chimic de chemoreceptori;

-polul apical al celulelor receptoare prezinta microvili, care maresc suprf. receptoare si se
proiecteaza in porul gustativ;

-NU este diferente intre celulele receptoare, dar ele raspund la 4 modalitati de baza ale
gustului; exista 4 senzatii gustative primare: dulce, sarat, amar si acru, iar receptorii raspund
preferential la unul sau doua;

- mugurii de la vf limbiisubs. dulci si sarate; cei de pe marg. laterale si partea post amar si
acru;

- mecanism incomplet elucidat: subst. patrund in solutie prin porul gustativ si vin in contact
cu cel. receptoare, inducand modificari ale potentialului de mb.; Polul bazal elibereza
glutamat, care stimuleaza procesele perifericeale n. craniei aferenti, generand un potential de
actiune;

114. MUCOASA GUSTATIVA

- se continua in partea post cu mucoasa faringelui si laringelui => 3 repliuri gloso-epiglotice;

lateral se continua cu mucoasa valului palatin si a amigdalei, iar inf si ant cu mucoasa
planseului gurii;
- pe suprafata sa mici ridicaturi=papile linguale, unele dintre ele reprezentand suportul
receptorilor gustativi; Papilele se impart in 5 grupe:

*papile caliciforme=circumvalate (nr.:9-11)– cele mai voluminoase si cele mai imp dintre
toate papilele limbii, ocupand regiunea imediat inaintea foramen cecum si sulcus terminalis,
formand un sir pe fiecare parte;

-cele 2 siruri se directioneaza post si medial, intalninadu-se pe linia mediana; ele sunt alc.
dinntr-o ridicatura centrala, acoperita de mucoasa=papila propriu-zisa, atasata de fundul unei
depresiuni ale carei margini sunt ridicate. Intre papila si peretele ridicat sant=fossa;

- mugurii gustativi se gasesc pe peretii laterali ai papeilei la niv. santului; ductele gl. salivare
linguale Von Ebner elibereaza o secretie serioasa la baza santului.

**papile fungiforme (nr.:150-200) extr. libera, voluminoasa si sunt subtiate la niv. extr. lor
aderente; se intalnesc in special pe fata dorsala a limbii inaintea V-ului lingual, la niv.
marginilor varfului

***papile filiforme – mici proeminente cilindric, din vf carora pleaca un buchet de prelungiri
filiforme; se gasesc raspandite pe fata dorsala a limbii, inaintea V-ului lingual; NU au functie
gustativa, ci numai in sensibilitatea generala, mecanica a limbii

****papile foliate – formate dintr-o serie de pliuri verticale, alipite unele de altele; se gasesc
pe partea post a marginilor limbii

*****papile hemisfere – cele mai mici si numeroase, fiind raspandite pe toata intinderea
mucoasei linguale

!! dintre toate aceste papile, NUMAI cele circumvalate si fungiforme sunt prevazute cu

corpusculi gustativi pot percepe gustul

- mucoasa este formata dintr-un epiteliu si un corion. In grosimea corionului se gasesc

numeroase glande foliculare care in totalitate alcatuiesc tonsila linguala, si glande mucoase
sau seroase. Pe fata inf a vf limbii, un grup de gl mucoase=>glanda lui Nuhn sau glande lui
Baladin, iar pe partea post a marg. limbii => glanda lui Weber.