Proverbe Comentate

art Rall/W,A1111 411114.) .11 Ulf lit if Likkffeti 11.11.
11-1,
tfill4tiskt,14*Oi4tiAi±44ti
COLECTIA COGITO
lordache Golescu
1 PROVERBS
COIOENTATE
40Ibatr
www.dacoromanica.ro
11 N' 1 itil*,;:1;11!
lordache Golescu
PROVERBE COMENTATE
www.dacoromanica.ro
Edifie
Ingrijita
de
Dr. Gh. Paschia
Colectia cogito
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Primiti dintr-aceastd adunare
(culegere n.n.)
fievare imparte,
numai ceea ce cunaasteti
ca vd este de trebuinta.
IORDACHE GOLESCU
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Iordache Golescu (1768-1848) face parte

dintr-o veche familie de boieri roindni,
care a dat tarii o serie de oameni poli-
tici, osta$i $i scriitori. Dintre strdmosii
cei mai departati ai sai, istoria aminteste
de un Radu Golescu, mare clucer, $i de
fiii sai Iva$cu $i Albu, care au trait in
secolul al XVI-lea. Albu a murit eroic
pe cimpul de lupta, a$a cum vor inuri in
razboiul de reintregire a neamului (1916
1918) Dumitru $i Nicolae, membri, mai
apropiati de timpul nostru, ai aceleia$i
familii Golescu.
Tatal lui lordache Golescu .se numea
Radu $i a ocupat diferite functii publice
ping la aceea de Mare Ban. Era invdtat
si bogat. El a avut o Pica, Ana $i trei
feciori : Nicolae (Nae), Gheorghe (Ior-
dache) $i Constantin (Dinicu). Nicolae a
www.dacoromanica.ro
8 IORDACHE GOLESCU
fost mare vornic si a facut parte dintre

embrii delegatiei, care a mers la Con-
stantinopol, dupei esuarea revolutiei lui
Tudor Vladimirescu, sa cearti domn pa-
mintean. A murit la 14 noiembrie 1829.
Dinicu (1777-1830), fratele mai mic at
lui Iordache, a ajuns ping la inalta dem-
nitate de mare logofeit in administratia
rani. Impreund cu Nicolae Dudescu a fost
in Franca spre a obtine favoarea lui Na-
poleon pentru Cara lor. Concomitent cu
slujbele publice, Dinicu Golescu a desfei-
surat si o activitate literarti. In anul 1826
a tipeirit la Buda, Insemnare a ealatoriei
male in enul 1824, 1825, 1826. In acelasi
an fi tot la Buda tiparege Adunare de
pilde bisericesti §i filosofesti, de intim-
plari vrednice de mirare, de bune ginduri
$i bune nenavuri. De fapte istoricesti .;,i
anecdote tilmacite de pe limba greceasc5
in cea romaneasca de Konstantin Gole§ti.
A treia lucrare tipdritei la Buda are ca
titlu : Adunare de tracbaturile ce s-au
urmat intre preaputernica imparatie a Ru-
siii si Nalta Poarta : insa acelea numai
care sint pe seama priintipaturilor Vela-
hiii §i Moldoviii. Incepute de la pecea ce
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 9
s-a savir§it la Kainargik in anul 1774 §i

ping la cea de acum de la Alterman. Bu-
da, 1827.
A patra lucrare : Vamva Neofit, Ele-
menturi de filosofie moralg, traducere de
Constantin Radovici din Goleti, Bucu-
re§ti, 1827, e tipciritcl la tipografia de la
apnea, a lui Eliade Radulescu. Insem-
nare a ea-I:acriei mele a apdrut pinil in
anul 1964 in 11 editii.
Cei patru fii ai lui Dinicu : Stefan, Ni-
colae, Alexandru $i Radu au luat parte
la revolutia din 1848. Dupti unirea Prin-
cipatelor Romdne, itefan fi Alexandru
(Albul) vor fi deputati i ministri. Nicolae
si Radu vor imbrat4a cariera armelor
dupe sfatul tatalui lor.
Iordache Golescu, ca qi fratii sal, a invrz-
tat acas'd cu dascali particulari, cum era
obiceiul fiilor de boieri, 0 la Academia
greceasca din Bucuregi. Fiind inzestrat
cu o minte ascutita fi o deosebita putere
de muncei "i0 inswege bine limbile :
greacd, latind, italiand $i francezei, din
care a tradus ; in limba greacrz a fi scris.
Unii biografi spun ca stia si limba ger-
manei.
www.dacoromanica.ro
10 IORDACHE GOLESCU
Casatorit cu Marghiolita Manu, aceasta

it pareisege dupa nunta, spre a se marita
cu Raducanu Rosetti. Se recasatorege f i
el cu Marioara Balaceanu, cu care va
avea 23 de copii, dintre care nu i-au trait
decit cloud fete (Elena i Caty) # patru
baieti (Dumitru, Radu, Iorgu .i Alexan-
dru, zis Arapila, zis Negru). Arapila a fost
colaborator apropiat al lui Nicolae Hal-
cescu in revolutia de la 1848. Exilat, ca
toti revolutionarii de seama, se reintoarce
in tars dupa. anul 1857. Deputat in timpul
lui Cuza-Voda, ministru, iar in 1870,
chiar prim-ministru.
Iordache Golescu a intrat de tinar in
viata publica. Datorita pregatirii sale ex-
ceptionale fi trecerii de care se bucura
istorica sa familie, ajunge la cele mai
inalte functii administrative. Mare stolnic
in 1803, membru al Divanului tarii cu
titlul de vel logoftit al Tara de Jos in
1816, vel vornic Obstirilor in timpul lui
Voda ..5'utu, membru in Divanul Savirsi-
tor in. 1829, mare logofat al Tarii de Sus
in 1830, mare logofat al Dreptatii in 1831,
prepdinte al Sfatului Consultativ (Curtea
superioarti de justitie) in 1838, membru
www.dacoromanica.ro
1NTRODUCERE 11
at Inaltului Divan, sectia II-a din 1844

pima in 1845, membru at Inaltei Curti in
1847, ultima functiune publics.
In afard de aceste inalte demniteiti, lor-
dache Golescu a mai avut st alte functii
de mare rilspundere ca : efor at ,colilor
timp de 10 ani, ef or at spitalului Iubirea
de oameni, membru at Epitropiei sarma-
nilor enheni§ti care avea grijei de copiii
lard parinti, executor al alinierii strazilor
dirt Bucuregi 0 at $oselelor din. jur etc.
Nici o activitate publicti nu i-a adus lui
lordache Golescu atita StiMa fi recuno;-
tintei, ca cea depusti la Eforia *colilor.
Aici s-a strtiduit, impreunei cu socrul eau.
Constantin Belleiceanu, sa is fiinta prima
$coalei superioarei cu limba de predare
romaneasca ci sa fie numit profesor ci
conductitor at ei Gheorghe Lazar, care, la
deschiderea cursului, it numea prea in-
teleptul strajnic iubitor de muze, mare
dvornic Georgiu Golescu".
In dorinta de a sceipa Cara de turci, lor-
dache Golescu luase /egatura cu poetu/
grec Rigas, care pleinuia formarea unei
www.dacoromanica.ro
12 IORDACHE GOLESCU
confederatii de state cregine pentru alun-

garea turcilor din Balcani, $1 cu eteria
ce se organiza in Rusia fi in Principatele
Romane, iar pentru izgonirea fanariotilor
sprijinea in ascuns pe Tudor Vladimirescu
$i mi$carea lui. In anul 1821, auzind di
turcii au trecut Dunarea venind sa pe-
depseasca pe rasculati, de teama, a dat
foc tuturor actelor compromitatoare i s-a
refugiat la Brasov.
Pentru contributia sa la redactarea Re-
gulamentului Organic $i colaborarea cu
generalul Pavel Kiselev, a fost decorat
cu ordinul Sfinta Ana clasa a doua
lordache Golescu a scris mult. Intreaga
sa opera literara, pastrata la Biblioteca
Academiei R.S.R., numara 20 de volume
dintre care 19 manuscrise in folio
cu un total de circa 11 000 pagini, fora a
socoti traducerile din autori francezi.
Toate aceste volume cu titlurile, paginile
$i cota Bibliotecii R.SR. sint trecute in
Bibliografia anexatil volumului de fata.
Cea mai importanta $i cea mai cunoscuta
din toate este /nth cea intitulatci : Pilde,
povatuiri i cuvinte adevarate Si povesti.
Ea are 854 de pagini in folio §-i cuprinde
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 18
circa 22 504 pilde, povatuiri, cuvinte ade-

vdrate f i asemindri, cum le nume0e Ior-
dache Golescu, sau proverbe 0 maxime
cum le spunem not azi. Subliniem cuvin-
tul proverbe, pentru ca maxime in
sensul larg at cuvintului 1 s-au mai
cules, on numai s-au tradus din limba
greadi i s-au tipdrit incii de la inceputul
secolului al XVIII-lea, nu ins(' 0 pro-
verbe.
Filotei este cel dintii care tiptirege in
anul 1700, la Snagov, o culegere de ma-
xime mai mult texte traduse din
limba greacti $i intitulatd Floarea deruri-
lor. Antim Ivireanul a tiparit f i el, in
1713, o culegere de maxime intitulata
Pilde filosofe*ti traduse din limba greacd.
Aceste culegeri, qi altele, au fost bine
primite de cititori. Cind nu s-au mai
gdsit tipdrite, au fost copiate cu mina 0
rdspindite in toate tinuturile locuite de
romdni. La Biblioteca Academiei R.S.R.,
se g'dsesc 30 de manuserise Floarea daru-
1 Pentru sensul cuvintuiui maxima, a se vedea

introducerea lucrarii noastre : Buna-cuviinta
oglindita in proverbe §i maxime din toed
lumea, Bucurefti, 1970.
www.dacoromanica.ro
14 IORDACHE GOLESCU
rilor, diferite editii, i 23 de manuscrise

Pi lde filosofe§ti.
Tcate aceste culegeri sint foarte mici,
fats de culegerea lui Iordache Golescu
Avind in vedere coala mare a manuscri-
sului i scrisul marunt al Vornicului, dactt
s-ar tipari in formatul ob4nuit al Carpi-
lor de azi, volumul ar totaliza peste 2 000
de pagini. Mtirimea lucreirii a fost cauza
principalti a netiparirii. El insu0 mtirturi-
sege in introducere, di a fost criticat
pentru marimea culegerii : O gregati se
vede, precum mi-au zis unii, ca prea multe
pilde la o intelegere s-au pus". Numai la
capitolul Pentru muiere are 546 de ma-
xirne 0 115 aseminari.
Pentru acela0 motiv, probabil, boga-
tul sau tats care ii tiptirise harta Va-
lahiei 0 guvernatorul Kiselev, ctirora
le ceruse sprijin pentru tiptirire, nu /-au
ajutat. Tiptirirea manuscrisului, pe vre-
mea aceea, ar fi costat o avere ce s-ar fi
pierdut, cad in acea vreme ceirtile se im-
parteau mai mult gratuit decit se vin-
deau.
Dupti ce A. Lambrior a anuntat exis-
tenta manuscrisului in revista iwanti
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 15
Convorbiri literare 1, si a areitat importanta

lui, s-a pus din nou probleina tiparirii.
In anul 1883, V. Stroescu a of erit Aca-
demiei Romane suma necesard pentru
imprimarea manuscriptului colectiunii de
proverbe Golescu", dar redusd la jumd -
tate. Sectia I a Academiei Romane a dis-
cutat in trei fedinte oferta generosului
donator", ultima fiind prezidatd de Vasile
Alecsandri. In aceastd ultimd ?edintid s-a
hotarit : Avind in vedere mai intii ma-
nuscriptul reipos. Vornic lordache Golescu,
care dupa cererea d-lui Stroescu ar tre-
bui redus la jumatate, ceea ce ar fi o
lucrare cu care trebuie sd se insarcineze
un om laborios si coinpetinte pentru ase-
menea materie ; dupd mai ?mate chibzu-
iri, Sectiunea a gasit cu tale sti invite pe
d-1 Ispirescu s a facet* o asemenea abrevi-
ere pe o piata de 2 000 lei, dupti care sd
se tipdreasca in una inie exemplare2".
Culegerea nu s-a tiparit. Probabil cu
1 Convorbiri literare, anul VIII, 1874, 1 apri-

lie, nr. 1.
2 Analele Academiei Romiine, seria II-a,
tomul VI, 1883-1884, Secflunea I. ,edintele din
2 si 9 decembrie 1883 si din 29 martie 1884.
www.dacoromanica.ro
16 IORDACHE GOLESCU
P. Ispirescu i nici un alt om laborios .Fi

competinte" n-a voit sa -0 is reispunderea
unei munci atit de grele.
Ceea ce n-a facut P. Ispirescu in anul
1884, a feicut neobositul carturar Iuliu
Zanne in. anul 1900 i 1901, pub/icind mai
mutt de jumatate din manuscris in mo-
numentala sa culegere de proverbe i cu-
getciri Proverbele Romanilor 1. Datoritei
lui Iuliu Zanne ale ceirui volume nu
se mai get' sesc decit la bibliotecile vechi
.i ?nazi opera paremiologicci a lui lor-
dache Golescu se cunoage mai mutt de-
cit aceea lexicologicei sau dramaturgicii.
Tottqi, nu s-a studiat in deajuns. Ea 4i
ageapta faro indoialei cercetcitorul, scrie
Perpessicius, deoarece totul aici folosege,
dar ca sa impartei fiectiruia ce e at sau
i sa incerce sa peitrundei, gratie acestor
formule, mai mutt sau mai putin magice,
in sufletul de adevcirat at nzarelui vor-
nic2".
1 Povatuiri i cuvinte adevarate in vol. VIII

Isi Asarnanari in vol. IX.
2 Perpessicius, Mentiuni de is'toriografie lite-
rary §i foklor (1848-1956). E.P.L.A., Bucuresti,
1957, pag. 222.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 17
Cea dintii problemei ce se pune in fata

cerceteitorului operei paremiologice a lui
Iordache Golescu este de a Sti, ce s-a in-
teles qi ce se intelege prin cuvintele pilde
si povatuiri pe care marele vornfc le fo-
losefte in titlul fi in corpul culegerii sale ?
Ce a inteles el prin cuvinte adevarate" ?
Iordache Golescu intrebuinteath cuvin-
tul pilda in sensul de exemplu, de pro-
verb, de maxima in general. Cel ce va
sii invete pe altul naravuri bune, intii el
sa dea pilda de neiravuri bune" 1. El nu
face deosebire, cum facem not azi, intre
proverb C2 rod al creatiei populare si
maxime, creatie a filosofilor si scriztorilor.
Toate pentru el sint pilde ca fi pentru au-
torii culegerilor anterioare intitulate Pilde
filosofesti sau Floarea darurilor. Nu in-
trebuinteaza niciodatii cuvintul proverb,
deli era cunoscut in vremea lui, dovadei
titlul lucrarii lui Anton Pann : Culegere
de proverbuni sau povestea vorbii", ti-
peiritei la Bucuregi in anul 1847.
Oricine citege in manuscris, ceici
n-au fost aparite pins acum cele cloud
1 Capitolul Pentru pilde.

www.dacoromanica.ro
18 IORDACHE GOLESCU
capitole : Pilde i tilcuirea lor" i Pilde

spre povaVuire i tilcuirea lore ale marii
culegeri a lui Iordache Golescu : Pilde,
povaVuiri i cuvinte adevarate §i pove§ti",
constatti ca pildele de aci, in mare ma-
joritate, sint proverbe i Inca proverbe
comentate, explicate.
Iordache Golescu este cel dintii roman
care a cules 0 a comentat proverbe. El
este .i comentator de maxime, nu insa
eel dintii care a cules la romani maxime,
cad inainte de el, cum am artitat, altii au
cules sau numai au tradus si tiptirit ma-
xime.
Nu $tim dacti Iordache Golescu a citit
vreun comentariu de proverbe si maxime
in limbile strtiine pe care le cunogea.
M.C. De Mery a publicat un astf el de co-
mentariu 1 in trei tomuri, intre anii.:1828
fi 1829, iar Iordache Golescu, ca unul
care a ocupat toata viata cele mai ina/te
functii in stat, a avut posibilitatea sa
afle despre aparitia lui de la strtiinii cu
I M.C. De Mery, Histoire generale des Pro-

verbes ..., Paris, 1828-1829.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 19
care era in contact $i sa 0-1 procure, pe

acesta sau altele.
Ideea adunarii $ comentarii proverbe-
lor se poate sa -i fi fost sugeratil de emi-
nentii profesori straini, pe care i-a avut
in casa pcirinteascei fi la Academia gre-
ceased, pentru ca atunci, ca $ acum, pro-
verbele $ maximele erau folosite de das-
cali in educatie.
Comentariile lui lordache Golescu sint
simple $ concise. El nu dei ca altii di-
nainte $i de dupd el originea, istori-
cul $i sinonimele proverbului, ci se mul-
tume$te sa arate, intre altele : 1. La cine
se referti: Penitru una mums i pentru
alta ciuma. (Se zice pentru cei ce nu iu-
besc deopotrivd pe copiii lor)". 2. Impre-
jurarea in care se spume : In pofida cap-
wnilor, mincam §i frunzele. (Se zice rind
nu putem dobindi cele mai marl §i ne
facern Ca ne multumim cu cele mai mici)".
3. Invlittitura ce-ne del : Cine sade§te vie
din rodul ei mAninca. (Adica fiecare din
munca sa)."
Metoda $ folosul intrebuinVirii prover-
belor in conversatie ni be arata lordache
Golescu prin urmatorul motto, pus la in-
www.dacoromanica.ro
20 IORDACHE GOLESCU
ceputul primului capitol al culegerii sale :

Pilda cu cuvinte scurte si la vreme po-
trivite multa placere la vorba" ne aduce,
dar peste vreme si masura, plecate 1 ne
aduce".
Pentru ca sti spui un proverb la vre-
me" trebuie sa -1 intelegi bine, sti gii la
cine se referii, fiinddi in multe din ele
se vorbege de animale, de plante, $i de
diferite obiecte, ca in fabule $i in para-
bole ; se vorbeste alegoric, se vorbege
cu inteles ascuns, indirect, figurat $i cu
mai multe sensuri. Trebuie sc.-14 $tii cind
sa -1 spui fi fata de cine sa -1 spui, pen-
tru di unele din ele sint satirice, ironice
$i pot A distreze, sci multumeasdi pe unii,
dar sti jigneasca pe altii sau, cum zice
lordache Golescu, s'd adudi plcicere on
plecate.
Toate acestea se invatti din comenta-
riu, mai ales de ditre cei feirei experientil,
care nu cunosc viata de la Ord, cu obi-
ceiurile qi anecdotele et, Cu aluziile inte-
patoare fi spiritul critic al teiranului.
1 Greata.
www.dacoromanica.ro
NTRODUCERE 21
Sint apoi, proverbe pe care chiar cel

cu experientei, faro explicatia unui cunos-
ditor, faro ajutorul unui comentariu nu
le intelege. Un singur exemplu : Sub
poale de iie noua / Nici ma ninge nici
ma ploua". Pe cine vizeaza ? E greu sa
gtisim un rcispuns. Ni-1 da lordache Go-
lescu in comentariul sciu : Se zice pentru
cei ce se ocrotesc de dame". Dupei ce cu-
noaftem comentariul, ne dtim seama ca
este un proverb satiric.
Al doilea cuvint din titlul culegerii lui
lordache Golescu este povatuiri. Poveitu-
irile n-au nevoie de explicatie, caci inte-
lesul for a rcimas acela§i. Ele sint cele mai
multe in culegere qi se pot wor recunoa$-
te, caci autorul for vorbege la persoana
intiia. Un singur exemplu : Mai bine
spune drept ca nu po %i ajuta, dealt sa tii
pe om legat cu zadarnica nadejde, c-atunci
pierde s-ajtutorul ce poate gasi la altul."
Ce-a inteles Marele Vornic prin cu-
vinte adevarate" din titlu? Thai o Intre-
bare la care n-a rizspuns nici unul dintre
cei ce au scris despre lordache Golescu pi
opera sa, ft raspunsul nu este ufor, pen-
tru ca expresia cuvinte adevtirate" n-o
www.dacoromanica.ro
22 IORDACHE GOLESCU
gasim printre expresiile concise recunos-

cute international ca rnaxiinele, sentin-
tele, aforismele, cugetcirile, proverbele
etc.' Singur Perpessicius a fost sesizat
de aceasta expresie. El scrie : Aceste
asa zicind .cuvinte adevarate» (N. Iorga,
se stie, a folosit expresia drept titlu une-
ia din primele sale ccirti), extracte de
intelepciune din experienta popoarelor si
din meditatiile moralistilor, marcheaza
unul din caracterele colectiei lui lorda-
che Golescu. Ele ar corespunde, intr-un
fel, schematic, acelor <4cuvintdri deose-
bite., cu care fratele sau logotatul Dinicu
Golescu isi intretese la tot pasul relatia
de calatorie qi cu care comenteaza varia-
tele aspecte ale starilor sociale ce desco-
pere in fructuoasa sa peregrinare. Aforis-
mete vornicului sint in realitate «cuvin-
tarile deosebite,* ale logofatului sub forma
de coraprimate". La care aforisme se
ref era Perpessicius? Mutt ar fi folosit un
exemplu.
1 Cuvint traduce exact grecescul logos,
care are $i infeles de : cugetare, sentinta,
maxima, proverb, cuvintare, predica, discurs
etc. M. A. Bailly, Dictionnaire grec-francais.
Onzieme edition. Librairie Hachette. Paris.
2 Perpessicius, opera citata, pag. 218.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 23
In culegerea lui Iordache Golescu gd-

sim unele aforisme urinate de cite un
indemn sau avertisment. Iata citeva :
Bun pe bun si de greseste / Niciodata
it uraste. / Asa si tu urmeaza / Ca toti
in tine sa creaza". Desfatarea jos te
arunca / Infrinarea sus te urea. / Alege
care-ti place". Amorul intre doi si numai
bine se paze§te. Cum trece la al treilea,
d-aanor nu se mai socoteste. Vezi sa n-o
pati". Sint altele mai lungi, mici cuvin-
tani Intelepolunea din fire a dobindit
sa urasca uciderea, strimbatatea, napas-
tuirea, fatdrnicia, mindria, necredinta,
viclesugul, tilhgria, pispaitul, pizma, za-
vistia, desfrinarea, lingusirea, ciocoinicia,
lacomia, furtisagul, tirania, juramintul,
gilceava, ocarile, injuraturile si cruzimea.
0 asemenea uriciune sa te silesti catre
acestea sa dobindesti si tu". Trei lucruri
mai de cinste : unirea intre frati, priete-
gusul intre vecni si intelegerea bung
intre barbat si muiere". Pe acestea ni se
1 Cuvint insemneazd ,si : cuvintare, sfat,
invataturd etc. Dictionarul limbii romane mo-
derne, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti,
1958.
www.dacoromanica.ro
24 IORDACHE GOLES CU
pare, lordache Golescu le numege cu-

vinte adeveirate"1 fi pe altele faro indent-
nuri fi avertismente, care se spun direct,
care aratei realitatea faro inconjur, lard
alegorie. Mare le Vornic ne dei un exem-
plu Dimbovitei apei dulce / Cine-o bea
nu se mai duce. Cel mai adevarat cu-
vine Z. Cuvinte adevarate", ca cele ci-
tate, sint multe in culegerea lui Iordache
Golescu, fruinoase, instructive fi educa-
tive.
Iordache Golescu este nu numai un
culegeitor din cele auzite si citite, on
traduceitor, ci $i un creator, un autor al
multor pilde, poveituiri, cuvinte adevci-
rate fi asemineiri din cite cuprinde cule-
gerea sa, desi scrie cu modestie in pre-
fatei : Ceea ce altii au zis, aceea i eu
am ENcris". Capitole intregi ca : Pentru
teirani, Pentru seminat, Pentru seceris
etc., se recunosc wor a fi ale lui, cc-Lei
sfaturile din ele nu se geisesc la alti 71/0-

1 La Biblioteca Academiei R.S.R. exists o
brosurd intitulata : Cuvint adevarat in care se
descrie realizeirile ce se pot vedea i verifica,
deci adevarate, in orasul Fdlticeni.
2 Este citat in. Condica limbii rumane§ti fi
in Pilde i tilcuirea lor.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 25
raligi din care a luat sau s-a inspirat.

lordache Golescu nu numai ca sfatuiege
pe teirani, ci ii fi apeirei criticind purtarea
boierilor fata de ei. El scrie : Vai de ti-
cale§ia taranului pe lume ! ca taranul ne
hrdne§te, taranul ne imbracd, taranul ne
plate§te, pind ee sldie§te, §i noi, spre mul-
tumire, ardtam 'lenevire 1-ale lor trebi
in parte, §i o mare nedreptate,
oa pe th§te ticdlo§i, in negura ne§tiintel,
in ratdcirea mintii, in cele mai mari neca-
zuri §1 chiar in lipsa hranei vieitii lor" 1.
Pe taranul din norodul tau, cind se im-
bolndve§te sd-1 oauti nu numai cu dohtori
ci, cu mult mai mult, cu cele trebuincioase
de hrand, cu uwrinta muncilor, §i cu o
bung ocrotire despre napastuiri ; ca cl mai
de multe on se imbolndve§te de flaminzie
§i de chinurile muncher, decit de celelalte
boll" 2.
Cele mai multe dintre pildele qi cuvin-
tele adevarate adunate aici au, prin con-
tinutul lor, un veidit caracter de perrna-
nentd, oricind putind fi folosite fi in zi-
lele noastre faro nici o explicatie. Unele
1 Capitolul : Pentru t5rani.
2 Idem.
www.dacoromanica.ro
26 IORDACHE GOLESCU
proverbe sint de-a dreptul surprinzeitoare

prin tonul critic, ironic la adresa moravu-
rilor fi relatiilor sociale, on prin indent-
nul categoric de a evita sau a indeparta
anurnite rele. Proverbul De nu vei scoate
radacina, maracinii de iznoava iarasi
crest la loc" are, in conceptia lui Iordache
Golescu, urmatoarea semnificatie : Ne in-
vata ca cele rele din radacind sä le
Wein ea sa nu mai dea din ele"). De$ el
insusi era fiul unei familii de boieri si
mare vornic, condamnei cu ajutorul pro-
verbelor asuprirea $ tendinta clasei sale
de a incarca poporul cu prea multe bi-
ruri. In aceasta orientare se inscrie pro-
verbul Doug piei dupa" o oaie" comentat
la fel de sugestiv : Se zice pentru cei ce
cer indoita dajdie". Nu este lipsita de
semnificatie repetarea acestui proverb
sub diferite alte variante (vezi prov. nr.
1 200,1201) voind parcel sii punctuze nu
doar o simply adunare de proverbe, ci
mai cu seamy o atitudine.
Exemplele de acest fel pot continua,
dar speram ca acest lucru va fi remarcat
de cititori pe parcursul lecturii. Monti-
onam in acelasi timp si anumite limite
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 27
ale epocii, on ale clasei sociale, limite pe

care nu le-a putut deptifi cu tot carac-
terul iluminist, inaintat at conceptiei de
care a dat dovada. Astfel Iordache Go-
lescu folosege, inevitabil in acea epocti,
termeni de slugti qi stapin, de supunere,
trateazli femeia cu un oarecare ton iro-
nic, cumva distant. In aceasta selectie
ne-am streiduit sii evitam acele proverbe
care azi nu mai au nici o corespondentti,
fiind dep4ite evident de realittitile seco-
lului nostru, dar am pastrat unele pen-
tru a sublinia conceptia de ansamblu a
lui Iordache Golescu, pentru a ilustra
anumite variante sau contraziceri de la
un proverb la altul, on pentru deosebita
for plasticitate.
Stilul lui Iordache Golescu este, in ge-
neral, stilul cronicarilor cu intorstituri de
fraze qi unele arhaisme ca : pispaitor (Cel
ce sopteste la urechea cuiva pentru a cle-
veti), a smredui (a molipsi) etc., cuvinte
ie$ite azi din uz. Desi partizan at ptistrei-
rii limbii curate romeinegi, folosege 0
unele neologis-me ca : grimes, intriga, pa-
siune etc., pe care insei, nu el le-a intro-
dus in limbti.
www.dacoromanica.ro
28 IORD ACHE GOLESCU
Spre deosebire de cronicari, Iordache

Golescu are i un stil aforistic, fie ca
traduce sau creeazei. Nu toti scriitorii
scriu fraze aforistice, concise, care sa
merite calificativul lui Pliniu cel Tinar :
Non multa, sed multum = Nu multe, ci
=It" 1. Sint coarti literare de suite de pa-
gini, in care nu gasegi un aforism, o
frazci concith.
In scrisul sau aforistic, lordache Go-
lescu, adesea, a exagerat imitind pe la-
tini, adica omitind verbul a fi. Spre exem-
plu proverbul latin : Ars longa vita bre-
vis", el it traduce sau it imita : Viata
scurta, invataturd lunges ". Sau cugetari
ale sale : Dreptatea cumpana celor de cu-
viinta" ; Cind dragoste intre oameni, nici
o gresan intre ei" ; Rabdarea cu nadej-
dea surori bane" etc. Din toate aceste
aforisme lipsege verbul a fi. Lucrul aces-
ta nu ingreuiaza lectura culegerii Mare-
lui Vornic, din contra, o face mai placuta
prin variatia expriinarilor, care te silesc,
adesea, al te oprefti o clipil mai mutt
asupra frazei, sa cugeti asupra cuprinsu-
1 Pliniu cel Tintir, Scrisori, VII, 9.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 29
lui ei. Cugetarea cu rabdare este o carac-

teristica a lecturii proverbelor fi maxi-
me/or, caci un proverb sau o maxima cu-
prinde, de multe ori, o regula de purtare
ce to poate ca/auzi toatti viata sau o idee
ce poate forma obiectul unei intregi seri-
eri pentru un scriitor talentat fi munci-
tor.
Se citesc cu placere proverbele fi ma-
ximele din culegerea Marelui Vornic fi
prin faptul ca din cind in cind, el le ver-
sified, a$a cum face Anton Penn in Po-
vestea vorbei. Munca cu naduseala / Sa-
racia da afara" ; La masa nu se sfadesc /
Numai se Inveselesc" ; Dulceata mesei se
pierde / Cind sfada la masa se vede" ;
Si-o minciuna numai, de vei incepe a
spun / Necinstea cea mare pe cap ti se
pune" ; Muierea fara prihana / Lecuire
de orice rang ".
In Pilde, povatuiri i cuvinte adevarate
§i pove§ti, in comedii fi in traducerea Ili-
adei, lorclache Golescu a versificat, ca un
))strajnic iubitor de muze", cum l -a carac-
terizat Gheorghe Lazar. Daca toti cei ce
fac versuri se numesc poeti, atunci si el
merita acest nume.
www.dacoromanica.ro
30 IORDACHE GOLESCU
Cei ce au cunoscut opera lui lordache

Golescu, in totalitatea ei, l-au numit : le-
xicograf, istoric, dramaturg, parentio/og,
filozof, moralist, comentator, traducator,
prozator 0 poet. Nici un scriitor contem-
poran cu el, sau aproape de vremea lui,
n-a primit atitea calificative, pentru ca
nici unul n-a realizat o oper'd literary ase-
mlintitoare cu a sa in ma:rime, varietate
?i valoare. Din /ucrut sau se cunoafte
megerul.
Dr. GH. PASCHIA
www.dacoromanica.ro
NOTA ASUPRA EDITIEI
In luna august 1973 se implinesc 125 de ani

de la moartea marelui carturar Iordache Go-
lescu. Editura Albatros, spre a-i cinsti memo-
ria, a luat laudabila initiative de a tipari in
cadrul colectiei Cogito, un numar de proverbe
si maxime alese din monumentala sa culegere :
Pilde, povilfuiri i cuvinte adeviirate si pove.Fti.
Alcatuirea unui florilegiu din opera paremio-
logica a lui Iordache Golesou a pus in fata in-
grijitorului editiei dou'a probleme de rezolvat :
1. Care proverbe si maxime sa fie alese din
cele circa 18 366 in afara de 4 138 de asemi-
nari cite cuprinde culegerea ? 2. In ce or-
tografie sa se facd transcrierea din cirilica : in
cea folosita de Iordache Golescu sau in cea de
azd ?
In sprijinul rezolvarii primei probleme a
venit chiar Iordache Golescu. El scrie in pre-
fat& : Primifi dintr-aceasta adunare, fiescare
Ernparte, numai ceea ce cunoasteti ca v'cl este de
trebuinfil, ca albina ce pe multe flori se pune,
inset numai unde ei ii place, d -acolo adund
mierea... dumneata ceea ce-ti place culege".
www.dacoromanica.ro
32 IORDACHE GOLESCU
S-a ales astfel ceea ce este de trebuinta", mai

intii din primele cloud capitole : Pi lde f tilcu-
irea /or" i Pilde spre povdpuire i tilcuirea
/or", apoi la rind din eel de-al treilea capitol
Povdtuiri i cuvinte adevdrate", pina la corn-
pletarea numarului planificat.
Proverbele comentate din primele doua
capitole sint asezate in manuscris alfabetic,
dupa initiala cuvintului cu care incep. Alfabe-
tic sint asezate $i subcapitolele din eel de-al
treilea capitol, de$i toate incep cu prepozitia
pentru. Iordache Golescu are un alfabet propriu,
nici grecesc nici romanesc. S-a pastrat impre-
una cu intregul plan al manuscrisului.
Pentru gasirea cu usurinta a proverbelor $1
maximelor de care cititorul are nevoie, s-a al-
catuit un indite tematic.
La rezolvarea problemei a doua s-a tinut
seama ca lucrarea de rata se adreseaza cercu-
rilor largi de cititori, nu filologilor, de aceea
s-a adoptat transcrierea modernizanta. Conform
regulilor de ortografie ale Academiei R.S.R.,
s-au schimbat formele urmatoarelor cuvinte :
ieste = este ; ieu = eu ; iei = ei ; iele = ele ;
pa = pe ; sa = se ; if = $i. Sufixele see = $t)e
(patimesce = patime$te) ; sci = $ti, (sufle-
tesci = suflete$ti).
In notele din josul paginii, unele proverbe
$i maxime imprumutate au fost identificate,
tar cuvintele straine au fost traduse, cele ie$ite
din uz explicate,
Pr, GH. PASCHIA
www.dacoromanica.ro
ti, a,o
0,6. 0...),-da9., a. ye- ete'sire\V;W.... Ma,-'Or
°rice
ate 4e
s;l, .. CO,
www.dacoromanica.ro
NI.o.de
Spre 6.4.
r+1V,e.oe
, 1.117.1.
toarteasea_.6s.% tioe
$'\.11AV,,
`0\-Nc.8"P,
oa. a..0-.a.1.6,
'1.0\eg,ecea
se Ogo.N.e 9\,4
ea, a.ti 110e2cr
ace.1.
iN
.9) io.s,..).4 \.0. aeo,
CO,
:
socot\fo.a.AN-Ne
tocro.a -0-dace a.
vase ad-oria. NleVN:s.).
e "iriVel,"t,6,
tol\os
404eTTvO,t dW.
CONNO$C
800, ,riostveN.VI
a<1.;:q
NOT
'
N.Nor0, g;').-1
'10.4,
$e 8,'
obir18:AN:11.
e\I-Nrioke
1.13)31.01-13.1 ci\Nkr.-
Asa
1-0e \e>arfl. aee1e.
celea,aislr\ta
?ettecere:
\or, (50.
.10,
Niveroe.
la \e
de de De-acee
,\N%-'6Nior
'17s7S..kil.
'agAitP:Cv::\
4 cooto.sce
CNft4 Fi.18.e1e
saVdt o-40\rile
lo.S.e."
isic*A.Nte,
.elt;
trta.
I.:. .Nrot\la'
-clocta. '?
.C:act
eNyvitele
ateV)st
6-age?,
save,tog, Vecere
cvNi.ovs.11,)S.
10s*Ittosse,
s.e
°;'-'
s;\-11 %As
NWi. deNfa:03.1. VOIt'SC,e
1--
34 IORDACHE GOLESCU
ascmdnani i celelalte poveti ce s-au mai

insemnat aici, nu putind placere ne va
aduce la desfatarea ei si nu putin folos
vom dobindi din sfatul ei eel dulce, dacd
nu ne vom supgra de cuvintele cele ade-
vdrate, ce urmeaza lor.
Dar fiindcd la orice incieletnicire,
lard' greseli nu se poate s'avirsi, d-aceea
primiti dintr-aceasta admare, fiescare
imparte, numai ceea ce cunoasteti ca va
este de trebuintd, ca albina ce pe multe
flori se pure, ind numai uncle ii place,
d-acolo adund mierea, de colea mai pu-
tin, de dincolo mai mult, pind ce isii
umple casuta sa.
Eu de la mine nimic alt poci zice decit
ca, ceea ce altii au zis, aceea Si eu am
scris, si dumneata ceea ce-ti place culege,
ceea ce nu-ti place lasd pentru altii, cad
numai eel ce are asuprd-i patima despre
care se graieste, acelui numai nu-i va
place, o vorbd ca o mie, iar judecata for
ramfne la cei ce au intelegere mai bund
decit cei ce le-au zis.
0 gresala se vede, precum mi-au zis
unii, ca prea multe pilde la o intelegere
s-au pus ; altul le-a raspuns : Data dupd
www.dacoromanica.ro
CATRE IUBITORII DE STIINTE 35
atitea pilde to nu te-ai indreptat, dar cind

ar fi fog numai una ?" Ghiciti Dumnea-
waisted, eu de la mine le-ak, zioe : C6
la duhovnic de elite on be spovedesti, tot
acele cuvinte iti graieste, $i auzindu-le
mai des, lesne ite indreptezi". Cu toate
acestea eu le-am dat voie cite or vrea sä
lapede, $i mi le-au lepadat cam pe juma-
tate. Du m-am multumit cu jumatatea ce
mi-au lasat.
IORDACHE GOLESCU
www.dacoromanica.ro
PILDE I TiLCUIREA LOR
Pada cu cuvinte scurte $i la vre-

me potrivite multA placere la vor-
ba ne aduce, dar peste vreme i ma-
sura, plecate ne aduce.
La pilde ca la un Lexicon, din
vreme In vreme trebuie tot sá mai
adaoge oarece mai mult ca sa ne
invete oarece §i mai mult.
1 Ai umblat cit ai umblat, dar acum ti s-a-n-

fundat. (Se zice pentru cei ce cad in multe pri-
mejdii i din cea din urmei nu mai pot sceipa.)
2 Ai inghittit un ac, <a> i sä scoti un fier de
plug. (Se zice pentru cei ce iau cu sila i in
U7172,C1 intorc mai mult.)
3 Ai gasit un sat Med cilni si umbli cu mii-

nile in solduri. (Se zice pentru cei ce negc7sind
impotrivitori 4i fac mendrele lor.)
4 A intrat vulpea in sac. (Se zice pentru cei
vicleni, ce singuri se prind.)
5 Aici zace iepurile. (Adicei aice stei temeiul,
taina, secretul pricinii, d-aci spinzurei toatci
lucrarea.)
6 Aid corabii se ineaca si voi luntrelor unde
mergeti ? (Se zice pentru cei ce se inceardi
piste a for putere.)
www.dacoromanica.ro
88 IORDACHE GOLESCU
7 Ai daft spuzd si ai luat cenusa. (Adicti ni-

mic ai dat si mai nimic ai luat.)
8 Aiducul nositru s-alta poteca stie. (Se zice
pentru cei ce pot inlesni cu felurimi de mij-
loace insemnind ca, cind nu pot nemeri cu un
mijloc, schimba alt mijloc.)
9 A iesit si mos din cos. (Se zice cind se
scoalei bolnavul din pat, dupti o boaia inde-
lungcl.)
10 Aurul nu se uneste nisi ou fierul, nici cu

otelul. (Adicci cei buni cu cei rai si cu cei
prosti.)
11 A vorbit si nea Ion, caeste si el om. (Se
zice in beitaie de joc pentru cei ce grdiesc vor-
be proaste, socotindu-le de vorbe mari.)
12 A gasit sac de bucate. (Se zice pentru
cei ce nemeresc oarece dupli gindul lor.)
13 Acum pentru dumneata. (Se zice catre cei
ce nu ajuta la vreme, ci in urma cind nu mai
e de folos.)
14 Acum s-do alege nighina din bucate. (Se

zice cind vine vremea a se alege cei vrednici.)
15 Aleargd dupd iepure cu carul. (Se zice
pentru cei lenesi.)
www.dacoromanica.ro
PROVERBE COMENTATE 89
16 Aluatul cit de mic, toad" framintAtura o

dospeste. (Adica vorba dulce cit de mica tot
sufletul ti-1 mingiie, $i dimpotriva, vorba rea
cit de mica toata mintea ti-o frciminta, cum ,si
pentru cei mid, ce lucruri mari scivirpsc.)
17 A lins ping a pus tingirea cu fundul in
sus. (Se zice pentru cei ce papa tot.)
18 A lasat-o in coarda de jos. (Adidi a in-
ceput a scadea, a se pleca. ,.5'i se zice pentru
cei ce dupa vreme ig mai scad inindria lor.)
19 Albina in gurd tine mierea cea mai dulce
si in coada acul cel mai otravitor. (Arata neiravul
celor fatarnici.)
20 Albina din orice floare stringe mustul cel
mai bun si in miere it preface. (Adica cel in-
telept la invatatura alege cele mai bune fi cu
ele se impodobege.)
21 Albina de viespe, cit cerul de Pamint.
(Adica cel roditor de cel sterp.)
22 Alba, neagra, asta este. (Se zice cind oa-
recine nu se multumege pe oarece si altceva
mai bun nu avem sa-i dam.)
23 Alb in capestere se vede ? (Se zice cind
cerceteim sa vedem de gasim ceva, sa ne fo-
losim din oarece.)
www.dacoromanica.ro
40 IORDACHE GOLESCU
24 Am ac gi aka de cojocul tau. (Insemneazd

ca putem sa rtisplatim oarecdruia.)
25 Am un frate cit un domn, ,s -un cumnat

cit un imparat. (Se zice pentru cei ce se fel-
lesc cu rudele lor.)
26 A murit inghesuit la pomana. (Se zice
pentru cei ce se vira la pomeni ca nige ca-
lici, a minca d-a gata.)
27 Am invatat la undrea, ce voi sa stiu de

dumneata ? (Se zice pentru cei ce fug de la
megemg neispraviti la invalciturd, socotind ca
toate le-a invatat.)
28 An a mincat leurda gi iest timp ii pute
gura. (Se zice pentru cele ce nu se potrivesc
la vrernea lor.)
29 A nu cadea nu Ee poate, dar cinste iii face

cind cazi sa te scoli. (Adicei a nu gre0 nu se
poate, dar cinste iti face cind grepsti sa te
indreptezi.)
30 An s-a ars si iest timp sufla.(Se zice

pentru cei zabavnici ce nu urmeazd la vreme.)
1 Plants cu flori albe ca zapada Ci cu miros tare
de usturoi (Allium ursinum).
www.dacoromanica.ro
31 Apa cu picatura ei si pe piatra o ma-

ninca. (Adicci fi cele mai anevoie cu silinta
incet, incet le biruim.)
32 Apa cind se umfla si pe munti ii cufunda.
(Adicti norodul cind se inviersuneazti si pe cei
mai tari ii trinteste.)
33 Apa cind se turbura nu mai vezi ca prin
oglinda. (Adicti omul cind se turburci nu mai
poate judeca.)
34 Apa cind se turbura din josul izvorului,
poti gasi mai sus apa curata, dar cind se tur-
bura din izvorul ei, in zadar mergi dupa apa
curata. (Adicti, cind cei mai de jos gresesc este
ntidejde de tilmtiduire, iar cind cei mai de sus,
nici o ntidejde mai este.)
35 Apa ling mult te-nsala. (Adicti cel tticut
si cel smerit.)
36 A poruncit ciinelui si ciinele pisicii si
pisica soarecelui, iar soarecele de coada s-a
atirnat porunca. (Se zice pentru o poruncti
cind merge din mind in mind faro nici o is-
pravti.)
37 Are cui sa semene. (Adicti dupti ptirinti
si copiii.)
38 Aripa cind se fringe, pasarea zace in sin-
ge. (Adicti omul cind puterea si-o pierde.)
www.dacoromanica.ro
42 IORDACHE GOLESCU
39 Arici fara ghimpi nicicum poate fi. (Se

zice pentru cei rdi $i cuinpliti, ce piste putintei
a nu supara pe oarecine.)
40 Arde soarele dulce, iarasi ploaie ne aduce.
(Se zice pentru fatarnici, ce cind mai mult to
incalzege, atunci groapa ti-o gatege.)
41 A se lupta calare, nu prieste la fiesoare.
(Adicci voinicia la putini priecte.)
42 A sarit din lac in put. (Se zice pentru cei

ce vrind sa scape de-o mica suparare cad in
maxi necazuri.)
43 A spinzurat-o la cicina T. (Adicei a leisat-o
la o parte, feirti nici o grija, fara a-i pasa de
ceva.)
44 AstAzi ploaie, miine ninsoare si poimiine

scare. (Ne invatd sa avem curaj la orice intim-
plare, ca vremea se schimbei, adica astazi rau
miine mai bine.)
45 A tunat $i ne-a adunat. (Se zice cind se
adund la vreo grabd toti cei buni de rautati.)
46. A treia zi dupd infierbinteald. (Adica nu
la vreme, ci tirziu.)
1 Thietei (cuvint maghiar).
www.dacoromanica.ro
47 A trecut baba cu colacii. (Se zice pentru

cei ce ne tree cu vederea la necazuri f i nu ne
ajutti putind sei ne ajute.)
48 A fugit cu coada Intre picere. (Se zice
pentru cei ce fug ?win* de urmari netrebnice,
ca ciinii cu coada intre picere.)
49 Aflat-au Filip pe Natanail. (Se zice pen-
tru doi inO, cind se potrivesc la duhuri.)
50 A dat cu miinile in foe. (Adicci a cazut in
maxi prime jdii.)
51 Asa se insala copiii. (Se zice cind se iwa/a

cei ce se socotesc de iscusi(i.)
52 As spune un vis, dar nu pod de ris. (Se

zice cind va sei spuie oarecine oarecare, dar nu
tie de unde sci inceapa.)
53 Asteapta ca porcul muchea toporului. (Se
zice pentru cei ce-fi ageaptei osinda /or.)
54 Asteapta murgu <le> sa pasti prunclul (Se
zice la deznadcijduire.)
55 I-a legat basica de coada. (Se zice pentru

cei ce se zgornesc din slujbe cu urgie, asemi-
nindu-i cu ciini, cind le leaga b4ici de coada
qi le dli drumul cu uidio.)
www.dacoromanica.ro
44 IORDACHE GOLESCU
56 I-a luat apa de la moara. (Adial i-a luat

toatcl nadejdea, toata puterea.)
57 Ia -1 -ai dupd mine, ca -1 omor. (Se zice
cind se Lauda oarecine la neputinta lui.)
58 Ia pe unul, da in altul. (Se zice cind toti
sint deopotriva la nedestoinicii.)
59 lama n-o maninca ciinii. (Adica rant cel
greu anevoie se ridica de la noi.)
60 Iarba rea din radacina de o vei faia, ea
iarasi tot va da. (Se zice pentru cei din fire
cumpliti fi rau naraviti, ce or ce le vei face,
ei tot nu se partisesc de naravurile lor.)
61 I-a niat de unghisoarA. (Adicci l-a intar-
cat a nu mai merge unde adeseori mergea.)
62 Tata ursul fard coada. (Se zice cind cel
cumplit n-are nici un ajutor.)
63 I-a dat murd in gurl (Se zice cind d'dm
oarectiruia, pe negindite si d-a gata oarece
bun, ce nu i se cuvenea.)
64 Ia dinitr-un sin si baga-ntr-altul. (Se zice
pentru cei scumpi gi zgirciti $i pentru cei ce
ajutd tot pe ai sai.)
65 Eu am fost ca tine, to n-ai ajuns ca mine.
(Se zice Care tineri, ce vor sei se arate mai
invtitati decit cei bcitrini.)
www.dacoromanica.ro
66 Eu ii dau §1 ea pate. (Se zice pentru cei

ce nu ne bagei cuvintul in seamy.)
67 Eu 11 liau, el se rade. (Se zice pentru cei
ce prea mutt se pripesc.)
68 Eu cu mintea mea datei de belea. (Se
zice pentru cei ce vor sa fad"' bine altuia
cad ei in primejdie.)
69 Eu sä nu dau, lumea sa zica. (Se zice
pentru cei ce nu le path' de ceea ce vorbesc
oamenii pentru ei, cind nu peigubesc.)
70 Eu to iubesc qi to nici visezi. (Se zice
pentru cei ce in zadar iubesc pe cei ce nici
in seamy ii bagei.)
71 Eu ti-am dat vole in pat §i to m-ai bagat
supat. (Se zice pentru cei obraznici.)
72 Iepurele in culeu§ul &au se Invesele§te.
(Adicei fieftecare in. casa sa, in Cara sa.)
73 Iepurii §i-au saminat ardei peirea capului
lor. (Se zice pentru cei ce singuri ei I i prici-
nuiesc primejdii cu faptele for cele netreb-
nice.)
74 Oa la s-a spart In eapul meu. (Adicel mie

mi-a gasit vino, pe mine m-a batut spre pilda
altuia, nefiind vinovat.)
www.dacoromanica.ro
46 IORDACH:E GOLESCU
75 Ieftin la Mina $i stump In tarite. (Se zice

pentru cei ce /a cele scumpe mult cheltuiesc,
iar la cele de mimic mult se scumpesc.)
76 Ion, Ion, Ion, trei coconi din Babilon. (Se
zice in biltaie de jot, pentru cei ce se potri-
vesc la prostie fi la nume.)
77 Izvoarele curg in sus. (Se zice cind toate
pe dos g da-nclaretele ne merg.)
78 Izbeste cu calciiele in pinteni. (Adicci sin-
gur se rtinefte.)
79 Intrati $i in cos bagati si oiem nicicum
sä dati. (Se zice pentru cei ce vor tot sát je-
fuiasca.)
80 I se misca plaselele. (Adica este pe sfir-
Ot.)
81 Oaia cind se departeaza o maninca lupii.

(Adicti cei ce se deosebesc1 de tovar4ii for
indata se prciptidesc.)
82 Gala dogita in zadar o mai legi (Se zice
pentru cele de tot slabe, cind vrem s'd le cir-
pim.)
83 Oi sa ma judec pins -n pinzele albe. (Se
zice pentru cei ce mor prim judecilti.)
1 In sens de izolare, despartire,
www.dacoromanica.ro
84 Oaia rlicasa toata turma o ample. (Adicti

unul de la altul se molevsege, al un blestemat
pe toti blestemati ii face.)
85 0 v<r>ei §i lEnoasa §i laptoasa §i cu
coada groasa, sa vie §i devreme acasd. (Se zice
pentru cei ce cautti muiere faro nici un cusur,
lucru piste putintei.)
86 0 vita in Gherghita §i alta in Ialomita
(Se zice pentru cele foarte rare ci depeirtate
una de alta.)
87 0 vorb5 ca o mie. (Adicei una qi bunei.)
88 Ochii omului se pare lacomi la pogace 1.
(Adicei omul mult rivnefte fi mult poftecte la
cele bune.)
89 Ochii vad, inima sere. (Adicei pofta omu-

lui la cele ce vede.)
90 Ochii se inveselesc §i inima rabda in sec.
(Se zice pentru cei ce nu pot dobindi ceea cc
veid cu mare pofta.)
91 Ochii ce nu se vad, lesne se uita. (Adicti
pe cei ce nu-i vedein mai des, curind ii uitarn.)
1 Turta de mamaliga presarata cu sare §i coapta
bine in foc.
www.dacoromanica.ro
48 IORDACHE GOLESCU
92 Ochiul, cind se loveqte, indata lacrameaza.

(Arata sleibiciune oarece. Cum, cind supeiriim
pe oarecine, indata .se intristeaz1)
93 Ochiul sapinului ingra§e pe cal. (Adica
unde ingrijeste ,si vede chiar steipinut, acolo
toate bune.)
94 Omenia. omenie cere §i cinstea, cinste.

(Adica cum vom cinsti asa ne vor cinsti.)
95 Omul invatat o palms de loc n-are, dar
§i lumea toata tara lui (Adica eel inveitat or
unde s-o duce isi geiseste piinea sa.)
96 Om iscusit, dar fara cuget. (Adiccl vred-

nic, dar lard putere.)
97 Omul viclean se imbrues cind in piele de
oaie, cind in piele de vulpe. (Adica eel viclean
se aratii cind oaie cind vulpe.)
98 Omul betiv, la betie, scoate din gura ceea
ce are la trezie 2. (Adica in betie isi arata nä-
ravu/ ce are.)
I Omul invatat poarta purure averea cu sine. Fe-
dru (sec. I), scriitor latin de origine track Fabule,
IV, 21.
2 In vino veritas = La betie se spune adevarul".
(Proverb latin).
www.dacoromanica.ro
99 0 mina pe alta span' *-amindou'a obra-

(Ne inva(ei .36 ne ajuteim unul pe altul
zul 1.
luind pita de la miini.)
100 0 palms departe de nasul meu. (Adica
pe mine sa nu ma supere.)
101 Obraoul sub-tire cu mare cheltuiala se
tine. (Adicei muierea.)
102 Or caftan pins -n pamint, or treangul

de git. (Se zice pentru cei deznadeijdui(i ce vor
&I moan-4 or sa dobindeascei cinstea cea mai
mare.)
103 Orcita apa bea un peste, teats o scoate

pe urechi. (Adicti risipitorul orice dobindege,
toate le cheltuiege.)
104 Orce lemn i§i are viermele sau. (Adieu
orce om. cu necazul seiu.)
105 Orce zboara nu se maninca. (Adicei orce

vrern nu se poate dobindi, ca nu ne sint toate
iertate 2.)
106 Orce trup cu umbra sa. (Adicii orce om
cu ntiravul seiu.)
1 Manus manum lavat = Mina pe mina spala".
Platon (427-347 i.c.n.), mare filozof grec. Axias, 366.
2 Ingaduitc.
www.dacoromanica.ro
50 IORDACHE GOLESCU
107 Orce luceste nu se antelege aur. (Adica

orce fats nu e si frumoasd fi orce merit nu
e si sfint, fi cel.. .)
108 Orce nuca In gaoacea sa. (Adica fieste-
care sub acopercimintul sau.)
109 Orce pravila cu deosebirea ei. (Adidi orce
poruncd are un ce deosebit.)
110 Orce sat cu al sau obicei. (Adic'd fiescare
cu naravul sau.)
111 Orce floare la sfirsit l§i pierde mirosul
ei. (Adica orce om la btitrinete isi pierde pu-
terea sa.)
112 Orbul a gasit Braila. (Se zice pentru cei

ce nimeresc dupd multd chibzuire.)
113 Orbul a dat de vale. (Se zice pentru cei
ce navalesc orbeste, cind geisesc inlesnire, pri-
lej.)
114 Orbul la vedere rivne§be. (Adicei saracul

la ceea ce-i lipseste.)
115 Orb pe orb cind trage, amindoi se pc-

ticnesc. (Se zice pentru cel ce invatcl pe altul,
cind el nu tie nimic, adica prost cu pros amin-
doi gresesc.)
www.dacoromanica.ro
116 Orbul trebuinta de masala ' n-are. (Adica

cind dai, sa dai ceea ce e de trebuintii, ca
sa prinzci loc.)
117 0 sa-i faca pielea burduf. (Adica o sd-1
cazneascd farti mild.)
118 0 sointele out de mica eel mai mare foc
aprinde. (Adica cea mai mica pricing mare gil-
ceava aprinde.)
119 0 turma fara elini. (Adica un norod care
n-are cine sa -1 ocroteascli.)
120 ()data nunta. (Se zice pentru lucruri
mari, ce foarte rar se intimplei.)
121 Otetul cu ineetul se face otet. (Adicti
trebuie set' avem indelunrgi rdbdare ca sit do-
bindim oarece.)
122 Otetul tare vasul sau si-1 sitriea. (Adic'd
omul iute, cu iu(eala sa, pe inswi sine vatrimei.)
123 Otetul de dar, mai &lice deeit mierea
cea eumparata. (Se zice pentru cei zgirci(i.)
124 Uita-te la obraz Si ma intreaba de necaz,
uita-te la feta si ma intreaba de viata. (Adica
buna sau reaua petrecere a omului se cunoacte
dupci fata obrazului.)
1 Tort& de ra§ina, infipta Intr-un drug de fier.
www.dacoromanica.ro
52 IORDACHE GOLESCU
125 Umbra niciodata moare. (Adica urmele

faptelor niciodatci se sting.)
126 Una e una, cloud mai mult. (Adicd mai
bine cu sigurantei.)
127 Unii saps si muncesc, altii bea si chiu-
iesc. (Adicd unii muncesc i altii nzanincei d-a
gata.)
128 Unii tree si-mbatrinesc, altii crest si-nflo-
resc. (Arata nestatornicia vremii.)
129 Until dumica §-altii manincI (Aratti ca
unii pentru altii muncesc, iar nu pentru inse4i
ei.)
130 Unii tes la pima si altii o poarta. (Adicei
unii muncesc i altii se bucurti de munca ace-
lora.)
131 Unul o tine §-eltul o mulge. (Aratti cea
mai Brea suferinta, cind te suptird din toate
peirtile cet mai multi.)
132 Unii gusta din lamiie, §-altora li se
stripezesc dintii. (Se zice cind nu putem do-
bindi ceva ce ne place.)
133 Unul zice aiti" si altul cea". (Se zice
cind unul porunceqte una fi altul alta, # cind
unul te trage intr-o parte 0 altul intr-catd
parte.)
www.dacoromanica.ro
134 Unul ca nici unul (Adicti unul singur

nu prea folosege unde se cere mai multi.)
135 Unul cased gura §i altul inghite. (Se
zice cind altul ne is imbuceitura din gura, ce
o a$teptam pentru noi.)
136 Unul croie§te §i altul coase. (Aratil grab-
nica lucrare.)
137 Unul 11 lasd de ostenit §i altul 11 is de
odihnit. (Aratd sad piste silo spre angarare, 2
ca la caii de poge.)
138 Unul poarta ponosul §i altul bate folo-
sul. (Se zice pentru cel ce se ponosluege, faro
vino, cind celalalt se folosege chiar dintr-acea
vino.)
139 Unul te tunde §-altul te rade. (Aratrz su-

pararea ce sufera omul cind it trage din toate
peirtile $i cind it despoaie pins la piele.)
140 Unul de altul ride §i dracul de toti. (Ne
(rate sd nu ne batem joc unul de altul.)
141 Unul tine vaca §i altul o mulge. (Adica
unul se streiduie$te $i altul se folosege.)
1 Unus nullus", diebon juridic ce se aplicA la nu-
marul martorilor care trebuie sA fie de cel putin doi.
2 Bir, corvoada, belea.
www.dacoromanica.ro
54 IORDACHE GOLESCU
142 Un gard de tot cazut, de o proptea nu-

mai nu se poste Linea. (Se zice pentru cei ce se bi-
zuiesc in mica nadejde la marl intimpleiri.)
143 Un cline cum latrA, toti ceilalti clini
dupd el se iau. (Se zice cind unii dupd altii se
iau la cele rele.)
144 Un nebun arunca o piatra in apg, s-o
arta de intelepti n-o pot scoate. (Arca marile
nevoi in care ne bagel: nebunii.)
145 Un pas dupd altul departe to duce. (Adicei

nestind din lucru, incet, incet, mult inaintezi.)
146 Un porn rand °data se altueste, mai bun
se socoteste. (Adicei dragostea cind se reinege.)
147 Un sat fara clini. (Adica un norod faro
ocrotitori.)
148 Un macelar bun idea n-are de mil de

oi. (Se zice pentru cei vrednici ce nu se sperie
de reixboi.)
149 Untdelemn, ce pacat, ca-n oala noastra

s-a varsart. (Se zice cind ceea ce socotim ca pier-
dem, iareqi la not ne vine.)
150 Unde a muscat lupul ma-garul. (Adicei
in loc primejdios.)
www.dacoromanica.ro
151 Unde-i ata mai subtire, acolo se rupe.

(Se zice pentru cei sctipeitati, cind pierd 0 ceea
ce au i cei necazurile pururea cad pe cei mai
slabi.)
152 Unde e o mortaciune, acolo ciinii se
adund. (Aratti leicomia oamenilor.)
153 Unde e o pomana buns, o maninca por-
cii. (Se zice cind cei pro$i dobindesc cele mai
bune.)
154 Unde e stirvul, acolo si vulturii. (Adicii
unde e oarece de mincare, acolo fi lacomii.)
155 Unde o maninca, acolo o scarping. (Adica
ii face dupci voia lui dupd voia ei.)
156 Unde o doere si de unde o apuca. (Se

zice cind alto supeirare avem i de alta ne
cerceteazei dohtorii ce vin).
157 Unde unul maninca, si doi. (Se zice cind

unul cu altul se ingeiduiesc.)
158 Unde vede rang, acolo ca musca se li-
peste. (Se zice pentru cei rau neireiviti spre
suptirare qi pentru cei spurca(i.)
159 Unde vulpea nu ajunge, zice ca-i ajunge.
(Se zice pentru cei ce .se leapeidci de cele ce
nu pot dobindi.)
www.dacoromanica.ro
56 IORDACHE GOLESCU
160 Unde cinta multi cocosi, zaboveste a se

lumina. (Adicei unde multi poruncesc, zeibo-
vege lucrarea seivirOrea.)
161 Unde ciriipigeste gaina si unde oul i-1
gasesti. (Se zice cind intr-un loc ni se pare a fi
oarece $i intr-alt loc it geisim.)
162 Uncle-1 legi, acolo sta. (Se zice pentru cei
ce se aratli cu pleceiciune.)
163 Unde lipseste paunul, cloaca se pare pa-

sarea cea mai frumoasa. (Adica unde ne lipsesc
cei mai de cinste, acolo cei mai progi prind
locul cal mai bun, fi unde ne lipsesc cele fru-
moase, acolo fi cele mucoase ni se pare fru-
moase.)
164 Unde maFa si pahare, acolo si stau ca-
lare. (Se zice pentru binged, ce aleargei dupe
mese d-a gata.)
165 Unde ma cauti dohbore si unde pe mine
ma doare? (Se zice cind alt necaz avem d-al-
tul ne cerceteazd.)
166 Uncle minia cu puterea se impreuna,

acolo trasnetul mai tare suna. (Adicd cind cal
mai mare se minie, vatcimei mai rim.)
167 Unde nu e foe, fum nu iese. (Adicei ping
nu gre0m, nu se vorbege de grepla noastra.)
www.dacoromanica.ro
168 Unde puterea n-aseultb., acolo vulpea

ajuta. (Adicei ceea ce cu sila nu putem SCIV11*,
cu viclepigul lesne dobindim.)
169 Unde s-a dus mia, duca-se §i suta. (Adicci
unde s-a fcicut o mare cheltuiala, facei-se i
cea mai mica.)
170 Undita fara momiald, nimic nu -ii dobin-
de§te. (Adicei feitarnicul ,si vicleanul fara min-
ciuni nimic folosege.)
171 Urit gradinar, cel ce din raclacina orice
rod 11 taie. (Se zice pentru cei lacomi i cum-
pliti, ce nu vor sii lase nici de scimintei ceva.)
172 Urea-te, dragg, in jos, ea acum in sus
te-ai sooberit. (Se zice pentru filozofii ce cer
clnuril §i eavalarie, socotind as ele mai mult
se cinstesc, in vreme ce cinstea for e mai mare
de orice cin.)
173 Urma alege. (Se zice spre mingiiere,
pentru orice intimplare.)
174 Ursul de vole joac'a ? (Aratei siluirea cea
mare.)
175 Urcior fara minusa. (Se zice pentru cel
pe care n-ai de unde-1 prinde.)
1 Rang, ordin, stare socials.
2 Decoratiunt.
www.dacoromanica.ro
58 IORDACHE GOLESCU
176 U.a deschisa pe oricine primeste. (Adicd

unde nu e poprit, oricine intro.)
177 Ii joaca ochi in cap. (AraCCi pe cel rtiu
,si viclean.)
178 Ii zic astazi, Ii zic triine, o fac de vine
la mine, si zi-i astazi, zi-i miine, o faci de
vine la tine. (Ne aratti di, cu sttiruire, lesne in-
seltim pe oarecine.)
179 Ii cinta puricele in ureche..(Adidi nu se
poate odihni de suptirdri.)
180 Ii luara musca de la nas. (Se zice cind
infrinara pe oarecine cu dojand.)
181 Ii placea maichii ora 1 si lua b'arbat cim-
poiasi. (Se zice cind dobindim ajutor dupti
placul nostru.)
182 Il stringe ata. (Adicti it infrineazti la chel-
tuieli.)
183 Il stringe in chingi. (Adicd it strimto-
reaza, it poprefte din rtiuttiti, din nebunii, ii
marginefte slobozenia, nu-1 lasti sti facti arice
va.)
184 Il da prin pirliturg. (Adicti it chinuiege
ca pe port cind it pirlege.)
1 Hora,
www.dacoromanica.ro
185 Il trimit in sat la joc $i el mi-aduce bu-

suioc. (Se zice cind una cerem 0 el alta ne
aduce, cind nu urmeazei dupel cum ii poruncim.)
186 Ima place acru, dar <mu> foarte acru.
(Se zice cind ni se dei piste p/eicerea noastra.)
187 Isi aprinde luminarea d-amindoud cape-
tile. (Adicil i$i risipege averea can din toate
pcirtile.)
188 Isi lungeste cureaua. (Adicei isi meirege
averea, puterea.)
189 Isi rupe punga in Virg. (Adicei cheltuiefte
piste meisurei, puindu-$i in pizmei cu punga sa.)
190 Il face polity 1 (Adicei it trimite de la
unul la altul.)
191 In mice gaura se vied .arpe cit de mare
(Adica rai cam p<r>etutindenea).
192 In oala acoperita nu cad gunoaie. (Ne
aratil di lucrul pastrat, pururea curat i nevii-
teimat.)
193 In orice gaura poi gasi carpe mic. (Adicei

reii la mice curte.)
1 Bilet efeot comercial prim care cineva se
obliga a prat o sums de band la teranen fAx, Se poate
viride, soonta.
www.dacoromanica.ro
60 IORDACHE GOLESCU
194 In urma jocului multi clascali se arata.

(Ne invarci ca la vreme sa graim, sei povtituim,
did in urma in zadar.)
195 In urma dijmarilor multe birfesc ba-
bele. (Adica cei ticaloqi in urma in zadar vor-
besc.)
196 Invata si to acum la batrinete. (Se zice

pentru cei batrini, in biltaie de joc.)
197 Invatul are si dezvat. (Se zice pentru
cei ce se socotesc sa nu-i poate nimeni a-i in-
frina de ntiravurile for cele rele.)
198 In ziva lucrului vine boala trupului.
(Arata trindeivia fi lenea omului.)
199 In zi de lucratoare toaite oasele ma doare,
iar in zi de sarbatoare, nici un oscior ma
doare. (Arata lenevirea omului la munca.)
200 Inchide grajdul dupd ce ii furs ealul. (Se
zice pentru cei ce nu ingrijesc la vreme).
201 Incotro te intorci, tot de el te freci. (Se
zice cind nu putem scapa de oarecine.)
202 In cos faramiturile se pun. (Adicti cele
proaste fi de nimic la o parte, ca nige ne-
trebnice.)
www.dacoromanica.ro
203 Inca cu casrul la gura. (Adica inca copil

pins" arum, dupti aseminarea pilsarilor, ce pina
puii au cars ila gura ii Imbued* mumele).
204 In caldura frigurilor, cuvintul nu prinde
loc. (Adicli in turburarea norodului, cuvintul
intru zadar, di nimeni nu-1 ascultil.)
205 In cimpii cei mai frurnosi $i plini de
flori se gaseste $i scaiete. (Adicii intre cei buni
fi un nebun.)
206 In lipsa cirmaciului, corabia se cufunda.
(Adial cind stapinul lipsege, casa se risipete.)
207 In loc sa scirVie carol, scirtiie magarul.
(Adied in loc sei se plingd cel ce s-a naplistuit,
se plinge cel ce a ntiptistuit.)
208 In mijlocul ariei se bate fusul. (Ne aratli
cei trebuie sei qezeim once lucru la locul seiu.)
209 In pofida capsunilor, mincam frunzele.
(Se zice cind nu putem dobindi cele mai mari
0 ne facem ca ne multumim cu cele mai mici.)
210 In satul oirbilow, ohiorul porunceste.
(Adicci intre cei de tot progi, eel cu putind
minte impeireitefte.)
211 In susul apei. (Se zice pentru cele pe
dos i piste putintei.)
www.dacoromanica.ro
62 IORDACHE GOLESCU
212 In spartul tirgului. (Adicti dup'd ce trece

vremea cea cuviincioas1)
213 Intunerieul, eel mai mare vrajmas al
luminii. (Adica cel prost vrajmaq celui in-
vtitat.)
214 In tirg $i la moara. (Adicti spune $i se
zice pentru cei ce nu pot pdzi nici o taind.)
215 Intre orbi chiorul imparateste.(Adicd intre
cei profti, cel mai deftept filozof se aratti.)
216 Rutile Inv $i intre miel, aredinta nu se pa-
zeste. (Adica intre cumplit $i intre blind.)
217 Intre ciocan si ruicovan. (Se zice cind cade
omul in cea mai mare strimtoare, nevoie, ce nu
;tie ce sti mai facti.)
218 Intru zadar to muncesti, noaptea ziud s-o
faci. (Se zice pentru cele piste putin(ti.)
219 Incearca vadul cu nebunul. (Se zice pen-
tru cei ce se incred in cei progi 1 $i nevoia$,
invtitindu-ne set" nu dam crezeimint /a asemenea
oameni.)
220 Inceared briciul la capul meu. (Se zi-
ce pentru cei ce nu sint destoinici la mefte$u-
gul lor.)
I Nepriceputi (n. red.).
www.dacoromanica.ro
221 Incet, incet departe mergi. (Adica cine nu

se pripeste, mult sporeste.)
222 In buze miere si-n inima fiere. (Arata cu-
getul celui fatarnic $i viclean.)
223 Inbucatura mare stria. stomacul. (Se zice
pentru cei lacomi la avere, insemnind ca mult
ii vattima llicomia.)
224 In butilce mici, vinul eel mai bun. (Adica
i cei mai mici sint destoinici.)
225 Inbracii pe leu cu piele de vulpe, ca uncle
nu va putea leul, vulpea sä biruiased.
(Adicti unde nu va putea puterea, viclenia sa
izbuteasca.)
226 Inteleptul fagadurieste si nebunul trage
nadejde. (Se zice pentru cei ce nadajduiesc in
zadar la fagaduieli.)
227 Vai de oaie intre lupi! (Adica de cei
brinzi pe miinile celor cumpliti.)
228 Vai de mine, ce sa fac? aarbat n-am si
copii fac. (Se zice pentru cei ce se prefac ca
far-de voia for urmeaza cele rele.)
229 Vai de pasarea ce scapa din colivie §i
cade in lat! (Adica de cel ce se instircineaza Cu
o indatorire.1)
1 Peste puteriile sale (a. red.).
www.dacoromanica.ro
0I, IORDACHE GOLESCU
230 Vai de picere, cind nu e cap! (Adicei de

cel ce nu -s are smintile intregi . . .).
`231 Vai de cel ce arata minte, cind la tern-

nita it trimite ! (Adicci de cel ce nu se poceiege
pind cind n-ajunge la temnita.)
232 Vai de eel ce merge singur, ca, cind va
aluneca, n-are cine-1 ridica! (Adicei de cei ne-
insurati, ce la boalei n-are cine-i &luta, cum ,si
de cei feira nici un prieten, ce la necazuri n-are
tine le ajuta.)
233 Vai de cel ce nu-s este la nunta sa !
(Adicei de cel ce nu-$ ingrije$te singur d-ale
sale.)
234 Vai de cell cue pe gaie indatd o 'arta, iar pe
porumbitd, fard mils, o cazneste! (Adica de
cei cumpliti, ce pe cei nevinovati reiu ii chinu-
iesc, iar pe cei cumpliti ca ei indata ii iartd.)
235 Vai de cel ce spald paharul pe dinafara,
iar pe dinlduntru plin de spuredoiune! (Adicei
de cei ce se impodobesc pe dinafarci, iar pe
dinlciuntru, plini de nelegiuire.)
236 Vai de cel ce fuge de ciini gi dd piste
lupi! (Adicei d-un rciu mai mic si dei piste altul
mai mare.)
1 IndTeapta.
www.dacoromanica.ro
237 Valea tot aceea, dar calea nu e aceea.

(Aratei netrebnicia lucrurilor, dupa: ce le trece
vremea.)
238 Vaasa apa piste rate. (Adicei in zadar se
cheltuieste, de uncle nici un folos se neideijdu-
ieste.)
239 Vasiloa cit de mult vei impodobi-o, tot
vasilca ramine. (Adicei cele urite, cind se impo-
dobesc.)
240 Vasul vechi mai mult tine. (Se zice spre

mingiierea celor beitrini.)
241 Vas spurcat si puturos, mirosuri nu pri-

mestR. (Adicei cei prosti qi mojici nu inteleg de
cuvinte cinstite.)
242 Vactra mea pailatul menu. (Adica in casa

mea ca intr-un pa/at.)
243 Veninul la coada. (Adicei pe la sfirsit
si prin ascuns ne vateimei.)
244 Vecina, mi s-a dus barbatul la moara, nu

stiu ce sa fac, marita-mä-voi, or it voi mai as-
tepta? (Aratei nertibdarea omului.)
245 Vecin pe vecin vede. (Adicei vecin cu ve-
cin se cautei, se ajutti.)
www.dacoromanica.ro
66 IORDACHE GOLESCU
246 Vierme se gase§te §i-n mormint de pia-

tra. (Adica necaz si la cel mai tare.)
247 Vioara cu o coarda numai n-are nici o
dulceata. (Adicti petrecerea tot cu acea vorbii
numai ca o monotonie.)
248 Vinul cu apd cind s-amestecd, puterea
§-o pierde. (Adicet cel tare cu cel slab.)
249 Vinul bun nu se-ncearca, ci piste cap se
dd. (Adicei lucrul bun se prime ste Vara nici o
incercare.)
250 Vinul bun de sine se lauda. (Adica orice
lucru bun.)
251 Vita ce n-aduce rod se taie. (Adicei cei
red trebuie sti se izgoneascei.)
252 Vita de la raddcina se taie, cind de tot

se usucd. (Adicli cele rele din reideicinci trebuie
set se desreideicineze.)
253 Vitel tIndr §i pe§te batrin. (Arabi carnea

cea Tnai bung, si spre gluing fat tineirei si mu-
iere batrinei.)
254 Voinic la dant §i la razbod in lant. (Se

zice pentru cei frico# $i sfio0, ce se fcilesc In-
ca a nu ceidea in necazuri.)
www.dacoromanica.ro
- 255 Voinic tinar §i cal batrin rau se invoiesc

la drum. (Se zice pentru cei ce nu se potrivesc
la fire.)
256 Vorba, vorba deschide. (Se zice cind
dintr-o vorba trecern intr-alta, faro a isprcivi
pe cea dintii.)
- 257 Vorbi §i nenea Ion ca este §i el om. (Se
zice pentru cei prosti la vorba.)
258 Vorba lungs saracia omului. (Ne arata
di numai cu vorba nimic folosim, Ca pierdem
vremea intru zadar.)
259 Vulpea in padure Si pielea i-o tocmim
in tirg. (Se zice pentru cei ce pint/ a nu izbindi,
se lauds de cele din urmei.)
260 Vulpea cind se prinde, se prinde de cite
patru picere. (Adicei cel viclean, cind se in.ea/ti,
rau se insealci.)
' 261 Vulpea, unde nu ajunge, zice ca -i pute.
(Se zice pentru cei ce se fac di nu voiesc oare-
ce, cind nu le poate dobindi.)
262 Vulpea pazitor gginilor. (Adica cel cum-
plit ocrotitor celor blinzi.)
` 263 Vulpea parul i-1 schimba, iar naravul
niciodata. (Se zice pentru cei fei(arnici si vicleni,
ce vorba 4i schimbei, dar neiravul nicidecuin.)
www.dacoromanica.ro
88 IORDACHE GOLESCU
264 Vulpea dupa moarte, de cojocari are par-

te. (Adicd cel viclean, cind nu nemereste, de
care cei mai prosti se batjocoreste.)
265 Vulpea batrina nu se sperie de cursa.
(Adicti vicleanul nu se sperie de nici o impiedi-
care.)
266 Vulturul, cind ii tai penele, famine de

batjocora. (Adica cel mare, cind i# pierde pe
cei in care se reazimci.)
267 Vulturul dupa muste nicicum alearga 1.
(Ad/ca cei marl cele mici nici ca le bagli in
seams.)
268 Vinatul, cind se vede urma lui, nu se

mai cauta. (Adica cele adevarate nu mai au
trebuin(a de cercetare.)
269 Vintul la pamint n-arunca buruieni, ci

pe cei mai mari copaci. (Adica cei mici, la
turbureiri, nicicum se vateimil, iar cei mari rdu
patimesc.)
270 Vrabia tot pui. (Adica cei rnertrun(i se a-

rata pururea tineri.)
Aquila non capit muscas = Vulturul nu prinde
1
mute" (Proverb latin).

www.dacoromanica.ro
271 Vremea vinde paiele §i nevoia le cum-

para. (Adica de nevoie, la lipsei, te mul(umesti
fi cu cele mai proaste.)
272 Vremea te invata. (In adevdr, mai bun
dasctil decit vremea nu este altul.)
273 Vremea frumoasa nu tine multa vreme.
(Adica norocirea la om.)
274 Gura omului numai pamintul o astupd.
(Adicti omul numai dupei ce moare nu mai
poate grai de rau.)
275 Gura omului sparge cetati. (Aratti pu-
t ere a gurii.)
276 Gura lui ii stiff& (And cold cind reoe 1.
(Adica vorbeste cind bine, cind rdu fi se zice
pentru cei ce, ad laudti, aci defaimti tot pe acel
obraz.)
277 Gura, de multe ori, capul jos 1-arunca.
(Adica cu vorba de multe ori fi ne-o reipunem.)
278 Gura vulpei alba, dar coada ei ro§ie.
(Adica fata fei(arnicului fi a celui viclean ve-
selei, dar gindul for inveninat.)
279 Gaina vecina este cea mai bung. (Adica
vecinii sint mai buni decit cei mai departati.)
1Proverb citat §i de Erasmus in Elogiul nebu-
niei (rt. red.).
www.dacoromanica.ro
70 IORDACHE GOLESCU
280 Gaina cu graunte umple gusa de bucate.

(Adidi cu cite putin, mutt dobindim.)
281 Mina cum naste oul, la clocit se gin-
deste. (Aratil rivna spre sporire.)
282 Gaina cind ii e foame, tot Ia tarite gin -
deste. (Adidi cel legumeiret, gindul lui la min-
care, 0 cel ce pururea ginde0e la ceea ce pof-
te0e.)
283 Mina and circirageste, tot la oul ei gin -
deste. (Se zice pentru cei ce gindesc cind vor-
besc, tot la ceea ce doresc.)
284 Mina cind prea mult circirageste, nu
prea ne cloceste. (Adica cel ce mutt vorbege,
mimic nu sporege $i cel ce mutt fa-geiduiefte
mimic irap/inege.)
285 Mina, pentru un ou, multa gangie face.
(Se zice pentru cei ce mutt se sfeidesc pe lu-
cruri de nimic.)
286 Mina batrind face zeama bund. (Se zice
spre mingiierea muierilor la batrinete.)
287 Gina se cearta cu marea. (Se zice cind
cei mici se sfridesc cu cei mari.)
288 Gluma pisicii moartea soarecilor.
(Adicti gluma vra jmaplui cea mai mare vii-
teimare.)
www.dacoromanica.ro
289 Gros pe gros maninca. (Adicei cel tare pe

cel tare.)
290 Joaca ursul prin vecini. (Se zice pentru
cele intimpleitoare, cind le vedem, pe la vecini,
le asteptdm sei vie $i pe la noi.)
291 Joaca nuna prin tinda, de-i ajunge pice-
rele in grinds. (Arata pofta cea mare de joc si
veselia pentru tinerii ceiseitoriti.)
292 Ziva fats se arata vi pe noapte tot ne-

vasta. (Se zice pentru cei feitarnici, ce ziva se
aratei prieteni si noaptea to ceiptusesc, cum si
pentru cei smeriti, ce de fats se aratei sfinti si
prin ascuns draci cumpliti.)
293 Ziva bung multa vreme nu tine. (Adicti
norocirea, fericirea, binele la om.)
294 Ziva bung de dimineata se vede. (Adicei
binele sau reiul din vreme it poti ghici.)
295 a pins nu-ti zic. (Se zice pentru cei ce

apical mai-nainte de ne mustreaza, la cite tre-
buie noi pe ei sei-i mustreim.)
296 Zici din gurd, ca -%i sint draga, limbs

plind de otrava. (Se zice pentru cei feitarnici, ce
se fac di ne iubesc.)
www.dacoromanica.ro
72 IORDACHE GOLESCU
' 297 Zapada eit de mult se gramadeste, pi-

na-n vara se topeste. (Adicti orice intimplare
multti vreine nu tine.)
298 Ca apa ling, nici o primejdie mai rea
(Adicci, ca omul tticut.)
299 Cauta Nan pc daps §i Nan calare pe iapa.
(Se zice pentru cei fertnecati.1)
300 Ceuta sa impleteasca ling pe supt ma-

tase. (Adica an2.estecti viclenii la vorlid si se zi-
ce pentru cei fcitarnici.)
301 Cauta fulgai gainii in oul gainii. (Se zi-

ce cind cautti oarecine cele piste fire.)
302 Cazi par* sa to marline. (Se zice pentru
cei lenesi, ce vor toate d-a gata.)
303 Camila eland s-a dus la Virg sd-si cumpere

coarne §i-a pierdut §i coada, qi camila cind s-a
dus la tirg sa-si cumpere cercei si-a pierdut si
urechile. (Se zice pentru cei lacomi, ce se silesc
sa dobIndeascti mai mult, .si pierd si ceea ce au.)
304 Ca la not la nimeni, cu mireasa dinainte.

(Se zice pentru cele impotriva bunei orinduie/i.
pentru cele ce se fac pe dos, dandtiratelea.)
1 Cu intelesul de distnati (n. red.).
www.dacoromanica.ro
PROVERBE COMENTATE '78
305 Cale bund ca bumbacul, unde-i ajunge

sa-ti spargi capul. (Urare, in glumet, spre reiu.)
306 Calul, de e cal, *i tot se poticnqte. (Adicei
piste putintei a nu gre0 omul.)
307 Calul de dar nu se cautd dupd dinti.
(Adica darul nu se cerceteazd de ce pret este.)
308 Calul bdtrin nu se mai invata in buiestru.

(Adica cei beitrini nu-0 mai scliimbei naravu-
rile.)
309 Capul solului nu se taie. (Adica mijlocito-

rul nu e de vino.)
310 Caprei ii pica trupul de riie Si coada tot
bizau o tine. (Adica rnindrul, .i cind scapeita,
capul tot in sus it tine.)
311 Cap de crap, creieri de iepure. (Se zice
pentru cei cu cap mare i minte putinei.)
312 Carul din §leau, cind se abate, indatd se
sfarirnd. (Adica cel ce iese din orinduiala lui in-
data scapeitei.)
313 Card apd cu ciurul. (Adica muncege faro
spor.)
314 Carrie cu ochi. (Adica 0712, de mimic.)
www.dacoromanica.ro
7 IORDACHE GOLESCU
315 Casa ce nu tronCaneste pustie se soco-

te.te. (Adicti casa f ara muiere pustie se soco-
tege, pentru-cti din vechime muierile purtau
conduri' in pice7 e fi cind umb/au trondineau.)
316 Casa in doi pereti. (Adicti neunirea casni-
cilor.)
317 Ca sa scapi de fum, de multe on to a-
runci in foc. (Adicci, ca sa scapi' de o primejdie
mica, intri in cea mai mare.)
318 Catirii cu mult mai buni decit magarii cei
mai buni. (Se zice cind alegem' din cloud rele,
cea mai bung.)
319 Ca cel ce strecoara. tintarul §i inghite Ca-
mila. (Adicci cei ce lath cele marl i cerceteath
cele mici $i de mimic.)
320 Ca cioara mai bine nimeni nu paate cran-
cani. (Adicci ca cel flecar a flediri.)
321 Ca banul, din mina in mina. (Se zice
pentru cele ce trec de la unul la altul Si nica-
ieri stau.)
322 Ca d-alde tine, multi supt pat la mine.
(Se zice spre necinste, care cei ce se' mindresc.)
1 Condur = Pantof strins bine pe picior cu toc *i
turiac malt. www.dacoromanica.ro
323 Cade pe spate si-s fringe nasul. (Se zice

pentru cele, nepotrivite.)
324 Chelul a mincat mielul. (Se zice cind gre-
Rine noastre le arunctim asupra altora.)
325 Chelul lesne se tunde. (Adica sciracul
lesne se desbracti, se capuiege.)
326 Chiria desteapta pe chirigiu. (Adica plata
bund, ne face ingrijitori qi silitori la orice.)
327 Coat, coat si gui, gui, oare ce glas va fi ?
Cintaretul poate sti. (Se zice pentru cintaretii
cei progi luindu-se in bcitaie de joc.)
328 C-o mina te mingiie 4 cu alta te zgiriie.
(Se zice pentru fatarnici.)
329 Cocosul nici mums nici sora are. (Adica
cel nelegiuit in desfrinari.)
330 Cocosul sfdpin pe gunoiul s'au. (Adicci pe
minte fierare.)
331 Copaciul va sa odrasleasca si bruma nu-i
d'a pas. (Se zice cind oarece ne sal impotrivii
spre inaintare.)
332 Copaciul cind jos cade, tine pe el nu
Bade ? si tine din el nu tale ? (Se zice pentru
cei maxi, cind cad din puterea lor, insemnind
ca cel mat mic 4i bate joc de el.)
www.dacoromanica.ro
76 IORDACHE GOLESCU
333 Copaciull cind jos lade, umbra buff nu se mail

vede. (Se zice pentru cei mari, insemnind ca,
cum cad, i i pierd puterea lor.)
334 Copaciul cind cade se aude de departe.
(Adicei cel mare cind moare sau cind cade
dintr-o slujbti.)
335 Copaciul din virful muntelui de orice
vint se clatina. (Adicci cel mare de orice mica
intimplare.)
336 C-o picatura ce curd, butda se umple
ping -n gurg. (Adicei cu marunteaua mult capci-
tam.)
337 Copilul cu moare multe moare cu buricul

netaiat. (Adicei unde e trebuinta de mai putini
oameni, cei multi mai mult ne vateinili si cei
unde poruncesc multi, nici o isprava iese.)
338 Copilul, pins nu plinge, Vita nu suge.
(Adieu" ping nu ceri, nimeni nimic nu-ti dd.)
339 Copilul ride si cind nu e de ris. (Se zice
pentru cei ce rid fora vreme.)
340 Corabia mare, valuri marl are, cea mai
mica, mai midi. (Adica omul cu cit mai mare
este, cu atit mai mari necazuri are i Cu cit
mai mic, cu atit mai midi.)
www.dacoromanica.ro
341 Corbul, cind puii lui se intimpla sä iasd

cu pene albe, nu crede Ca sint ai lui. (Adica
fi cumpliti, cind din intimplare fac
cei raj,
vreun bine, nu cred ca ei l-au Ricut.)
342 Corb la corb nu scoate ochii. (Adicd cei
asemenea nu supard pet cei for asemenea, cum
rau pe rau.)
343 Cotofana cinta dulce, veste bung ne

aduce. (Adicd si de la cei mai prosti1 putern
astepta nadejde de veselie.)
344 Cui e mild de copil nu iubeste pe copil.

(Ne invata ca pe copii faro mild sa -i dojenim
qi sa nu-i nisfatiim.)
345 Cui e foame codri viseaza. (Adica" la ceea

ce poftim, la aceea si gindim.)
346 Cui e fried de orice nor nici o calatorie

face. (Adica cine se teine de once nevointa ni-
mic dobindeste.)
347 Cu inima aproape de gura. (Adicd lesne

se minie.)
1 Aici cu intelesul deom simplu, modest (n. red.).
www.dacoromanica.ro
78 iTORDACHE GOLESCU
348 Cui pe cui scoate. (Adica cele rele, cu

altele mai rele le putem tdmddui.)
349 Cu o 1ingurd de miere prinzi mai multe
muste, decit cu 20 butoaie de otetl. (Adica cu
blindetele, mai mult decit cu asprime, dobin-
cle,sti la prieteni.)
350 Cu o lovitura, numai, copaciul nu se do-
boara. (Arata puterea celor mari.)
351 Cu o mina, ca c-o mie. (Se zice pentru cei
ce, cu putin, mult ajuta.)
352 Cu o mind da si cu alta aduna. (Adica
mai mult is decit dd.)
353 Cu o stropitura de ploaie, pamintul nu se
moaie. (Adica cu putin< nimic> nu faci, cind
trebuinta cere mai mult.)
354 Cu o floare, numai, yard nu se face. (Adica
spre indeplinirea oareice, multe ne trebuiesc qi
ca, cu putin, lucruri maxi nu dobindim.)
355 Cu un rac, tot sArac. (Adica cu putin tot
saraci ne numim.)
356 Cu un ban s-a prins in ord si cu zece
nu poate scapa. (Se zice pentru cei ce lesne se
inplei .Fi anevoie scapd.)
1 On prend plus de mouches avec du miel
qu'avec du vinaigre = Se prind mai multe mute
cu miere deck cu otet" (Proverb francez).
www.dacoromanica.ro
dORDACHE GOLESCU 79
357 Cu incetul, incetul, agurida se face

miere. (Ne invatei sa nu ne pripim, ca, cu reib-
dare, mult dobindiin.)
358 Cu vasul de untdelemn la untdelemn si
numai to te poti sluji. (Adica cu fiecare la ceea
ce s-a deprins, la aceea te poti sluji cu el.)
359 Cu vas gaurit, apa nu vei scoate. (Se zice
pentru cele piste putintii. .)
360 Cu vreme si cu rabdare si frunza de dud
se face matase ' (Adica toate se schimbei spre
bine.)
361 Cu cheie de our orice usa poti deschide.
(Adica cu banul in mind intri /a oricine.) 2
362 Cu cumpand dreapta, dar in, mina stings.
(Adica face dreptate, dar Mara voia sa, fi se zice
pentru cei fatarnici, ce deg dau dreptate, de
nevoie, dau cu mijloace viclene si veitlimatoare.)
363 Cu cit mai mult si mai adinc vei sapa, cu
atit apa mai multa iti va da. (Adica rod mai
mult fi mai bun.)
I Avec du temps et de la patience, la feuile de
miarier devient de la soie". (Proverb oriental).
2 Oa si alte proverbe comentate de I. Golescu,
acesta oglindeste o stare de lucruri specified unui anu-
mit tip de rclatii sociale. Etica socialists blameazd
astfel de moravuri.
www.dacoromanica.ro
80 PROVERBE COMENTATE
364 Cu cit mai mult de foc te apropii, cu atit

mai mult te el aprinzi. (Dragostea se marefte,
rind de ea te apropii. )
365 Cu cit mai sus vrei sa te sus, cu atit mai
multe furtuni acolo vei gasi. (Adica cele inalte
cu primejdii.)
366 Cum a semAnat, asa a si mincat. (Adicd
dupd faptele sale pdtimege.)
367 Cu mingea numai copiii se joaca. (Adicd
$i jocul dupc virstd.)
368 Cu minciuna inprinzezi, dar nu poti sa
inserezi. (Adicd minciuna nu ne slujqte multd
'creme.)
369 Cum ii cinti, asa joac5. (Arata supunerea

cea mare, cum si neghiobia cea mare.)
370 Cum it chemard, iesi din camara. (Aratd
grabnica supunere spre slujba.)
371 Cum iti merg puid, corbule ?" De ce
merg se negresc". (Arata fireasca rautate a
unora, ce spre sporire merge.)
372 Cum isi va asterne, asa va $i dormi.
(Adica cum ne vom purta, ass vom qi petrece.)
www.dacoromanica.ro
'
eo
Casa Golestilor vazurta de pictorul N. Grant la 1893.

www.dacoromanica.ro
(Tablou in ulei reprodus dupa George Fotino,
Boierii Go lest, Bucuresti, 1939.)
ilwralirurA P. >del'
.<.,ACACYJAMi* .1thaaalul Siviraitur,
la la301.
'-'??1410:11'
Mamie ban Radu Golescu lordache Golescu.

si fiul sau Gheorghe (Iordache). (Reprodus dupa. Nicolae Banescu,
(Dupes ua portret realizat prin 1800. Viata si scrierile marelui vornic
Reprodus dupd Georges Bengesco, Tordache Golescu
Les Golesco, Paris, f.a.). Valenti de Munte, 1910.)
Radu Golescu,
tatal lui Iordache
si Dinicu Golescu.
www.dacoromanica.ro
a
_
filpF161111 DE SEAM%
ASUURA a
hIHOAISdOP ITAMI7T161111
de
D. BORNIKUL IORDAKE COLESKUL
ro
e%notiolirgi BAHVAVI roas011get
la Maces IIrta.4n;AuritrAt1 notary Ddmisf ALEESAND11 DIM. 11KA BOEBODs

tati tiussrit% tre missal seAtviiaa a Drat BorniusT.si
. 131.3KIIRELIII
IA Tlistsgridlet lui Eliad .
1840.
Coperta Gramaticii realizate de Iordache Golescu.

Transcriem integral textul de pe coperta :
Bagar: de scams asupra canoanelor gramaticesti
de D. Vornicul Iordache golescul
fiul raposatului Banului Radu Golescul.
In zilele Preainaltatului nostru Domnu
Aleksandru Dim. Ghica Voevod
si tiparita cu insumi cheltuiala a Dlui Vornicului.
Bucuresti. In tipografia lui Eliad. 1840".
www.dacoromanica.ro
373 Cu mlini §1 cu picere. (Adicd cu mare si-

linta., sirguintei §i bundvoinfd, gata spre orice
slujbei.)
374 Cu mina inchisa, mute nu poti prinde.

(Adica lard bani nimic nu poti face, nu se poate
dobindi, fi se zice pentru cei zgirciti.)
375 Cum vei sdmana, asa vei si secera. (Adica
cum vei munci, cka vei $i dobindi.)
376 Cum vei sara bucatele tale, a§a le vei §i

minca. (Adica dupd ale tale fapte, vei lua si
rasplata.)
377 Cum ma vezi, a§a te vaz. (Adica cum ma
cauti, aka te taut.)
378 Cum zboara pe§tii, auzi cra. (Se zice pen-
tru cei ce, CUM invata oarece, se socotesc de
filozofi si pentru cei ce, cum dobindesc un
se socotesc de domni.)
379 Cum soarele apune, toate la intunerec
pe§in se pune. (Adica cum cade cel mare, toate
ale lui peOn se intuneca.)
380 Cu un maracine, numai, nu poti ingradi.
(Adicd cu nimic, nimic faci.)
381 Cu un pai gaina nu se ingrw. (Se zice
pentru cei ce cu. putin nu se multumesc.)
www.dacoromanica.ro
82 dORDACHE GOLESCU
382 Cu paraua ta iti gdse§ti beleaua ta. (Se

zice, cind cu cheltuiala ta, vrind sa faci un bine,
dai de belea.)
383 Cu toate ca latul de la porumbi nu lip-
se§te, dar pui de porumb totdeauna se gasesc.
(Adicd cu toate ca cei mici se chinuiesc, dar sa-
minfa. for nu se stinge.)
384 Cu ce masura vei masura, cu aceea ti se
va masura. (Adica dupa ale tale fapte, iti vei lua
)1 rdspleitirea.)
385 Cu ciurul card apd in vas gdurit. (Se zice
pentru cei ce Mai mutt risipesc, neftiind turn
sa peistreze.)
386 Cugetul cel bun, eea mai moale perna.

(Adicd cu cuget bun dormi faro nici o grijd.)
387 Cu bataia la u§a, afli de este cineva in
casd. (Adica cu cercetarea afli orice.)
388 Cu brate deschise. (Adica dragoste mare.)
389 Cu cloud', ca sa nu ne ploud. (Arata im-

belsugare.)
390 Cu cumpAna intr-o mind §1 cu sabia
intr-altd mind. (Se zice pentru cei ce se fac ca
iubesc dreptatea si, pe de alto parte, rat/ nd-
www.dacoromanica.ro
peistuiesc .Fi chinuiesc, insemnind pe cei cum-

pliti feitarnici.)
391 Cu testul in cap. (Se zice pentru cei ce
nu vor sa -i vaza nimeni.)
392 Cutitul in teaca lui se pastreaza. (Adica
cruzimea la cel cumplit.)
393 Cutitul, plinea macelarului. (Se zice pen-
tru cei cumpliti, insemnind cei, cu cruzimea se
hrdnesc.)
394 Cu tifna la nas. (Se zice pentru cei ce
lesne se minie.)
395 Cu §chiopul impreuna de vei locui, to in-
yeti §i to a §chiopata. (Adicei cu nebun, nebun
ie-nveti.)
396 Calauza noastra -alts poteca tie. (Se
zice pentru cei buni povtituitori.)
397 Cama§a i s-a lipit de spinare. (Adicd nu
mai are alt mimic.)
398 Catnap, fie cit de subtire, acopera ru-
inea. (Adicei minte cit de putind acoperd gre-
.Felile.)
399 Camila cind era un ban, nimeni nu da

nici un ban, acum ca trece piste suta, ne intre-
www.dacoromanica.ro
84 IORDACHE GOLESCU
cem cu suta. (Se zice pentru pretul marfurilor,

cind se urea dupd vremi.)
400 Caprioara, orice frunza &este, cu aceea
se hraneste. (Adica seiracul cu ce gaseste, cu
aceea se multumeste.)
401 Carbune acoperit. (Se zice pentru cei vi-
olent si feitarnici, ce-si au veninul ascuns.)
402 Carbunele acoperit multa vreme tine. (Ne

invatei cum sei peistram).
403 Carbunele, ca sa traiasca, in cenusa

se-nvaleste. (Ne invatd cum sti piistram oarece.)
404 Carbunele cenusa se face, cind multa
vreme it tii in cuptor. (Adicci norodul, cind mult
it superi.)
405 Cascatul dintii cere capatii. (Se zice pen-
tru cei somnorosi, ce cum cased vor sei se culce.)
406 Ciinele, unde gaseste usa deschisa, acolo

nepoprit intra. (Aratei obreiznicia noastra, cind
n-avem impotrivire.)
407 Cline le in adevar te latra si te musca,

dar si este, in adevar, cea mai bund sluga si
cel mai bun pazitor. (Adicei batrinii satului. . .)
www.dacoromanica.ro
408 Cline le cind 1-a oparit, fugea i de apa

rece. (Adicii cel ce °data a peitit, se fere0e de
orice.)
409 Cline le, cind flaminze§te, tot la oase-n

vis ginde§te. (Se zice pentru cei ce pururea gin-
desc la ceea ce poftesc.)
410 Cline le latra la lung toata. noaptea §i luna
nu-1 asculta niciodata. (Se zice pentru cei ce
strigel impotriva ce/or ce nu-i ascu/ta.)
411 Cline le pe lup de git 1-apuca, iar pe porc
de ureche. (Aratei neiravurile dupd obraze.)
412 Cline le fuge, nu de-nbucatura, ci de zbu-
ratur.a. (Adica nimeni fuge de bine, ci pururea
de reiu.)
413 Cline pe dine latra Si nisi unul aude.

(Adicei toti strigei si nici unul ascultei.)
414 Cline de multe u§i. (Se zice pentru cei ce

aleargei din casei in casei, cum sint ciocoii, ce
se lingusesc pe lingei multi steipini.)
415 Ginn cu fluer de argint in gura. (Se zice

pentru cei ce suflind in miini ca sei se inceil-
zeascel, le ingheatei mustcitile, adicd, vrind ca sei
nimereascd, mai reiu se poticnesc.)
www.dacoromanica.ro
86 IORDACHE GOLESCU
416 Cintd cu dringul. (Se zice pentru cei ce-$i

risipesc toatei averea, cind, ne mai avind nici
o adejde, cintei cu dringul spre petrecere, de
vreme ce atit le-a reimas.)
417 Cinfaretul cind tu§e§te, ne§tiinta lui
§-arata. (Se zice pentru cei ce la ne$tiintei pri-
cing cautei , ca sei nu se arate ca. nu ?Uzi.)
418 Cind ajunge furca aproape de ochi, ane-
voie mintea sa t-o ai pe loc. (Adica la deznei-
deijduire si mintea ne-o pierdem.)
419 Cind apa vine la gura, toate trec piste
masura. (Adica cind piste mei surei ne supeirei
oarecine, atunci de nevoie iefim din datoria
noastrei.)
420 Cind apa to ineaca, ce ceri s-o mai bei.

(Adica cind cunoagem cei oarece ne vateimei,
de ce sei mai rivnim la aceea.)
421 Cind untdelernnul se isprave§te, can-

dela se istove§te. (Insemneazei stirOtul vie(ii.)
422 Cind inima chirae§te, gura nu prea con-
tene§te. (Adica la vreme de nevoie, omul cam
cirteste si, mai ales, cind ii lipseste demincarea.)
423 Cind va veni apa la moara. (Adicd vre-

mea fiecaruia.)
www.dacoromanica.ro
424 Cind va face spinul barbd. (Se zice pen-

tru cele piste putinfd.)
425 Cind aveam locul n-aveam mijlocul, acum
ca am mijlocul imi lipseqte locul. (Arata nepo-
trivirea nenorocirii, ce nu vine la vreme.)
426 Cind vine eel mai mare, eel mai mic nu
se mai vede cdlare. (Adic'd pe cel mai mic,
atunci, nimeni nu-1 mai bags in seamcl.)
427 Cind grinda de sus se pleacd in jos, ce
poate face cea mai de jos ? (Adicei cei mici ce
pot face, cind cei maxi grqesc ?)
428 Cind cotul se lovqte, toatd mina pati-
me§te. (Adicei, cind cirm,a se vatamd, toate
partite peitimesc.)
429 Cind clopotul eel mare se trage, celelalte
nu se mai aud. (Adicti, cind ce/ mai mare vor-
be0e, cei mai mici nu se mai ascultd.)
430 Cind crescu tigva ? $i cind se strimbd
gitul. (Se zice pentru cei ce lard de vreme, se
socotesc 61 au ajuns /a cea mai mare destoinicie.)
431 Cind mumd bung, cind vitrega. Se zice
pentru cei ce se aratei cind buni, cind rO.i.)
432 Cind nu gdse§ti midii, prinde loc $i
scoica. (Adica, cind nu gasegi frumoase, prinde
loc 0 cea uritti.)
www.dacoromanica.ro
88 IORDACHE GOLESCU
433 Cind pisica n-ajunge la bucate ce riv-

neste, zi de post se socoteste. (Se zice pentru
cei ce .se fac, ca nu voiesc sli facei, cind nimic nu
pot face.)
434 Cind ploaia se risipeste, apa nu se mai
gaseste. (Se zice pentru risipitori, cind nu le
mai reimine nimic.)
435 Cind seaca apa, atunci se vede ce peste
la fund este. (Adica dupti moarte se vede starea
omului.)
436 Cind soarele se culca, lumina se intu-
neca. (Adica% cind steipinul cade, slava casei
piere.)
437 Cind se vede la apus o sprinceana lumi-
noasa, s-asteapta sa vie o vreme frumoas5.
(Adicei dupei intristare, cind norocul ne zim-
bege, agepteim band neidejde.)
438 Cind se joaca magarii, vremea se strica.
(Adicei, cind cei mai maxi se poticnesc, toate
impotrivei ne vin.)
439 Cind torni piste masura, apa afard urlii.
(Adicei, cind piste putere inseircinezi, toatei in-
seircinarea o pierzi.)
440 Cind tot sco0 din sac si nimic bagi in sac,
curind ii daiwww.dacoromanica.ro
de fund. (Adicei, cind tot cheltu-
PRO VERBE COM ENTATE 89
ie$ti $i mimic mai adaogi, curind istovegi $i

indatei seirticegi.)
441 Cind to to duceai, eu atunci veneam. (Se
zice de ceitre cei beitrini, care cei tineri, arei-
tind mai buna $tiinta lor.)
442 Cind domnul va schiopata, nioi un schiop
se va mai indrepta. (Adic'd, cind domnul se va
abate din ca/ea drepteitii, and va ca/ca legile,
ceilalti nu se vor mai indrepta.)
443 Cirtita pe subt pamint umbra, dar urma
ei se cunoaste deasupra pamintului. (Se zice
pentru feitarnicii, ce se arata de smeriti, dar de
departe se cunosc de vicleni i de cumpliti.)
444 Cirnatul, cind se indeasa, incepe a crapa.
(Adicci cel lacom.)
445 Cite zbor nu se maninca. (Adicci toate nu

le putern dobindi.)
446 Cite capete atitea si caciuli 1. (Adicel citi

oameni, atite $1 ginduri, ca fie$care cu parerea
sa.)
1 Quot capita, tot sensus = Cite capete, atitea

pareri". (Proverb latim). In acelasi sens a zis Si poetul
latin, Terentiu (190-159 i.e.n.) in Phorrnion : Quot
homilies, tot sententiae = Citi oameni, atitea pareri".
www.dacoromanica.ro
90 IORDACHE GOLESCU
447 Cite pite rele, toate ale norii mele. (Se

zice cind toate greselile noastre pe cei mici le
a runceirm.)
448 Cite putin pilind, cel mai frumos ac vei

scoate din cel mai urit fier. (Adica cite putin,
putin invdtind pe oarecine it faci destivirsit in-
vtitat.)
449 Cita gnija de pacat, atita am de barbat.

(Se zice pentru muierile ce nu-si iubesc beir-
batii.)
450 Cit de mult sa-mpodobesti cu our §i cu
argint pe cel mai frumos magar, tot magar se
socotqte. (Se zice pentru cei prosti la minte,
ce se falesc in zadar, cind se iinpodobesc.)
451 Cit de frumos §i maret crinul in grading
creste, dar cum cade jos indata se vesteje§te.
(Aratei ticeilosia vietii.)
452 Cit de bung $i frumoasa, marea noua ni

se arata, cind vintul nu o bate, atita de gro-
zava, cind vintul o bate. (Arata grozeivia celor
marl, cind oarecine ii supilrei.)
453 Citi vaz cu nadragi, toti imi sint dragi.
(Se zice pentru muierile cele nescitioase si des-
frinate.)
www.dacoromanica.ro
454 Citi copii ca tine duce la groap5. cel VA-

trin ingroapa. (Se zice pentru cei tineri, ce
afteaptd, cind ¢i cind sei moarei cei bdtrini.)
455 Citi se spalg, toti la mass vor sä saza.
(Aratei, obreiznicia celor lingufitori.)
456 Citi sateni in sat, atitea $i bordeie. (Adica
cite obraze, atitea fi peireri.)
457 Claie piste gramada. (Aratei Wifug.)1
458 Crete puii tai, ca de ei ai s'a" piei ; si :

Crete sarpele in sin ca mai bine sa to mute.
(Se zice pentru cei ce supeird pe peirin(ii for
i pe faceitorii for de bine.)
459 Crivatul, marea ling, nicicum ne-o arata.
(Adicei turburtitorul nu ne aduce liniste.)
460 Crinul in gunoi de tot se usuca. (Adicei cei

cinstiti intre cei progi.)2
461 Croitorul bun nici un petec leapada.
(Adicei cel iconom tie sa peistreze.)
1 Azi are sens de nerinduiala.
2Dupa cum se obstrva, I. Golescu acorda cuvin-
tului progi, diferite intelesuri : om simplu, modest,
om neinstruit, nepoliticos, nepriceput, incapabil etc.
Aici, prin opozitie cu cinstiti, intelesul fria-esc este de
necinstiti (n. red.).
www.dacoromanica.ro
92 IORDACHE GOLESCU
462 Cringul cu iepuri 11 poll. pazi ? (Se zice

pentru cele piste putintel a se peizi. . .)
463 La apa cu masur5, la yin f5ra masura.
(Se zice pentru cei betivi.)
464 L-a izbit cu ciocul. (Adica l-a necinstit.)
465 L-ai calcat pe papuc, foc ti-ai aprins in

capul tau. (Adicei ai dat pricing de gilceavei).
466 La om viteaz, arms scurta. (Adica cel
voinic si destoinic cu putin izbuteqte).
467 La ureche ce se zice, in pgdure se aude.
(Adica cele de tainei nu se pot pazi.)
468 Lauda-te gura, sa nu to spargi. (Se zice
pentru cei ce prea mult se laudei.)
469 La vreme de batrinete, maninca mere pa-
durete. (Se zice pentru cele nepotrivite.)
470 La gura ca un miel, iar la mina lup in-
treg. (Se zice pentru fatarnici, areitind naravul
lor.)
471 La calul cel bun, o lovitur5 numai ii este
indestul. (Adicti pe cei intelepti, cu un cuvint
numai i ii faci sci inteleagd.)
472 La casa cui ne are, ca mai bine-i pare.
(Adicti la cel ce ne iubeste, la ai nostri.)
www.dacoromanica.ro
473 La chip frumos, la inima gaunos. (Se zice

pentru cele ce pe dinafara se veid fruinoase, iar
pe dineiuntru sint puturoase.)
474 Lacuri sa fie, broaste multe. (Se zice pen-
tru cele ce se gasesc mai cu anevoie.)
475 La lemne, cioplind, caramidar nu to faci,
nici mester de lemne, lucrind la caramizi. (Se
zice end unele vrem sei inveittim si la altele ne
indeletnicim.)
476 La lipsa do inghecat5, braga ne racoreste.

(Adicei de nevoie si cu cele mai proaste ne
putem sluji.)
477 L-a lasat in spanga. (Adicii i-a luat tot.)

478 La mihalti ' si cegi gindesti, cind to cosac
nu gasesti. (Se zice pentru cei ce rivnesc la lu-
cruri mari, cind nici cele mai mici nu pot do-
bindi.)
479 La magarita batrina, fin poleit. (Se zice

pentru cele beitrine, cind prea mult se geitesc la
cap.)
1 Pe§ti de ape dulci, ale caror capete searnana cu

ale §erpilor.
www.dacoromanica.ro
94 aORDACHE GOLESCU
480 La moara cin-se duce se umple de faind.

(Adica cine pe la cei pro.sti merge se smredu-
iege 1 de prostia lor).
481 La putina cu argaseald. (Se zice pentru
cele ce pururea 10 argil' sesc obrazul cu dresuri.)
482 La placinte inainte, la razboi inapoi. (Se
zice pentru cei frico# ce fug de priinejdii, si,in
urma lor, aleargei sci meinince de-a gata cele
mai bune slujbe.)
483 La riu n-am ajuns si poalele ni le-am
ridicat. (Se zice cind, inaintea vremii, ne geitim
sau ne ferim de oarece.)
484 La satul ce se vede calauza nu ne tre-
buie. (Adica la cele de fed n-avem trebuin(ei
de nici o aratare.)
485 Lasa, lasa sd vedem, striga cimpoiul la
nunta. (Ne arata cli nu trebuie sa ne bucurdm
degrabil, de orice.)
486 La vale lesne aluneci, iar in sus anevoie
to urci. (Ac licei spre sccidere lesne alunecenn,
iar spre dobindcti anevoie rnergem.)
487 Lasa-ti lucrul $i -i is mucul. (Se zice cind
leiselm cele mai inserancitoare 0 de folos, pen-
tru cele de mimic.)
1 A smrcdui = a molirsi. Cuvint azi ie§it din uz.
www.dacoromanica.ro
488 La strimtul tau §i la largul meu. (Adica

la vremea mea, iar nu la a ta, cind eu poci ,si to
nu.)
489 La tejghea, ca sa nu mai stea. (Se zice
pentru cele foarte desfrinate si neseitioase.)
490 La tine cinste, la mine necinste. (Adica
cele de cinste la cei nebuni, la cei intelepti aduc
necinste.)`
491 La tirg mai mult, decit la aur, poftqte
magarul. (Se zice pentru cei prosti, ce cele mai
proaste le plat, dupei firea lor.)
492 La fintina bung, multi voinici s-aduna.
(Adicci la cele bune si mai multi. alearga.)
493 La rea moara ai de fugit. (Se zice cind nu
nimerim unde se cuvine.)
494 La baliga moale, putina ploaie trebuie.
(Adica pe cei slabi de tot, mici intiinp/dri ii
topesc.)
495 Lada la mine §i cheia la tine. (Se zice

pentru cei ce se socotesc ca sint siguri lard nici
1 Evident, proverbul $i comentariul semnaleaza un-
ghiul diferit de a aprecia anumite fapte, dar mai ales,
in subtext, indemnul de a nu urma faptele celor ne-
socotiti. (n. red.).
www.dacoromanica.ro
96 IORDACHE GOLESCU
o pazti, $i pentru cei ce-0 dau puterea for in

mina altora.)
496 Acul mai rau decit rana. (Se zice pentru
cei ce cu ajutorul for mai molt vatamd, precum
slujba f a(arnicultti.)
497 Leacul fie sau nu fie, plata babel sa nu
vie. (Se zice pentru cei zgirci(i.)
498 Leul cu furnioile nicicum se lupta. (Se
zice pentru cei mari i tari, ce nicicum bagti
in seamei pe cei nici i nevoia0.)
499 Leul cind se va scula, atunci voi yeti ve-
dea. (Adicti, cind se va degepta sttipinul.)
500 Leul cit de mare, de cucurigul cocoului
numai decit se turburd. (Se zice pentru cei mari
i frico?i.)
501 Leul nu se lupta cu umbra, nici la in.tu-

neric. (Adicti cel voinic cu cel slab i nici prin
ascuns.)
502 Leul dupd urme se cunoa§te. (Adicei cel

mare dupti urmeirile lui.)
503 Leul, §i in lant fiMd, se uita ca un voinic.

(Se zice pentru cei inimosi, ce nu se suptirei de
cel mai mare necaz.)
www.dacoromanica.ro
504 Le cinta de zori ping a nu se cununa.

(Se zice cind uram oarece, inai- naintea vremii.)
505 Lemnul strimb focul i1 indrepteaza.

(Adica pe cei indartitnici cu raul ii inveti minte.)
506 Lenea, jupineasa mare. (Se zice pentru

cei lenesi, cind nu vor sa munceascti, socotin-
du-se de asemeni mari.)
507 Lesne a atirna tivga de coada, dar ane-
voie a o purta. (Adica lesne a se insura, dar
anevoie a purta greutatea caseitoriei.)
508 Lesne din gura, anevoie din mina. (Adicti
lesne fagclduim, dar anevoie implinim, fi lesne
poruncim, dar anevoie se stivirfege.)
509 Limba izbeste in dintele ce te doare.
(Adica te defaimil unde iti pasa.)
510 Limba oase n-are, dar oase sfarma 1.
(Adica cu cuvintul mari lucruri seivirsim.)
511 Limba urn', mai ascutita de orice sabie
ascutita. (Adica cu gura rea ucizi mai reiu decit
cu cuptul.)
1 Lianba Vara oase oase sfarma" (Proverb tur cesc).
www.dacoromanica.ro
98 IORDACHE GOLESCU
512 Limba pacatosului adevarul graieste.

(Adicti cel ce greFege la vorbei, adevcirul spune,
ca pcicatosul, in adevar, nevrind marturise$te
adevcirul.)
513 Limba boului e mare, dar nu poate gr5i.

(Adicli cei mici, .i de sint mai invcitati decit cei
mai marl, fi de au dreptate, dar nu pot indrazni
impotriva for mimic a gra)
514 Lingusirea se lipeste unde sarea lipseste.
(Adicti unde mintea lipseste.)
515 Lipitoarea, pins nu cade, nu zice ajunge.
(Adica nestitioasa.)
516 Litd cu frate-sau Ghita. (Se zice pentru
cei ce se potrivesc la naravuri.)
517 Lipseste martie din post ? (Se zice pentru
cei ce nu lipsesc mai niciodata din slujbe sau
din alt oarece, precum fi luna lui martie nu lip-
sege din post.)
518 Lopata, cind bate in apa, sperie pe pest
si-i scapa. (Se zice pentru cel ce cu rata face
un bine.)
519 Lua-voi samarul si se va vedea amarul.

(Adica dupci ce se is acoperisul, atunci se vede
starea lucrului.)
www.dacoromanica.ro
520 Lumea piere si baba se pieptend. (Se zice

cind, in cele mai mar/ primejdii, muierile stau
pe gateli.)
521 Lume-n culme, veac soldiu 1. (Adicei lu-

mea se clatind ca cel pe culme qi veacul stcl
plecat la o parte, cind fi cind sa caza.)
522 Lumina la intunerec mai mult lumineala.
(Adidi cel invatat intre cei proqti.)
523 Lumina sub sfesnic niciodard nu se pune.
(Adica cei invatati sub cei prosti.)
524 Luminarea cind ii tai mucul, atunci mai
mult lumineaza. (Adica cei drepti dupii ce mor.)
525 Lunga e limba boului, dar la coada tot

n-ajunge. (Se zice pentru cei mar /, cind nu pot
cuprinde cit vor.)
526 Lupii cu mieii nicicum se ingaduiesc, nici
d-o potriva intre ei gindesc. (Adicti cei cump/iti
cu cei blinzi.. .)
527 Lupului ii drt cu uido" si el piere de
flAmind. (Se zice pentru cei ce n-au ce minca
si lurnea ii huleste.)
1 oldiu =-- belong de un picior, spetit.
www.dacoromanica.ro
100 IORDACHE GOLESCU
528 Lup imbracat cu piele de oaie. (Se zice

pentru cei feitarnici i vicleni.)
529 Lupul la turburari se veseleste. (Adica cel
cumplit la vremi de reisvreitiri.)
530 Lupul nu se satura cu o mica imbued-
tura. (Adica cei mari, cumpli(i fi /acorn/ nu se
rnultumesc cu putin.)
531 Lupul pastor oilor. (Adica lucru nepotri-
vit i piste fire, fi se zice pentru stdpinul cel
cumplit.)
532 Lupul cioban oilor, uncle s-a mai porne-
nit ? (Adica asupra celor blinzi, ingrijitori CUM-
pliti.)
533 Lupul din numar maninca. (Adica cei
hrtipitori nu ptizesc nici o rinduialti.)
534 Lupul, si singur fiMd, nu se sperie de
mii si sute de oi. (Adica cei voinici de nimeni
n-au fried.)
535 Lupul, si de-mbatrineste, naravul nu si-1
paraseste. (Se zice pentru cei ce nici la bcitri-
ne(e, nici se pocdiesc, nici se p`dreisesc de cele
rele.)
536 Lupul, si de-si schimba parul, dar na-
ravul nu si-1 schimba. (Se zice pentru cei raj din
www.dacoromanica.ro
fire, ce fi de se pare cu se inteleptesc, insei

neiravurile din fire nu $i le schimbei.)
537 Lude 1 pintre calarasi. (Se zice cind pe
lingo cei trebuincio0 slujba$i, se mai adaugei $i
altii de prisos.)
538 Lautarul coarde vede, coarde viseaza.

(Adicei fieccare meter la me$te$ugul sou gin -
deste.)
539 Lacomia sparge sacul. (Adicei cel ce se

leicomege, mai mult sei aiba, pierde fi ceea ce
are.)
540 Lacusta indurare de bucate nicicum are.

(Adicei cel cunip/it.)
541 Lacusta putin traieste, dar paguba mare

face. (Adica cei lacomi fi cuinpliti, in scurtei
vrerne, tmari rele seivirfesc).
542 Ia-ma, mama, si pe mine. (Se zice pentru

cei lenesi $i nevoia$L)
543 Linga cuhnia cea bogata, saracia gata.
(Adicei eel ce petrece in desfeiteiri curind scirei-
ce$te.)
1 Pedestru.
www.dacoromanica.ro
544 Mai aproape cama§a, decit antereul.

(Adicei mai mutt n-e mild de noi, decit de cei-
lalti.)
545 Mad aproape dintii, decit parintii. (Adicei
mai mutt n-e mild de noi, decit 0 de insa0 ai
nogri peirinti.)
546 M-ai umplut de brinza. (Se zice pentru
cei ce nu greiiesc cuvinte potrivite, cum qi pen-
tru cei ce nu dau cit se cuvine.)
547 Mai cald soarele cind rasare, decit cind
apune. (Adicei omul la tinerete, decit la Mtn.-
nete.)
548 Mai lesne a rani, decit a tamadui. (Adicei
a face reiu decit bine.)
549 Mai lesne vei face un put in mare, decit
o gaurice in punga zgircitului. (Adicei cu ane-
voie a scoate ceva din punga zgircitului.)
550 Mai lesne se ci§tiga mia, decit suta.
(Adicei cu mutt, mutt cigigeim cu putin, pu-
tin.)
551 Mai lesne se cred ochii, decit urechile.
(Adicei ceea ce vezi, decit ceea ce auzi.)
552 Mai lesne se ciople§te pomul, decit omul.
(Adicei mai lesne impodobim un leinn cu cio-
plitul, decit inveitilm un om.)
www.dacoromanica.ro
553 Mai multe conciuri, decit caciuli. (Adicd

mai multe muieri, decit barbati.)
554 Mai multe piei de miei, decit de oi, la
macelari. (Adidi mai multi tineri inor, decit
bti trini .)
555 Mai multi piine maninci cu miere, decit

cu otet. (Adicd cu vorbe dulci, decit cu asprime.)
556 Mai multi ghimpi in \data, decit flori pe
cimp. (Adica necazuri.)
557 Mai multi maracini, decit trandafiri.
(Adicci mai multi 7-di decit buni).
558 Mai dulce otetul fara plata, decit mie-

rea cu plata. (Se zice pentru cei ce n-au cu ce
cumpeira, cum $i pentru cei zgirciti.)
559 Mare apa, mari valuri. (Adica cu cit omul
mai mare, cu atit necazuri mai marl are.)
560 Mari dureri de facere pe munte apuca, al
greu gemea di nu putea sa rimed ; d-odata si
nascu ai cind nascu ie§1 din el un oarece §i
acela orb 1. (Se zice pentru cei ce mult se soco-
tesc sei facti oarece fi cind sifivir?esc fac nimic.)
1 Paturiunt montes, nascetur ridiculs mus = In
durerile facerii, muntii se forteaza si se va naste
un soarece klicol", Horatiu (65$ Le.n), poet latin,
Ars poetic; 139
www.dacoromanica.ro
561 Marea cu sarea. (Se zice cind feigeiduiege

oarecine ?i ceea ce n-are.)
562 Mergi la nunta Si zi : $i la anul..." (Se
zice ld vorbe impotriva bunei orinduieli.)
563 Mese intinse, pahare pline. (Se zice pen-
tru desfeiteirile risipitorilor.)
564 Mestecata bucatd, care si asteaptd. (Se
zice pentru cei ce vor toate d-a gata gird nici
o osteneald.)
565 Mesterul cel bun cu cel mai sanatos

lemn cautd sd se slujeasca. (Adica cu cei mai
destoinici trebuie sa ne slujim.)
566 Mielul blind suge la cloud oi. (Adicti cei
buni se iubesc Si se ajuta de toti.)
567 Mii §i sute de vecini nu pot dezbrdca pe
cel gol si despuiat. (Adicei de la cel ce n-are
n-ai ce lua.)
568 Micsuneaua, cit de frumoasd, dar pind-n
yard nu tine. (Adicti grabnica trecere a frumu-
setii.)
569 Mic §i mare, intr-un .caz0A1 .fierbern.

(ildica top cu necazuri)
www.dacoromanica.ro
570 Mild mi-e de tine, dar de mine mi se

rupe inima. (Aratei metrimea dragostei care in-
One, fi ca mai midi ingrijiin de not decit de
altul.)
571 Mila de mums vitrega. (Adicei dragoste
proastei.)
572 Mingea cind s-arunca, nici cind cade gre-

§e§te, nici cind sare. (Adicei cel ce de nevoie ur-
meazei oarece.)
573 Minciuna lata ti-aduce plata. (Adicei min-
ciuna reiu to vatamti.)
574 Mi se pare cu miniciuna, veri primari.
(Adicei deopotrivet sint la crezeiinint.)
575 Moara cind stet, atunci se sfarima. (Adieu
treaba cind stet din lucrare si seineitatea cind
stet omul din miKare.)
576 Moara nu matins ping n-o ungi la f us.
(Adicei lard interes, nimeni iti ajutei.)
577 Mortul de la groapa nu se mai intoarce.
(Aratei cele piste putintei).
578 Muierea mi-e urita, dar zestrea ei mi-e

drags. Se zice pentru cei ce privesc numai la
interes.)
www.dacoromanica.ro
579 Muierea, pisica easel. (Adicti pcizefte casa

de risipitori.)
580 Mu lt a trecut, putin a rAmas. (Se zice
spre mingiierea celor ce patimesa de vreun
necaz.)
581 Mu It tocat, putin mincat. (Se zice pentru
cei ce mult muncesc, dar putin li se pleiteste.)
582 Multi alearga la nunta, dar numai gine-
rile se foloseste. (Se zice cind multi rivnesc la
oarece, dar numai unul dobindeste.)
583 Multi sint chemati, dar putini alesi.
(Adica putini cei vrednici.)
584 Munca muncitorului pe mina risipitoru-
lui. (Se zice pentru cei ce risipesc averea, ce de
la pcirinti geisesc.)
585 Musca, cind isi viril tot capul in miere,

acolo si-1 lass. (Adicei cel lacont de lacomie
piere.)
586 Musca, $i de nu mused tare, tot ti-aduce

supArare. (Se zice pentru cei mici, insemnind cei
si ei pot face cit de mica supeirare.)
587 MAracinele si rodul lui ca el. (Adicei din
reiu, red 0 din prost, prost.)
www.dacoromanica.ro
588 Matura cea noua in cui se atirng. (Adicti

()rice lucru nou se cinstege mai vault.)
589 Maduva de miel. (Adicti cea mai bunt,
demincare si cel mai bun lucru.)
590 1V15ninca §i nu se sterge. (Se zice pen-

tru cei ce nu-,si ascund greselile lor.)
591 N-are ochi de cumatra. (Adica, nu-0
iubege rudele.)
592 Nada nurnai la plug e bun5. (Adicii mai
bine din, nou, decit tot sti innadim qi at cirpim.)
593 Ne-a ouat gaina in caciulg. (Se zice cind
ne vine bine piste bine.)
594 Negutatoria lui Nastratin Hogea, ce cum-
para cite &ma oud d-o para §i vinde cite noug.
(Se zice pentru cei ce vind mai ieftin decit cum
cumptirti, adicti in paguba.)
595 Negustori de piei de clo§ca. (Adicti pro.sti

ci nevoia0 negustori).
596 Nemultumitorului i se is darul. (Ne aratd

di de la cel ce se arata cu nemultdmire, trebuie
sti-i lutim inapoi ceea ce i-am dat.)
www.dacoromanica.ro
597 Nenorocirea, mehenghiul ' prietesugului.

(Adica la nenorociri se cunoage prietenul.)
598 Netetea pe tiepingea 2. (Adica cu pesin, $i
se zice cind slujbele se vind de fa(a pe bani.)
599 Nebunul inima in gurd si-o are, iar inte-
leptul limba in inima si-o pastreazd. (Adicd nu-
mai inteleptul "i$i pastreaza taina.)
600 Nicovanul mult rabda pind este nicovan,
dupd ce ajunge ciocan, bate fard mild. (Adic'd
cei mici, ping sint mici, mult sufera de la cei
mari, dar dupa ce ajung $i ei mari, i$i rilzbu-
neazd fard mild.)
601 Nicovanul fried n-are de ciocan. (Adica
cel tare $i semet de cel slab $i fricos.)
602 Nimic ai dat $i mai nimic ai luat. (Se zice
pentru cei ce cumpaera lucruri proaste cu prep
mic.)
603 Nici iapa lui, niai drumul lui. (Se zice
pentru cei ce nu l-e mild de strain dobitoc, de
strain lucru.)
604 Nici oaia cu doi miei, nici lupul fldmind.
(Se zice 'pentru cei lacomi, ce vor al' se imptir-
ta4eze de la cei mai mici, de la cei mai saraci.)
1 Piatra de Incercare. Turceste, mehenc.
2 Manta barbateasca facuta din dimie sau pos tav
cu gluga $i impodobita cu gaitane.
www.dacoromanica.ro
605 Nici o apa mai rea, decit ceea ce doarme.

(Adica nirnic alt mai rciu, decit omul &Mut.)
606 Nici o margea ne-nsirata, nici o fats ne-

maritatd. (Se zice spre mingiierea fetelor, ce
intirziaza a se mcirita, areitind cei nu trebuie sti
se dezneideijduiascd.)
607 Nici o nunta Vara vorba, nici o moarte
Idea bAnuiald. (Adica la ()rice lucru se geisege
oarece pricing.)
608 Nici o poama fdra coadl (Adica nici

unul farii cusur.)
609 Nici o tovarasie intre albina si intre trin-
tor, ca unul munceste si altul manined d-a gata.
(Adica intre muncitor i intre lene.F.)
610 Nu e nebun cel ce manincd noao pite

late, ci eel ce i le dd. (Adica cel Area slobod la
mina.)
611 Nici un trandafir fard ghimpi. (Adica nici

o pleicere, nici o fruinusete fart/ cea mai mica
supeirare.)
612 Nici usturoi a mincat, nici gura ii pute.

(Se zice pentru cei ce n-au nici o rwirte de fap-
tele cele netrebnice.)
www.dacoromanica.ro
110 I ORDACHE GOLESCU
613 Nici in car, nici in caruta, nici in tele-

guta. (Se zice pentru cei ce nu se multuinesc
nici intr-ury chip.)
614 Nici cit negru supt unghie. (Adicci foarte
putin.)
615 Nici muma tatii n-a dat de pomana. (Adi-
cei Jana interes nimeni nimeni nu ne slujege).
616 Nici miere am mincat, nici inima ma
doare. (Se zice pentru cei nevinovati, cum fi
pentru cei ce nu le pasci de mimic.)
617 Nici maracinele struguri scoate, nici sca-

ietele zmochine. (Adicci cei reii i cumpliti bunci-
tati nu fac.)
618 Nici nova fats, nici soacra muma. (Aratci
neunirea nurorii cu soacra, adica cele nepotri-
vite din fire).
619 Nici ploaia it uda, nici soarele it arde.
(Se zice pentru cei ce nu se suparol de nimic.)
620 Nici salcia porn, nici mojicul om. (Se zice
pentru cei progi.)
621 Nici ginere fecior, nici nora feta. (Se zice
la lucruri nepotrivite.)
www.dacoromanica.ro
622 Nici cerul cerc de butie, nici mojicul om

de frunte. (Se zice pentru cei progi.) '
623 Nici barbatul in argea 2, nici muierea 1a
razbod. (Adicei fiecare la ceea ce din fire i se
cuvine.)
624 Nici din cos graunte, nici din postava

Mind. (Se zice celor foarte scumpi, ce nu vor sti
ded
625 Noi Inca nu 1-dam vazut §i numele i 1-am

pus. (Se zice cind, pinti a nu dobindi oarece, in-
grijirn de aceea, adicei grijti in zadar.)
626 Noi n-avem ce minca §i ciinii se plimb5
cu colaci in coadd. (Se zice cind norodul n-are
ce minca $1 boierii se rasfatti in desftettiri.)
627 Norul pind nu se-ngroasd, furtund nu ne
aduce. (Adica rau/ ping nu se meirege, supeirare
nu ne aduce, $i cel cuiiiplit ping nu se inverp-
neazti, nu ne vatamci.)
1Iordache Golescu vizeaza, de bung seams, ado-
varul ca asa cum celor cu o inalta pregatire nu try-
buie sa li se incredinteze sarcini minore, cu atit mai
mult celor neinstruiti nu li se potrivesc slujbe de
frunte, de raspundere. Dictonul chat des in vias
noastra socials este Omul potrivit la locul potriv,.
Vezi $i proverbul nr. 1273 de la p. 189, (n. red.).
2 Partea razboiului care serveste de scaun tesri-
toarelor.
www.dacoromanica.ro
628 Nu e ocaua eft e daraua. (Adicei un lucru

de nimic, la care mai mare cheltuiala decit folo-
sul.)
629 Nu e varza sd se roazA. (Se zice pentru
cele ce nu peitimesc nici o stricticiune.)
630 Nu e de cine se gatqte, ci de cine se

nimere§te. (Se zice cind pentru unii ne silim i
alti le gtisesc d-a gata.)
631 Nu-i plate§te pielea o ceapa. (Se zice pen-
tru cei de tot nevoia0 1.)
632 Nu-1 rasa sa moara, ca sd te omoare. (Se
zice pentru cei ce se aratti vrcijn-ta$i cumpliti
c'eitre fdditorii for de bine.)
633 Numai o rindurea nu ne aduce prima-

vara. (Adicti numai cu o faptei bung, nu te arcit/
07/1 mare.)
634 Numai un eiine scurt de coada ? (Adici..=

multi .Fi mu/te lucruri se aseamtinei una cu alta.)
635 Numai c-o lovitufa, copaciul nu cade.
(Adicei la cele mari, mari nevointe ne trebuie.)
1 Aici cu sensul de nepriceputi, neputinciosi la
nimic (n. red.).
www.dacoromanica.ro
PROVERBE COMENTATE 11$
636 Numai c-o floare, ghirlanda nu se face.

(Adic'd cu putin nu ne putem impodobi.)
637 Numai cel ce dumica side cum si ce du-
mica, iar cel ce maninca n-are stiinta cit de
mica. (Adicti cel ce muncege, acela tie cum se
cigiga, iar cel ce maninca d-a gata n-are nici o
qtiintei.)
638 Numati cioc si ghiare are. (Se zice pentru

cei red §i cumpliti.)
639 Nu furs, nu jefuieste, numai gioleste.

(Adica is cam de fatd, lard nici o sfiard.)
640 Nu cea ce intal in gura spurca pe om,
ci ceea ce iese din gura (Adicti nu mincarea,
ci vorba cea vicleanci de fcitarnic.)
641 Nu-ti vezi birna din ochiul tau, ci vezi

gunoiul din ochiul meu. (Se zice pentru cei ce
ale altora gre.Feli 7-nai mici le cerceteazd fi le
judecci, iar ale lor, cele mai maxi, nici ca be mid.)
642 Nu stie una, doua. (Se zice pentru cei ce

nu vor sa ftie de nimeni.)
643 Nu cel ce baga lemne in cuptor, ci cel ce
le aprinde, se intelege ca Ala foc. (Adicei cel ce
dei pricinci de un rclu, acela se intelege ca -1 face.)
www.dacoromanica.ro
644 Nu tie unde ma stringe cisma. (Adicti

ceea ce ma suparei.)
645 Nu tie nici la deal, nici la vale. (Se zice

pentru cei indlirdtnici.)
646 Naravul din fire n-are lecuire. (Adicei cel
din fire reiu neireivit nu se mai inteleptege.)
647 Nadu§ala scoate boala. (Adicei munca cu
neidwald departeazei saracia.)
648 Paraua, ochiul dracului. (Adicei banul to

in.yalei.)
649 ' Para, dupd ce se coace, trebuie sa caza.

(Adicei cele ce ajung la sfirOtul lor.)
650 Parul se infige cu capatiiul in pamint.
(Adica partea cea mai tare se pune temelie.)
651 Pahar fard fund la masa nu se pune. (Se
zice pentru cele nepotrivite cu trebuin(a lor.)
652 Pasarea in colivie nu se bucura, §i de e
vie. (Adicei robul in robie.)
653 Pasarea farg aripi nicicum poate zbura.

(Adicei ftirei reazim nu poti inainta, cum i cei
m,arii feirei putere, tzu se pot sluji.)
www.dacoromanica.ro
654 Pata, piste putintg, a se §terge de tot.

(Adica numele cel rdu, ce dobindefte oarecine,
dupei ale sale netrebnicii, piste putinta a se
pierde.)
655 Patimdle la om cele mai bune invataturi.

(Adicei omul se invard din cele ce plitimeste.)
656 Patru piei dupd un bou. (Se zice pentru
cei cumpliti si neseitio0, ce rau apasei pe norod,
vrind sa le is tot ce au.)
657 Pentru una mums §i pentru alta ciuma.
(Se zice pentru cei ce nu iubesc deopotrivci pe
copiii lor.)
658 Pentru lacomia ta, §i pe uscat vrei sa

tragi corabia ta. (Se zice pentru cei lacomi $i
neseitiosi la avere, ce impotriva firii se silesc fi
la cele piste putintd, ca mai mutt sa dobin-
deascd.)
659 Piatra cind se rostogole§te, multe alte pie-

tre trage dupd ea. (Adicei cel mare cind gre-
ege, pe multi ii bags in pacate.)
660 Piatra cea mai mica sparge valul cit de
mare, cind in ea izbe§te. (Adicei $i cel mai mic
4i face reisplatirea sa, cind cel mai mare il su-
pcird.)
www.dacoromanica.ro
661 Piatra ce n-au socotit-o zidarii, aceea s-a

pus in capul unghiului. (Adicd pe cel ce nu-1
bags nimeni in seantd, acela ajunge mai mare
ii mai destoinic )
662 Piatra ce se rostogolqte nimic dobin-
de§te. (Se zice pentru cei ce umblei rateicin-
du-se.)
663 Piatra de aseu#t ins4i ea nicicum tale,
iar cutitul taios it face. (Se zice pentru cei
ce pe altii invatei, iar ei nu se invatti.)
664 Piatra cu piatra, fara var, nu ne face
zidul bun. (Adica lute cu lute, fard induple-
care, nu se pot invoi.)
665 Piatra moale anevoie gase§ti. (Adicii cum-
plit cu cumplit.)
666 Pierde un bou pentru un ou. (Se zice
pentru cei ce cheltuiesc mult pentru mic folos,
adica mai mult cheltuiesc decit dobindesc.)
667 Pe§tele cu apa nu se praje*te. (Adica
bucate bune fdrei cheltuiald nu se fac, gi ce-
lelaite.)
668 Pica, para, sa to marline ! (Se zice pen-

tru cei lene0 $i nevoia.Fi, ice aqteaptd d-a gata
sti meinince.)
www.dacoromanica.ro
669 Picatura cu pie, pic girls -ti face, §i nu

mica. (Adicii cu cite putin adunind, comoard
mare dobindegi.)
670 Picatura cu pic, pic si piatra o ma-
nined. (Adica cu silintei cit de mica, mari
ispravi sclvir$e qti.)
671 Picatura linga picatura, balt5 mare ne
aduna. (Adicei cite putin stringind. matt dobin-
dim.)
672 Pilda floare rode§te. (Adicei rod bun ne

scoate, folos mare ne aduce.)
673 Pisica, unde n-ajunge, zice ca -i pute. (Se
zice pentru feitarnicii, ce se fac ca nu vor sei
facet' ran, cind nu pot face nici un rau.)
674 Pisica impiedecata nu prinde §oareci.
(Adicei seivir$itorui trebuie sei fie slobod.)
675 Pisica, cit de blinds, pe dinainte te linge,
pe dinapoi te sfi§ie. (Arata naravul celui feitar-
nic.)
676 Pisica, lingind la pilA, limba §i-a mincat-o.

(Se zice pentru cei lacomi, ce vrind mai mult
sei dobindeascei, pierd $i ceea ce au.)
677 Pisica opAnita fuge §i de apa rece. (Adicei
peitima$ul se ferefte $i de ceea ce nu-1 vatama.)
www.dacoromanica.ro
118 IORD ACHE GOLESCU
678 Pisica blinds zgirie rau. (Se zice pentru

cei srneriti si fcitarnici, ce de fatti te raingiie
si prin ascuns te zgirie.)
679 Poama cea mai coapta, pins ce cu mina
nu o vei lua, in gura-ti nu va cgdea. (Adicii
faro muncei, lucru bun nu dobindim.)
680 Poama cea mai buns o maninca porcii.
(Se zice cind cele mai bune cad pe miinile celor
mai cumpliti.)
681 Poama bund nu se cauta dupd fatA, ci
dupd dulceata. (Se zice pentru cei uriti la fatei
Si buni la fire.)
682 Poale lungi §i minte scurta. (Se zice pen-
tru cei ce se Nese in haine largi si lungi si
minte putinei au...)
683 P-o ureche i-a intrat si pe alta i-a ie§it.
(Se zice pentru cei ce nu vor sec asculte, niinic,
si pentru cei ce uitei numai decit ceea ce li s-a
zis.)
684 Pomul neroditor se taie si in foc se

arunca. (Cei ce nimic folosesc si nici un rod
fac, ca cei necaseitoriti.)
685 Pomul din rodul lui se cunoaste, de e
bun sau de e rau. (Adicet omul din slujbei se
cunoaste, de e vrednic sau misel fi tiCi://0S.)
www.dacoromanica.ro
686 Popa pentru o baba surds nu toaca de

cloud' ori. (Adicei pentru cei neintelegeitori, nu
se dau douei porunci.)
687 Pore la pore eel mai curat se pare, $i ma-
gar la magar eel cu glas mai frumos. (Adicei
prost cu prost, unul altuia place.)
688 Potcoave de cai morti. (Se zice pentru cei
ce afteaptei sa rnogeneascri pe cei ce n-au mi-
mic, qi pentru cei ce cautei sei se foloseascei de
la lucruri de nimic.)
689 Puiul de lup nicicum se pune cu mieli
impreund, sd creased la pasune. (Ne invatei sa
nu amesteceim pe cei cumpliti cu cei blinzi.)
690 P-o funie doi tinsi nicicum pot juca.
(Adicei doi steipini pe un lucru.)
691 Puica de la vecin ni se pare gisca mare.
(Adicd lucru strein mai bun ni se pare.)
692 Pupaza in gunoi iii face cuibul. (Se zice
pentru cei murdari.)
693 Pupd-1 in bot ai-i is tot. (Se zice pentru
cei ce cu mingiiere to despoaie.)
694 Pusca, pins nu se vraguieste, slujba bums
nu ne sdvirseste. (Adicei orice, pind nu se dedei,
nu se deprinde cu oarece, bine nu .se slujege.)
www.dacoromanica.ro
120 tIORDACHE GOLESCU
695 Pe apa in jos. (Adicti n-a iesit la bun sfir-

sit, si cum am zice, s-a dus pe apa.)
696 Pe arap cit de mult it vei spala, tot negru
va raminea. (Se zice pentru cele ce nu se pot
schimba, dupa firea lor.)
697 Paunul pene frumoase, dar picioare urite.
(Se zice pentru cei frumosi la vedere, dar cu
urmeiri urite.)
698 Pe unde a sarit capra, mai presus va sani
iada. (Se zice pentru cei din urma, ce cu mult
intrec pe peirintii for la rautati.)
699 Pe unde calca leul, se cunoa§te urma lui.
(Adicei pe unde trec cei mari.)
700 Pe unde taiam lemne, acum adunam sur-
cele. (Se zice pentru cei ce scapeitei dintr-o mare
stare.)
701 Pe vultur inve i sa zboare ? (Se zice cind
vremn sa inuatam pe cei mai invatati decit noi,
si chid vremn sa darn povata celui mai intelept
decit noi.)
702 Pe cale strimba in veci to incurci. (Adicei
cu strimbeitate pururea gresesti.)
703 Pe calul cel mai iute §i mai tare in gura,
nimic alt .11 supune, decit friul §i zabalele tare-n
www.dacoromanica.ro
gura. (Ne arca cum se pot supune cei rdi si

cumpliti.)
704 Pacatul cit minzatul, ce se vede de tot

satul. (Aratei meirimea greselilor, ce piste putinta
a nu se vedea.)
705 Pe cit ne tine ciurul apg. (Adicci atit sCi
ne intindem, pe cit ne iartd puterea.)
706 Pe lup cu caprioara, cine poate-npreuna ?
(Adicd pe cel cuinplit cu cel blind ; se zice pen-
tru cele nepotrivite dupli fire.)
707 Pe lup it belea *i el intreba ; unde este
oaia ? (Se zice pentru cei de tot cump/iti, ce $i
/a ceasul mortii la reiutelti gindesc.)
708 Pe linga cele uscate, and §i cele verzi.
(Adied pe lingei cei nebuni, piitirnesc ?i, cei buni.)
709 Pamintul cit de bun, fara lucrator, sal-

batic ramine. (Adicei cei ce n-au cine stfri in-
vete, cine sei-i destepte.)
710 Pamint fara viermi nicaieni gaseti.

(Adica orn farti ndravuri.)
711 Vapu§d cu cap sec. (Adicti cel prost fart./
minte.)
www.dacoromanica.ro
122 JORDACHE GOLESCU
712 Parintii maninca mere acre §i copiilor

li se strepezesc dintii. (Adica cei mari gre$esc
si cei mici patimesc.)
713 Par lung §i minte scurta. (Se zice pentru
cei ce se falesc in barbele for cele man. . .)
714 Pe sub piele i-a intrat. (Adica i-a aflat
toate tainele.)
715 Pastravi mihalti, la orice tirg, nu ga-
se§ti. (Se zice pentru, cele rani.)
716 Patima§ul, mai bun dohtor. (Adic'd cel ce
patimege mai bine cunoafte.)
717 Pe tot anul §i gavanul. (Se zice pentru
cele ce nasc pe tot anul.)
718 Pe cei mai buni cai ii maninca hamul.
(Adica pe cei mai buni oameni necazurile ii to-
pesc, ca cel nebun nicicum simte.)
719 Pe cel ce nu-1 la§i sa moara, acela to
omoara. (Se zice pentru cei ce supara pe insasi
facatorii for de bine.)
720 Pe deasupra, ca fuiorul popii. (Adica
piste orinduiala, mai molt decit li se cuvine.)
721 Pe dinapoi bun de pops se crede, pe dina-
inte magar se vede. (Se zice pentru cei ce se
insard la vedere.)
www.dacoromanica.ro
722 Pe dinafara horil, multi dascali se gasesc.

(Adicei cei pe dinafara lesne judecei pe cei in
slujbei sau pe cei ce scriu oarece, iar cind vor
intra si ei in slujbd sau vor scri oarece, atunci
se vor cunoa0e destoiniciile lor.)
723 Pe dinafard miel se vede, pe dinlauntru
lup intreg. (Adicei cei smeriti $i cumpliti, cum
sint cei feitarnici.)
724 Pe dinafarti frumoasa s-in launtru ggu-

noasa. (Se zice pentru cei ce la vedere s-aratti
de ispravd, iar pe dinduntru scirnavi si cum-
pliti, co feitarnicii.)
725 Paduchele, cind se saturd, iese in frunte

si s-arata. (Se zice pentru cei legnati ce, dupti
ce se saturci din jafuri, atunci se aratti in lume.)
726 Pa lurea are urechi ¢i cimpul nu putini
ochi. (Adicd cele ce se vorbesc prin ascuns de
toti se aud, cum ?i cele ce se urmeazei prin as-
cuns de toti se veid.)
727 Padure fara uscaturi nicicum se poate
gasi. (Adicei om fart` cusururi i lume fare/ ne-
buni.)
728 Pe dracul inveti sa-noate ? (Se zice cind

dam povatei celui cumplit.)
www.dacoromanica.ro
729 Pe tintar 1-a facut armasar. (Se zice cind

ne intrebuinteim la slujbe cu oameni nepotri-
viti, cum cu un cismar la jimblel fi cu un jim-
blar la cizme.)
730 Piinea uscata zgirie la git. (Adicei slujba
cea seacti.)
731 Piinea la spinzuratoare, nisi un folos mai
are. (Adicei ajutorul cind nu se face la vreme.)
732 Piinea ce iei din gura altuia, cam sarata
se pare. (Adica, cind despoi pe altul, cam cu
greu se pare.)
733 Pint/ a nu se cununa, le c'inta de zori. (Se
zice pentru cele ce se urmeazei inainte de vre-
me.)
734 Ping a se vaita fetele, se vain'. nevestele.
(Se zice pentru cei indestulati, cind se vaita di
nu au.)
735 Pina a geme boul, scirtiie osia. (Se zice
cind, in loc sei se vaite cei ce pururea muncesc,
apucci mai-inainte (...J de se jelesc, cei ce
mimic muncesc.)
736 Plna oala colcaie§te, prietenul ne tra-
ie§te. (Adicei prietenul ne iubege, pint/ sintem
in stare bung, ping avem ce sa-i dam sei ma-
nince.)
www.dacoromanica.ro
737 Ping copil mic eram, nebunii multe fa-

ceam, acum c-am imbatrinit, mintea cu totul
mi-a lipsit. (Se zice pentru cei ce la beitrinete
de nebunii nu se lath.)
738 Ping la anul, on ma.garul on samarul.
(Adicei va pieri, fi insemneazei intimpleirile vre-
mii.)
739 Pamintul cind se usucal, ploaie cere sal-1

adape. (Se zice pentru cele noun de lipsei, cind
le ceiuteim.)
740 Pina nu te love§ti cu capul de pragul de

sus, nu vezi pe cel de jos. (Se zice pentru cei
mindri, ce nu se uita in jos, pins nu le dai piste
nas. Cum $i pentru cei ce nu le e mild de sdraci,
pins nu seireicesc $i ei.)
741 Pina nu bagi cu omul in plug, nu-i cu-

no§ti naravul lui. (Adicei pima. nu ne intrebuin-
tam cu oarecine la vreo slujbli, nu-i cunoagem
neiravul lui.)
742 Pind nu faci foc, fum nu iese. (Adica

pind nu gre$im, nu ne vorbesc de rtiu.)
743 Pind ce rana te ustuira, nu poti uita cu-
titul ce te-a rant. (Adica rilul nu se uitei pind
nu se vindecci.)
www.dacoromanica.ro
744 Pina ce cioara breaza" tot mai venea la

rioi p-in casa, dupa ce s-a cotofenit, a mai veni
a contenit. (Se zice pentru cei prosti fi mindri,
ce dupa ce dobindesc oarece cinste mai mare,
nu mai bagti in seams pe cei mai mici.)
745 Pinza cind se rupe, vintul corabia n-o
mai misca. (Adicci, cind ajutorul piere, orice
iniscare stei pe loc.)
746 Pintecele gol n-are urechi de ascultat.
(Adicei framindul nu prea se supune la porunci.)
747 Pintecele se umple $i cu pale $i cu fin.
(Adicti, cind n-ai bun, miininci f i prost.)
748 Printre griu, malura creste. (Adicd prim-
tre buni si red se geisesc.)
749 Ploaia maruntica multa vreme tine, iar
cea repede, cum vine, asa se duce. (Adicti celui
furios curind ii trece minia, iar celui mai teicut
tine mai mult.)
750 Plosca nu se cauta pe dinafarA. (Adicei
omul).
751 Pluta n-are mizga. (Adica cel usor n-are
niinte.)
752 Platica pe carbuni. (Adicei cel mai bun

lucru.)
www.dacoromanica.ro
753 Platica totdeauna nu poli gasi d-a gala.

(Adicti norocul nu-1 poti gasi cind vrei, cum
fi arice lucru bun.)
754 Piing si soarecii, cind moare pisica ?
(Adicti vrtijmas pentru vriijmas and moare ?)
755 Plinge risul d-asta-yara. (Se zice pen-
tru cei ce se ccliesc can tirziu.)
756 Precum te yaz, asa te crez. (Adicti dup'd
puterea lui, omul a fi se intelege.)
757 Precupetului tirgul 11 d'a' de cap. (Adicci,
cind la tirg marfa e ieftinti atunci fi precupetul,
de nevoie, vinde ieftin.)
758 Prepelitele se duc $i sturzii ne yin. (Adicii

bine piste bine ; cind un bine se duce, alt bine
in loc ne vine.)
759 Pnieten din gurl (Aratti pe cel rdtarnic.)
760 Privighetoarea urita, dar frumos ne cint5,
paunul frumos, dar la cintare scirbos. (Se zice
pentru cei uriti la fats, dar cu daruri bune, qi
pentru cei frumo$i la fata, dar cu naravuri rele.)
761 Pnivighetoarea cintare prea dulce ne face,
dar curind tace. (Se zice pentru cei ce curind
contenesc din fapte bune.)
www.dacoromanica.ro
762 Privighetorile contenesc, cind ciorile

croncanesc. (Adica pins cei prosti strigd si
flecarii fleoncdnesc, cei de cinste nicicum grei-
iese.)
763 Prinde orbul, scoate-i ochii. (Adicd de

la cel ce n-are nimic, nu poti lua nimic.)
764 Prinde sarpele cu mina altuia. (Se zice
pentru cei ce, cu primejdia altora, vor sa scape
ei de primejdie, spre al for folos.)
765 Racul inainte nicicum se invata a merge.
(Se zice pentru cele piste putinta din fire.)
766 Rana cit de mica, daca nu ingrijesti de
ea, curind se face mai rea. (Adica rau/ cit de
mic, dad/ nu-1 depeirtezi din vreme, mai mare
fi mai greu se face.)
767 Rana ce nu se vede, aceea mai grea.
(Adicti patima ce nimeni ti-o stie.)
768 Rasa nu te face calugar. (Adicci haina nu
te face om, d-aceea nu dupd haine se judecti
oinul, ci dupti purtarea lui.)
769 Ras, neras, aidea acasa ! (Se zice pentru
ceasul mortii ce, gatiti, negdtiti, ne is cum se
intimp/a.)
www.dacoromanica.ro
770 Rata in baltd $i fulgli pe lap& (Se zice

pentru cei ce nu se pot prinde.)
771 Rogojina nu to incalzeste.(Adica lucru
prost nu-Pi foloseste.)
772 Rosata la fata nu mai se cauta. (Adicd

frumusetea.)
773 Ruja cu cit mai frumoasa, cu atit mai
curind se trece la fata. (Adicd frumusetea.)
774 Ruja cit de frumoasa, dar foarte ghim-
poasa. (Adicti frwmusetea foarte suptirtitoare.)
775 Rusinos, dar sanatos. (Adicd cel ce .se
sfieste de rusine, pururea intru toate .se afld
stindtos.)
776 Rau e cu rau, dar mai rau Para rau. (Adicti,

cind nu putem trol, fard un rau, trebuie sa -1 su-
ferim...)
777 Rau pe rau pe bete-1 dd. (Adicd pe cel
rau altul mai rau it invagi minte.)
778 Rau pe rau scoate. (Adicd pe un rau cu
alt rau it putem tamddui, cum, o boald cu doh-
toria cea mai uritti.)
www.dacoromanica.ro
779 Rau ciocan la capul tau. (Adicci muierea

cea rea.)
780 Rau ciocan te-a ciocanit. (Adica rau das-
te-a invatat.)
781 Rau de vei samina, mai rau vei secera.
(Adica rau de vei urma, mai rau vei paiti.)
782 Ratacirea din urma, mai rea decit cea
dintii. (Adica grqata din urma.)
783 Radacina mica rastoarna cel mai mare
car. (Adiccl .yi cel mai mic doboarai pe cel mai
mare.)
784 Risul piste fire aduce plins dupd fire.
(Adica dupa marea veselie, ne vine intristare.)
785 Ride Tanda de Manda. (Adica cel scirbos
de cel scirnav, cel mucos de cel urduros, cel
trenteiros de cel despuiat $i celelalte.)
786 Ride dracul de porumbe negre §i pe el
nu se vede. (Se zice cind ridem de grwlile al-
tora, s-ale noastre mai marl nu le vedem.)
787 Ridica-voi §aua §i se va vedea zagna 1.
(Adica dupel ce se descopeir oarece, atunci i se
vad cusururile.)
1 Rana fAcuta de qa pe spinarea calului.
www.dacoromanica.ro
788 S-a arrs barba la euroutl, sufla $i -n laurt,

(Adicei patimapi se ferege qi de cele bune, de
uncle nu trebuie sit' se fereascli.)
789 S-a tulburat faritele Intrinsul. (Se zice

pentru cei foarte furio0 la mina lor.)
790 S-a invalat despuiat $i -i e rusine imbra-
cat. (Se zice pentru cei profti, ce 0 cind se im-
boglitesc, traiesc trenteiro0 dupd cum s-a ob4-
nuit, own si pentru cei ce din prosti ajung mari si
nu ftili cum sti se poarte.)
791 S-a varsat laptele in pasatul nostru. (Se
zice cind ceea ce pagubim tot spre folosul nos-
tru vine, tot la ai nogri merge.)
792 Sacul zgircitului gura n-are si al risipito-
rului fund n-are. (Adica unul tine punga pu-
rurea legato la gurti Si n-are pe unde scoate,
fi celeilalt fundul pungii spurt fi n-are in ce
pristra.)
793 Sacul sec nu poate sta in picere. (Adicci

cel lard putere i cel fltimind.)
794 Sacul de la gura se pastreaza. (Ne invata
cei de la inceput trebuie sa peistram.)
Win fel de terci (Cuvint turcesc).
www.dacoromanica.ro
795 Sac fara fund. (Se zice pentru cei ce nu

giu cum sti-0 pastreze averea i pentru cele
ce nu le poti da de fund.)
796 Samina in apa. (Se zice pentru cei ce nu
#iu unde i cum se cuvine sci urmeze, fi pen-
tru cei ce cheltuiesc la cele netrebnice i za-
darnice.)
797 S-a marit m'agarul, s-a micsorat samarul.
(Se zice pentru copii, cind cresc i le rcimin hai-
nele scurte.)
798 S-a miniat gaina pe tarite. (Se zice pen-
tru cei ce se minie asupra f ticatorilor de bine,
asupra ingrijitorilor, crescatorilor lor Si pentru
cei ce cu minia lor vattima pe inseisi ei, precum
copiii and 4i /eapacra demincarea lor.)
799 S-a miniat ca vkarul pe vacile satului.
(Se zice pentru cei ce, cu ininia lor, nici o vii-
rdmare ne fac, ci mai ales pe ins4I ei vateimii.)
800 Sapa si lopata. (Adica, pe sfirOtul vietii.)
801 Sarea cu marea. (Se zice insemnind mul-
timea de oameni, de muieri, o mare adunare.)
802 S-a rupt piedeca. (Se zice pentru oarece
poprit, cind i se da dezlegare .$i incepe a se pune
in lucrare.)
www.dacoromanica.ro
803 S-a spetit pe toba. (Adidi toti s-au pus

pe batai, 0 se zice cind toti din toate partile
bat unul pe altul.)
804 S-a facut agurida miere. (Adicei s-au im-
pdcat cei invrajbiti.)
805 Si la dreptate n-are. (Adica siluitorul nu
cata la dreptate.)
806 Soacra n-asteapta pe nora. (Adicd cei
mart pe cei mici.)
807 Soare cu dinti. (Adidi soare de iarna ce
nu incalze .cte, qi se zice pentru cei mari, cind
pe nimeni miluiesc.)
808 Soarele cind se culca, Intunerecul ne cu-
prinde. (Adica , cind pier cei inveitati, orbi de
tot raminem.)
809 Soarele, cit de cald, tot nu incalzeste lu-
mea toata. (Se zice pentru cei mari, ce nu pot
ajuta pe toti.)
810 Socoteala de acasa nu se potriveste cu
tocmeala din tirg. (Adica intr-un fel socotim
yi intr-alt fel se intimplii.)
811 Sub minusa sta ascunsa 9i cea mai urita

mina. (Adica sub smerenie, ca sub mascli, cel
mai fatarnic.)
www.dacoromanica.ro
812 Sub piatra cea mai frumoasa, scorpia

ascrunsa zatce. (Se zice pentru cei smeriti, dar
fatarnici, insemnind ca de fa(ei se arata sfinti,
iar pe din dos, ca un ,carpe veninos.)
813 Sub poale de iiel noug / Nici ma ninge
nici ma ploud. (Se zice pentru cei ce se ocrotesc
de dame.)
814 Sub frunza cea mai proasta se gase§te
poamd coaptd. (Adicd qi printre cei progi se
geisesc oameni de ispravissi.)
815 Sus stele, jos stele, intinde-te piele. (Se

zice pentru cei ce rabda foarte greu.)
816 Suta marita sluta. (Adica cea cu zestre
mare lesne se meiritei, fie $i s/utd.)
817 Sa inoate nu e dat, decit la eel ce s-a in-
vatat la inotat. (Se zice pentru orice meftepg,
ce n-a /nut/tat oarecine.)
818 Se gasesc olacari 2 de cai pro§ti. (Adicei
fi cu cele mai proaste, se geisesc oameni a se
sluji.)
819 Se joaca magariti. (Se zice cind se joacei
oamenii mari, ca nige copii, insemnind ca se
stricei vremea.)
1 Bluza femeiasca im,podobiita cu ousaturi.
2 Stafete.
www.dacoromanica.ro
820 Sam imam in camp si cumparam din tirg.

(Se zice pentru cei ce nu dobindesc nimic din
munca lor.)
821 Se lipd ca nuca in perete. (Se zice pentru
vorbe nepotrivite.)
822 Saminta buns bun rod iti dd. (Adica bine
fact bine geisegi.)
823 Se plinge de zeama grass. (Se zice pen-
tru cei ce nu cunosc binele ce au.)
824 Saracul, cind imbraca camase noua,
atunci face Paste le. (Adicei saracu/ atunci se in-
veselege, cind oarece dobindqte.)
825 Saracuta minte, unde ai fost mai-nainte ?
Ca acum multa esti, dar nimic nu-mi folosesti.
(Ne invatei ca mintea s-o intrebuinteim, la vre-
mea ei, ceici in urma nu ne mai folosege.)
826 Se sperie de umbra lui. (Se zice pentru
cei fricofi.)
827 Sa te sar, ca sa nu te-mputi. (Se zice
pentru cei fora gust la vorbd.)
828 SA te fad luntre $i punte pind vei da
piste el. (Adicei sa umbli pe apa fi pe uscat,
ping it vei gasi.)
www.dacoromanica.ro
829 sa te dud, uncle a dus mutul iapa. (Se

zice ca un blestem, in giumcl, ctitre cei ce fug de
la noi.)
830 SAtulul la framind nu crede. (Adica cel
bogat nu crede celui seirac.)
831 SA facem o cruce in perete. (Se zice pen-
tru cei re yin la noi foarte rar, ca un lucru
de mirare.)
832 Se cearta pe umbra magarului. (Se zice
pentru cei ce se sfeidesc pe lucruri de nirnic.)
833 Se da pe brazda. (Adicti se dedci cu mun-
ca, se inva(ti a munci.)
834 Singe cu singe nu se spala. (Adied ran
cu rau nu se indrepteazei.)
835 Singe le apa nu se face. (Se zice pentru
rude, insemnind ca, qi de se minie intre ele,
insti minia nu o din multti vreme.)
836 Scap5-1 din foc, ca sa te bage in foc. (Se
zice pentru cei ce supara pe insasi facatorii for
de bine.)
837 Scapa-1 de necaz, ca sd-si bath' joc de
tine. (Se zice pentru nemul(timitorii ce-0 bat
joc de fcicatorii for de bine.)
www.dacoromanica.ro
838 Scara de sus in jos se matura, iar nu de

jos in sus. (Adicei pilda de /a cei marl se ia, iar
nu. de la cei mici.)
839 Schimbul nu traieste. (Se zice de catre cei
ce nu von sa fats nicii un schimb.)
840 Scorpia cu limba dulce to linge si cu
coada te-mpunge. (Arad naravu/ celui fei(ar-
nic.)
841 Scaparea lui la barbs. (Se zice pentru cei
ce se silesc din prosti sa ajungcl mari cu leisarea
bcirbii, pentru di din vechime, tine ajungea bo-
ier mare isi lcisa barbs, ca un se7nn de cinste.)
842 Selma de ce o scormonesti mai mult, si
mai mult pute. (Ne invatei di faptele cele rele fi
unite, sa le leistim la uitare, ca de le von scor-
moni mai mult, mai reiu ne mama.)
843 Scriitorul sub masa si iscalitorul pe masa.
(Adicei cel ce porunceste, acela mai mare, iar
nu cel ce unneazei poruncii.)
844 Sparge pietnile cu capul. (Se zice pentru
cei ce se apuca cu cei mari ai lor, insemnind ca
pe insasi ei vateimei.)
845 Spate la spate, ca sa se poata bate. (Se zice,
in beitaie de joc, pentru cei ce nu stau la bung
orinduiala.)
www.dacoromanica.ro
846 Spinii carnea ti-o sfi§ie. (Adica cei rdi,

rau to vateima.)
847 Steagul cel mai vechi, cinstea osta§ului.

(Adicti slujba indelungata arata vrednicia omu-
lui.)
848 Stinge focul cu paiele. (Adica mai reiu

aprinde gilceava, cu amuteala, cu invitarea, cu
invierfunarea.)
849 Stomahul cel tare §i pietre mistuie§te. (Se

zice pentru cet lacomi la mincare i la avere.)
850 Stapinul, sluga cased. (Adicd cel mai
mare, acela trebuie sti slujeascd la toti.)
851 Stapin ma duc sa-mi gasesc, d-ar da
Doannul sa nu gase5c. (Se zice pentru cei ce nu
vor sei slujeascd.)
852 Strica orzul pe gi§te. (Se zice cind dd-

ruim lucruri marl celor progi.)
853 Sfoara intreita mai multa vreme tine.
(Adicci cei uniti mai mult tin.)
854 Taie §i verzi si uscate. (Adica vorbeste
orice-i vine la gurd, qi bune i rele, qi cum am
zice, flionceineste.)
www.dacoromanica.ro
855 Taler cu cloud fete. (Aratei neiravul ftitar-

nicului, ce se schimbti, cind p-o fatei, cind pe
a/ ta.)
856 Taci tu, sä vorbesc eu. (Se zice pentru

cei obraznici si pentru muieri, cind nu lasci pe
beirbatii for sa vorbeasca, arcitind di mai bine
f tiu ele sei vorbeascei.)
857 Te iubeste soacra-ta. (Se zice pentru cei

ce yin la vremea inesei, pinti a nu se ridica
masa.)
858 Te doare la stomah. (Se zice cind ne cere
oarecine oarece piste cuviinta, ca cind am zice :
de-ti voi da, to vatama.)
859 Tingire spoita. (Adicti muiere sulemertitti.)
860 Tir 1 mi-e baba Rada, tar mi-e Rada

baba. (insemneazei o aseminare la intelegere,
adicei tot aceia intelegere.)
861 Tir mi-e dracul, tir mi-e lacul. (Insem-
neaza o aseminare la fatei fi la naravuri.)
862 Toate apele in mare se varsa i marea
nicicum se umple. (Se zice pentru cei ce n-au
sat.)
1 Itituna, asemenea.
www.dacoromanica.ro
863 Toate le are coconita, numai feregeaua

ii lipseste. (Se zice pentru cei scciptita(i, ce vor
sa poarte haine domnefti.)
864 Toata apa stinge focul. (Adicti orice min-
care saturti pe om.)
865 Toata vara ai cintat, acum joaca ne-
curmat. (Se zice catre cei ce nu muncesc la
vreme, si-si pierd vremea in desftittiri fi in ur-
ma cad in lipsa.)
866 Toata vara la ogor si iarna cu tagirta la
obor. (Se zice pentru cei nevoia0, ce nu se fo-
losesc cu nimic din. munca lor.)
867 Tocma in spartul tirgului. (Se zice pen-
tru cei ce vin in urma vremii.)
868 Tot asa, tot asa, ping mi te-i cocosa.
(Arata cea necontenita fi tot de un fel urmare.)
869 Tot inceputul are si sfirsit. (Adicci nici
un lucru nu e pe lume faro sfirqit.)
870 Tot copaciul ce va sä fie bun de cirlig,
de timpuriu incepe a se strimba. (Adicti ntira-
vurile cele rele de mici copii le invtittim.)
2 Miaritila dintr-un material satrap, purtat peste
imbrAcaminte.
www.dacoromanica.ro
PROVERBS COMENTATE 141
871 Tot mielul de piciorul lui se spinzurg

(Adica napasta cade pe cel nevinovat.)
872 Tot sacul isi cautg peticul sau. (Adica
fiescare de sine$i ingrijege.)
873 Tot tiganul isi lauds ciocanul. (Adica
fiescare ale sale $i le lauds, cum mege$ugul
sau, marfa sa, glinta sa $i a...)
874 Toba c-o loviturA, numai, nicicum iti
cintd. (Adica cei reed cu mica pedeapsd nu se
inteleptesc.)
875 Toti ca unul. (Aratei aseminarea oame-
nilor la urmeiri netrebnice.)
876 Toti dintr-o caciula scosi. (Adicti toti de
o peirere.)
877 Tot d-un croitor croiti. (Adicei toti ase-
menea la naravuri.)
878 Toti bine alearga, dar afard din drum.
(Adieci nu dupai orinduialti se port.)
879 Toti dintr-un calupl scosi. (Adica toti
deopotrivei.)
880 Tu ii dad si ea paste. (Se zice pentru cei
ce nu vor sa $tie de nimeni.)
1 Calapod, tipar, model.
www.dacoromanica.ro
881 Tunsul lesne se pieptan'a. (Adica seiracu/

lesne se giitege, cei n-are ce-mbreica.)
882 Tagirta a imprumutat i sac mare acuma

cere. (Se zice pentru cei ce cer mai mutt decit
ceea ce au dat.)
883 Tirgul minie n-are. (Ne invatei cei, cind
tocmim oarece, nu trebuie sei ne miniem.)
884 Trai pe Vatrai. (Adic'd ce/ mai urit trai.)
885 Trandafir fara ghimpi nicicum poti gasi.
(Adicei cele bune, Wei necazuri, nu se pot afla.)
886 Trage-ma §i eu s'a pling. (Se zice pentru

cei ce se fac, ca nu primesc oarece la care mutt
mai inainte rivneau, luindu-se pilda de la mi-
rese, ce din vechimc plingeau la cununii, ca,
and n-ar fi vrut sei se meirite.)
887 Trei cepe in chisalita. (Adicei rudenie de
departe incit nu se mai socotefte de rudii.)
888 Trecut Si prin oiur §i prin sits. (Adicei
raulte a p'citit piny a se inva(a.)
889 Trei voinici pe patru drumuri. (Se zice
cind nu se invoiesc nici unii, ci fiegare este
de deosebita peirere.)
www.dacoromanica.ro
890 Treci zi, treci noapte, apropie-te moarte.

(Adicci cu trecerea vremii ni se apropie moar-
tea.)
891 Tronc la inima. (Se zice in Vitale de joc,
cind oarecine se face ca se sfeirinui cu inima
pentru oarece.)
892 Tronc Marico. (Se zice pentru cei ce
arunc'd o vorba de mimic, o vorba proastcl fi nu
la vremea ei.)
893 Traiqte Murgo, ca o sa-ti dau iarba
verde. (Se zice la dezrCeideijduire spre mingiiere.)
894 Trintorul d-a gata manincd. (Se zice pen-
tru cei ce, lard nici o muncei, vor set meinince
d-a gata.)
895 Felenarul lumineaza, insa nu §i dedesubt.
(Aratet nedumerirea omului la ceea ce nu vede.)
896 Fericire de cel'nalt, ca da gura piste gard.
(Se zice pentru cei mari, ce cu inlesnire dobin-
desc ceea ce poftesc.)
897 Fie piinea cit de proasta, tot se chearna
tara noastra. (Aratti dragostea cea mare, ce tre-
buie sei avem ceitre tara noastrei.)
898 Fierul lesne rugine§te. (Adicei lucrul prost
lesne se strica.)
www.dacoromanica.ro
899 Fie§care i§i trage spuza pe turta sa.

(Adicei fieFare ingrijege numai de ale sale.)
900 Fiece trandafir cu ghimpele sau. (Adicei
fi cel mai bun cu cusurul lui.)
901 Fine, fine, dar port de dine. (Se zice
pentru prieteni qi rude ce se poartei necinstit.)
902 Fidea cu apa. (Adicei om de nimic, feirei
nici un dar, faro nici o destoinicie.)
903 Foamea pe lup it scoate afara din pa-
dure. (Adica nevoia pe om la netrebnicii it
duce.)
904 Focul in padure din scinteia mica s-a-
prinde. (Adicei cea mai mare gilceavei din mica
pricing se deschide.)
905 Focul, cu cit mai mult it zgindari, cu
atit mai mult se §i aprinde. (Se zice pentru
zarvei, reiscoale, razvratiri i orice tu7 burare,
insernnind, di, cu cit mai mult pricing le dai,
cu atit mai mult se i intarita.)
906 Focul, cind se aprinde prin maracini
uscati, arde Si pe cei verzi. (Adica read, pe linga
cei red, cade fi pe cei buni, precum la reizboaie.)
907 Focul pe cele mai uscate mai lesne le
tope§te. (Adicci nenorocirile pe cei slabi fi cei
maxi pe cei mici.)
www.dacoromanica.ro
908 Focul ce se socoteste stins, de multe ori,

sub cenusa se gdseste aprins. (Adica de unde
nu te tend, d-acolo mai mult te vatamil.)
909 Foc sa faci si fum sa nu iasd, piste pu-
tinta se-ntelege. (Adic'd fapte urite fi sa nu se
a uza-.)
910 Foc pe foc nu stinge, ci mad mult it

aprinde. (Adica cel furios, cind it intdriti, ba-
laur se face, qi iute cu iute mai rau se aprind.)
911 Fuga si de e rusinoasd, dar e sandtoasd.
(Ne aratei ca cu fuga de mari primejdii scdpiim.)
912 Fumul se vede ziva, si noaptea arde

focul. (Se zice pentru cele ce se urmeazd noap-
tea, $i ziva din oarece semne se cunosc.)
913 Funia cea indoitd cu mult mai mult tine,
decit cea dezdoitd. (Adica unirea decit dezghi-
narea.)
914 Furcd lard fus, nicicum se poate. (Adica

inuiere fdrei barbat, ca cele din fire 'acute a
fi impreunate una cu alta, nu se poate des-
parti.)
915 Furnica, cit de mica, si ea te piscd, cind

o calci in picere. (Adica fi cel mai inic poate
a ne vatama, cind it vom supdra.)
www.dacoromanica.ro
916 Furnica cu furnica, fie cit de mica, face

mare musuroi. (Adica si cei mai mici, multi
impreunindu-se, fac mare zarvei, mare turbu-
rare.)
917 Faina diavolului, curind tarite se face.

(Adicci cele din jafuri curind se risipesc.)
918 Fagaduiesti marea cu sarea. (Se zice
pentru cei ce fcigacluiesc piste putinta lor.)
919 Fa-ma, mama, ca sa-ti semin. (Se zice
pentru cei ce mult seaming cu parintii for la
cele netrebnice.)
920 Fa-ma, mama, cu noroc $i m-arunca in

foc. (Ne aratei ca norocu/ e mai mare si decit
focul.)
921 Fara undita, fara plasa, nicicum peste

vei avea. (Se zice pentru fatarnici, aratind cei
cu viclene vorbe insala pe oameni.)
922 Fin bun din iarba proasta anevoie ca-

pata. (Adica ispravci de la cei prosti.)
923 Flacara cind vilvaieste, din foc mare
izvoraste. (Adica gilceava cea mai mare din
man pricini sare.)
www.dacoromanica.ro
924 Floarea cum se deschide, se vede ce rod

dd. (Adicti cel vrednic, cum izbutege, i.pi aratil
destoinicia sa.)
925 Floarea la bare merge. (Adicti orice e
frumps la cea frumoas'd priveste.)
926 Floarea, pind n-o pui la nas, nu cunosti
ce miros are. (Adicti pe om, pind nu-1 incerci,
nu poti cunoaste ce niiravuri are.)
927 Floare la ureche. (Mica un lucru cam de
nimic, Sara suptirare.)
928 Florile una de alta, cind n-ar fi mai
frumoase, nisi una s-ar arata frumoasa. (Adica
omul cind n-ar avea deosebire unul de altul,
nu i s-ar cunoaste darurile sale.)
929 Fluturele, cind se intoarce pe lingd v11-
toare, aripile si le arde. (Adicti cel ce se virti
in cele prime jdioase indatti se primejduieste.)
930 Frica pazeste pepenii. (Adica de fried nu
ne atingem de orice.)
931 Frumesete de rnaimutd. (Se zice, in bd.-
taie de joc, pentru cele urite.)
932 Frdminta faina cu picerele si lutul cu
miinile. (Se zice pentru cei ce toate le urmeazli
pe dos.)
www.dacoromanica.ro
933 Hot pe hot anevoie imara. (Adidi Siret

pe qiret.)
934 Hot pe hot cunoa§te. (Adica nebun pe
nebun, firet pe qiret fi altele.)
935 Cea mai mare corabie, fara cirma buns,
indata se scufunda. (Adica stapfnirea Rini bung
cirmuire.)
936 Cea mai mica scinteie aprinde focul cel
mai mare. (Adicci cel mai nevoiaf 1 aduce cea
mai mare suplirare, cea mai mare nevoie.)
937 Cea mai frutnotasa dimineata are sears
intunecoasa. (Adica cel mai vestit f i norocit
la inceput, pe la sfirOt, se vede nenorocit.)
938 Ce-am avut din-inceput, aceea am ping
in sfir§it. (Se zice pentru cei ce nu pot dobindi
mimic.)
939 Ce-am fost ieri nu sint astazi. (Se zice

pentru virstti, aratind trecerea ei.)
940 Ce-aduce ceasul n-aduce anul. (Aratei 'in-
timplarile vremii.)
941 Ceea ce e curat n-are trebuinta de spa-
lat. (Adicii sufletul.)
1 Cel znic, cel nebAgat fn seams.
www.dacoromanica.ro
942 Ceea ce vintul ne-aduce curind de la not

se duce. (Adicei arice din intimplare ne vine nu
fine multd vreme.)
943 Ceea ce la rod nicicum folos aduce nici
albinei ii place. (Adicei ceea ce nu ne folosege
nici o placere ne-aduce.)
944 Ceea ce la tine de mirare la mine cu-
vint n-are. (Adicti ceea ce la tine se pare lucru
mare, eu it socotesc de nimic.)
945 Ceea ce mult atirnd lesne se cunoaste
la cumpand, cind se pune. (Adicei incercarea
cunoaste arice, de ce destoinicie este.)
946 Ceea ce s-a mincat s-a si utitat. (Adicei
ceea ce s-a cheltuit.)
947 Ce e in mind nu e minciund. (Adicei ceea
ce avem in steipinirea noastrci, aceea numai este
sigurei a noastra .)
948 Ce e pe dinsul, e si-n casa. (Aratii proasta
stare a celui sceiplitat.)
949 Ce e in inima treazului, std in gura bea-
tului. (Adicei cel beat toata taina qi-o pune in
betie.)
950 Ce iese din pisica soareci mdnincd. (Arata
naravirile cele rele, ce merg dupei mogenire.)
www.dacoromanica.ro
951 Ce e strimb din fire, anevoie a se mai in-

drepta. (Adicii cel din copildrie rtiu naravit.)
952 Cei intelepti graiul in inima it au, iar cei
nebuni inima in gura o ay. (Adicei cei intelepti
taina o tin ascunsei, iar cei nebuni o dau de
fatei, ca ce au in inima tin in gurd.)
953 Cei cu plete le-au pierdut §i cei chelba§i
le impletesc. (Se zice pentru cei ce se iau dupei
mode vechi.)
954 Cei mai multi cu mierea-n gura §i cu

fierea-n inima. (Adicei de fatei. se aratii cei te
iubeso ,i pe din dos te sapd, aratti naravu/ fei-
tarnicului.)
955 Cei mai frumosi ghiocei prin maracini se

gasesc. (Adicei cele mai frumoase printre cele
proaste si cei mai buni printre cei mai mici.)
956 Ce intra in gura lupului anevoie iese.
(Adicei ceea ce is cel mare de la cel mic ane-
voie se mai dei inapoi.)
957 Ce intra in pamint curind se uita. (Adicei
cel ce moare.)
958 Cei sanato§i pe cei bolnavi cauta. (Adicci
cei cu mince pe cei faro de mince.)
www.dacoromanica.ro
959 Cele bune si plicute pentru bAtrini sint

facute. (Se zice pentru mingiierea celor bd.-
trini.)
960 Celui ce-i e Lica infricoseaza" pe ceilalti.
(Se zice pentru cei nevoia0, cind vor sa se arate
si ei de voinici.)
961 Cel incaltat cu papuci nu cunoaste pe eel
cu opinci. (Se zice pentru cei mari ce se fac
ca nu cunosc pe cei mici.)
962 Cel insarcinat, pururea cocosat. (Adica`
se pleaccti sarcinii.)
963 Cel voinic nu se bate cu umbre, nici prin

intuneric. (Adicil cu cei slabi, nici prin ascuns.)
964 Cel cu ochi mina pe cel fard ochi, cä
dimpotrivA, amIndoi se poticnesc. (Adica cel
invatat pe cel prost trebuie s'd indrepteze, iar
nu di7npotrivii.)
965 Cel cu peruca nu cam heretiseste. (Adica

cel vinovat nu can grcliefte, ca sd nu se prined.)
966 Cel mai tare roade osul cel mai mare.
(Adica: cel mai puternic is parte mai mare.)
967 Cel mai bun vinator, cel ce vine cu vinat.
(Adica cel ce sporefte, acela mai destoinic.)
www.dacoromanica.ro
968 Cel nepoftit, locul lui dupg usa. (Se zice

pentru cei obraznici, ce merg la mese streine
nepoftiti.)
969 Ce/ pe jos cu cel calare anevoie se-nvo-
iesc. (Adicti cel mic cu cel mare $ cel slab cu
cel tare.)
970 Cel flamInd n-are urechi de ascultat.
(Adicti foainea n-ascultd nici o poruncei.)
971 Cel ce priveste la joc mai bine judeca
decit cel in joc. (Adicd cei pe dinafarti decit cei
ce urmeazti slujba lor.)
972 Cel ce se rataceste inapoi se intoarce si
niciodata ajunge. (Adica cel ce umbld incoace
fi-ncolo, lard nici o ispravti, niciodatti inain-
teazel.)
973 Ce mai scule ! (SP zice, in btitaie de joc,

pentru cele de nimic, ce nu se plat.)
974 Cerul curat de traznet nu se teme. (Adicti
eel nevinovat nici o temere are.)
975 Cerneala nu se prinde pe hirtie unsg.
(Adicti cel ce se pazege nu se 7nolevsege.)
976 Cerbul cu iepurile se sfadesc amindoi,
tine din amindoi are picior mai usor. (Se zice
pentru cei ce sfadesc pe ale for daruri firegi.)
www.dacoromanica.ro
977 Cetatea, cind flaminzeste, de vrajmasi se

stapineste. (Adicel cel ce n-are ce minca slugs
se face altuia.)
978 Ce bruma e racul, ca sa-ti dea si zeama
bung ? (Se zice pentru slujbele cele proaste.)
979 Ce-ti lipseste, chelule ? Tichie cu mar-
garitar ? (Se zice pentru cei sccipcita(i, ce vor sa
se impodobeascrt tocma ca cei marl.)
980 Ce stie satul nu stie barbatul. (Adicci

mai multe afla strainii, decit btirbatul de ale
muierii, i mai multe of la norodul decit dom-
nul.)
981 Cizmarul pentru cizme numai raspunde,

iar nu si pentru nadragi '. (Adicd fiecare pen-
tru slujba sa, pentru meseria sa.)
982 Cizma fie cit de frumoas5, da.c5 la picior

to stringe, departe se lass. (Se zice pentru cele
ce ne supdra, artitindu-ne ca trebuie sa ne de-
peirtcim de ele, fie cit de scumpe.)
983 Cine alearga se poticneste. (Adicci cine

se pripege grwge.)
I Suitor, ne supra crepidam = Cizmar, nu mai sus
de sanda. Adica sa nu se ocupe de Imbracaminte, ci
numai de sands. PlLniu, Istoria naturald, 35-36.
www.dacoromanica.ro
984 Cine alege culege. (Se zice pentru cei

ce, tot alergind, ajung sa is orice se intimpla,
fie cit de prost, ca la culesul viilor, cind se
culeg strugurii d-arindul, bun fi rau, fora nici
o alegere.)
985 Cine pleaca" mai de dimineatd ajunge

mai-nainte. (Adica cine din vreme se captitu-
ieste, se ingrijeste, acela dobindeste.)
986 Cine a plata, acela sa §i joace. (Adicti
cine e de vino, acela sa f i sufere, si cine a
muncit, acela sit si foloseasca.)
987 Cine are barbs mare minte nicicum are.

(Adicti socotesc ca inintea stti in barbs.)
988 Cine are barbs, se ingrijecte de pieptene.
(Adica cine are cast'', trebuie sa ingrijeasca
d-ale casei.)
989 Cine are batrin sä-l. vinza §i tine n-are
sa -1 cumpere. (Aratti trebuinta si netrebuinta
ce avem de batrini, dupa intimplari.)
990 Cine ride gura i s-o intinde. (Ne invata
sa nu ridem de altii.)
991 Cine °data s -'a imbatat, anevoie se dez-
bata. (Adicti cine se invatti cu Titiravuri rele
anevoie se dezvata.)
www.dacoromanica.ro
992 Cine umbla incet merge departe. (Adicil

cline nu se pripefte vault isporefte.)
993 Cine umbla ziva nu se poticneste. (Adica

cu lumina nu grqim.)
994 Cine umbla cirpindu-se mai rau se rupe.
(Ne arata ca cele de tot vechi mai bine din
nou sa le facem decit sa le cirpim.)
995 Cine un clopot numai elude un sunet
numai intelege. (Adica judecatorul ce numai pe
unul asculta, numai ale aceluia ziceri intelege.)
996 Cine va sa-si ucida ciinele sau destul e
sa zica ca e turbat. (Adica cine va sa -0 pe-
depseasca sluga sa destul e sa-i gliseasca o vina
cit de mica.)
997 Cine cal strain incaleca curind desca-

leca. (Ne arata cei cu lucrul strain nu ne pu-
tem sluji multa vreme.)
998 Cine cased doarme. (Aratei starea celor
leneqi .7i som.noro0.)
999 Cine cu porcii se amesteca it baga in

noroi. (Adica cine cu cei progi 1 se amesteca
prin circiuini locuiege.)
1 Cu sensul de desfrinati, betivi.
www.dacoromanica.ro
1000 Cine clinele si-1 iubeste n-are frida de

tilhari. (Adica cine pe supufii seli iube$te, n-are
frica de impotrivitori.)
1001 Cine maninca ceapa si nu lacrameaza ?
(Adica cine gremte i nu se ciliege.)
1002 Cline la toti pispaeste 1 bucele i se to-
pesc. (Se zice pentru piritori ce traiesc cu
pifpditul, insemnind di pe ins4i ei vateimei.)
1003 Cine la tirg dupd tirg vine se-ntoarce
cu marfa inapoi. (Se zice pentru cei ce nu in-
grijesc la vreme.)
1004 Cine leapaida floarea nu simt mirosul
ei. (Adica cine zgorne$e pe cel bun. nu-i cu-
noage darul lui.)
1005 Cine mai mult se teme acela uita usa
deschisa. (Adicci cine nzai mutt se pazefte acela
mai lesne gremte.)
1006 Cine mai putin maninca" are si mine
ce minca. (Adicti cine se iconomisege are tot-
deauna.)
1007 Clue mica, pisca, tine lade coada-i
cade. (Adidi cel /enq piere de foame, iar cel
ce muncege pururea captitti oarece.)
1 Cuvint ie§it din uz. A §opti la ureche cuiva cle-
vctiri ; a face inLrigi.
www.dacoromanica.ro
1008 Cine mulct te-mbrati§eaza nu §tie sa te

stringa. (Adicti cine-ti arata multei dragoste
nu te iubefte, nu ingrijefte de tine.)
1009 Cine maninca ou $i nu se pica ? (Arata
cei once fapta se vede, pentru ca ne pateaza.)
1010 Cine n-ar vrea sa fie Ban ? (Adic'd toti
rivnesc la mai man lucruri, la mai man slujbe.)
1011 Cine n-are carte n-are nici parte.

(Adicti cine n-are ajutor nimic dobindege.)
1012 Cine n-are frumoasa pupa si mucoasa.
(Se zice pentru cei ce se multumesc pe mai
prost, cind n-au mai bun.)
1013 Cine nu via sa framin. toata ziva erne.

(Se zice cind nu vrem sa savirsim oarece si
darn zi piste zi, gtisind felurimi de pricini.)
1014 Cine nu chiore§te la semn nu nimereste.
(Adicel, cine nu se socotege, pururea greege.)
1015 Cine nu pleaca de dimineata in urma
tuturor ramine. (Adicei cel ce nu se indeamnti
din vreme nu izbutege.)
1016 Cine nu-§i lauda casa, casa pe el cade.
(Se zice pentru cei ce-0 laudei marfa for de
vinzare, ca intr-alt chip reimine nevindutti.)
www.dacoromanica.ro
1017 Cine-n oursa a ca'zut si... curse/ n-a

vazut ? (Adicti tine s-a infelat si pe iwelcitar
nu l-a cunoscut ?)
1018 Cine piatra rostogoleste pe el se lo-
veste. (Se zice pentru cei ce cu raul ce vor
al face/ altora mai mult pe ei vateimei.)
1019 Cine-ntreaba de durere pe linga frumu-
sete ? (Se zice pentru cele ce se giltesc cu va-
teimarea lor, cum cele ce foarte tare se string
cu corseturile si cele ce-0 scot perii dupe/` obraz
cu zmulgtitoarea, ca se/ se arate mai frumoase.)
1020 Cine nicicum s-a udat de ploaia zadar-
nieiii, de stropituri nicicum a sea-pat. (Adicti
nici unul fora cea mai mica zcidtirnicie.)
1021 Cine poate oase roade, tine nu, nici
came moale. (Aratti puterea celor prea puter-
nici, ce fac arice vor.)
1022 Cine purcei hraneste porci va avea.
(Adicei arice hrtine0i, d-acel soi vei avea fi cu
arice fel de oameni to vei sluji, dupe/ aceia si
slujba.)
1023 Cine pazeste sofraua ' manine'.1 ciorbaua.
(Adicti tine vine la vreme se imparteifeazti de
oarece.)
1 Mescioara rotunda, cu picioare scurte, pe care se

maninca sezind imprejur pe divan, dupe/ moda
turceasca.
www.dacoromanica.ro
1024 Cline pe leu de§teapta spre a lui pieire

11 de§teapta. (Adicei cine dcl pricing celui rau,
lui is face relit.)
1025 Cine saps groapa altuia intii el cade
intr-insa. (Adicti tine gindege fi se silege la
raul altuia intii el pate acel rtiu.)
1026 Cine sare cam sus indata cade jos.
(Adicti cine va sä se incite indatd alunecti.)1
1027 Cine se atinge de smoala §i nu se min-
jete ? (Adica de netrebnicii si nu se potic-
nefte ?)
1028 Cine s-atinge de marAcini nevatamat nu
scapa. (Adicti de cele rele.)
1029 Cine socote§te cite foi intrA-n pracinta
niciodata maninca pldcinta. (Se nice pentru cei
lene0, pentru cei frico0 Si pentru cei scumpi,
ariitind ca niciodata la nimic sporesc.)
1030 Cine se is dupd =sea 11 duce la &pima.
(Adicti cine asculta pe nebuni, in blestemtitii it
bags cine se is dupil cei progi, prin circiumi
it bawl.)
1031 Cine se indura de cui pierde §i potcoava.
(Ne invatti ca cele stricate indata sti le dregem,
1 Aluzie la cei dornici de marire dar care nu au
merite deosebite (n. red.).
www.dacoromanica.ro
ca sa nu le pierdem de tot, si se zice pentru

cei scampi.)
1032 Cine se na§te breaz, breaz moare. (Se
zice pentru cei din fire rau naraviti, ce nu-si
pot schimba naravurile cele rele.)
1033 Cine se pleaca vremii cistiga vreme.
(Adicei tine se poartei dupti vreme, pururea do-
bindeste.)
1034 Cine sade§te vie din rodul ei maninca.
(Adic'd fiescare din munca sa.)
1035 Cine scuipa anevoie linge. (Se zice pen-
tru cei mari, ce suparei pe cei mici faro a-i min-
giia, si pentru cei ce nu-si cunosc greselile lor.)
1036 Cine stringe carbuni cu mina altuia nici
se minje§te, nici se arde. (Se zice pentru cei ce
se folosesc cu pieirea altora.)
1037 Cine te invele0e acela te §i dezvele§te,
(Se zice pentru cei feitarnici.)
1038 Cine te intreaba de ce par iti este ca-
ciula ? (Adicei tine va sa te stie, nimeni te baga
in seams.)
1039 Cine fuge de la moara se intoarce fara
malai. (Adicei cine fuge din slujbei thmine fdra
nici un folos.)
www.dacoromanica.ro
1040 Cine fara aripi munceste sa zboare pu-

rurea it vezi ca cade in boat. (Adica cei fart/ pu-
tere se silesc la cele ce cer mare putere.)
1041 Cine se-nvata la groap5 se dezvata.
(Adica naravurile cele rele, ce de mici copii le
indi(tim, ping la sfir$it nu le pierdem.)
1042 Cine bate fierul rece nimic nu foloseste.
(Adica urmeazii iinpotriva cuviin(ei.)
1043 Cine doarme cu undita in mina, fuge
pestele din mina. (Adicd tine nu privegheazd,
pierde ceea ce are.)
1044 Cine doarme, nu e foame. (Adica cel orb
la minte nu sirote.)
1045 Cine doarme pe pat moale nu doarme
in odihna. (Adic'd cei mari, ce de multe griji, nu
pot dormi in odihnti.)
1046 Cine doarme pe pamint n-are frica s5
caza, cind se intoarce. (Adicd cel sarac, cind i
se intimplti vreo nenorocire, n-are ce mai scapa.)
1047 Cine doi iepuri goneste, nici unul do-
bindeste. (Adica cel ce deodata de cloud lucruri
se apucli nici una savirqefte.)
1048 Cine deodata multe trepte va s5 salt
piciorul §i-1 fringe, Vara nici o gresala. (Adica
www.dacoromanica.ro
cel ce, din mic, deodatd va sa se inalte, indatil

scaptitei de tot.)
1049 Cine degrab se urea, degrab la p'amint
se culca". (Adica cine degrab se inalta, degrab
i scapeita.)
1050 Cine pe arpe de coada 1-apuca 1ndat5
se musca. (Se zice pentru cei ce nu .,tiu cum
sa reisplateascci.)
1051 Cine de cuvint nu ia, de falanga pesin

ia. (Adica pe cei neintelegatori cu pedeapsa ii
putem intelepti.)
1052 Cine da", lui isi da, eine face, lui isi face.
(Adica atit cele bune cit fi cele rele, ce vom
face, la not se intorc.)
1053 Cine de foc trebuinta are, In cenusa 11
gaseste. (Adica la cei ce pcistreazil pururea gcl-
se$ti oarece, precum focul ce se pdstreazei in
cenu0.)
1054 Cine ti-+a scos ochiul ? Frate-meu.
D-aoeea till-a scos a§a de adinc. (Aratti rautatea
celor mai aproape cit de mare este.)
1055 Cine-s baga in butuci picerele sale
sau mlinile in catu§1, cind minte Intreaga are ?
(Adica cei intelepti nu grqesc de voie.)
www.dacoromanica.ro
1056 Cine-s baga mina in oleiu de miere

pentru puVind miere miina-mpunsd scoate.
(Adicci pentru un mic folos ne beigeim insine in
primejdii.)
1057 Cine-s baga mina-n miere si nu-s linge
degetele ? (Aratei ca piste putinta a nu se inl-
partil0 oarecine din ceea ce intrei in mind.)
1058 Cine nu poate rabda nu maninca poamd
coaptd. (Adicei nu dobindeste lucru bun.)
1059 Cinstea cinste cere. (Ne invarci sei cin-
stim, dacci vrem sd ne cinsteasca.)
1060 Cinci degete la o mind impreund nds-
cute, impreund crescute si unul cu altul nici-
oum se potriveste. (Aratei neaseminarea oame-
nilor si mai ales a fratilor.)
1061 Cioara cind a intrebat-o, ce pasdre mai
frumoasd ? Ea a aratat pe puii ei. (Adicei fies-
care ale sale mai mult le cinsteste.)
1062 Ciocanul farce galagie nisi un lucru
savlirseste. (Adicei munca feirei /upt'd nimic nu
spore#e.)
1063 Ciorbd lungs sd ne-ajungd. (Adicei lu-
cru prost.)
1064 Geaba ou caprele rte slujesti la arie.
(Se zice cind nu ne slujim cu cele ce se
cuvine.)
www.dacoromanica.ro
1065 Geaba bati toba la spatele surdului.

(Arata zadarnica vorbd cu cel ce nu to ascultd.)
1066 Genunchele, au mult mai aproape dealt
calciiele, la trop. (Arata ca mai mult iubim pe
cei de aproape, decit pe cei straini.)
1067 Bani albi, de zile negre. (Arata aju-
torul ce avem de la bani, la vreme de nevoie.)
1068 Banul, pasare cu aripi. (Adicd lesne
zboard.)
1069 Beleste boul, pins a nu-1 taia. (Se zice
pentru cei foarte cumpli(i i fart/ mild.)
1070 Bine-i data maul. (Se zice pentru cei
ce tot bine le merge.)
1071 Boa la intra cu carul si iese pe urechea
acului. (Adica lesne infra fi anevoie iese.)
1072 Boul ara si calul manilla. (Adicci cel
slab muncege i cel tare manincei munca ce-
lui slab.)
1073 Bobocii pe giste var sa le-nvete sa
inoate. (Adica cei progi pe cei inveita(i. . .)
1074 Buna si mamaliga, cind ne lipseste
piinea. (Adicci, cind ne lipsesc cele mai bune,
ne folosesc i cele mai proaste.)
www.dacoromanica.ro
1075 Bung dimineata ochelarilor, ramineti

sanatoase fetelor I (Se zice pentru cei batrini,
cind incep a pune ochelari la ochi, areitind ca
nu mai sint destoinici a face curte muierilor.)
1076 Buna Vara, rea tocmeiala. (Se zice pen-
tru cea rea ocirmuire la o tarp bung.)
1077 Bun sa-3. puff Fa buba. (Se zice pentru
cei blinzi, argtind bunatatea lor.)
1078 Bun de all ii, rau pentru el. (Aratei pe
risipitori.)
1079 Buruieni se gasesc §i in cea mai bung

grading. (Adicti oameni progi cam pretutin-
denea.)
1080 Buricul, pururea in mijloc. (Adicei orice

la locul
1081 Burduif de brinza in seama olinilor. (Se

zice pentru cele ce se dau in peistrare la risi-
pitori.)
1082 Butia cu un cerc nicicum se leaga.
(Adicei cel cumplit cu o pedeapsa numai nu se
infrineaza $i tiranul cu o lege numai.)
1 Bonjoui., lunettes ; Adieu fillettes". (Proverb
francez).
www.dacoromanica.ro
1083 Butia 10 da vinul ce are intrinsa. (Adi-

ca oricine cu ce poate iti sluje$e.)
1084 Bun si dulce ca un manunchi de ghimpi.
(Se zice pentru cei cumpliti fi crunti in Vitale
de joc.)
1085 Broasca s-a miniat pe balta. (Se zice

pentru cei mici, cind se minie pe cei mari, ce
nu vor sa ;tie de ei.)
1086 Broscoiul, cind incepe, toate celelalte
broaste dupd el striga. (Adica cei mici dupti cei
mari se iau.)
108? Drina). bung In burduf de dine. (Aratii

pe cei invatati, dar nebuni i cu naravuri rele.)
1088 Daca zici ca te-ai cait, de ce la nunta ai
venit ? (Se zice pentru cei ce, in urma caintei,
iarci# greqesc.)
1089 Daca la par mineinos, dar la grai cu cit

mai virtos ? (Se zice pentru cei ce-# vopsesc
pCcru/, artitind ca precum la par agi i la vorbci
mincino0.)
1090 Dac-ar face toti copacii flori, dac-ar

face $i mustele miere, dac-ar face $i trintorii roi,
se Intelege pe dinafara, ca am avea mare !libel-
sugare. (Se zice pentru cei lenqi ce nu 7rtuncesc
www.dacoromanica.ro
fi pentru cei ce nu sint destoinici de nimic, ce

nu ne dau nisi un folos.)
1091 Daca te la§i moale, te bags in foale.
(Adica te supune.)
1092 Daca la nunta e§ti chemat, ce mai a§-
tepti §I nu alergi ? Se zice cind ne cheamei be
cele de veselie, insemnind di nu trebuie sit"
zabovim.)
1093 Deed' floarea ti-D paze§ti, rod bun do-

binde#i. (Se zice pentru cele ce trebuie sa
pastram.)
1094 Darea vede marea. (Adica cu dare vezi

0 faci mice.)
1095 Din gura miere, iar din inima otrava".
(Se zice pentru feitarnici, aratind neiravul lor.)
1096 Dincotro vintul ma bate, tot ma frige
i ma arde. (Aratei supararea cea din toate par-
tile d-opotriva.)
1097 Din cal, magar. (Se zice cind scoboara
pe oarecine in mai mic cin, in mai mica slujba.)
1098 Din lac in put. (Se zice cind dintr-o
primejdie mai mica, cademintr-ata mai mare.)
www.dacoromanica.ro
1099 Din petece Captuseara, mare gresala.

(Adicti meremet1 cu vechituri mai multei pa-
gubti.)
1100 Din somn la masa, coconita noastr5.

(Aratei lenea oareceiruia.)
1101 Din scaiete vreodata, trandafir §i micsu-
nea, nu se vede c-odraslea. (Adicei din lucru
prost sa iasei oarece bun.)
1102 Din tee, curmee. (Se zice cind cu tren(e
vrem sa cirpim oarece.)
1103 Dintr-un lemn iese si cruce §1 macluc5.
(Adicei dintr-un om bun ies si buni copii si reii.)
1104 De unde sare iepurele. (Adicei de unde

nu gindegi, nu neidlijduiefti d-acolo to pome-
nefti cu o nevoie, cu o isprava, cu o bravura
fi celelalte.
1105 Din ceea ce stie, gindul nu si-1 schimba.
(Se zice pentru cei ce nu-$i schimba naravu-
rile ?i pentru cei inditreitnici.)
1106 Din ciur in dirmon. (Se zice cind foarte
rau ne freiminta oarecine, aruncindu-ne din mai
mici necazuri in mai maxi nevoi.)
1 Reparatiune, (Ourvimt turcesc),
www.dacoromanica.ro
1107 Din bucatele cojocarul blana mare face.

(Aratil ca, cite putin adtiogind, sumo mare do-
bindim.)
1108 Doarme iepure§te. (Adicei cu ochii des-
chig, qi se zice pentru cei ce bine privegheaztl.)
1109 Doarme butie. (Adica foarte greu, fi se
zice pentru cei adormiti.)
1110 Doi pepeni la o mina nu se pot Linea.
(Adicti cloud slujbe unul nu le poate diuta.)
1111 Doi ochi Nräd mai bine decit unul. (Adicti
doi ingrijitori.)
1112 Doi pe unul lesne-1 face ca nici unul.
(Arata puterea celor mai multi.)
1113 Doua capatini Intr-o caciula. (Adica cei
ce au tot un gind, tot o peirere.)
1114 Douil piei, dupd o oaie. (Se zice pentru
cei ce cer indoitei dajdie.)
1115 Dohtorul c-o buruiand cea mai mare
board o scoate afara. (Se zice pentru cei ce cu
o mica bagate/ei intimpina ce/ mai mare reiu.)
1116 Dulceata at de dulce, dupa moarte insA,
nici o pofta mai aduce. (Aratei di or-ce la vre-
www.dacoromanica.ro
mea ei se cuvine, caci in urmd, in zadar se so-

cotecte.)
1117 Dupd arc $i sdgeatd. (Aratd asemdnare,

adicd dupd meter §-i lucrul lui §i dupd om $i
cinste.
1118 Dupd icre verzi aleargd. (Se zice pen-

tru cei fermecati, ce umbld negiind unde merg.)
1119 Dupd gradinar §1 .florile. (Adica dupd
om fi slujba lui.)
1120 Dupd glas cunosti pe om si pe dobitoc.
(Adidi dupd vorbd se cunoage cel invatat fi cel
neinvdtat.)
1121 Dupa cintec si jocul. (Adicd dupd po-

rundi $i urmarea.)
1122 Dupd ploaie, vine $i el cu iepingeaua.
(Se zice pentru cei ce nu yin la vreme spre
ajutor.)
1123 Dupd ploaie, si caciuld de oaie. (Se zice

caned duApd un rau, ne mai supard si :cu. bat-
jocuri.)
1124 Dupd sac $i peticul... (Adicd dupd om
$i cinstea, aratd aseminare.)
www.dacoromanica.ro
1125 Dupa furtuna vine vreme buns. (Adica

in urma intristarii $i ale necazurilor, ne vine
bucuria $i uprinta.)
1126 Dupa fus si mosorul. (Adica dupa mun-
cei qi sporul.)
1127 Dupa. Cintec se cunoa§te pasarea cea mai

dulce. (Adica dupa daruri 1 se cunosc oamenii
$i cinteiretul dupe'. cintare.)
1128 Dupd ce lipsa ne omoara, in zadar mer-

gem la moara. (Me invard ca din vreme trebuie
sli ingrijim de cele trebuincioase, iar nu cind
nu mai folosesc nimic.),
1129 Durerea ascunsa, mai mare de or-ce du-
rere. (Adica cel ce prin. ascuns te supeirei, acela
mai rau te vateimei. Cum $i supeirarea sufle-
teasel.)
1130 Duhul usor si zadarnic la or-ce vint se
supune. (Adica cei fricosi $i ticeilo$i lesne se
supun.)
1131 De este nevoia inainte, sileste d-o

ajungi, de iese in urma, o astepti sa. vie. (Se
rice pentru cei ce nu pot scapa de belele $i ne-
cazuri.)
1 Aptitudine, oder firesc..
www.dacoromanica.ro
172 tIORDACHE GOLESCU
1132 De vei da ocol, vei ajunge mai curind,

de vei merge d-a dreprbul, vei zAbovi mai rnult.
(Se zice pentru drumul cel rau, fie i drept, la
orce lucrare.)
1133 Degrab si bine, una cu alta nu se prea
cuvtine. (Adieu lucru bun cere vreme mai inde-
lungatti .)
1134 De joi pin5 mai apoi. (Arata scurtarea
vremii.)
1135 DA cu cAlciiul in pintene. (Adica apucti
o treabei danddretele.)
1136 Degetul cel mare cu mult mai mic se
vede de <cit> celelalte. (Adica eel mare mai
mic se intelege, ca la toti slujefte.)
1137 De la Ana la Caiafa. (Se zice cind se trt-
mite oarecine de la unul la altul i la nici unul
1$i gasege mintuirea. . .)
1138 De la vladica pins la opined. (Insem-
neazei de la mic pint/ la mare, adicti toti d-a
rindul, toti deopotrivei la orice.)
1139 De la moara la risnitA. (Adica de la cele
mai mari la cele mai mici.)
1140 De la cei fard obraz isi cumpara obraz.
(Se zice pentru cei ce I.Fi iau pildei de la cei
obraznici.)
www.dacoromanica.ro
1141 De lupul batrin, ciinii i i bat joc. (Se

zice cind cei tineri 41 bat joc de cei batrini.)
1142 De lup cind se graieribe coadia i se Ivie§tR.1
(Se zice and gratin de rliu pe oarecine mai mare
04' acela ftirei veste le aude gi indatei ,rlisplU-
tefte.)
1143 De m-ai bate cit vei vrea, tot nu voi

tacea. (Se zice pentru muierea cea limbuta .>1
rea.)
1144 Da-mi, Doamne, ce n-am gindit, sa ma

mir ce m-a gasit. (Se zice cind pe negindite
dobindim oarece foarte mare, Incit este de mi-
rare pentru noi.)
1145 De nu vei scoate radacina, maracinii de
iznoava iarasi crest la loc. (Ne Invatif cei cele
rele din radlicirul sci le taiern ca sei nu mai dea
din ele.)
1146 De nu ne aseMinam nu ne incuscrim.

(Aratei naravurile cele rele gl deopotriva ale
unor obraze.)
1147 Departe de noi ploua. (Se zice cind cele

rele departe de noi se intimplii.)
1 Quand on panle du loup on volt la queue".
(Prov. francez).
www.dacoromanica.ro
174 1ORDACHE GOLESCU
1148 De s-ar scula socrul sa-i apuc locul. (Se

zice pentru cei ce asteapta sei prinzd locul at-
tuia.)
1149 De fats fiMd, lipsqte. (Se zice pentru
cei nesimtitori.)
1150 De frate, frate, dar brinza-i pe bani. (Se
zice cind nici fratelui nostru nu-i dam ceva fora
interes.)
1151 De deparbe calul-§ bathe, de aproape
ochi- scoarte. (Se zice pentru cei ce de de-
parte se arata a fi oarece, iar de aproape se cu-
nosc de mimic.)
1152 De drags, drags sa-M1 ill, dar la no&

mai rar s5 vii. (Se zice pentru cei ce nu ne cam
plat.)
1153 Deschide-te, poftg, sa-ti dau bureti s5
marline'. (Se zice cind avem proaste bucate #
cind ni se da slujbe proaste.)
1154 Dimbovita apa dulce, tine o bea nu se
mai duce. (Arata in adeviir bundtatea Tarii Ru-
manesti, insemnind ca ce strain vine aici, nu
se mai duce inapoi, indulcindu-se de ea.)
1155 Dragostea cea veche i*i §opte§te la ure-
che. (Adicei iti aduce aminte de ea.)
www.dacoromanica.ro
1156 Dragostea cu priete§ug intre cline *i pi-

sdca nicicum s-a pomenit, aici cu mare jur5mint.
(Adica intre vreijrna4i.)
1157 Da masalaua pe un poponet 1. (Adica del
mai bun f i is mai prost.)
1158 Dropie, dropie, vremea ti se apropie.
(Se zice pentru fete, cind ajung in virstel.)
1159 Ti-ai gasit floarea, sa-i ieiJ mirosul. (Se
zice pentru cele ce nu se potrivesc.)
1160 Ti-ai dat in petic, ca tiganul. (Adica ai
ie0t din rinduialei, n-ai pazit buna orinduialei. . .)
1161 Tintarul cu armasarul. (Se zice pentru

cele nepotrivite.)
1162 $i -a legat mAgarul. (Adica i-a dobindit

stare.)
1163 $i -a nemerit coasa gresia. (Adica s-a po-

trivit la neiravuri, cum o muiere rea cind del
piste un beirbat mai rau.)
1164 $i-a incalecat iarg§i magarul. (Adica ?-a

dobindit iard.si ceea ce a pierdut, cum locul,
slujba ce pierduse.)
1 opa i t.
www.dacoromanica.ro
178 dORDACHE GOLESCU
1165 5 arpe cu cap de muiere. (Adicei intelept

ca sarpele si viclean ca muierea.)
1166 $arpele se sperie de insA§i pielea lui,
cind o vede spinzurata. (Adicei cel fricos de
umbra lui.)
1167 Saide pe ghimpi. (Adicti se pripege sa .se
duca.)
1168 5oarecile cu o gaura numai, indata it
prinde pisica. (Ne invatei scl avem ?Mai multe
streijuiri iinpotriva vrajmapaui.)
1169 5oaptele voastre, in urechile noastre.
(Se zice pentru cele ce nu se pot ascunde $i cu
taina anevoie a se peizi.)
1170 5ofran nu poti gasi in orice bacanie.

(Adicei lucruri, ispreivi deosebite la cei progi.)
1171 Si aurul cit de cinstit, murdarlic intr-
insul tot s-a gasit. (Adied nici unul faro cel mai
mic cusur.)
1172 Si vinturile la vremea lor, sint foarte

trebuincioase. (Adicei dojana fi minia.)
1173 5i cu virf §i indesat. (Se zice pentru cei

ce nu se multumesc cu mai putin $i vor sei is
tot mai molt.)
www.dacoromanica.ro
1174 $i cu parte §i cu particica. (Se zice pen-

tru cei ce iau mai multe parti decit li se cuvine.)
1175 $i carbunarul stapin pe masa sa. (Adica
fiestecare trebuieste cumva in casa sa.)
1176 $i ciinele iese din lama, dar pielea lui
tie cum iese. (Se zice pentru cei ce cu mare
nevointd scapti de necazuri.)
1177 $i lapte de vrabie. (Se zice pentru cele
ce cu anevoie se pot geisi.)
1178 $i lupul satul §i mielul intreg nu se
poate. (Se zice pentru cele piste putintcl, insem-
nind ca fi curaplitul sa se sature si norodul sa
nu se supere, nu se poate.)
1179 $i mielul bine fript §i frigarea sa nu se
arza. (AratCi ca piste putinki sa nu sufere no-
rodul, cind se chinuieste de cei cumpliti.)
1180 $i minciuna e vorba. (Aratti ca si cu
minciuna putem petrece vremea.)
1181 $i minciuna prinde loc. (Adicci face is-.
pro/xi, cind foloseste pe oarecine, .faro a vtitama
pe altul.)
1182 $i piperul este negru, dar it pun domni
la masa. (Se zice pentru cele oachese, dar cu
nuri si pentru cele proaste, dar cinstite.)
www.dacoromanica.ro
178 IIORDACHE GOLESCU
1183 $1 prepelita came dulce, dar greats ne

aduce cind tot din ea vom gusta. (Se zice cind
ni se p/eadi tot cu un gust.)
1184 5i stafida e uscata, dar dulceata ei nu
§-o pierde. (Se zice pentru cele trecute la virstcl,
dar pline de nuril.)
1185 Si tina luce§te, cind soarele o izbe§te.
(Se zice pentru cele urite, cind inoatei in brill-
anturi 0, pentru cei progi, cind se ocroteazd de
cei man.)
1186 $i fiara cea mai crudd cinste§te neamul
sau. (Aratei cinstea i dragostea, ce trebuie sa
avem intre noi.)
1187 $i cerboaica, cit de mare, cind vede pe
puii ei, ca de lup se sf4iazd, departe de ei sta
§i Cu amar lacrameazd. (Aratei, fireasca miiii a
mumelor, cum fi a teini, cind vede norodul ei
ca se sfi0e de cei cumpliti 0 cruzi.)
1188 5i ciobanul din laptele turmei lui ma-
ninca. (Adicd de unde slujim, d-acolo trebuie
sei ne fi hranini..)
1189 $i braga racore§te. (Adica i cele proaste

folosesc.)
I Gratii. (Cuvint turcesc).

www.dacoromanica.ro
1190 Si broasca mica este, dar gurd mare

face. (Se zice pentru cei mici cind cirtesc.)
1191 Si de e gluma nu e minciuna. (Se zice
cind vrem sei areiteim un adevar $i neindreiznind
sa -1 spunem, feirei sfiintei it artiteim cu glume.)
1192 Si de e gluma, nu e bund. (Se zice pen-

tru cei ce in gluma suparei piste meisurti.)
1193 Si cel mai bun caraus rastoarna carul
pe cel mai bun drum. (Adicei $i cel mai invlitat
gre$e$te.)
1194 Si Vintarul este mic, dar rau pe taur 1-a

ranit, cind in nas 1-a sarutat. (Se zice pentru
cei mici, areitind ca $i ei cit de mici, rau pot
suptira pe cei marl.)
1195 tie mocanul ce-i sofranul ? Cind 11 ve-

de pe taraba, gindeste ca e otrava. (Se zice pen-
tru cei prosti, ce nu stiu pretui cele de cinste.)
1196 Stie mosul ce are an traista ? (Insem-
neazei taina ce fie scare $i-o tie cu care suptirti
pe oarecine, .i s-a zis cind unul batea pe ne-
vastti-sa cu traista fi altul se inira de proasta
beitaie, insti nu gia ca mop/ avea traista plind
cu pietre.)
www.dacoromanica.ro
PILDE SPRE POVATUIRE I TILCUIREA LOR
1197 Ai apucat pisica de coada, invirteste-o

sa nu te zgirlie. (Adicd pe vrajmap cind it suputi
sa te ingrijefti de el.)
1198 Apa sa bei din chiar putul tau. (Adicd
din munca to sa tee hrdnegi Si cu al tau sa te
slujegi.)
1199 Ascunde-ti ciomagul de ciini, Ca mai
rau te musca. (Adicti fere.yte-te de cei rai, ca
de-1 vei supdra mai mutt te va v6.teima.)
1200 Oaia sa o mulgit pins iti da 1apte, ca de

vei trage mai mult, singe iar nu lapte vei
scoate. (Adicti de la supufii tai sa iei cla jdii po-
trivite, iar nu peste puterea /or.)
1201 Oaia s-o tunzi, iar nu s-o rani. (Adicti
de la supwii tai sa nu iei si pielea dupti ei.)
1202 Or te poarta cum ti-e vorba, or graieste
dupa port. (Se nice pentru cei ce nici se poartd,
nici grdiesc dupd cinstea lor.)
1203 Oribul ou pieere1e §1 slchiopul ou crab%
unul pe altul sa se ajute. (Adicti unu/ pe altul,
cu ce poate.)
1204 Unde nu-ti fierbe oala, sä nu-ti bagi

coada. (Adic'd sa nu ne amestecam, uncle
n-avem treabti, uncle nu e slobod.)
www.dacoromanica.ro
PRO VERBE COMENTATE 181
1205 Unde sint doi frati, coada sa nu-ti bagi.

(Adicd uncle sint mai multi uniti, sa nu te
amesteci, sa nu-i superi.)
1206 Inchide-ti usa casei, pins a nu ti-o goli
furul. (Adic'd pdzege-te, pind a nu pati.)
1207 Inainte, popo Stoica. (Se zice spre in-

demnare la orice.)
1208 Intinde-ti picerele pe cit patura te
iarta. (Adicei sa cheltuim pe cit ne este puterea.)
1209 Intii parul din capul tau sä ti-1 vezi, a-

poi cu altul de par sa te apuci. (Adicei intii sa -ti
cunofti destoinicia ta, puterea ta, apoi de sfac/ii
$i de gilceavd sa te apuci.)
1210 Imbucatura mare si vorba mica. (Adicd
sa ne ferim de vorbe mari i supdreitoare, sufe-
rind cele dimpotrivei.)
1211 Intelepciunea cind graieste, pune-ti

mina la gura 'ta si urechea la gura el. (Adicii to
sa taci 0 la ea sa asculti.)
1212 Vrei sä intre toti in dant? Pune o muie-
re sa traga dantul. (Ne aratcl ca muierile mai
bine indeamMi pe oricine la orice fi ca cu ele
sa ne slujim la cele mai anevoie.)
www.dacoromanica.ro
1213 Vezi-md cu un ochi, sa te vaz cu doi.

(Adica sa ceiuteirn sa ingrijim de altul, ca si a-
cela iruioit sa caute $i sa ingrijeascti de noi.)
1214 Vezi ce lemn 11 incAlzeste si fereste-te
de el sa nu te arza. (Adica bags de seams, tine
vl ocrote,ste, tine IJl upeird.)
1215 Via sa n-o lasi sa se p5ragineasca ea"

<o>pierzi, si pe ea si vinul ei. (Adica munca
sa n-o la0 din mind, ca pierzi rodul ei.)
1216 Gluma, gluma, treaba, treaba. (Adica
cind e de glurnd sa glumim, cind e de treaba sa
ceiutdm treaba cum se cade.)
1217 Capacul, dupd °an'. (Adica orice dupd
cuviinta sa.)
1218 Cam departe de ochi, dar aproape de
inima. (Adica set' iubim pe oarecine, far -de a-I
vedea des.)
1219 Capul fie cit de mare, tiar gura potrivita

si cu mult mai mica. (Adica omul fie cit de
mare, insd vorba lui mai potrivitd.)
1220 Ca sa simti dulceata mierii, trebuie sa
lingi degetul ce-1 bagi in miere. (Adica cind te
vei folosi din munca ta, atunci vei cunoa$e
dulceata muncii tale.)
www.dacoromanica.ro
1221 Came tinara si peste batr1n. (Adicci

orice dupci cum se cuvine.)
1222 Cui e frica de v1nturi, pe mare sä nu
'calatoreasca si nine se teme de bruma, vie sa
nu sadeasca. (Se zice pentru cei tricot./ Si sfio0
sä use depeirteze de orice).
1223 Cuibul tau sa ti-1 pazesti, daca vrei sa
nu ratacesti. (Adica casa ta Cara ta.)
1224 Cu vorba gi fapta. (Adica ceea ce fagei-
duietti, peOn s-o pui lucrare.)
1225 Cuvintul intii s5.-1 cioplesti, apoi sa-1
arati. (Adica intii sd te socote0i, apoi sa gra-
iesti.)
1226 Cueul cinta <h>la plug. (Adica prima-
vara la plug sa ne seascci.)
1227 Cu lupii impreuria, ca lupii sa urli in-
data te invetil. (Adica cu cei flecari, flecar fi
cu cei cumpliti, cumplit te-nve(i.)
1228 Cumpana din mina nicicum s-o 1aii, ca
dupa funie nici cum sa cazi. (Adica toate cu ma-
surd, ca sa nu te poticnefti, sti nu greqe0i.)
1 Gansomis esto lutris, cum quibus esse cupis"
Trebule sa urli ca lupii, daca vnei sa mergi cu ei,
(Proverb laitin).
www.dacoromanica.ro
1229 Cu nebunul nici in clin, nici in minecd.

(Adica de tot sa ne ferirn de cei nebuni.)
1230 Cu pisica bdtrind, fie-ti fried de soareai.
(Ne invatrz cei straja trebuie sä fie din oameni
tineri fi voinici.)
1231 Cdrare sa nu suferi sa ti se facd prin
barbd. (Adica sa nu suferi cit de mica suparare,
ca al nu se facCi obicei.)
1232 Cdoiula ta, cind va afla taina, in foc s-o
bagi. (Ne arata cit de ascunsa trebuie sa pazim
taina noastra.)
1233 Ciinele, cind latrd, sa nu-1 mai a<su>
muti. (Adica pe cel cuinplit, in furia lui, sa nu-1
mai intariti.)
1234 Cline batrin sa te feresti, din casa ta, sa
nu zgornesti. (Adicci sluga veche sc n-o depar-
tezi de casa ta.)
1235 Ciinii ce se inteleg cu lupii la turma ta,
zgorneste-i din turma ta. (Adicti pe ministrii ce
se inteleg cu jefuitorii, depiirteaza-i, de norodul
tau.)
1236 Cind intri In casa, sa te feresti, sa nu
te izbesti cu capul de pragul usii cel de sus.
(Adicti sa nit tii capul tot in .sus.)
www.dacoromanica.ro
1237 Cind grAie§ti §i nu te asculta, pune-n

gind ca iW.,i la moara. (Pentru ca la moarei nu
se poate asculta de odorogitura roatelor.)
1238 Cind casa to are sete, nu varsa apa pe
drumuri. (Adicei sa ingrijegi intii de ai casei,
cind in lips'd se afla.)
1239 Cind te urci in sus pe scara, din treapta

in treapta sä piwsti, ca sa nu te poticne*ti.
(Adicei la orice, dupti orinduiald, sa pisefti, ca
sa inaintezi faro nici o grqald.)
1240 Cind te-nsori, sä te-nsori, iar nu sa te
mariti. (Adicd sa nu iei nevasta, care sa -ti po-
runceascd.)
1241 Cinci dai piste miere, nu minca piste

masurA, ca §i ce n-ai mincat iti scoate din gurA.
(Adicei sa ne infrindm la toate, ca sa nu pal-
mim.)
1242 Cit de strimb vei sa §ezi, dar vorba

dreapta s-o mezi. (Adica i cind vei gre.,i, ade-
vdrul sa graiegi.)
1243 La porn laudat sa nu mergi cu sacul.

(Ne arat'd ca lauda oarectiruia de multe on ne
inpiii, ca nu -1 gtisiin dupti cum. it lauda.)
www.dacoromanica.ro
1244 Lasa in pace pe cel beat, ea singur va

cadea. (Adicei pe cei red $i furiofi, di singuri ei
se poticnesc.)
1245 La soarece mare, pisica si mai mare.
(Adicei la cele mai anevoie putere mai mare tre-
buie.)
1246 Luntrea pe mare, pe margine s-o tragi.
(Adicci mic fiind, cam departe de cei marl, ca
sa nu te ineci.)
1247 Mai invelit decit ceapa pururea sa. fii.
(Adicei sa te peizegi bine la orice.)
1248 Mai mult sa te temi de apa lina, decit
de cea turbure. (Adicel de omul cel teicut decit
cel frumps.)
1249 Mai mult de picatura, decit de ploaie

repede sa te feresti. (Adicti de cele mai mici
necazuri, decit de cel mai mare, cei cel mare
ca ploaia cea repede indatei trece, iar cele mici
ca piceitura cu pic, plc inima ti-o tope$te.)
1250 Mai bine astazi un ou, decit la anul un
bou. (Adicei mai bine putin $i pe$in, decit mult
$i adestind.)
1251 Mai bine o caste de cerbi si comandi-

rul for un leu, decit o oaste de lei si comandi-
www.dacoromanica.ro
rul for un cerb. (Adica mai bine osta0 progi cu

un comandir voinic, decit osta0 voinici cu-n co-
mandir ticalos.)
1252 Mai bine una si-n colivie, decit in Vint
o mie. (Adicti putin ,si-n mind decit mult f-afarci
din mind.)
1253 Mai bine un iepure si-n mina, decit mii

si sute prin cringuri si-n paduri. (Adica mai
bine putin 0-n mina noastra, decit mult fi -n
mind strains.)
1254 Mai bine un cline viu, decit un leu

mort. (Adic'd ce e de lap, decit neidejdea cea
rruzi mare.)
1255 Mai bine un tine", decit doua Ai voi

da". (Adicd, mai bine putin $i pe0n, decit mai
mult cu nadejde.)
1256 Mai bine in luntre mica $i cu siguranta
de viata, decit in cea mai mare corabie cu pri-
mej die de viata. (Adicd mai bine mic qi fare/
necazuri, decit mare fi cu necazuri.)
1257 Mai bine ,,vai de mine", decit vai de
nod ". (Se zice pentru cei ce nu vor sti se in-
soare, de s'draci, 0 pentru cel ce vrea sti .se pe-
depseascd singur el in locul celor multi.)
www.dacoromanica.ro
1258 Mai bine vorbe multe, decit sulite frin-

te. (Adica mai bine cu vorba, decit cu razboiul.)
1259 Mai bine cap la sat, decit coada la oras.
(Adicti mai bine mare intre putini, decit mic
intre multi.)
1260 Mai bine cap de pisica, decit coada de
leu. (Adicti mai bine stapin, fie cit de mic, decit
slugs, fie cit de mare.)
1261 Mai bine c-o copaie, decit cu cosul la
apa. (Adicti mai bine cu cel invatat to sa to slu-
jesti, fie cit de prost la neam, decit cu cel de
mare neam si feirei de nici o stiintei.)
1262 Mai bine cu papucii cirpiti, decit cu pi-
ciorul gol. (Se zice pentru cei iconomi, ca sa nu
reimiie cu totul in lipsei.)
1263 Mai bine la inceput, decit la sfirsit.
(Adica sa ne sill-dim. Se zice pentru tocmeli.)
1264 Mai bine Tina s-o dai, decit oaia s-o
pierzi. (Adica mai bine dobinda, decit tot capi-
ta/u/ sa -1 pierzi.)
1265 Mai bine pe cel de jos sa-i vezi mai a-

proape, decit pe cei calare. (Adica mai, bine sei
ingrijesti de cei slabi si seiraci, cleat de cei bo-
gati si indestulati.)
www.dacoromanica.ro
1266 Mai bine prigonire la holds, decit gil-

ceava la arie. (Adicei mai bine inainte sa ne
lueim mcisurile, decit in urmei, $i mai bine sfad'd
la tocmealei, decit la p/atcl.)
1267 Mai bine sa intrebi, decit sa to ratace§ti.
(Adicti ce nu ctii, decit sa gre$egi.)
1268 Mad bine sa-ti spargi papucii, decit sa-i
tii inveliti. (Se zice pentru cei zgirciti, ce nu
vor sa umble ca al nu-fi spargei inceilteimintele.)
1269 Mai bine birna din ochiul tau s-o scoti,
decit gunoiul din ochiul fratelui tau. (Adicci
mai bine ale tale grepli mari sd le indreptezi,
decit cele mici ale celorlalti.)
1270 Masca inaintea ta nicicum sa prime§ti.
(Adicei om prefeicut, viclean si flitarnic.)
1271 Mincea se cuvine la cel ce §tie s-o trin-
teasca mai bine. (Adicei slujba la cel mai des-
toinic.)
1272 Malura in gradina ta nicicum sa se-
meni. (Adicei cele proaste fi veitclmeitoare in
casa ta sa nu bagi $i mai ales intrigi fi zizanii.)
1273 Marul de our la cea mai frumoasa.1
(Adicci cele mai cinstite la cel ce i se cuvine, la
cel mai destoinic.)
1Mitologia spune ca zeita invrajbiril, Discordia
greceste Eris a aruncat un mar pe care scria :
Celei mai frumoase", provocind vrajba intre zeite.
www.dacoromanica.ro
1274 Maseaua, clestele; ohtica, sapa $i lopata;

ciuma, fuga. (Adicit cind te doare maseaua s-o
scoti, cind te imbolnavefti de ohtica", sci-ti, sapi
groapa $i la ciuma sit fugi.)1
1275 Masoard-te pe tine cu insasi palma ta.

(Adicei dupei a ta putere sa urmezi la ce gin -
de,sti.)
1276 Magarul cind te loveste sa fugi §i sa-i

multumesti, ca mai cistigat esti. (Adicei scl fu-
gim de cei progi, cind ne necinstesc, ca sa nu
ne bats.)
1277 N-astepta de la gingav vorba deslusita.

(Adicei de la cel prost vorba de cinste.)
1278 Nici ales dohtorului toate, iar de la du--

hovnic nici pe jumatate. (Ne aratei de ce trebuie
sa ne ferim.)
1279 Nici oaie intre lupi, nici lup intre oi.

(Adicd nici prea plecat fi umilit, nici prea dirz
$i cumplit.)
1 Proverbul era integral valabil pe vremea cind
starea medicala era inapoiata, a ^ya incit u.n bolnav de
ohtica" nu avea nici o speranta. Dar proverbul are
§i o semnificatie generals socials, astfel de aici se
intelege ca un rau iremediabil trebuie inlaturat radi-
cal. Vezi §i proverbul nr. 1145 (n. red.).
www.dacoromanica.ro
1280 Nici carnea nefripta, nici frigarea sä se

arza. (Adicti cu indurare sa unnam la toate.)
1281 Nicicum sa te culci, pins ce pe cei mai
mica nu-i vei vedea in cel mai dulce somn.
(Adicti in cea mai bung odihnd.)
1282 Nicicum sa te temi de clinele ce latra,
el de cel ce tace. (Adicti de omul tticut mult sa
ne ferim).
1283 Nici cutit timp la virf, nici cu cloud
ascutituri. (Adic'd nici de tot moale, nici de tot
prea iute sa te artiti.)
1284 Nici de nor de vary sa te intristezi, nici
de senin de iarna sa te inveselesti. (Adicti nici
sa ne mihnim, nici sa ne bucuram de cele in-
timpldtoare fi curind trectitoare.)
1285 Norocirea cind te gaseste, trebuie sä
dobinde§rti §-un piron bun ca s-o poi popri in
loc. (Adica minte bunti.)
1286 Nu la glas, ci la dulceata glasului. (Adicti
nu la vorbd, ci la ceea ce iese din vorbli sa ba-
gam in seams.)
1287 Nu la dohtor, ci la patimas. 1 (Ne arata
c5 ptitimaFul mai bine #ie.)
1 Adica cel care a suferit, a patimit, care are expe-
rienta.
www.dacoromanica.ro
1288 Nu zginddri focul de sub cenusa. (Adica

nu da pricing celui reiu.)
1289 Nu lua closca cu puii impreuna, ca sa
mai poti dobindi $i alti pui in urma. (Adidi sa
nu despoi de tot pe norod, ca sa mai aibi in
urma de unde set' mai iei rod.)'
1290 Nu te juca cu tichia chelului. (Ne invata
sa ne ferim. de orice poate sa ne vatame.)
1291 Nu te juca cu focul, ca indata te pirleste.
(Adica cu dragostea.)
1292 Nu cite stii, ci cum le stii. (Se nice pen-

tru cei ce se fcilesc ca Stiu multe, dar nici una
deseivir0t.)
1293 Nu incerca vadul cu nebunul. (Adidi nu

te increde in cel nevoicq.)
1294 Nu ride de magar, ca vine vremea sa
incaleci pe el. (Adicci sa nu ne batem joc de cei
mici, ca vine vremea sa avem trebuintei de ei.)
1295 Nu supara floarea, ca sa poti minca ro-

dul ei. (Adica nu-ti voiteima tineretele, ca sa te
poti bucura de ele.)
1 Aluzie la birurik maH, de tot felul din epoca sa.
Vezi ei proverbul nr. 1300 (n. red.).
www.dacoromanica.ro
1296 Nu te arata dascal, pins a nu fi ucenic.

(Adica nu porunci, pine/ a nu invata cum se/
poruncesti.)
1297 Nu te uita la albeata sariculul, cind sa-
punul cu care 1-a spalat pe raboj 1-a luat. (Adica
la geiteala cocoanelor, ce cu imprumutare o fac.)
1298 Nu tot pe moale, ca se/ poti suferi §i cele
tari. (Adica se/ te dedai qi cu cele mai proaste,
ca sa le poti suferi la vreme.)
1299 Nu turbura fintina, ce te-a indestulat.
(Adicel nu supara pe cel ce ti-a feicut bine.)
1300 Nu taia pomul din radacina, ca sa caza
§i se/ -i culegi rodul, ci mad bine urca-te in el,
ca se/ culegi §i la anul. (Adica nu despuia noro-
dul, ca se/ aibi ce mai lua qi alteidatei.)
1301 Nu trage prea mult, ca se rupe ata.
(Adica se/ nu suptireim prea mult si piste putintcl
pe supusii noftri, ca rciminem fart/. ei.)
1302 Nu bate poamele ce nu sint Inca coapte.
(Adicti sr/ nu suptirtim piste vreme.)
1303 Nu de ce lemn e plosca, ai ce e in plos-
ca. (Adicti nu cauta pe orn dup.(' neam, ci dupe/
darurile lui.)
1 Acest proverb ti comentariul respectiv, ca
altele de acest fel, sint o dovada a conceptiei
7 - Proyerbe commatewww.dacoromanica.ro
1304 Nu - %i intinde picerele, cit nu-ti ajunge

patura. (Adicd sa nu cheltuim piste a noastrei
stare.)
1305 Nu-ti 'Aga mina, unde nu-ti fierbe oala.

(Adicil nu te amesteca, uncle n-ai treabei.)
1306 P-amindoud si degrab. (Ne invatti sa ne
pripim la ceea ce cere pripti.)
1307 Pacea ce ved face, cu minerul cutitului
s-o pecetluiesti si cu virful lui s-o pazesti.
(Adica pacea cu oftiri s-o pcizefti.)1
1308 Piatra dup6 sfoara s-o asezi la zid, iar

nu sfoara dupa" piatra, ca te inseli indata.
(Adica urmare dupd dreptate, iar nu dreptate
dupti urmdri.)
1309 Pitulicea la lupta sa nu theme pe vul-

tur. (Adicti cel mic pe cel mare.)
sociale inainrbate la care au ajuns lordache Go-
lescu, Dinicu Golescu, ca si alti carturari care au
trait la inceputul sec. XIX (n. red.).
1 Proverbul ei comentariul lui I. Golescu reficcta
starea de lucruri din aces perioada, cind poporul
lupta pentru scuturarea jugului asupritor. Insusi N.
Balcescu va milita pentru infiintarea ;mei armate
revolutionare, care sa apere independenta. In general
ei azi se spune ca pacea si independenta nu se
pastreaza stind cu bratele incrucisate (n. red.).
www.dacoromanica.ro
1310 Povard mai grea decit spinarea ta sä

nu ridici, ca sä nu te poticne§ti. (Adica la cele
piste puterea ta, sa nu te incerci.)
1311 Pomul, ca sa-ti dea rod bun, trebuie sa-1
curati de uscaturi, iar nu sä-1 tai din radacina.
(Adica pe norod sa -1 indrepti, cureitindu-1 de
neiravuri rele, iar nu sa -1 chinuiegi, ca indat'd
it pierzi.)
1312 Putin piste putin §-adesea de vei pune,
city gramada va ie§i, n-are cine iti spune. (Adica
cite putin stringind, mult dobindim, ca furnica
la muproi.)
1313 Putintica sare, puoureta in tivga sa pas-
trezi, curata. (Adicti mince in cap.)
1314 Pe oaie s-o tunzi, iar nu s-o §1 bele§ti,
ca sa-ti dea Una §1 altadata. (Adica sa nu iei fi
pielea dupei om, ca sa mai gcisefti ce lua.)
1315 Paunul sa taca, daca va sa placa. (Adica
cel ce nu f tie sa graiascei mai bine sa tacel, fie
$i de cel mai mare neain.)
1316 Pe vremea cea mai bund iepingeaua sa
fie cu tine. (Adicei sa ne ingrijim $i la cea mai
buns vreme, ca vremea nestatornicei.)
1317 Paze§te-te de cel ce n-are ce sa mai
piarza. (Adica de cel dezneldeijduit.)
www.dacoromanica.ro
196 LORDACHE GOLESCU
1318 Paze§te-ti felinarul, sa nu cumva sa se

stings, ca sä nu te ratace§ti. (Adica mintea sa
nu se sminteascd.)
1319 Pe prieten in spate sa-1 bati. (Adica sa -1

dojenesti la o parte, iar nu de lap cu altii.)
1320 Pe cale surpata sa nu calci, ca sa nu
aluneoi. (Adica pe cuvinte proaste si fare/ temei
sa nu te increzi, al te de/ in cap.)
1321 Pacat vechi, caint:a noua. (Adica sa te
feresti, se/ nu te caiesti, de cele ce-ai urmat.)
1322 Pe scars strains sa nu te urci, ca nu-
mai indata te incurci. (Adica la slujba altuia
sa nu te amesteci si in. patul altuia sa nu te
urci.)
1323 PAstreazal piatra nechntita, pe care se
ascute intrecerea tinerilor. (Adica cinstea celor
destoinici.)
1324 Pe cel nebun cu liciul 1, pe cel intelept
cu cuvintul. (Ne arata cum, se infrineazei oame-
nii.)
1325 Pina a nu intra, socote§te cum sa ie§i.
(Adica pind a nu incepe o lucrare, socoteste ce
sfirsit va avea.)
1 Cuvint latinesc, licium-ii = briu, cingatoare.
www.dacoromanica.ro
1326 Pina a nu lua cirma in mina, intii la

lopata sä te invete. (Adicti intii la cele mai mici,
apoi la cele mai mari sa te dedai.)
1327 Pind a nu prinde pestele din apa, plasa
din mina-ti nicicum s-o lepezi. (Se zice pentru
cei ce cu smerenia in§a/61 pe oameni inveitinclu-i
sa nu se lase de smerenie, ping nu vor dobindi
gindul lor.)
1328 Pind a nu ride de cel ce schiopateaza,
bags de seams bine, daca tu umbli cu mult mai
bine. (Ne invata sa nu ridem de cei ce graiesc,
cind not mai rtal decit aceia gre0m.)
1329 Pina ad, mai mult nu pisi ! (Se zice
pentru cele poprite de a be cerceta, de a be
incerca.)
1330 Pind florile la vremea lor, siliti-va sa be
adunati. (Adicti nu pierdeti vremea tineretelor.)
1331 Pina ce apa curata, bea si tu cit mai
indata, ca de se va turbura, cu greu alta vei
afla. (Ne invatei set- ne ingrijim la vreme, cei in
urma nu vom mai gasi.)
1332 Ridica dobitocul, cind it vezi cazut, fie
macar si pe puf cazut. (Ne invata sa ajuteim
celor ce peitimesc.)
1333 Ridica-ti nemetul dinaintea usii tale si
nu ingriji de bruma ce cade pe casa vecinului
www.dacoromanica.ro
tau. (Ne inva(iii sa ingrijim mai mult de grefe-

lile noastre, ce cu mult mai marl sint decit cele
mai mici ale altora.)
1334 Sare, pins nu cere, sa nu dai cuiva.
(Adica sfat, ca se intelege ca -i cunofti neseirat,
adicei fart/ minte.)
1335 SA nu incarci pe bou ca pe magar cu
samar. (Adica sa nu pui sarcinti ce nu se cu-
vine la oricine.)
1336 Sa nu zici : ce zi frumoasa", ping nu
va insera. (Adica pe nimeni sa nu fericegi,
pins nu-i vei vedea sfirqitul.)
1337 Sa nu legi gura dobitocului ce treera.
(Adica sa nu iei imbucatura din gura muncito-
ru/ui.)
1338 SA nu to razimi in scam cu trei picere.

(Adica in om ce-i lipsefte o doaga.)
1339 Sä nu treaca °data soarecele prin barbs.
(Adica sa ne peizim a nu se face obicei, spre a
noastra supdrare, sa nu ierteim cea dintii supd-
rare.)
1340 Sarac $i curat. (Adica mai bine seirac fi

feird. nici o pricing decit bogat f-incurcat, ca
cel incurcat nu gie ce are.)
www.dacoromanica.ro
1341 Sa stam strimb si sä graim drept. (Adicti

adevarul sa graim fi cind vreo grefa/a vom
face.)
1342 Sa te feresti, sa nu izbesti in virful cel
ascutit. (Adica de cel ce poate a te vatama.)
1343 Scuipa-ti in sin. (Adicti sa ne ferim de
vorbe mari, di ne baga in primejdie ca cel
ce-0 scuipti in sin ca sa nu se deoache.)
1344 Striga bucate cit vei vrea, la gura nu
le vei avea, daca nu le vei duce cu mina ta.
(Adicti de nu vei munci, nu vei minca, cif
nimeni iti va da.)
1345 Taci, sa tac, sa ne fie casa, casa. (Adica
sa nu ne defeiimiim faptele unul altuia, ca sa nu
ne necinstim. Se zice pentru cei ctiseitoriti.)
1346 Tocmeala dusmaneasca si plata fra-
teasca. (Adicci la tocinealei sa ne sfeiclim, iar la
platti sa rtispundem pefin.)
1347 Trandatirul de ghimpi mai !ntii sa ti-1
curati, apoi la nas sa ti-1 aduci. (Adica pe cei
de neam mare, mai intii de niiravuri sa -i des-
btiri, apoi cu ei sa to slujegi.)
1348 Trage ata cit sa nu se mpg. (Adicti Ai
nu aduci pe om la dezruldtijduire.)
www.dacoromanica.ro
1349 Treptele casei celui intelept sa se roaza

de picerele tale. (Adicei sa mergi can des pe la
cei intelepti.)
1350 Trebuie sa joci dupa cum Iti cinta vre-
mea. (Adica` dupei vreme sa te porti.)
1351. Trebuie sa macine piatra, ca sa curga

la piscoaie (Adicei trebuie intii sa munciin,
apoi sa agepteim sa dobindim.)
1352 Fata cu tulei n-o Linea pe vatra, ca nu

e facuta de vatra. (Adicei fata in virstei n-o Linea
nemaritatei.)
1353 FieFare sa-§i cunoasca lungul nasului

sau. (Adicei cinsted sa ce i se cuvine, ca sa nu
se intinzei mai mult piste cuviintei.)
1354 Focul ce nu te supara nicicum s5-1 zgin-

dari. (Adicei ceea ce nu te supeirei, sa nu-i dai
pricing de suptirare.)
1355 Fd parte celor Sapte ca Si celor opt.

(Adicti deopotriva sa imparti $i la multi $i la
putini.)
1 Jgheabul pe unde eurge Mina la mark (cuvint
slav).
www.dacoromanica.ro
1356 Fd-1-ai de tei Si pune-i numele Matei.

(Se zice in beitaie de joc la lucrurile proaste.)
1357 Fara de haind de nunta, la nunta sa nu
mergi. (Adicci data nu esti vrednic de oarece,
nu te apuca de aceea.)
1358 Fd bine si-1 arunca in apa. (Adicti, cind
faci vreurb bine, nu ccluta cui iit faci.)
1359 Floarea, pind nu se vestejeste, s-o duci
la nas, ca 51 -i simti mirosul. (Adica mice la
vrenrea ei sa o seivirsesti, ca sa te folosesti.)
1360 Floarea s-o pazesti ca sa nu se strice,
Ca de se va strica nici o poama yea avea. (Adica
tineretele.)
1361 Friul, cit de moale va fd calul in gura,
sa nu ti-1 incredintezi in mina altuia. (Adica
cirina steipinirii singur tu sa ti-o cirinuiesti.)
1362 Ceata dupd ochi cit poti sa %i -o ridici,
ea mai bine sa eunosti ceea ce vrei sä vezi.
(Adica nestiinta.)
1363 Ceea ce e in mina to cu poliP, nu o
departa. (Adica binele ce poti face insusi tu set
nu-1 trimiti la altul sa -1 seivirseascrl)
1364 Cei cu ochi calauza la cei fara de ochi,
pururea sa se arate. (Adica cei invatati la cei
prosti.) .
www.dacoromanica.ro
1365 Cele rele sa le scrii pe apa ce curge, iar

facerea de bine in piatra sa o sapi. (Adicei orice
ra-u peitimesti, indatci sa -1 uiti, iar facerea de
bine in veci s-o (ii minte.)
1366 Cele crude de nimic bune. (Adicti cele
neseivirite.)
1367 Cere pins nu piere. (Adidi la vreme .Fi
degrab.)
1368 Cine are punga mare faca-se cheza§.
(Pentru ca acela numai poate pleiti.)
1369 Cine intra in hors trebuie sa joace.
(Adicei cine se apuca d-o treabei sa caute de ea.)
1370 Cel ce se ostene§te, acela din munca
trebuie, mai intii, sa guste. (Adicei plugarul fi
vierul.)
1371 Cine va sa tie candela mai multa vre-
me, trebuie din vreme s-o urmple de untdelemn.
(Adicti sanatatea, starea, trebuie sa ingrijeasca
de ele.)
1372 Cine va sa manince miezul, trebuie,
mai intii, sä sparga coaja. (Adicci lucru bun cu
nevoin(cl se dobindeste.)
1373 Bate fierul ping e cald, ca de se va
raci, in zadar vei munci. (Adicei sa` nu pierdem
vremea, al nu o mai glisim.)
www.dacoromanica.ro
1374 Bate §aua sä pniceapa iapa. (Se zice rind

dojenim pe until ca sic invafitm pe altul.)
1375 Daca in hors ai intrat, joaca i tu ne-

curmat. (Se zice pentru cei ce nu pot face
intr-alt fel, cind la oarece s-au amestecat )
1376 Daca in dant tu te-ai prins, tine-te de
dant. (Adicci data te-at apucat de-o treabei,
tine-te de ea.)
1377 Daca nu e ploaie, fie §i ninsoare. (Adicd
la vreme de nevoie, sa ne multumim si cu cele
mai proaste.)
1378 Daca nu ti se pleaca tie vremea, plea-

ca-te tu vremii. (Adica, cind nu putem birui ale
vrernii, trebuie sa suferim ale ei.)
1379 Dohtore, vindeca mai intii pe tine, apoi

pe mine. (Se zice pentru cei ce pe altii poet-
tuiesc si ei mai ritu gresesc.)
1380 Dupa vint, pe mare, calatoria sa ti-o

faci, ca sa nu te ineci in mare. (Adicei dupa
vreme sa te porti, ca sift nu te primejduiesti.)
1381 Dupd ploaie, a§teapta senin. (Adicei dupei

rc7u, bine.)
www.dacoromanica.ro
1382 Dupd temelie, zidirea sa ti-o zide§ti.

(Adicti dupci putere, orice sci urmezi.)
1383 De apa mica sa-ti fie frica. (Adicci de cei

prosti.)
1384 De vrei sa maninci piine, nu-ti bate joc

de tarite. (Adicci de vrei sti to imbogd(egi, nu-ti
bate joc de tdrani, di de la ei meininci $i
imbraci.)
1385 Decit un an cioara, mai bine o zi §oim.

(Adicci sei poftim mai mult la cele de cinste.)
1386 Decit in fata ariei, mai bine din capul
locului. (Adicti mai bine la inceput sii ne toc-
mim, decit in urmei sti ne gilcevim.)
1387 Decit zece vrabdi pe gard, mai bine una

§i-n mina. (Adic'd ?Mai bine putin i-n mina,
decit mutt cur neidejde.)
1388 Decit caciula de oaie, mai bine cu capul

gol. (Adicci s'd cinstira mai mutt calitatea lucru-
rilor.)
1389 De la un datornic rau Si un sac de paie

este bun. (Adicti de unde nu putem lua inai
mutt, sa: ne multumim qi cu putin.)
www.dacoromanica.ro
1390 Departe oala de caldare, ca nu cumva

lovindu-se sa se sparga. (Adicei cel mai slab de
cel mai tare, ca sa nu se vattime.)
1391 Departe de carbune, ca, de este stins,
te minjeste, de este aprins, te arde. (Adicei de
nebun, ce nici intr-un chip este bun, cum i de
ceilugeiri.)
1392 Departe de eel marl, cind cirease ma-

ninca, ca toti simburii ii arunca in obrazul tau.
(Adicd cind glumesc ca -0 bat joc de tine cu
scuipeituri.)
1393 De ploaie repede sa nu te speril. (Adicei
de cel furios, di precum ploaia cea repede cu-
rind trece, afa fi furia lui.)
1394 Da doua jumatati pe una Intreaga.
(Adicei mai bine un lucru mai mare decit multe
i mici.)
1395 Dragostea nicicum s-o Iasi sa se Inece
in maracini. (Adicti pururea s-o ptizefti curata.)
1396 Tine ce ai in mina si n-alerga dui:4
minciuna. (Adicti sa ptistreim ceea ce avem in
mina, fiind lucru mai sigur, decit set- alergiim
dupei altele cu nadejdi desarte.)
1397 *terge-ti oglinda, ca mai bine sa te vezi
in ea. (Adicii, curel(d-ri sufletul.)
www.dacoromanica.ro
POVATUIRI I CUVINTE ADEVARATE
Cel ce prin fnscris povatuieste, si

pe cel de arum si pe eel din urma
foloseste.
Cine n-ascultd de povata, nimic
nu Invatd.
and adevArul se iveste, atunci
minciruna se risipeste, ca intunere-
cul chid soarele rasare.
PENTRU AER
1398 Aerul curet, rdsuflarea cea mai buns.

Ace la sA-1 alegi, dacd vei indelungare de viatd.
1399 Aerul spurcat viata t-o mole§e§te. De-
parte de el.
1400 Aerul eel bun intreaga sandtate, iar eel
puturos te vatamd pind la os. De until sa 'te tii
§i de altul sa te depariezi.
1401 De multe ori Si aerul multe boale vin-
decd.
PENTRU AUZIRE
1402 0 mie sa auzi §i una numai sa zici.

1403 Orice s-aude, pururea cu indoeald pind
nu se dä de fata.
1404 Cu cit mai multe auzi, cu atit mai multe
inveti.
www.dacoromanica.ro
1405 Nu de la cine auzi, ci ee auzi de la

acele, aceea sä cercetezi.
1406 Sa auzi, sa" vezi si sä tad, daca vrei sa
petreci cu pace'.
1407 Departeaza-ti auzirea de vorbe urite,
c-adesea auzirea la cereare te supune si cerea-
rea la greseh.
PENTRU AUR
1408 Aurul te orbeste cu mult mai mult de-

cit ai fi 'tu orb. Departe d-un asemenea vraj-
mas.
1409 Aurul si ergintul cum se ivirg, oame-
nii for se robira. Fugi d-o asemenea robie.
1410 Aurul si argintul, cit de mult sa fie
gramadit pe tine, nici frumusete, nici minte
t-aduce.
PENTRU AVERE
1411 Averea curind se pierde si nicieum se
mai vede, iar invatatura in veci ramine nemu-
ritoare. Alege care-ti place.
1 Audi, vide, tace, si vis vivere in pace = AscultA,
vezi §i taci, daca vrei sa traie§ti in pace. (Proverb
latin).
www.dacoromanica.ro
1412 Averea nelegiuita mai mult to necin-

ste§te §1 sufletul ti-1 tope§te. Departe de ea.
1413 Avere din munca ta, car nu de 1-altul
d-a gata.
1414 Avere din strimbatati sa nu bagi in
oasa ta.
1415 Ah, d-a§ mai avea! de multe on de vei
zice, viata ti-o ridica. Departe d-un asemenea
glas.
1416 Oind averea nu-ti ajunge, ajunge to
averii tale.
1417 Cind al meu §i al tau ar lipsi din lume,
atunci lacomie de avere nu s-ar mai pomeni
pe lume. 0 asemenea legiuire sile§te-te sa do-
binde§ti.
1418 Cind unul are mai mult §i altul mai
putin vrajba, pizma §i zavistie pururea gase§ti
la ei. Ca sa lipseasca aceasta, averea deopo-
trivd.
1419 Cind ne-am multumi cu cele de tre-
buinta, atunci la mare avere nici am mai
gindi.
1420 Cind toti deopotriva, deob§te la avere,
nici same vei mai gasi sa-ti fie mild de el, nici
www.dacoromanica.ro
bogat sal-4i fie frica de e1. Tata cea mai bung

legiuire.
1421 Lacomia de avere fard sat se intelege,

ca cu cit mai mult ai, cu atit mai mult ceri 56.
ai.
1422 Mai bine in casa sa aibi, decit afard sd

ceri.
1423 Nici o avere mai cu temei, decit in-

telepciunea la om.
1424 Nici o avere mai build, decit prietenul
cel bun.
1425 Pina ce ai oarece toti te iubesc si te
cinstesc, diupa ce tot risipesti, nici insasi ai
tai cei mai de aproape
1426 Ceea ce omului i-ajunge, aceea se inte-
lege averea cea mai mare, iar prisosul nco-
mie.
1427 Cel ce cu munca lui §-a ci§tigat avere,

acela numai §tie cum sä §-o pastreze.
1 Cit rtimp vei fi ferieLt, vei avea o multime de prie-
teni, dar in vremurl de restri§te vet fi par5sit. (Ovi-
diu, Tristele, I, IX, 5).
www.dacoromanica.ro
PENTRU AJUTOR
1428 Ajutorul intre oameni asa se inchipu-

leste : Un orb duce pe un schiop in circa, ca
o povara si unul ajuta pe altul, unul cu ochii
si celalalt cu picerele, ca ce lipseste de la until
se impline,9te de la celalalt. Cine are urechi de
auzit sa auza si sa inteleaga, pikla luind de la
ei.
1429 Ajuta pe prieteni dupa datorie ; ajuta

si pe vrajmasi ca sa-i dobindesti prieteni.
1430 Ajuta celui slab, ca sä nu iei, in urma,
povara lui asupra ta.
1431 Unul de altul sintem legati dupa trebuin-
tele noastre, d-aceea impreung unul pe altul sa
ajutam la a lui trebuinta, dupa a noastra pu-
tinta.
1432 Grabeste-te a savirsi ajutorul ce poti

face, ca-ndoit bine face, eel ce la vreme it
face 1.
1433 Cind mijlocul iti lipseste d-a ajuta pe

oarecine, raspunde-i cu vorba dulce, ca mul-
tumit se duce.
1 Bis dat qui cito dat = Gine da repede, da de
cloud on (Proverb latin).
www.dacoromanica.ro
1434 Mai bine spune drept ea nu poti ajuta,

decit sa tii pe om legat cu zadarnica nadejde,
c-latunei pierde s-ajuttorul ee poate gAsi la al-
tul.
1435 Mind pe mina ajuta, fiind naseute ca
niste frati ; asa si not unul pe altul sa ne aju-
tam, ea dintr-un tata fiind naseuvi 1.
1436 Adu-ti aminte de pdinea si sarea ce ai
mincat de la cel ce te-a ajutat si nu o uita in
veci.
1437 Niel unul singer, ci toti impreunrt, unul
cu altul sa se ajute, ca cind ar fi toti unul.
1438 Pe nimeni s'a" nu departezi de ajutorul
ce poti face, fie eit de mic.
1439 Ridica pe cel egzut cu ajutorul ee poti

face, ca si altul miine, asemenea pe tine, rind
vei fi ca el cazut.
1440 SA nu ajuti pe altul cu nadejde de do-
bindd, ci fara nisi un al tau folos sa dai lui
cele de folos.
1441 Cel ce la nevoi ti-ajuta, acela frate si

Parinte iti este. Cinsteste-i ea pe niste parinti.
1 Manus manum lavat = mina pe mina se spala.
(Platon, Axiahos, 366).
www.dacoromanica.ro
1442 Cel ce pe cel rau ajuta la rautatile lui,

ameba mai rau se s000teste. Feresrte-rbe &run ase-
menea ponos.
1443 and unul cu altul bine se ajuta, atunci

la toti deopotriva o dreptate se socote§te.
1944 Doi numai de se vor ajuta, duc povara
de douazeci.
PENTRU AMOR
1445 Amorul, o aplecare infocata de dragoste

catre orice.
1446 Amorul numai o limbs graie§te la amin-

doi.
1447 Amorul intre doi §i numai bine se pa-

ze§te. Cum trece la al treilea, d-amor nu se
mai socote*te. Vezi sa nu o pati.
1448 Amorul, cu legatura la ochi arata ca
orbe§te cade pe oricine cade; cu degetul la gu-
ra, porunee§te ca ceea ce vezi sa tad; cu arcul
arata puterea sa, ce patrunde orice inima; §i
cu torta aprinsa arata ca arde Si Pirjole§te de
orice inima se atinge. De care mai intii sä to
fere§ti?
www.dacoromanica.ro
1449 Amorul, cind incepe, multa vorba iti

deschide; dupa ce se aprinde Mace ca un mut,
ca indata amorteste.
1450 Amorul cu doua sageti, c-una te aprin-
de si cu alta indata te stinge.
1451 Amorul cu dragoste incepe, dar cu mare
uraciune se sfirseste.
1452 Amorul, cind se joaca, inima ti-o toaca.
Cam deparcior dale lui jocuri.
1453 Amorul, cind se lipeste, inima ti-o to-
peste.
1454 Amorul, nebun, ca nu se simte nici ce

face, nici ce graieste.
1455 Amorul nici la cinste, nici la datorie
nu se supune vreodata, ca toate sub picere le
pure pentru al sau interes.
1456 Amorul parinti n-are, decit fii nele-
giuiti.
1457 Amorul pe cei batrini ii chinuieste,

iar pe eel tineri ii inveseleste.
1458 Amorul pe tine raneste, nu se mai IA-
maduieste. Fereste-te d-o asemenea rang.
www.dacoromanica.ro
1459 Amorul rau te ohinuieste si rau te

Cazneste, rau te munceste, !Ara a-ti arata vina
to care este. Fugi d-un asemenea tiran.
1460 Amorul toate le fagaduieste, la toate
se sirguieste si dup5 ce dobindeste ceea ce el
doreste, indata se risipeste. Nu te increde in el.
1461 Amorul, dup5 ce de tot te suge, atunci
bate din aripi si fuge. Fugi to mai Inainte de
el, pins a nu fugi el de la tine.
1462 Graiul amorului, dulce ca mierea, dar
si inselator tocmei oa vulpea. Vezi sa nu te
inale cu dulceata lui.
1463 Groapa amorului, cusnuniile in cap,
c-amorul mai bine va s5 moara elecit sä se
insoare.
1464 La amor si la domnie nu se cere tova-
rasie. Departe d-un asemenea tovar5.s, ca s5
nu r5mii nici cu una, nici ou alta.
1465 Placerea amorului intr-un minut se
trece, iar intristarea lui toata vista ti-o petre-
ce. Vezi in ce necaz nazi.
1466 Cine amor n-a simtit, acela fericit, dar

cu mult mai fericit cine i -a simtit si-ndat45 1-a
domolit.
www.dacoromanica.ro
1467 Departe d-acel cocon ce se zice amor.

Cind iti zice mar de tine", nu-1 crede ca p-un
dine.
1468 Dragostea amorului, de joi ping mai
apoi. Bags de seams ce gone§ti.
PENTRU AMAGIRE $1 AMAGITORI

1469 Cei de pr-imprejurul tau, ou amggirile
for ()Ind te vor lega, nu mai poti scapa. Fe-
rOte-Jte d-asemenea imprejuratori.
1470 Cele dulci cu placerea for lesne te ama-
gesc, cind u§or te gasesc. Tine-te greu.
1471 *i eel mai intelept §i cel mai istet cu
anevoie scapa din cursa amagitorului.
PENTRU ANTIPATIE $1 SIMPATIE

1472 Cit vei pubes sa te ferie§ti, antipatie so
nu dobinde§ti, ca te tope§te pe nesimtite.
1473 Simpatie sa dobinde§ti, ca mils §i in-
durare ti-aduce catre toti.
PENTRU APARARE
1474 Cu mina cea dreapta sa aperi pe norod

si cu cea din stinga sa-1 sprijine§ti.
www.dacoromanica.ro
1475 Cel ce apard pe mai multi, acela do-

bindeste §1 prieteni mai multi.
PENTRU APROBARE SI APROPIERE

5I CEI DE APROAPE
1476 Apropiere slobod5. §i blindete la ori-

eine sal argi In liume.
1477 Intii pe cei mai de aproape, apoi cei mai

de departe sa-i fad pe toti ai tai, ca de toti
sa aibi parte.
1478 Nu te prea viri d-aproape, ca sa nu te
stoat-afara, dar nisi prea departe, ca sa nu
te uite.
1479 Pe cei mai de aproape tie, sa-i iubesti
ca pe insu§i tine §i sa-i scapi de orice nevointa.
1480 Pe cel de aproape tie molt sa -1 doje-
necti intru a lui andreptare, dar piste masur5
sa nu -1 inecaje§ti.
PENTRU ARATARE
1481 A vrea sä se arate oarecine ca este

ceea ce nu este, cea mai mare zadarnicie, ce
curge din mindrie.
www.dacoromanica.ro
1482 Aratd-te care toti, precum voie$i catre

tine sa se arate toti.
1483 Asa trebuie sa si fim, precum vrem sa
ne aratarn.
1484 Obrazul si miinile adeseori sä le spell,
unghiile sa ti le tai, capul sa ti-1 piepteni, s-asa
in lume sa te arati, ca la toti sa placi.
1485 Ca o oglinda sa te arati la cei mai
inlet ai tai, spre pildd de cele mai bune ur-
mari.
1486 La toti dulce sa rte arati cu vorba §i cu
fapta, ca cinste si dnagoste de la 'toti sa dobin-
desti.
1487 La dame sä te arati placut, la barbati
invd12at.
1488 Mic cu cei mici si mare cu cei marl

pururea sa te arati.
1489 Cele ce nu se 'Dade a se vedea de fatd,
nicicum sa le arati la nimeni de fatd, ca te
face de ocara la toti de fats.
PENTRU ARME
1490 Arma Intelepciunii, cuvintul cel dulce.

www.dacoromanica.ro
1491 Nicicum arma sa intrebuintezi, cind cu

cuvantul izbutesti.
1492 Numai de nevoie arma in mina sa iei,
s-atunci cu mare mihnire a sufletului.
1493 Dragositea cum s-o ivi, arma jos sa caz5.
PENTRU ASEMANARE
1494 Ace lora sa te asemeni, ce slava au do-

bindit dupa ale for ispravi, urniari si fapte
bune.
1495 Cu furnica la munca, cu iepurele la
somn, cu ciinele la credinta, mult, mult sä te
asemeni.
1496 Cine cu cine la ngravuri se aseamina,
aceia se §i iubesc.
PENTRU ASUPRIRE SI ASUPRITORI
1497 Asupritorul pucrurea la piri se s000tecAt.

Fereste-te de asemenea socotinta.
1498 Asupritorul din sin iti furs. Vezi sa nu
te numesti fur.
1499 Cind te multumesti pe ceea ce ai, pe
nimeni asupresti.
www.dacoromanica.ro
1500 Nici o asuprire mai rea ca asuprirea

celui mai de aproape. Fere§te-te d-o aseme-
nea urmare.
PENTRU ASCULTARE SI NEASCULTARE
1501 0 gura numai are omul §i urechi cloud,

dar dimpotrivg, mai mult graie§te decit asculta.
Tu impotriva isa urmezi
1502 Asculta §i nu te minia, ca sa te poti

indrepta.
1503 Cu vreme §i far& vreme multe Sal as-
oulti, iar de grait numai la vreme §i mai pu-
tine sa gralesti.
1504 Cind asculti ceva sa nu zici ca §tii sau
c-ai inteles, ping nu va ispravi vorba ce va
sa-ti spuie.
1505 Cind nimeni te asculta, ca cind ai
striga intr-o pustietate, mai bine tacere.
1506 Cind nu ctii ce s'd graiesti, asculta pe
altul, ca cu ascultarea mai multe sä inveti.
1 Numai o limbs $i cloud urechi ti-a dat nature,
pentru ca sa asculti de doug on mai mult decit
vorbesti (Epictet, Fragmente, 142).
www.dacoromanica.ro
1507 Mai multe s-asculti si mai patine sa

graiesti decit dimpotriva, ca una te arata de
intelept, iar cea dimpotriva, de mare flecar.
1508 Nici sa asculti nici sa graiesti cele ce
nu se cuvine nici tie, nid la cel ce te tasculta.
1509 Pururea sa asculti la cele de crezut, ca
mai multe sa afli.
1510 Pururea sa asculti Si cele dimpotriva,
ca sa poti cunoaste de ce sa te feresti.
1511 Pe toti sa asculti, dar pe putini sa crezi.
1512 Pe cei pentru folos obstesc pururea sa-i
asculti cu amindoud urechile tuguite ca de ie-
pure.
1513 SA' te obisnuieEAi mult a asculta cind

altii graie.sc, ca sa te inveti la vreme cum sa
graiesti.
1514 Toate sa be asculti §i numai cele de

cinste sa nu le uiti.
1515 Cel ce ascultil de sfatul altuia rareori
greseste.
1516 Cel ce n-asculta de invatatura parin-

telui sau, strein se intelege.
www.dacoromanica.ro
1517 Cel ce n-asoultd nici o sfatuire curind

se icaie$te. Vezi SA nu te Caiesti.
1518 Degnab sa asculti, tirziu sa graiesti si

la minie cu totul sa zabovesti.
1519 $i trecut fiind in virsta nu vei gresi as-
cultind.
PENTRU ASPRIME
1520 Asprimea omului multa uriciune i-a-

duce. Fugi d-o asemenea patima.
1521 Asprimea legii la om se intelege cea

mai mare iubire de omenire, iar a omului
asprime, cea mai mare cruzime. De una sa te
tii $i de alita sa to feresti.
1522 Asprimea de obste mai mult stapineste
decit blindetele pe om.
PENTRU AFLARE
1523 Urit si farce minte cel ce va sa afle

ce gindete oarecine, unde se duce, ce aduce
$i ce face, si ce grdie$te si ce maninca. Departe
d-o asemenea urmare, ca sa nu fii unit de toti.
1524 Nimeni nu poate afla once desavirsit.
www.dacoromanica.ro
PENTRU All 51 VAH

SI VAI SI VAITAT
1525 Aistazi ah miine vah ! poirtnmine nici

ah ! nici vah ! ca ah ! si vah ! adeseori viata
ti-o riding. Departe d-asemenea vaitAturi.
1526 Ah ! de-as mai avea! viata ti-o topeste.
Apoi ceea ce pofte§ti, ce-ti mai foloseste ?
1527 Ah ! si vah ! Hasa la o partite §1-421 cautg
de sAndbate.
1528 Cind te vaiti inaintea altuia, ca, cind
i-ai da putere asupra ta. Fereste-te d-un ase-
menea vaitat, ca pururea sa biruiesti.
1529 Niciodata s5 nu zici : vai de mine ! §i
seiracul de mine ! si ah ce o .95 mai fac ! ci mai
bine sä zici : Ferice de mine, di n-am trebu-
ingt de tine.
PENTRU ADUNARI
1530 Iubit si placut te fa la adunari, cu pur-

tarea ta cea bung, si cu vorba cinstita si duke.
1531 In adunare cind petreci, s5 nu flueri,
sa nu sueri ca ciobanul la oi.
1532 In orice adunare $i la orice intimplare,
sa nu te atingi de nici un nume, vorbindu-I
de rau In glume.
www.dacoromanica.ro
1533 Cind te afli la adunare, de vezi ca se

intimpla vreo gileeava mare sau vreo desfri-
nare, ineet, inset fugi, te trage, ca sa nu te
molesesti sau sä te gileevesti.
1534 In adundri cind te asezi, alege-ti loc
mai jos, ca sa nu auzi : Poftim mai jos !"
1535 La adunari cinstite pururea sa alergi,
iar la cele desfrinate nicicum sä indrasnesti,
c-acelea cinste ti-aduce, iar acestea defaimare.
1536 La orice adunare, sa stii cum s5 furl
vorbe si to putine sä graiesti, iar pe ceilalti cit
de multe sä-i Iasi sa graiascA, ca mai multe
sä afli.
1537 L-acele adundri sä mergi spre desfatare,

de uncle nadajduiesti mai bun sä iesi cleelt cum
ai intrat.
1538 L-adunare cind petreci, sa nu te schi-
menosesti, nici suspinuri &á scoti din tine, nici
ris mare si Cu gura cascat5, as taiata de blen-
dereu.
1539 L-adunare eh' Id te afli, s5 nu fii poso-

morit, ca la toti vei fi unit.
1540 Mai bine singur in casa, decit in rea
Beunare.
www.dacoromanica.ro
1541 Pe la adunari cu cinste, pe la desfrinari

cu departare.
1542 Fugi de acele adunari, uncle graiesc pe
toti de rau.
1543 Fugi de adunarea celor obraznici si rai.
1544 Fugi de adunari cu chiote si bauturi,
pins a nu to imbata, ea in u_rma unit vei juoa.
PENTRU ADUCERE AMINTE
1545 Adeseori sa-ti aduci aminte de eel ves-

titi barbati, ea for sa to asemeni.
1546 Sa-ti aduci aminte ca si to esti om,
ca pe oricine sa-1 cinstesti ca pe tine '.
PENTRU ADEVAR
1547 Anevoie is descoperi adevarul, cind toti

striga si nici unul asculta.
1548 Atunci vei curioaste adevarul mai bine
cind vei departa mice patima de la tine.
1 Te hominem esse memento = Adu-ti aminte ea
e§ti om. (Proverb latin).
www.dacoromanica.ro
1549 Acea lege mai bung, ce te face sä cu-

nosti adevarul.
1550 Adevarul a gr5i nicicum sa te sfiesti
sa-1 pricepi. D-aceea la cl cu mai mare bagare
de seams.
1551 Adevarul are o fire, ca. cine 11 aude
mult se supara. Tu impotriva sa urmezi.
1552 Adevarul adevarat n-are in lume atitea
bunatati, cite rautati arata adevarul prefamt.
1553 Adevarul unul este, dar anevoie a -1 ne-
meri, c-un drum si numai are spre a-1 dibindi,
iar spre a se departa de el, mii si sute de
carari.
1554 Adevarul unul este, dar omul it schi-
monosecte fiestecare dupd a lui parere.
1555 Adev5rul in adevar numai un chip are.
iar minciuna se arata in mii si sute de chi-
puri, d-aceea si anevoie adevarul a se cunoaste,
cind minciuna 11 acoper5 cu mii si sute de
olden.
1556 Adevarul in adevar urit si suparator ni
se pare, dar si fobs ne aduce mare.
1557 Adevarul in veci famine, tot ceea ce
a fost este si va ramine.
$ Proverbe comentatt
www.dacoromanica.ro
1558 Adevarul cu minciuna, vrajmasi nein-

duplecati.
1559 Adevarul cu dreptatea impreuna locu-
iesc. La unul de te vei duce, dai si piste celalt.
1560 Adevarul rind gonesti, nicicum sa te
ostenesti, ca multe te folosesti.
1561 Adevarul cind nu-1 cunosti, in cea mai
mare gresala te-neaca.
1562 Adevarul cind eercetezi, partinirea s-o
d epartezi.
1563 AdevArul cind 1-arati, curet sa-1 arati,
ca oricine sa-1 inteleaga.
1564 AdevArul cit vei putea, in fapta sa-1
cunosti, iar nu dupa parerea oarecaruia.
1565 Adevarul la vremea lui s-arata de fatA,
cind cu gindul nu gindesti.
1566 AdevArul la toti placut, dar putini 11
primesc.
1567 Adevarul nicaieri locuintA si-a gasit,

decit acolo si numai unde minciuna a lipsit.
1568 Adevarul pururea inainte sa* mearga la
orice vrei sa graiesti, ca o calauza bung.
www.dacoromanica.ro
1569 Adevarul pe La sfirsit pururea se cu-

noaste.
1570 Adevarul tare minciuna mai ineet, cind
vei sa grAiati.
1571 Adevarul fata lui niciodata o mai
schimba, iar minciuna pe tot minutul in felu-
rimi de masci se schimba.
1572 Adevarul nine 1-a aflat si nu 1-a urmat,
ctumplit iom se intelege.
1573 Adevarul biruieste cind minciuna se
sgorneste.
1574 Adevarul si virtutea, doua calafuze ca
niste surori premari, una-ti arata calea cea
dreapta si alta rte duce pe acea cale. De ele sa
te tii, daed vei sa nu te ratacesti.
1575 Iubeste adevArul, deprinde-te cu el, ca
sa scapi de minciuna.
1576 Unul si numai a spus adevarul, zicind :
Vaz cele bune si prea bine le cunosc, dar cele
rele urmez"
1 Video meliora proboque, deteriora sequor."
(Ovidiu, Metamorfoze, VII). Proverbul nr. 1969
ilustreaza de fapt adevarata atitudine a lui Iordache
Golescu socotind absurda inclinarea unora de a
vedea ce e bine, dair de a urma ce este rau (n. red.).
www.dacoromanica.ro
1577 impoiniva adevarului nicicum $i nicio-

data sa vei sa te pui.
1578 Curapenia sufletului ti-arata adevarul.
1579 Cu cit mai mult vei patimi pentru un
adevar, cu atit mai mult to sä-1 cuvintezi.
1580 Cu cit de lesne minciuna, cu atit de
anevoie adevarul a se prim!.
1581 Cu bund cercetare $i cu buns socotinta
poti afla adevarul in fiinfa.
1582 Cind adevarul lipseste, asa mi se pare"
s-apropie de adevar.
1583 Lucrul cel mai cinstit, adevarul a spune.
D-aceasta cinste sa te tii.
1584 Mai bine s:a cercetezi sa afli adevarul,
decit cu pizma sa te inseli.
1585 Ne place vorba duke, dar mai mult sa
ne placa ceea ce adevarul ne aduce.
1586 Nestiinta adevarului de o parte, orbirea
mintii de alta, ne tine in intuneric, cind nu ne
e iertat sa grairn adevarul spre desteptarea
mintii orneriest.
1587 Pentru adevar pin la moarte sä te lupt.
www.dacoromanica.ro
1588 SA' iubesti intelepciunea, sa iubesti sti-

intele, dar cu mult mai mult sa iubesti ade-
varul.
1589 Slobozi pe toti sd-i la§i sa-ti spate ade-
varul curat, far de a te supara, ca sa te poti
indrepta.
1590 Hotu1 la intuneric si adevarul la lumi-
na.
1591 Cel ce ascunde adevarul niciodata se
va indrepta.
1592 Din nestiinta si necunostiintra adevaru-
lui s-au nascut pe lume cele mai multe idei
gresite si mincinoase, ce chinuiesc pe oameni
ping in zilele cele de pe urma.
1593 De la eel nebun si de la eel beat poti
afla adevarul si fara voia lor '.
1594 De ne-ar fi iertat sa graim adevarul,
gol precum este, nu near trebui atitea cuvinte
intunecate, ce ne face SA* nu-1 pricepem.
PENTRU IWPEPTARE
1595 A se insela oarecine cind asteapta oa-

rece, cea mai mare supdrare.
1 In vino veritas --= La betie se spune adevarul.
(Proverb latin).
www.dacoromanica.ro
1596 Mai bine sä astepti decit s5 to a§tepte.
PENTRU EGOISM
1597 Mindria din egoism a nascut pe Aqa

voi eu!" §i plecaciunea din smerenie pe Cum
poruncesti dumneata !" §i una si alta fii ne-
legitimi ; dar mintea din socotinta pe Cum se
cuvine !" fiul cel mai legiuit.
PENTRU IERTARE, IERTACIUNE
1598 Acela se-ntelege ca orice gresala iarta,

cel ce poate pedepsi §i nicicum pedepseste.
1599 Cu iertarea dobinde§ti §i pe vr5jma§
prieten.
1600 La orice gresala sa ceri ierfaciune, fie
i de la eel mai mic, ca cinste mare Iti face tie.
1601 Lesne a ierta, anevoie a uita, pins nu
se va indestula de ceea ce 1-ai pagubit.
1602 Lesne putem ierta pe cei ce ne supara,
dar anevoie lertarn pe eel ce not ii suparam 1.
I Ii iertam adeseori pe eel care ne plictisesc, dar
nu putem ierta pe cei care-i plictisim. La Rochefou-
cauld, Reflectii sau sentinte ,si maxime morale, 304.
www.dacoromanica.ro
1603 Mai bine sa ierti pe eel vinovat, decit

sa pedepsesti pe cel nevinovat.
1604 Pe vrajma§ curind sa-1 ierti, ca prieten
curind sa-1 vezi.
1605 Pe cei taxi ii iertam, pe eel slabi ii im-
pilam. Ghici tu acum pentru ce ?
1606 Cel in putere, cind iarta, atunci viteaz
s-anata. Pururea viteaz sa to arati.
1607 Cel mai rau se intelege cel ce nu iarta
nicicum. Fugi d-o asemenea numire.
1608 Cel ce nu iarta pe altul, nu se intelege
de am, c5 omul fireste Lind supus patimilor,
unul altuia trebuie sa creaza.
PENTRU IUBIRE
1609 A iubi s-a se-nfrina, aminclaua deodata

la nimeni nu e data. Sile§te-te tu sa to -arati
desitoinic d-amindoua.
1610 Anevoie sa iubim pe cei ce nu-i cin-
stim, dar cu mult mai anevoie sa iubim in ade-
Or pe cei ce-i cinstim cu mult mai mult decit
pe noi. Dar tu la amindoua dimpotriva sa ur-
mezi 1.
1 A iubi Insemneaza a stima pe cel iubit, fa'rd
socoteala de interes. (Cicero, Despre prietenie, XXVII,
100.)
www.dacoromanica.ro
1611 Iubim oa sa ne iubeasca, Ca uncle dra-

gostea ne asteapta acolo ea se desteapta.
1612 Omul nu se mai stapineste, cind ne-
vrind iubeste. Departe d-o asemenea urmare.
1613 Ca sa te iubeasca oricine, trebuie sa fii
cinstit, trebuie sa te socotesti pe tine d-opotri-
va Cu toti oeilalti oei mai midi.
1614 0, ce grea pedeapsa la cel ce iubeste,
rind pe el nu-1 iubeste GJoeea pe care el iubeste.
Fereste-te d-o asemenea pedeapsa.
1615 Orice iubesti si orice urasti si de orice
to temi, pin ascuns sa 1e pazesti.
1616 Vai de ceea ce iubeste pe cel ce el n-o
iubeste ! Sileste-te SA' scapi d-un asemenea vai.
1617 Vai de tine cind te iubeste numai pen-

tru interes ! ca dragostea adevarata de toti se
socoteste cea fard de interes. Dar unde o poti
gasi ?
1618 Ca sa fii iubit trebuie sa te arati vred-

nic de iubit. Mijloacele stau in vrednicia ta.
1619 Cu vorba si cu fapta sa faci sa te iu-
bea5_Nca, ca intr-alt chip 10 intoarce fata de la
tine.
www.dacoromanica.ro
1620 Cu greu la eel ce iubeste sa osindeasca

pe cel ce el iubeste.
1621 Cu cit vei sa te iubeasca, cu atit si to
mai milk trebuie sa iubesti ca dragostea este
temeiul omenirii.
1622 Cu mult mai fericit cel ce se iubeste
decit cel ce iubeste. Aceasta fericire sa te sl-
iest sa dobindesti.
1623 Cum te iubeste, mai mult sa iubesti,
sa cum te cinstesta, man mutt sä cinstbegti, ca
de toti sa fii iubit si cinstit.
PENTRU IUBIRE DE AVERE

1624 Iubirea de avere, mums buna celor re-
le, ca pentru a dabindi piste a to putere, la
mii de netrebnicii la tot pasul te incurca.
1625 Marea iubire de avere, ce lacomia
ne-a-ndopat, ne lace sa ratacim pe mare si pe
us ca t.
PENTRU IUBIRE DE ARGINT

$1 IUBITORI DE ARGINT
1626 Apa setea potoleste si plinea foamea,
dar iubirea de argint nici cu marea se poto-
la5te.
www.dacoromanica.ro
1627 Iubirea de argint, izvorul r5utatilor. De-

parte d-un asemenea izvor, ca sa nu te tied
in el.
1628 Iubirea de argint chinule§te pe om al
trupeqte ci suflete§te. Paze§tte-te sa nru cazi in
ispita.
1629 Iubirea de argint nici imbatrine§te, nici
vreodata slabe§te, nici se satura in veci ; ca
cu cit omul la ea rivne§te, cu atit ea mai mult
intinere§te §1 se inmulte§te.
1630 Iubitorii de argint cu cuvint de iconomi,
uric vor sa-§i indrepteze numele de lacomie.
1631 Iubitorul de argint atit te miluie§te, cit
mortul iti graie§te.
1632 Iubitorul de argint plin de daruri se
vede ; in vis §i aieve pururea argint vede. In
pamint I§i ingroapa tot argintul, ea dupa moar-
te s6-1 gaseasca. La argint se inching §i se
pleaca ca la insu§i Domnul. Lege are pe in-
s'a§i a sa dobinda ; punga in veci §-o scormo-
ne§te, de i-a lipsit din argint, §i argint piste
argint in. veci i§i gramade§te, iar cel mai mare
dar, ca odihna nicaieri I% gase§te, dind vede
in ochi ca-i joaed argintul.
1633 Iubitorul de argint negre§it s-ar spin-
zura, data §treang fard plata altul ii va da.
www.dacoromanica.ro
1634 Iubitorul de argint nu se supara de

moarte, cit de al sau argint, ce nu-1 poate lua
cu el.
1635 Iubitorul de argint, si argint de va
minca, tot nu se va sAtura.
1636 Fereste-te sa nu rivnesti la our si la
argint, ca face pe om unul pe altul sa se
omoare, unul pe altul sa se uciga si tilhareste
sa se despoaie ; fiul pe parinte rau sa-1 need-
jeascA si frate pe frate rau sa -1 pismuiasca.
1637 Fugi cit vei putea de iubirea de argint,
ca de cel mai mare rau, ca patima aceasta pe
cine in ghiare apuca, nici la ceasul mortii poate
scapa de ea.
PENTRU IUBIRE DE OMENIRE
1638 Iubirea de omenire mai presus de orice

dragoste ca un temei al societatii.
1639 Iubirea de omenire cel mai mare dar
al intelepciunii. Un asemenea dar sa to sliest
sa dobindesti.
PENTRU IUBIRE DE SINE

SAU SINIUBIRE
1640 A iubi oarecine pe insusi sine cit nu i

se cuvine, cea mai mare rusine.
www.dacoromanica.ro
1641 Iubirea de sine este piste fire, vatama

pe sine, ca eel mai mare lingusitor.
1642 Iubirea de sine intrece once dragoste,
ca nimeni pe altul iubeste mai mult decit pe
sine.
1643 Nimeni nu te va iubi, dmd pe tine nu-

mai te vei iubi.
1644 Toate patimile cu virsta se sting, iar
siniubirea moarte n-are niciodata, ca rob in
veci te face.
1645 Din iubirea de sine se naste pofta fe-

ricirii noastre.
PENTRU IUTIME ST IUTEALA
1646 Iuteala piste fire te scoate din fire.

1647 Iutimea si nerabdarea putind dobinda
ne aduce, iar pagubd cit de multa, ca pe multi
i-a vatamat fard tamdduire. Departe d-o ase-
menea patima.
1648 Cu iuteala gre§e§ti, cu rabdarea te-n-

dreptezi si cu blindetele te cinste§ti. Alege Ca-
re-ti place.
www.dacoromanica.ro
PENTRU ISBUTIRE
1649 Isbutirea la orice s-o astepti de la si-

linta ta, cu munca ta, iar nu de la altul, c-atunci
te arati om de nimic.
1650 Cu bund ingrijire, cu neadormita pri-
veghere, cu Indelungd rabdare si cu o staru-
ire ou silintd, isbutesti la orice.
PENTRU ISBINDA
1651 Isbinda ou voinicie si cu isteciune mare

cinste do bindeste cind se rdsboieste. D-aceasta
sa te angrijesti, dacd vei sa te cinstesti.
1652 Isbinda necinstita la eel cinstit necinste
i-aduce. Departe d-o asemenea isbinda.
1653 Pind n-ajungi la sfirsit, isbinda desa-
Virsita nu te scoot c-ai dobindit.
PENTRU ICONOMI SI ICONOMIE

1654 Iconomia se intelege fiica bunei orin-
dueli. D-aceasta sa te silesti, asemenea fiice SA
dobindesti.
1655 Iconomia te saturd, risipa te fldminzeste.
Alege care-ti place.
www.dacoromanica.ro
1656 Iconom se intelege cel ce cu putin din

vreme se ingrijeste. Asa si tu sä urmezi.
1657 Iconom se intelege cel ce nici stump
piste fire, nici slobod piste masura. Acestuia
sä te tasemeni.
1658 Intli oasa ta sa-nveti s-o iconomisesti,

apoi si noroade lesne vei iconomisi.
1659 Marea sginciturd cu cheltuiala cea ne-
bund cind se vor uni, atunci se va naste ico-
nomia cea mai bund. L-aceasta &A rivnesti.
1660 Pe la sfirsitul saoului in zadar te ico-
nomisesti, cind n-ai ce mai iconomisi. Feres-
te-te d-o asemenea intimplare.
1661 Cel ce pe sine nu se stapineste, rau
se iconomiseste.
1662 Cine stie sa le cheltuiasca la cele lui

de toles, acela se intelege eel mai bun iconom.
1663 Bilsiugul sa ti-1 socotesti intru a ta
iconomie, iar nu intru a ta mare avere.
1664 Buna iconomie a casei, 'temelia casei.
0 asemenea temelie sä fad si tu easel tale.
www.dacoromanica.ro
PENTRU RISIPITORI $1 RISIPA

1665 Pe risipitor toti it socotesc de bun, dar
nu pentru el.
1666 Risipitorul in urma cunoaste si se
cale§te.
1667 Risipitorul pururea in lipsa.
1668 Risipitorul pins ce tot nu istoveste, nu
se odihne§te.
1669 Risipitorul se sfatuic§te numai cu a sa
pat&
PENTRU INIMA $1 IN1MO$I

1670 Inima indurata niciodata pismuieste.
Asemenea inima sa te silesti sa dobindesti.
1671 Inima cind ti-o dai, socoteste-te sa ti-o
dai pentru toata viata ta.
1672 Inima necajita, n-o mai supara, ci gra-
beste-te a-i da oarece mingiiere.
1673 Inima rea pe om 11 omoara, d-aceea
prea mult sa te feresti de ea.
1674 Inima simte orice bine si orice ralu,
ca toate intr-insa se topesc.
www.dacoromanica.ro
1675 Inima sa ti-o deschizi numai la cel ce

cunosti ca te iubeste.
1676 Inima fara dragoste, intreaga pustie-
tate.
1677 Inima fricoasa, pururea ticaloasa.
1678 Inima cere ceea ce ei Ii place, iar nu
ceea ce ei cinste ii face.
1679 Inima daca ti-ai dat-o, n-o mai lua Ina-
poi asa liniclarta, c-anevoie vei gaisi la tine s-o
mai dai.
1680 Inima curata cam rar se gaseste, dar
si tine o are de nimeni se cunoaste.
1681 Inima mare, daca vei sa isbutesti la
orice intimplare, fie cit de mare.
1682 Uncle comoara omului, acolo si inima
lui.
1683 Cu inima mare sa te arati la orice in-
timplare, ca sa nu simti nici o suparare ; Ca
de te vei mihni, pe vrajmasi ii vei veseli, si
to mai rau vei patimi.
1684 Cu inima tare biruiesti orice pizma si
zavistie si orice nevoie. D-a. emenea inima sa
te tii.
www.dacoromanica.ro
.. ,
giP e), q.1-6t.Ki.p, i 2fr orr 9"-6 -g.e matte) 2
'"'L; zA-74,otite.
011, fiels'Trux
(-4 0 e' 2c i x o c the) Zo ije.1,17. taz.,' ,
ei (1, /0 -6 Zt o 3
L.,
dsA Gs 6Z.Itg .0 c 2
b
Te. We'.5 t,0M
sitssec
Pilde, poviifuiri si cuvinte adeviirate si povesti adunate de Dumnealui

Dvornicul Iordache Golescul fiul rciposatului Banul Radul Golescul.
www.dacoromanica.ro
(Titlul culegerii lui Iordache Golescu, dupa care realizam acum aceasta selectie.
Reprodus, ca 0 cele ce urmeaza chip& manuscrisul aflat la Academie.)
Ali
,iii Innstitoci Yvh4 ai a-rnak izF
9?i4dtr, r
t
4Li/6'111 bcp .
vain rZi ..i.c(348uda61 (3; titre
'2241 riflt ri 2/1c, trtr.,,,,,(4- x cc ic4.1-ruz.)
.....
.
4.. .
t Yei see eitt.a2 IN/ Iii.4.3
r Vit kr4T+ flu OW_ , i 51 Stoll tsk gft et Arte CS; i(t4 T4a4:11s' Yet Ye Eftzh Alos Si k5E-7 124
. /MA- ,71444te.. 7116C1 7144S it/9
I
I, .114.114 114-5 itiz, Yo,i'la-, v, trtn li diva iz- 442. g 16K 1; (51. %ice 712 x tel'ea
-)4.Err6.fr rtot-ctoilielie4r,s,il lima. ,r, e. I 4- b!,) , . .
, e/1 t1vip4A- ye s?,1t1pritsZ 70 iue))

-ek-et2 !MK inc. C-51 li(ee. lace+ ye;
I'
.
v4ti eauz, adti s4 iewte'uL 4:1,:._sel,24,d

,,
i i ,.
h Cfiltr Sql1Zn1,714Z.c u7.) ka..P>.e. t A:209-6;.itie Wig, im4
rclIrlit;i: Ay/ 5,v611,
G.
4 ( xrce vc-et rn ts ref ee .1,7 ,fficz
, n 4-1, ,716:s4e. a 61 zt-ti.alf4z)
.
,
- rtleZ^rx 'LEI it'ocli rew:*14 (caL4:r, v.iwii.U. ad' ;,vit, *.#... In Gil '2C;Ilirli- at kY/r:/)
)4 C71/;14LotIck, ItelS 76, U iiith tttlica, tole (..51 xi:te Itficiirc Yet re. sy wei >4.cieruir, elitls ik.fs' -3
r , ,
7,
_..,_/ 4., A, -.. / I/ ,

ii/
Ci7.1 dE, mrFKOVZZ', 4114-lelnWSia ant 04)14 1(.16 7401 "xhie 1 r du t'le -milF,Gx.,. , say04.1. coat
,
7slilt4....". .
,. I St
6, i ki (vq.c))32.
2 " ?/tu, __e ti- (51 -.--i'7: e
,(1 ,\..,,-Tz .,-;-- ct444.4/ flee, shk, a)11(.. Trod. ;8=t et, e ab,444.1.2,_,
Facsimil din prima paging a primului capitol Pilde i tilcuirea lor.

Transcriem prima pilda" : ,.Ai umblat cit ai umblat, dar scum
www.dacoromanica.ro
ti sa-nfundat. (Se zice pentru cei ce cad in multe primejdii
§i din cea din urma nu mai pat scapa.)"
r ,
tfG
giC-6ID(V16), i Cr Oixtv i.f,14i-bf, (SE).
? Ame CA21
71 A IP-, T-E,5 1 r t i d mato az , tetiia .5164 otielff, e ((saiditIB ;der:(4,8(.. Re!'
odturgice,'d-6-ei A67> .
. 7
,-, vt-eva nojula roeriy. tea wtokeesilfe-, ()Broil/ a.gz JeK .
(Aev(k te411 /sit, tdetttiFa SEXSIICIVI dole rek-ectdtv ,,fe 4e 342 tref , 1..044. Sv
le .) r, t. 'ea otoia,..,5-64erd-GaltrAc4.r. . .
). 47, 7724(ae pie ri dera,)/14444e,a/44-44- Riudeteb

Ife'xIlet(
f '17 $exiI i d-6 m (vie- 4 Rfitct, It'alYe Inca el cadre,:
. j
gli21117pr et mile). 43ez.i igt A egep.,
., ..s,....:.--
:, .., v 31 KArt-I , q tilt& whiled 1;Yr.
As SluAi InittImAk/krie, oolzi, Yoaii-/;/ mod-on (440- teen,". .
"(/N litk, YvVrehi-e- -51 )//, -cortzlixt St. Tqa4t, *I 4u." ge, ectstil, ;dens ai aorl.tai i,
Bac
n ... u
s? Tr ii-, .4,1,9.- tAar.
,-, -. ,
www.dacoromanica.ro
Fragment din capitolul III,
Povdtuiri i cuvinte adevarate.
i
/ .....
'
. -
6r55
.57 i 4;1e. sziE /to ft ii Yi T4.., i 4.A4tfifp4 A-1C. 5
r; (At amth "CtiSiva- ob etreqr, ,404..61-Mkt60, sc itits fe T;r4jyridle:(c(!elkl, zi-t erEmithl. Aalui
1K. 3 )5.rt,4, j ie imarifi vitt ) . 1
,
(A-rwrio, -tvt -caint
,
34 &I lc ma; .tre 6o(-17i atc (tIL I i ,A.1; MI te4 YrAsYsi'ldi isUlE Tiyrtc-4'1 1
ma Lsi, ae, ma" w4cItitt _1 co S . 6 ) .

,,c) 12
;, V"I'm-6 5'6 1-6, -Jto -66,N'ct:4 1-1(ottlica Ow TriAlutx.V ftc Stake vast Ita 11,s a..,k7hss- t, ,,,,e.
3 AllIti )
.
'it Cilf u4144/eli Ye iriocps e't oft/OVi,

, , ni ,
1 riariZ k- 4 7,1 i,c,z,, (a;1-co, peifeete,da to irctolt-t olk
_ ,
ect 3 ictl-t /0-1, infra 14/1 ki 4.k. ex evit Thx)) . .
., al At JV 0 )11Wiltil r4+1a t her ; ti kx4e.,, Ilz -"iz .eer .1epc4c. Inar,,,,,,04, ryd,,i,m los 4,/&_ , -1.
-
eetius;at,(mia I WI (-t 1.13t i 521.4:1i r 711. I; 51 fief
fief' ;..&`,8di 1 Mt tp i. 6 1 i z e ., , ,;,:ti 2445 -Tel; le-VA-44 i (re
,1 Cam .5'0 4"-$04-7-,,,,. 4,17 "w6 516 rtrxi (4c,../ cikr,t. gstr4.4ic ist, gt v,is jeti,..w, Ttcirili- ci.wt,,it,;,-)
h c ,,, 1 1,..% ai. ak .tr,"4,,...s.,,i'4 ( wt. /*4.4 vs raild," ..joe t.,,,It St 0;;SJAr 4
,.
"? 0Li i Tutce1 Itt A Syo 7, .- eip di a , op rift-me.- eireza -cal f cs-t, ti te k tv'tE, lu rt sz wail ft, ,
:1-/ ' I
,Riy,"-el-t,4 sv , ?Km/ rovsfl.. rftr, )

r , ,
s 0,9 re ttil 'rt ?e ::(ole,p4iiiih, 4et, ;IA 62(.4(4, raw s', eccrce2 11 wS .A..5 wt Oft e 0 Y_ft'rElyi.-J kr 3
,
k ltSro Mt" A'.21. 6t i "31 1 '0
'11/ iv(pzroirctiwz, 5 1(.8 ,5s-al.,1 t -ra zek to ft t1-6t r, Ks 2<:S W,
.$ k-
Att-CWS, ,
Fragment din prima paging a capitolului II,

www.dacoromanica.ro
Pilde spre povatuire i tilcuirea lor.
1685 Cind inima se schimba, ochii nu te mai

vad cum te vedea mai Inainte.
1686 La inima SA fii curat, ca inima cumplita
de sine se topeste.
1687 La once inima-ti pofteste, nu te pleca
asa Indata, ca in cap te pocneste, fara veste si
d-odata.
1688 La tot omul si oricind nu-ti arata ini-
ma ta.
1689 Niel gindul sa ti-1 schimbi, nisi sa te
schimbi in fete, ci inima sa ti-o arati curata si
far-de fete, ca inima vicleana iti deschide mare
rang.
1690 Numai inima simte cit cu greu se
pare, cind de dragoste n-are parte.
1691 Cei la inima curati, de toti sint laudati.
1692 Cel inimos cu rabdare biruieste once
intimplare.
1693 Delicateta inimei seinn de su1llet cu-
rat. Un asemenea semn la toti sal arati.
1694 Din inima rasare si binele si raul, si
limba le vesteste p-amindona d-opotriva.
1695 De la toti sä te silesti inima s-o do-
bindesti.
www.dacoromanica.ro
PENTRU INTERES
1696 Interesul orbeste si pe cel cu patru

ochi. Pazeste-ti ochi ca nu cumva pierzi,
ca numai doi ai.
1697 Interesul gura ti-o inchide si iarasi el
ti-o deschide, precum el voieste.
1698 Interesul cind iti graieste, uiti si fa-
cerea de bine ce ti s-a faeut si ocarile ce iii
da.
1699 Interesul nu al tau, ci eel de obste sa-1

gonesti, si pentru el sa te jertfesti, ca si to
de el te folosesti.
1700 Interesul nu se in %elege dragoste, Ca
dragostea adevarata fara nisi un interes.
1701 Interesul pe om schimba in felurimi de
chipuri, tocma ca o masca.
1702 Interesul se-ntelege in mai multe chi-
purl : de dragoste sau de pizma, de fried sau
de hatir, de dobinda sau de cinste, si cel mai
rau, mai scirnav si mai cumplit, fara nici o
indoiala, eel de mituiala. Fereste-te, de nu de
toate, macar de cel mai cumplit.
1703 Interesul te face pururea sa te pleci
§1 la cine nu-ti place.
www.dacoromanica.ro
PRO VERBE COMENTATE 243
1704 Interesurile pline de greseli, dar fara

interes, mai nici un bine faci cuiva.
1705 Omul pentru interes 5i capul si-I rã-
pune, ca singur se arunca in primejdii si pea-
pistil, ce vede chiar inaintea ochilor lui.
1706 Uncle Interes, acolo si naipastuire, ca
napastuirea din interes s-a nascut. Departe de
una ea sal scapi si de cealalta.
1707 Unde interesul s-amestecg, dreptatea
d-acolo departe se isgoneste.
1708 Cind interesul va lipsi, dreptatea va
inflori si c-o dragoste frateasca la toti se va
pazi.
1709 Fara interes mai nimic in lume se
misca.
1710 Cel mai mare interes al prietenului
nostru intru nimic it socotim pe linga cel
mai mic al nostru interes. Tu dimpotriva la
aceasta sa urmezi.
1711 Cel ce numai al sat' interes se soco-
teste, iar la folos obstesc nicicum mai gin-
deste, cumplit om se socoteste.
1712 Cel ce dulce la toti s-arat.I numai pen-
tru interes, acela mai ,acru la minte se-ntelege.
www.dacoromanica.ro
Fugi d-o asemenea acrime, ca sa nu-ti stripe-

zecti mintea.
1713 Din inrteres se nacte vrajba cea mai
mare, napastuirea cea mai cumplita ci uri-
ciunea cea mai grozava intre parinti ci copii,
intre frati si prieteni c-intre cei ce mai mult
se iubesc. Pazecte-te sa nu se faca lauzia for
in aasa ta.
1714 De cind lumea s-a zidit, interesul n-a
lipsirt.
PENTRU INTRARE IN CASA
1715 Pina nu vei bate la tick nu-ndrasni

sa intri in casa.
PENTRU INTRIGANTI $1 INTRIGI

1716 Intrigile darapana cea mai bung orin-
duiala, ca zugravecte pricina, nu precum este,
ci precum niciodata a fost. Departe de ele, ca
sa nu-ti pierzi orinduiala ta.
1717 Omul intrigant, ca sa izbuteasca, arunca
in prapastii cea mai mare imparatie si insu5i
sufletul sau. Departe de el, sa nu pieri ci tu.
1718 Omul intrigant, sfredelul corabiei. Vezi
sa nu to sfredeleasca ci pe tine.
www.dacoromanica.ro
PENTRU ISCODITORI
1719 Iscoditorul §tie orice se mi§ca in casa

ta. Departe de el §i de a lui meserie.
1720 Nici un gind sa-ti treacd ca sa isco-
desti casa streind, iar a ta casa pe tot ceasul.
1721 Feregte-te de acela, ce pururea isco-
deste ale altora trebi, ca sd nu cerceteze mai
cu seams §-ale tale.
PENTRU ISCUSINTA
1722 Iscusinta sta intru a cunoaste adevdrui

din minciund intru adevar, iar nu ou gregald.
La acesta sa-ti arati si to iscusin%a La.
1723 Iscusintd fdra socotintd, zadarnicd sti-
luta%
PENTRU ISPRAVI
1724 Isprava fie cit de mare, intru nimic

se socotegte, cind n-are si sfirsit mare, pen-
tru ca orice omul urmeaza, pentru un sfirgit
unmeaza.
1725 Isprava dintii te sileste la mai mari
ispravi. Nu te rasa de cea dintii.
www.dacoromanica.ro
1726 Ispravile cele marl, nu cu puterea atit,

cit ou staruirea se savir§esc mai curind. Nu
to departa de staruire.
1727 Orice isprava din indrazneaia izvoraste,
ca fara indrazneala, nici o isprava buns.
1728 Cit de mare isprava fie, de nu o va
pomeni-o nimeni, in zadar se duce, pin pustii
se pierde.
PENTRU ISTECIUNE $1 ISTETI
1729 Isteciunea omului, fara judecata §i

buns socotinta, in cea mai mare prapastie in-
data 1-arunca. Departe d-o asemenea iste-
ciune.
1730 Isteciunea la bartrinete oea piste fire,
intreaga nebunie.
1731 Isteciunea min ii atund e sanatonsa,
cind are si delleatete. Aeesta sa gone§ti.
1732 Isteciunea nascoceste, duhul ghiceste §i
isprava savir*ete.
1733 Isteciunea pe oricine la Coate dqtept
it tine.
1734 Isteciunea cea mare a omului sta intru
a cunoaste bine mice lucru pe lume, si a ni-
www.dacoromanica.ro
meri intr-adeva.'r pretul si vremea lui, dupa

cinstea lui. Aceasta sa gonesti.
1735 Istet, om cu invatatura acela se-nte-
lege, cel ce cunoaste mai-nainte ce poate sa i
se intimple, si din vreme le intimpina. La
aceasta sa te silesti sä ghicesti.
1736 Omul cu isteciunea mintil a descoperit
si cele mai asaunse Maine ale firii.
1737 Vrind sa ne araitam mai isteti decit
sintkni, pierdem si ceea ce am dobindit. Fe-
reste-te d-o asemenea intimplare.
1738 Sa-ti potrivesti isteciunea dupa cum
cere intelepciunea.
1739 Cine nu se insala nicicum, acela mai
istet la minute. Asa sa te arati.
PENTRU ISTORII SI ISTORICI

1740 La istorie basme si povesti nu incape,
ci adevarul curat fie si suparator. Cine n-arata
adevarul, basnuitor se numeste.
1741 Istoria fara adevar si dovezi, zadar-
nica munca.
1742 Departe de orice patima si de orice in-
teres, cind istorii vei sa scrii, daca vei adeva-
www.dacoromanica.ro
rul sa arati Tara nici o sfialg, fie pentru mare

fie pentru mic.
PENTRU IDEE
1743 Ideea omului ii stapineste orice placere,

si din placed se nase rnaravurile. Indrepteaza-ti
ideile, si placerile de sine se vor indrepta, iar
naravurile dupa ele vor urma.
1744 Ideea omului, ce din copilgrie ii intrg
in cap, cu anevoie a i-o mai schimba.
1745 Ideea la om se intelege ca o a saselea
simtire, isvorita din celelalte cinci simtiri.
1746 Ideile cele mai simple iti arata adeva-
rul. De ele sd to tii.
1747 0 idee pe alta naste si cea din urma
poate cea mai bung.
1748 0 idee de orice tine ping ce alta se
iveste in lume, fie bung, fie rea ; d-aceea §i
veacurile ad le vezi luminoase, aci intune-
cease.
1749 Cite capete, indoite idei. '
1 Quot capita, !tot sensus = Cite capete atitea
p5reri. (Proverb latin). Quot homines, tot sentetiae =
Citi oameni, atitea Oren. (Terentiu, Formio, act. II,
sc. 4).
www.dacoromanica.ro
1750 Mijlocul cel mai inlesnitor de a in-

drepta ideile priveste la cresterea si invatatura
cea mai bung. D-acesta sa te ingrijesti.
1751 Nici o arms mai tare ca ideea omului,
ce se Intipgreste in rnintea lui.
1752 Deosebirea ideilor se naste intre oa-
meni din deosebirea duhului si al inimii curaj.
PENTRU OCHI
1753 0 ultaturg de ochi frumosi te pgtrunde

ping la ficati. Departe de ei sd nu te vatgmi.
1754 Ochii sdgeteaza cu mult mai rau decit
insgsi sggeata.
1755 Ochiul oglinda inimii.

1756 Ochiul viclean, cel mai cumplit De-
parte de el.
1757 Ochiul judeca frumusetea.
1758 Ochiul cunoaste frumusetea cea pe

dinafarg, iar sufletul cea pe dinlguntru.
1759 Ochiul cdnd iti graieqte, insgsi dragos-
tea fti vo,rbeste, d-aceea te $i robesc.
www.dacoromanica.ro
1760 Ochiul ce vede, precum vede asa si

inima simte.
1761 Gura ti-o poti sgtura, dar ochiul nicio-
data.
1762 Ca ochii la om nimic alt mai stump.
1763 Cautatuna ochilor la multe patimi pri-
cing ne-aduice.
1764 Clipeala din ochi, iscoditor to arata.
Fere*te-te d-un asemenea ponos.
1765 La price ochiul se uita, mina sg nu ti-o
intinzi ca to -arata de obraznic.
1766 Nu cu ochii in jos, ca cel smerit fa-
tannic, ci cu ochii drept in ochi, ca sa cu-
nosti ou tine grgiesti.
1767 Cel ce face cu ochiul, cu ochiul gra-
ieste si viclenii mestesuga5te.
PENTRU OCARI SI INJURATURI

1768 Ocara din gura to nicicum sa iasg, ca
ocara scirna se-ntelege.
1769 Ocgrile cind incep, dragostea se de-
parbeaza.
www.dacoromanica.ro
1770 Oricine te ocaraste, pesin sa-1 multu-

mesti cu caciula in mina, c-atuncea ocara la el
se mina.
1771 Cind oarecine te ocaraste, on urechile
sa ti le astupi, sau sä grabesti a te departs,
ca sa nu-1 auzi.
1772 Cind te-njura oarecine, multumeste-i
Ca nu rte bate.
1773 Cind te-njura pe din dos, fa-te Ca nu

auzi, sau zi tu mai bine : Cind nu sint de
fats, lass -i sä ma si bats."
1774 La cele de ocara nici sa indraznesti sa
le numesti, necum sa te joci cu ele, ca cea
mai mica deprindere te supune cit tu nu gin-
desti.
1775 Numai prostii ocardsc si necinstesc pe

oricine oricum la gura le vine. D-aceea cel ce
ocaraste prost om se-ntelege. Fereste-te d-un
asemenea nume.
1776 Precum tu vei (Kari, asa te vor °earl,

si mai mult te vor tiri. Fereste-te d-o aseme-
nea intimplare.
1777 Fereste-te de ()call si de defaimari, Ca
cinste de la toti mai mare sa dobindesti.
www.dacoromanica.ro
1778 Cei ce ocarasc d-a for minie se chinu-

iesc.
1779 Cel ce ocardste cind nu-I bagd-n seams,

insusi s-ocardste far& nisi o seams.
1780 Cel ce te ocardste crapd de necaz, cind
el te ocardste $i to cu ochii sclipiti te Luti
drept in ochii lui. Asa sd urmezi ca sä-i vii
de hac.
1781 Ce rau $i urit de toti, cel oe de ocari

se tine cu toti.
1782 Departe de cel ce te ocdraste, ca sin-
gur el pe el atunci se ocdr.rdste.
PENTRU OM $1 OMENIE
1783 Anevoie sd cunosti Brea $i gindul omu-

lui, dar cu bdgare de seams toate le coprinzi.
1784 A cunoaste omenirea, cea mai mare
isprava. 0 asemenea isprava sa arati.
1785 Aceba om mare se-ntelege, ce poate
suferi orice rau i se intimpld.
1786 Adevarcl $i dreptatea, cele mai mari
datorii ale omeniril
www.dacoromanica.ro
1787 Iubire de slava d-o parte si fatarni-

cia de alta, darapanarea omenirii. D-amindou'a
sa te feresti.
1788 Omul anevoie se supune la cuvint, iar
opinia mai tare de orice cuvint, d-aceea ou
o opinie mai lesne it supui.
1789 Omul orbeste merge la orice pofteste,

si tooma oind se poticneste atunci se caeste.
Fereste-te d-o asemenea poticneala.
1790 Omul in lume s-a nascut, ca cu lumea

sa traiasca, iar nu ca hiarele prin pustietati.
Departe de orice pustietate.
1791 Omul in necazuri curind imbatrineste,

cind tot la el gindeste. Departe d-asemenea
ginduri.
1792 Omul in necazuri se cunoaste om mare,

cind toate le trece cu o rabdare mare. Tine-te
d-aceasta rabdare.
1793 Omul indraznet fara socotinta, eel

obraznic fard rusine, si cel Bernet fara nici o
sfiala, iar eel dirz nici o socotinta, nici rusine,
nici sfiala are de calcine. Cu nici unul sa te
asemeni.
www.dacoromanica.ro
1794 Omul, ca un vierme, pe pamint cu

trupul se tireLste, dar cu mintea lui mai presus
si piste cer se intinde.
1795 Omul ca vremea pe tot ceasul se
schimba.
1796 Omul cu omenie de nimic alt se re-

reste decit numai de rusine. Asa si to sa ur-
mezi.
1797 Omul ou cuvintul intrece pe dobitoc ;

cind insa cuvintele toate ii sint proaste, atunci
dobitocul mai presus decit omul in lume, se
socoteste dupa a lui putere. Nu to arata mai
jos d-un dobitoc.
1798 Omul cu cuvint din cer este cazut, iar

cel fara cuvint, ca eel in mocirla crescut.
Arata-te ea eel din cer.
1799 Omul cu mult mai mult iubeste pe mu-

ierea sa decit pe insasi parintii sal.
1 Interesant mod de a gindi conditia terestra a
omului, dar si capacitatea sa spirituals, care-1 inalta
deasupra grijilor zilnice. Datorita capacitalli sale,
fanteziei cutezatoare, omul a reusit sa se departeze
de pamint, sa exploreze spatiile siderale ; din acest
punct de vedere comparatia cu viermele neavind
fundament (n. red.).
www.dacoromanica.ro
1800 e Omul cumplit, hiara intreaga, iar cel

viclean, vulpe intreaga. D-amindoua numiri
malt sa to fere§ti.
1801 Omul curat si drept crede pe oricine,
socotind pe toti eurati ca insusi pe sine.
1802 Omul cind e sa caza, 1ntii mindria 11
coprinde. Freste-te d-o asemenea patimg.
1803 Omul, cind laucra faptele cele rele
arata ca are si el o parte din ele. Pazeste-te
sa nu cazi Intr-aceasta osinda.
1804 Omul, ca sä placd de obste la toti, tre-
buie sä se arate plecat si dragastos ; pe nimeni
sä nu atingd, pe toti sa-1 einsteasea si cu da-
mele sa joace, fard a se deParta deloc.
1805 Omul, la slujba, cea mai mare cre-
dinta" §i cinste cu sirguinta Care toti sa arate.
1806 Omul la ce are de fats nicicum se mt.&
tumeste, ci la cele ce-i lipseste pururea riv-
na§te.
1807 Omul la bNtrinete asa judeea §1 gin-
dWe, precum din copil'arie a auzit §-a invd-
tat de la cei mai mari ai lui.
1808 Omul mare se curmaste, cind gresala
s-o cunoaste, si cu molt mai mare cind §-o
indrepteaza. Asa si to sa urmezi.
www.dacoromanica.ro
1809 Omul, muierea cind ii ride, atunci se-n-

veseleste.
1810 Omul mult se nevoieste si mai mult se
mihneste, cind nu poate sa arate cu condeiul
sau cu graiul lucrurile preoum le vede, sau
preoum le simte.
1811 Omul nemultumitor sa nu arate nicio-
data pentru oriee a dobindit de la oricine
vreodatta.
1812 Omul nu-si cunoaste nici fericirea sa,

nici norocirea sa, pind ce nu pate oarece.
1813 Omul, pin5 ce nu-1 bagi in jugul legi-
lor, nu se-nvat5 minte.
1814 Omul s-a faout unul pentru altul. D-a-
ceea unul ou altul sa va ajutati.
1815 Omul sa nu se faleasca ca Coate le cu-
noaste, cind pe insusi sine nu-1 poate cu-
noaste.
1816 Omul se prinde din cuvintele gurii sale.

Pazeste-ti gura cit vei putea.
1817 Omul sä se sirguiasca spre a dobindi
o desavirsitg stiinta, cum s5 cunoasca adica
adevArui din minciun4.
www.dacoromanica.ro
1818 Omul se schimba pe tot ceasul, dupd

virstd, dupd vreme si dupd intimplari. Ferice
de tine se schimba din rau spre mai bine, ca
gindacul de mdtasd.
1819 Omul lara muiere rau la fire se-nte-
lege, ca impotriva firii se aratd. Departe d-o
asemenea fire.
1820 Omul fard mustrare, nicicum se invata
la orice.
1821 Omul fard nici o cinste, nici s-ascultd,
nici se crede.
1822 Omul fara nici un prieten, singur se-n-
telege an mijlocul lumii.
1823 Omul din vedere pe jumatate se cu-
noaste, iar din vorbd oarece mai mult si din
fapte cam pe deplin.
1824 Omul de care nimeni nimic graieste, se
vede ca n-are nici o destoinicie.
1825 Om fiind si tu, pe orice om ca insusi
pe tine sd-1 socotesti de om.
1826 Om fard nici un cusur nicicum vei
putea gdsi, c-ale altuia toate niciodata ne
place.
9 www.dacoromanica.ro
Proverbe comentate
1827 Oriee bine poti face la omenire, nu te

lenevi a-1 savirsi, Ca si to in omenire te soco-
testi.
1828 Oricine esti, si oriunde esti si oricum
esti, adu-ti aminte ca om esti.
1829 Un om si numai poate o lume izbavi,
si iarasi un om si numai poate o lume prd-
padi.1
1830 In slava omul cind ajunge, indata se
schimba.
1831 Grozav omul eel dirz, urit eel flecar,
spurcat eel nelegiuit, crud eel cumplit, iar fa-
tarnicul smerit pe toti ii intrece cu rautatea
sulletului lui. Fereste-te de toate aceste nu-
mini.
1832 Gu cit mai mare esti, cu atit mai in-
datorat esti la omenire sa slujesti.
1833 Cu ice fel de oameni se amesteca oare-
cine, tocma ea aceia se afla in sine. Bag&
de seams la aceasta.
1 Adesea topics luti lox-cloche Golescu prezinta anu-
mite curiozitaki, de care nu este eazul sä ne ccupam
acum. Proverbul, spre o mai deplina claritate, poate
fi citit astfel : Un om poate o lume izbavi, si iarasi
un om o poate prapacii". De aici se poate deduce si un
evident avertisment omentirtia spre a nu in.credinka
soarta lnunii in mina orfictri (n. red.).
www.dacoromanica.ro
1834 Cind omul ar judeca pe sine precuin

pe straini, mai niciodata ar gresi. Aceasta sa
urmezi.
1835 Cind omul poate pazi prietesug adeva-
rat, dragoste curata, dreptate legiuita, omeni-
re fireasca, indurare catre toti si un cuvint
drept la toate, ce alt ii mai lipseste decit o
vointa bung? D-acea9ta sa te tii.
1836 Cind maninca si bea omul, nu-i
mihni sufleVul lui, ca masa cere veselie.
1837 Cit poti sa te sliest omenirea lu-
minezi cu stiinta ta, si sa nu pizmuiesti pe
eel ce stie sau inainteaza cu invatatura sa mai
bine decit tine.
1838 Spune-mi cu cine vietuiesti ca sa-ti ghi-
cesc ce fel de om esti. Fereste-te de cei lard
de omenire, ca cu mult mai rai decit cele mai
crude hiare.
1839 Fiece om cu naravul sau ce din cres-
tere a dobindit.
1840 Fugi de omul cu doua fete, ce uncle
graieste si allele gindeste.
1841 Cei mai mari vrajmasi ai omenirii se-
nteleg : lenea, lacomia, desfatarea, desfrinarea,
www.dacoromanica.ro
betia si iubirea de slava. Fereste-te d-aceste

numiri.
1842 Gel ou coraj In adevar de mare om

se-ntelege, dar ou mult mai mult om mare
se-ntelege eel oe mina s-o stapineste si mai
lestne iartA. Cn.I aceasta sa to asemeni.
1843 Cel ce nu-si infrineaza nici ochii, nici

gura, nici pofta ticalos om se-ntelege. Fe-
reste-te d-o asemenea numire.
1844 Ce-si face omul stingur nu-i poate face
toata lumea, nicd ca-1 poate scapa. Fereste-te
d-o asemenea greseala.
1845 Blagoslovit omul eel ce-si vede fiii sac
imprejurul mesei sale, ca niste odrasle pe Lin-
ga un porn roditor. Sileste-te sa dobindesti un
a:_emenea nume.
1846 Din toate cite sint pe lume, omul cea

mai de cinste si cea mai minunata fiinta pe
lume.
PENTRU OMOR,
UCIDERE $1 UCIGASI
1847 Cel mai mare in lume rau, a omori om

pe om. Fereste-te d-o asemenea urmare.
www.dacoromanica.ro
1848 Cel ce ucide §i cazne§te spre a dobindi

tilhare§te, acela om nicicum se mai socote§te.
1849 Cel ce cu uciga§ii la fapta s-a inclinat,
ca un uciga§ §i el se socote§te in tapta.
PENTRU ORINDUIALA
1850 Orinduiala la orice lucru, temeiul lui

cel nestramutat. Acest temei sa-1 paze§ti.
1851 Orinduiala buna, interesul tuturor.
1852 Orice piste orinduiala, gre§ala aduce
fara indoiala.
1853 Unde vezi orinduiala acolo sa crezi ca
cuvintul prinde loc.
1854 Unde vezi ca multi porunoesc, acolo
orinduielile cu totul lipsesc.
1855 Ca buna orinduiala, in casa omului iii -

mic alt mai de kilos. De ea sa te tii.
1856 Buna orinduiala la orice te inlesne§te.
De ea sa te tii.
1857 Buna orinduiala, cea mai dulce §i cea
mai tignita viata. Aceasta sa gone§ti.
www.dacoromanica.ro
PENTRU ORBI $1 ORBIRE
1858 Inaintea orbului, piedicd sä nu pui.

1859 Nici o orbire mai rea ca orbirea min-
tii, ea indata 'te armed in mocirla netrebni-
ciei. Vezi sä n-o pati.
1860 Celui orb calauza pururea sä te arati.
PENTRU OSINDA
1861 Nu osindi pe nimeni pind nu vei auzi

de la amindoi cuvinte.
1862 Nu osindi fard vina, ca sa nu dai pada
asemenea pe tine sa te osindeascd.
1863 Pripa la osinda, cea mai nelegiuita ur-

mare. Fereste-te de ea cit vei putea.
PENTRU OSPETIE
1864 La ospete vesel pururea sä te arati, dar

nu cu sbierete si racnete, ci oarece mai inset,
ea sa nu asurzesti pe musafiri.
1865 La ospete niciodata iuteala, cearta Si
rautate, ea indata te poticnesti.
www.dacoromanica.ro
1866 Pe la ospete (Ind te chiama, sä nu in-

chirni cam des.
PENTRU OBICEI
1867 Orice obicei si mod de la cei mai mari

incepe. Da pilda tu de bun obicei.
1868 Orice se obisnuieste dimpotrivg nu se

mai socoteste. Urmeaza unui asemenea obicei,
ca sa n'u te cunosti impotrivirilor.
1869 Obiceiul vechi cu anevoie se schimba.
1870 Obiceiul din tinerete cu anevoie se

schimba la batrinete.
1871 Obiceiul, dupa lege, a doua fire se-nte-

lege 1.
1872 Sa te obisnuiesti, dar sa nu te nara-

vesti.
1873 DupA al locului obicei, sa te porti si tu

in orice bordei.
1 Consuetudo quasi altera natura = Obisnuinta e
aproape a doua natura. (Cicero, De finibus, V, 250)
www.dacoromanica.ro
264 TORDACHE GOLESCU
PENTRU OBRAZ
1874 Obrazul iti arata veselia sufletului tau ;

obrazul isi arata §-intristarea lui nu te pre-
;
face Ca obrazul te vadeste.

1875 Obrazul sub-tire cu mane cheltuiald se
tine, §i cel fard par cu mare usturime. De
nu-ti pass de cheltuiald, fie-ti mild de ustu-
rime.
1876 Cu obraz vopsit si cu murse impodo-

bit, masca desavir§it.
PENTRU OBRAZNICI
SI OBRAZNICIE
1877 Obraznicul in ochi te ocara§te, ea nu

cunoaste rusinea. Departe d-asemenea om.
1878 Obraznicului nicicum to sd-i dad obraz,
ca pururea cauta cum sa te incalece pe gru-
mazi.
1879 Obraznicul la toti urit, ea scirba, greata

§i plecarte la itoti Tie aduce. Fugi d-o asemenea
numire.
1880 Obraznicul lesne se poate cunoaste, ca

ping a nu auzi bine, pine a nu-1 ascutta sau
a-1 intreba, el raspunde mai-naiinte.
www.dacoromanica.ro
1881 Obraznicul nu piere, dar nici nume bun

nu are.
1882 Obraznicul, si de si-a luat numire de
la obraz, dar fara obraz, si de are obraz.
1883 Obraznic nicicum sa te arati nici la
mic nici la mare, ca sa dobindesti cinstea cea
mai mare.
1884 Obraznicia vatama intocma ca o arma,
ca semn de zorbagiu. Fereste-te d-un aseme-
nea nume.
1885 Obraznicia si bagiocura, cele mai urite
calanze, Ca te duce la necinste.
1886 Fugi de obraznicie, ca-n multe neca-
zuri cur ind gi rau te baga.
1887 Cel obraznic rusine n-are, dar foarte
lesne pe altul rusineaza. Departe de el, ca sa
nu te rusineze.
1888 Cel obraznic de dinainte-ti is fara a
cere ceva. Fereste-te sa nu-ti is tot.
PENTRU OB$TE
1889 Ca orice sa fie bine pentru obste, tre-

buie sa priveasca la folosul
www.dacoromanica.ro
1890 Pe unul din obste de vei supara, toatii

obstea ai supArat-o, Ca madular obstei se inte-
lege. Fereste-te d-o asemenea uimare.
1891 Cela ce la obste folose0e si noud in
parte nu foloseste, di fiescare in parte din
obste se socoteste. Pentru obste sä te silesti.
1892 Cel ce pentru obste mult se sirguieste,
pentru sinesi munceste, c5 si el parte din obste
este.
1893 Din cele de obste nici cel mai mic lucru
s5 nu-1 insusesti pentru al tau in parte interes.
PENTRU ODIHNA
$1 OSTENEALA $1 NEODIIINA
1894 Omul fireste, cum si dobitocul, dupil
munca cere odihna. Sa-i slobozi vremea de
odihna.
1895 Odihna fara nici o ostenea15, viata
imputita. Vezi sa nu te imputi.
1896 Ca-n casa to nici in palat imparatesc
nu te poi odihni.
1897 Cu odihna de cu noapte se uita munca
trecuta si se gateste de munca viitoare.
1898 Noaptea s5 ne odihnim, ziva sa ne os-
tenim.
www.dacoromanica.ro
PROVE/BE COMENTATE 267
1899 Pofta de odihna ti-aduce trindavie si

moksiune si trupeste si sufleteste. Departe d-o
asemenea pofta.
1900 Cel ce la tinerete mult se odihneste, la
batrinete mai mult se osteneste. Fereste-te d-o
asemenea osteneala mai din vreme.
1901 Dupa munca cea mai grea, nici o mih-
nire mai rea ca neodihna la om.
1902 Dupd munca odihna placere dulce ne
aduce.
1.903 Dupa munca si odihna.
PENTRU UITARE
1904 Uitare la toll de obste, la until mai

mult, la altul mai putin, incit pe lume toate se
pun la uitare.
1905 Uitarea de cele rele la cel ce patimeste,
cea mai bung tamaduire. Aceasta tamdduire sa
gonesti la orice rea intimplare.
1906 Cu uitarea lamaduiesti orice necaz do-
bindesti. De ea sa to tii, ca sa nu simii nici
un necaz.
1907 Toate la uitare cu vreme- se pun, dar
rana la uitare pururea i %i aduce aminte. Fe-
reste-te sa nu faci cumva cuiva vreo rand.
www.dacoromanica.ro
1908 Ce curind se uita cel ce in urma nici-

cum se mai uita. !
PENTRU UITATURA
1909 Uitatura inapoi te arata de temator.

Cam fereste-te d-aceasta.
1910 Uitatura in jos te-arata de rusinos. Cam
d-aceasta sa te tii.
1911 Uitatura in sus te arata de mindru. De-
parteaz-o de la tine.
1912 Uitatura intr-o parte si intr-alta de fu
dul. Cam departe de aceasta.
1913 Uitatura pe sub ochi Le aratii de furios.
Fugi ell vel putea de ea.
1914 Uitatura ta cu dulcetd sd fie la a ta
sotie.
1915 Uitatura c-o jucdtura de ochi in cap te-
arata de viclean. Departe de ea.
1916 Uditatura au olipeid din ochi te-anata
de somnoros. Mai bine du-te de te culca.
1917 Uitatura cu indurare te-arata de mi-
los. Cu ea sä te sluje§ti.
www.dacoromanica.ro
1918 Uitatura dulce fata ti-o inveseleste. De

ea sa te tii.
1919 Uitatura dreapta, a dragostei sdgeata.
Bags de seams bine la aceasta.
1920 Cu fata turbata si posomorita nicicum
sa te arati, ci uitatura to dulce, vesela si blinds
catre toti sa fie.
1921 Cu cel ce vorbesti, cu cinste la el sa te
uiti, cind lui ii graiesti.
1922 Cind scrie oarecine sau citeste vro hir-
tie, nu te uita la acelea, fard voie tie data, Ca
to cae§ti numai indath.
1923 Uitindu-te la cele frumoase, pentru o

mica placere viata ti-o primejduiesti. Fereste-te
de ea.
PENTRU UMBLET
1924 Umbletul incet te pune pe ginduri, cel

mai iute te departeaza de orice gind, si cel
potrivit iti desteapta orice gind. Alege care-ti
place.
1925 Cind umbli, cu picerele sa nu calci im-

pletecit, ca te-arata de om beat, fara a fi poate
beat.
www.dacoromanica.ro
1926 Cind umbli, miinile sä nu Ii le legeni

incoace si incolo ca eel spinzurat, nici sä te
uii pe sus ea astronomii la cer, ci mai bine
sa vezi pe pamint unde ealci, ca sa nu te po-
tionesti ca cerbi p =in gropi.
1927 Cind umbli pe drum sa nu umbli coco-
sat, ca te-arati de cocosat, fara d-a fi poate
cocosat.
PENTRU UNIRE $1 NEUNIRE

1928 Unirea intre oameni, cit de putini fie,
mai multa putere are decit neunire in cei mai
multi oameni. De ea sa te tii ca sa poti isbuti.
1929 Unirea intre oameni prietesug si dra-
goste de obste se-ntelege. Nu fugi de ea.
1930 Unirea ca funia cea intreita, mai mult
tine. De ea sä te tii.
1931 Unde pizma si prigonire, acolo si ne-
unire.
1932 Cind to%i se vor uni intre ei, fried n-or
mai avea de nimeni, c-atunci e pace intre ei.
1933 Neunirea intre frati numai indata ii
desparte si pe ulite ii imparte. Feriti-va, nu va
risipiti ca puii de potirnichie.
www.dacoromanica.ro
1934 Neunirea pe norode curind le risipeste,

iar unirea intre ei in veci le impreund in ce
mai bur a impreuna vietuire.
PENTRU UNGHII
1935 Unghii ca di cal nicicum sa aibi la miini,

ca degetele tale nt, se potcovesc ca caii.
1936 Unghiile sa nu ti le rozi ca ciinii la
02,7.
PENTRU URARE
1937 Urarea cea mai bung accasta se inte-

lege : La tinerete dragostos, Ls batrinete vesel,
la ()rice intimplare cu indelunga rabdare, in
slava cu smerenie, la bogatie cu cumpatare,
catre toti cu indurare si de pofte pururea hi-
ruitor. Aceasta urare de la toti sa ceri.
PENTRU URECHI
1938 Urechile sa ti le deschizi la toti deopo-

triva, ca sa nu gasesti pe nimeni impotriva.
1939 La vorbe de necinste urechile sä ti le
astupi, iar la cele de cinste ca niste porli sa le
deschizi.
www.dacoromanica.ro
1940 Nu-ti astupa urechea, cind cel slab

striga scapare.
PENTRU URICIUNE I CELE URITE
1941 Orb, surd si mut sa te arati la cele urite

si de necinste, ca de multe on gresesti, cind
zici c-ai vazut si ai auzit.
1942 Uriciunea in adevar mai tare decit dra-
gostee, dar mult cu mult mai jos decit orice
c inste.
1943 Uriciunea catre altul nu te lass in

odihna, ca -ti aduce in minte pururea pe cel
ce-1 urasti. Departe d-o asemenea patimk ca sa"
te poti odihni.
1944 Lesne urasti pe cel ce de nevoie iu-
bcsti.
1945 Mai bine urit si intelept, decit frumos

5i nebun.
1946 Nepotrivirea ideilor, neadormirea inte-

legerii si nesatioasa lacomie ne face sa ne urim
unul pe altul.
1947 Nici sa asculti la cele urite, necum sa"
le vezi sau sa le urmezi.
www.dacoromanica.ro
1948 Sal urasti mojicia, iar nu si pe cel mo-

jic, ci pe el sa te silesti cilibiu 1 sag faci. Asa
si la greseli, sa urasti gresalele, iar nu si pe
eel ce a gresit, ci pe el sa-1 indepartezi.
1949 Cel ce uraste nu cunoaste dragostea ce
este.
1950 De cele urite si de cele de intristare,
mult, mult sa te fere.ti ca sa nu te smredu-
iesti2.
PENTRU URMARI
1951 Asa am pomenit, asa si eu voi urma,

nicicum sa zici vreodata, ci orice, cercetind de
este bun sau rau, sa indreptezi numai indata.
1952 Urmeaza in nevirstnicia ta ceea ce auzi
de la cei invatati si de la cei intelepti, ca si
altii, in urma, sa urmeze dupd povata ta.
1953 Urmeaza celui intelept si te is dupa
eel drept.
1954 Urmeaza ce se cuvine s-apoi nadajdu-
ieste bine.
1955 Urmeaza bine, ca sa auzi bine.
1 Cilibiu (cuvint turcesc), distins, nobil, elegant,
bine facet.
2 A smredui (cuvint iesit din uz), a molipsi.
www.dacoromanica.ro
1956 Intii chibzuire ce trebuie sa urmezi,

apoi socotinta cum trebuie sa urmezi ceea ce
in gind tu te socate§ti.
1957 Cu mult mai bine vei urma, cind §i pe
altul vei asculta, ca din cloud pareri una vei
alege cea mai bund.
1958 Cind ai de gind sa faci ceva, socote§te
mai intii de ai cuvint sa faci, si apoi de ai pu-
tere sa savir§e§ti ceea ce socote§ti §i, in sfir-
sit, ce sfirsit va avea ceea ce vei urma.
1959 Cind altii vor lauda ale tale urmari,
atunci se vor socoti de bune, cinstite §i pia-
cute. Aceasta sa vinezi.
1960 Cind urmezi fapte bune sa nu zici e-ai
ostenit, iar la cele rele sa-ncredintezi c-ai obo-
sit.
1961 Cind urmezi cele de cinste, toti sa vei
sa te vazd, iar la cele de necinste nisi ',Insui
tu pe tine.
1962 Cind toate se urmezd dupd vointa
unuia 5i numai, iar nu dupd orinduiala cea
de ob§te intocmitd, anevoie a mai afla atunci
dreptate §i indurare, macar oriunde.
1963 Cite netrebnice, cite nu se cuvine, mic.i
sa le auzi, nici sa le vezi, nici sal le urmezi,
clacd vei cinste de la toti sa dobinde§ti.
www.dacoromanica.ro
1964 La orice urmare, mai bine nemeresti,

cind cu altul te sfatuiesti. D-aceasta sa te lii.
1965 La orice urmare, masura de mijioc
cinste ti-aduce si folos mare. De ea sa te tii.
1966 La orice urmare rea, nici de fats sa
fii, nici ajutor sa dai c5 ca un urma'tor si to te
vei socoti.
1967 La lumina se cunoaste a fiecaruia ur-
mare. In zadar te ascunzi.
1968 La toate dupd lege sa te sliest a urma,
si nici macar la una gresala vei avea.
1969 Lucru de mirare, cind omul lauds cele
bune, si urmeaza cele rele.
1970 Nimic tiu sa urmezi, nici ce pe altul
supara c-urmarea ta.
1971 Nici o urmare sa socotesti ca va sta
ascunsa, macar si in groapa de rte vei ascunde.
1972 Nicicum sa urmezi cele pentru care pe
altul dojenesti.
1973 Nici sa rizi, nici sa graiesti de urmari
urite, ci mai bine sa te rusinezi de ele.
1974 Nu te lua dupa mine, ci fa ce auzi de
la mine.
www.dacoromanica.ro
1975 Nu face altuia ceea ce nu voiesti sa i

faca tie altul, c-asemenea tie ti se va face.
1976 Singur toaite a urma piste fire la oricine,
d-aceea alege-ti tovaras, la orke, pe cel mai
cinstit si pe cel mai drept.
1977 Sa to deosebe§ti, nu prin haine ousute
cu our §1 argint si prin pietre soumpe, ci cu
unman cinstite, spre pilde impodobite.
1978 Ceea ce e de rusine, nicicum sa urmezi,
nici pe asouns nici pe fata.
1979 Ceea ce pentru sines voiesti a urma,
pima a nu o saviirsi si bine a o cerceta, lea ni-
meni n-o arata.
1980 Ceea ce gIndesti, nimeni poate judeca,
ca nu se vede, jar ceea ce uirmezi de toti se ju-
deca, ca de toti se vede. Ingrijesle-te de aceasta.
1981 Ce pe altul inveti sa nu urmeze, nu

urma rdei tu.
1982 Ceea ce de sad urmam, neplacere ne
aduce. Nu sili nisi tu pe altul.
1983 Ceea ce pe altul sminteste, fereste-te
tu de a urma, ca sa nu dai fratelui tau pricing
de sminteala.
www.dacoromanica.ro
1984 Ceea ce te vatama si necinste ti- aduce,

nici s-o graiesti la cineva, nici s-o urmezi
cumva.
1985 Cel cu urmari bone, nici o grija va
avea, oriunde s-o duce. De ele sä te Iii, ca fara
grija sä fii.
1986 Cel d-intii pas de-1 vei pazi bine la orice
urmare, bine vei merge pins in sfirsit.
1987 Din cite ai patit-ndrepteaza-ti ale tale
urmari si fapte urite.
1988 De urmari urite cu totul sa 'te feresti,
iar de cele cinstite tare sä te lipesti, ca cinste,
slava si nume mare sa dobindesti.
PENTRU UCENICI
1989 Ucenicii p-ai lor dascali ca pe insasi pa-

rintAl 1or sa-i einsteasica, si de ei sa se sfiasca,
insa nici pentru cinste shard, nici pentru sfi-
ala cinstea de la ei s-o departeze.
1990 Indestul la ucenic atit macar sa invete

°it dastalua lui see, ca egelaite, in urma, sin-
gur le va invata.
1991 Multi din ucenici intrec la invatatura
pe insatsi ai for dascali.
www.dacoromanica.ro
1992 Scaiia dascalului tau sa se tesased de

picerele tale, si cind esti ucenIc si dupa ce
din ucenitie
PENTRU INVIERSUNARE
1993 Cel ce nioi de fried, nici de sfiala, nici

de rusine nu se infrineaza, acela oa un leu mai
rau se inviersuneaza. Departe d-un asemenea
OM.
1994 Din inviersunarea rasplatirii i rathu-

narii si lacomiei se naste uriciunea, cumplirea,
cruzimea, robirea, pradarea, fasboaiele si cele
mai urite urmari si blestematii. Departe de ea
rit vei putea.
PENTRU INVATARE, INVATATURA,

INVATATI NEINVATATI
1995 Apropie-te de cei invatati ca de la ei

sa to molevsesti, ca altoirul de varsat.
1996 Asculta pe cel invatat si vei iesi mai

invatat.
1997 Iubirea de invatatura, cinstea la tineri

cea mai bung. Aceasta cinste sa vinezi.
www.dacoromanica.ro
1998 Orice pe copil it inveti, sd-1 pui sa ghi-

ceased ce folos poate dobindi din ceea ce in-
yap, c-atunci mai bine se desteaptd.
1999 Orice placere nu se Inte lege, nici pentru
toata vremea, nici pentru toata virsta, nici
pentru tot locul ; numai pldcerea de invdtd-
turd la toarte princle loc. De ea :a te tii.
2000 Una de la dascal si zece de la tine sd te
silesti 08 inveti, deed vei sa inaintezi.
2001 Unde invdtatura mult ea se lateste si
legea impdrdteste, acolo dreptatea singurd std-
pineste.
2002 Uncle invdtatura nicicum se cinste§te,
acolo orbirea mintii piste toti se lateste.
2003 Uncle invatatura se iveste, d-acolo me-
stiinta de sinesi se isgoneste.
200-1 Invdtat se intelege cel ce invata dup5
lege.
2005 Invald la tinerete cele de batrinete,

c-atunci anevoie inveti.
2006 Inv 4111 are si desvdt.
2007 Invatatura oglindd la cei intelepti. In-

tr-aceasta sa te &esti.
www.dacoromanica.ro
2008 Invatatura, comoara nesleita. Aceasta sa

vinezi.
2009 Invatatura cu necaz si cu sudoare Ee
dobindeste, dar in urma placerea cea mai duke
iii aduce.
2010 Invatatura cu stiinte bune, mult folos
i-aduce, iar nestiinta spre paguba to duce.
2011 Invatatura cind se sileste, atunci ea in-
floreste.
2012 Invatatura la om comoara, si munca
cheia ei. Pazeste bine cheia, ca sa nu pierzi
comoara.
2013 Invatatura la om cinste si slava de el
cistigata, fara a se caciuli la unul $i la altul
ca s-o dobindeasca. De ea sa ate tii.
2014 Invatatura la inceput amara ni se pare,
iar pe la sfirsit rod ne aduce mare.
2015 Invatatura la tinar, ca un odor de sin.
Pazeste-1 sa nu-1 pierzi din 5.inul tau.
2016 Invatatura la eel intelept tovaras ne-
deslipit, ca ziva, noaptea cm ea isi petrece viata.
Vezi sal nu pierzi un asemenea tovaras.
2017 Invatatura, meter a tutulor stiintelor.
Asemenea mester sa te-arati.
www.dacoromanica.ro
2018 Invatatura n-are sfirsit, ca cu cit mai

mult inveti, cu atit mai mutt rivnesti la ea.
2019 Invatatura pe om blind 1-arata s-intc-
lept. De ea sa tie tii, c-asemenea nume sa do-
bindesti.
2020 Invatatura se prinde mai lesne cu pilda
decit cu povata. Asa sa inveti si to pe oricine.
2021 Invatatura te-nvata cum sa graiesti, de
fata fie cit de multi si marl.
2022 Invatatura te-mpodobeste cu mult mai
mult decit aural si argintul si pietrele cele
mai scumpe. Cu ea sa te impodobesti, ca sa
stralucesti.
2023 Invatatura buna, a sufletului sanatate.
ca duhul ti-1 desteapta.
2024 Invatatura buna covirsetE mice pret,
ca cu bani nu se cumpara ca o marfa pe
taraba, ci numai cu buna rivna si silinta.
2025 Invatatura buna cinste si nume mare
ti-aduce la orice intimplare. Invatatura fara
dojand nu se poate cdpdta.
2026 Intrecerea la invatatura cea mai bung
luptd. Cu ea sa te lupti.
2027 Vai de cel ce nu invata din cite a pa-
tit !
www.dacoromanica.ro
282 IORDACHE. GOLESCU
2028 Vei sa inveti mai mult, sa scrii si mai

mult.
2029 Grijile cele multe nu te iarfa sa inveti,
d-aceea la invataurd, cu griji cit mai putme,
daed vei sa izbutesti.
2030 Ca oarece sa inveti, trebuie de lene
cu totul sa te depantezi, ca ceea ce fdrd silinta
s-impiedecindu-ne gonim, anevoie dobindim.
2031 Cu cit mai batrin vei fi, cu atit mai
mult sa inveti, ca sd nu te rusinezi.
2032 Cu mergeree pe la scoale, nimic nu
inveti deed si tu nu te eilesti.
2033 Cu cei invatati mai mult vei invdta,
iar cu cei prosti vei pierde si ceea ce ai in-
Valet.
2034 and inveti pe altul, tu atunci mai
mult inveti
2035 Cind inveti pe oarecine, trebuie sa-i
dai si pilda de invataturd cu insasi purtarea
ta.
2036 Cind inveti pe copil, sag inveti dupa
puterea Jul si cu cuvinte mai deslusite, oa sa
priceapa ce zici.
, I Docendo discitur = taveli, Invatind pe altid.
D!cton chitin).
www.dacoromanica.ro
2037 Cind vei sa inveti, d-o stiinta mai mult

sa te tii, ca mai multe invatind, nici una bine
2038 Chid Abe intreci cu oarecine la ce in-

veti, atrunci mai bine inveti. Nu te departa de
aceasta intrecere.
2039 La iubirea de invatgtura de mic copil
omul se deda, cind parintii ii indeamna cu
mai buns seams.
2040 La toate cu iconomie, la invatatura fara
nici o iconomie.
2041 Limba celui invatat, ca o cheie de co-
moara.
2042 Mai mult sa te ingrijesti d-a ta inva-
tatur.5., decit d-a ta adunatura, ca invatatura
mijloc de adunatura.
2043 Mai mult sa te sile§ti pe tine sa te
inveti decit pe altul.
2044 Mai bine mai putine $i bine, decit mai
multe i prost sa-nveti
2045 Mu lta vreme sa asculti, ca putine si
bine sa inveti.
1 Non multa sed multum = Nu multe, ci mult.
(Cuvinte ale lui Plicrdu cel Zlinar (Episto/e, VII, 9, 15)
devenite dicton.).
www.dacoromanica.ro
2046 Mult foloseqte invafatura band la acel

ce are §i nararvnri bane. De ele sa te tii.
2047 Mu lt cite§ti, mult inveti, §i de vei scri
§i ceea ce cite§ti, cu mult mai bine inveti. Nu
te rasa de nici una.
2048 NM la bAitran, nici la Midair, nici paguba,
nici necinste aduce a invaVa ceea ce §tie.
2049 Nici clascal, nici meter din cer in-
vatat a Cazuft, ci dupa silinta sa invatat s-a
aratat.
2050 Nu unde, cind §i de La cine ai inva-
tat, ci ce ai :invatat, aceea se cerceteaza.
2051 Patine de la dascal, iar cele mai multe
de sine-ti sa le inveti.
2052 Nu numai cum sa graiascd bine, ci mai
mult cum sa facsa bine p-ai tai ucenici st-i in-
veti.
2053 Nu numai pe altul sa inveti, ci §1 to

aka sa urmezi, ea §I acela pilda sa is de la
tine.
2054 Pe cei ce rau §tiu, intii st-i desveti de
ceea ce §tiu, apoi sa -i inveti.
2055 Precum pe scars cind vrem sa ne suim
de la cea mai de jos treapta incepem a ne sui,
www.dacoromanica.ro
asa si la invatatura sa incepi a te sui de la cele

mai mica in sus.
2056 SA nu te rusinezi a invata ceva si de la
cel mai mic.
2057 Toate pot sa ti le is facatorii de rele, nu-
mai invatatura nicicum pot a deslipi, nioi in-
tr-un chip de la tine. Cu ea sal te imbraci.
2058 Cea mai mare invatatura, sa stie oare-
cine cind sa taca din gura.
2059 Cea mai buns la fete invatatura aceasta
se intelege : cinstea sa s-o pazeasca, pe barbat
sa-1 oinsteasca, casa sa s-o iconomiseasca si pe
copii bine sa-i creased ; iar la copii, pentru tars
sa se jerdeasica, pe parinti sa-i cinsteasca, casa
sa s-o stapineasca si mai bine sa munceascd.
2060 Ceea ce la tinerete n-ai putut invata,
nu te rusina la batrinete a le invata, ca mai bine
pururea a invata decit in nestiinta a te afla.
2061 Cei mai multi invatati, mai toti din sa-
raci, iar dirt cei bogati mai nici un invatat, ca
saracia la silinta ne indeamna, iar bogatia la le-
nevire.
2062 Cel invatat si iscusit cu stiinta lui si din

piatra scoate lapte, la cea mai mare nenorocire.
www.dacoromanica.ro
2063 Cel ce multe a patimit §i mai multe a

sufertit, acela mai multe in adevar a invatat, ca
cu multe s-a dedat. Nu te supara cind patimesti,
ca mai multe inveti.
2064 Cel ce in putine cuvinte i§i arata stiintia
lui cu mult mai invatat s-a aratat decit cel ce
se sfadeste.
2065 Cine numai de la dascal asteapta sa in-
vete, nimic nu invata.
2066 Bine e sa invatrim §i din ale altora gre-
§eli.
PENTRU INCORONATIE
2067 Cel ce slujeste la obste mai bine si fara

nici un interes, acela trebuie de obste sa se
incoroneze.
PENTRU IMPOTRIVIRE
2068 Cind te Impotrivesti sa vezi cui te im-

potrivesti si de poti s6 isbutesti.
2069 La nici unul sä nu te impotrivesti, cind
vremea nu iarta.
2070 Cel ce cu cuvint se impotriveste, acela
te iubeste, ca -ti arata adevarul.
www.dacoromanica.ro
PENTRU IMPRUMUTARE
*I IMPRUMUTATORI
2071 OH prea rar sa te imprumuti, on nici-

odata, §i mai ales de la prieten, ca vrajma§ it
dobinde§ti, eind nu -i plate§ti.
2072 Imprumutare de once lesne se poate
face, iar de muiere §i de barbat niciodata §i
nicidecum.
2073 Vei sa dormi f Ara odihna, da bani cu
imprumutare.
2074 Cind iei cu Imprumutare, da inapoi pe
deplin, ca sa poi gasi cu inlesnare §-alta data.
2075 Cind imprumuti pe cel mai mere, ho-
tar4te c-ai pierdut.
2076 Cind te imprumuti, socotete mai intli
cum ai sa raspunzi.
2077 Cind dai cu imprumut, dobinda sa nu
ceri, c-acea dobinda facere de bine.
2078 Nu imprumuta pe cel ce voie§ti prieten
sa-1 dobinde§ti.
2079 Nu numai cind te imprumuti sa-ti aduci
aminte, ci §i ca o sa ti se ceara sa-ti pui in
minte.
www.dacoromanica.ro
2080 Pe cine vei sa-1 faci vrajmn da-i lui

bani cu imprumutare.
2081 Cel ce imprumut5, pentru binele ce face
in loc de multumire sudalme aude.
2082 De vei sa te invrajbe§ti cu cel ce 1-ai
imprumutat, cere-a banii la soroc.
PENTRU INSURARE
2083 Cind te insori, s5 lei fats iar nu inv.&

tata, ca s-o inveti, iar nu sa te invete.
2084 Nici prea mic s5 te insori, nici peste
a to putere, ci sd-ti alegi vremea ce-ti dä dee-
potriva putere, ca sa nu te poticneti.
2085 Departe de insurare cind nu e deopo-
trivg, ca e vatamare.
PENTRU SARCINA
2086 Sarcina unul altuia pururea s-o purtam,

Ca in ispita nici cum sä cadem.
2087 Sarcina la multi cind deopotriva se im-
parte este mai ward i lesne a se purta,
Aceasta s-o paze§ti.
www.dacoromanica.ro
2088 Fiescare cu sarcina sa.

2089 Ce anevoie a purta sarcina piste sar-
cind !
PENTRU INTILNIRE
2090 La intilnire sä fie slobod la oricine ce

va sa -ti vie, iar nu la usd sa pazeasca, ceasuri
$i zile intregi, cel ce va sa -ti graiasca.
2091 Cea mai nara intilnire are cinste si iu-
bire, iar cea prea deasa cinstea $i dragostea cu-
rind le inceteaza. Alege care -%i place.
PENTRU INTIMPLARI
2092 Orice intimplare s-o aibi de trec5toare,

far-d-a te turbura, ca multtA vreme nu tine, ci
on piere, on se uita.
2093 Orice intimplare, fie bunk fie rea, dupa
vreme se judeca. ll-aceea unul o is de buns Si
altul de rea.
2094 In cea mai mare intimplare, nu te su-
Ora de nenorocirea ta, ca caufa in lAturi de
vezi prea bine citi mai rau de cit tine se chi-
nuiesc pe lume, $i te mingiie cu a for stare la
asemenea a ta stare.
www.dacoromanica.ro
2095 Cu inimd mare sa te arati si tare, la

orice intimplare.
2096 Cu obraz vesel si vioi sa te arati puru-
rea, si la cea mai rea intimplare, ca nu cumva
vrdjmasul tau sa se bucure de tine, vdzindu-te
in intristare.
2097 Cu mintea ta sa te silesti orice intim-
plare s-o biruiesti.
2098 La orice intimplare, impotrivire mare si
coraj si mai mare, iar nu intristare.
2099 La orice intimplare, sa zici cu glas mare
si aceasta trece" si vei avea mare usurare.
2100 La orice intimplare sä-ti arati virtutea
ta, lar nu rautatea ta.
2101 La orice intimplare, fie cit de mare, cu
statornicia ta, staruirea, rabdarea si curajul te
poti indrepta, iar cu intristarea, molesiunea si
desn'addjduirea de tot te topeste.
2102 La intimplari grele sa te pled, dar nu
de tot sa te smeresti.
2103 Mai bine sä nu afli ceea ce o sa ti se in-
timple, dar cu mult mai bine sa intimpini sa
nu ti se intimple.
www.dacoromanica.ro
2104 Purure sä te sile§ti ca mai inainte sa

vezi ceea ce o sa ti se intimple.
2105 Precum pentru a to rea Intimplare te
intristezi, a§a. §i pentru a altuia tu sa te mlh-
nessrti, ca intimplarile deopotriva §i la unul *i la
altul.
2106 Sufere cu rabdare, §i rabdare foarte
mare, orioe Intimplare, c-o sufeci ou rabdare
prive§te la om mare.
2107 Din cea mai mica intimplare mult, mult
sä te inveti, Ca s5 nu gresesti $i tu.
PENTRU INTIRZIERE
2108 Intirzierea la toate nicicum este bunk

dar mai bine Intirzierea cu minte decit pripa
nebuneasca.
2109 Cu intirziere la cele ce cer pripa mai
rau gresesti. Nu pierde vremea.
2110 Cine mult intirziaza, nicicum nemere§te
la orice ginde§te.
2111 Cine tirziu ajunge, prost conac gase§te.
Sile§te-te sa apuci mai inainte
1 Tarde venientibus ossa = Celor care intirzie,
oasele. (Proverb latin, se aplica mai mult celor care
intirzie la masa).
www.dacoromanica.ro
PENTRU INTREGIME
2112 Intregimea trupului, sanatatea, a sufle-

tului, intelepciunea si a duhului, stiinta. Si-
leste-te ca cite trele sa le dobindesti.
2113 La orice urmare, cind 11 vei adaoga ceea
ce-i lipseste, curind Intregimea $ -o dobindeste.
PENTRU INTRECERE
2114 Intrecerea pe om it indeamna la mice,

a se arata vrednic de orice. De ea sa to 'ii.
2115 Intrecerea te desteapta la orice invata-
tura mai bine decit orice dascal. Nu te lasa de
ea.
2116 Cu cei drepti si cinstiti pururea sa te in-

treci, ca mai drept $i mai cirnstit decit ei sa te
arati.
2117 La indatorire sä te intreci, ea pe toti

ceilalti in urma-ti sa-i lasi.
2118 Pe toti sa-i intreci, nu cu cruzimea, ai
cu blindetele, ca toti sa te slaveasca.
2119 Pe toti sa te silesti cu nevointa sa-i in-
treed, insa nu la dObinidire de mai mare cinste.
www.dacoromanica.ro
ci la urmare de fapte mai bune, ca cinstea, dupa

fapte, singura s-indata ea de sine vine.
2120 Cei putini pe cei multi la orice lucru ii
intrec, cind cu rivna se silesc.
2121 Cel ce intrece pe oricine la orice, acela
de toti se cauta $i se cinsteste.
2122 Cel din urrna de multe on ajunge s-in-
trece pe cel dinainte.
PENTRU INTREBARE
2123 Pentru cele ce °data indestul to ai aflat,

nu te mai Linea de desarte intrebari, ca nu mica
suparare aduci la adunari.
2124 Sa intrebi si dupd raspuns sa te soco-
testi, iar nu sa osindesti ping a nu asculta ras-
punsul.
2125 Cine la intrebare mult se pripeste, la
raspuns zaboveste.
PENTRU INTRISTARE
2126 Omul muncitor anevoie se intristeaza,

Ca cu munca isi usureazA intristarea, cit de
www.dacoromanica.ro
mare, cind gindul pururea la munca 0-1 are.

Lui sa urmezi.
2127 Intristarea are cele mai urite sfir§ituri.
Departe de ea.
2128 Intristarea cu somnul se u§ureaza, ce
dupd plins o gase§te.
2129 Intristarea pe om d-anpicerele it topeste
si indata viata i-o ridica.
2130 Intristarea la groapa curind ne duce c-o

tacere dulce, chid aminte ne aducem de ceea ce
ne intristam. Uita una ca sa scapi de cealalta.
2131 Intristare piste Intristare nicicum sa gra-
made§ti, nici la dusmanul tau.
2132 Intristarea fara vreme indata to imba-

trine§te.
2133 Ca sa petreci in vials fara Intristare,

toate cele de antristare is -le de trecatoare.
2134 La veselie s-au gasit cintari §i jocuri
multe, iar la Intristare nici o arnadnire are,
decit sa pui la uitare once intimplare, fie cit
de mare.
www.dacoromanica.ro
2135 Mai bine la intristare sa mergi sore

ming-iiere, decit la bauturi si jocuri, cind fra--
tele tau patimeste.
2136 Mai bine sa alergi la cei mihnii si in-

tristoti ca sa-i usurezi, decit la cei in desfa-
tari oufundati, ca sä de cufunzi si tu.
2137 Nici o boala ca intristarea curind te
topeste, trupeste si sufleteste. Fugi de ea cit vei
putea.
2138 Nici intristare mare, nici bucurie mare

la orice intimplare, c-amindoua d-opotriva viato
ti-o ridica indata si Lard veste.
2139 Pe nimeni E'd nu intristezi, pe nimeni

sa nu mihnesti, pe nimeni sa nu necajesti, pe
nimeni sa nu super!, ci dimpotriva mingliere
la toti cei ce patimesc.
2140 Sa te feresti cu a to intristare sa nii

cumva sa-rnveselesti pe cel mai mic al tau
vrajmas ; ca el cind te vede vesel, atunci craps
pie necaz.
2141 Sa---ti stapinesti intristarea, ca pururea

sa fii sanatos.
www.dacoromanica.ro
2142 Cea mai mare §i mai amar6 intristare,

cind pierzi ceea ce iubesti.
2143 Doi 1ntristati, until cu altul mai lesnc

se minglie.
PENTRU INCEPERE
2144 triceputul la orice se vede cu anevoint5,

iar pe la sfirsit placere mare ti- educe. Si les-
te-te sa savirsesti.
2145 Lucrul ce ai inceput, pe jumatate 1-ai
si avirsirt. Nu te rasa de el.
2146 Cine la multe incepe, nioi una savir-
§este. Tine-te de ceea ce ai inceput.
PENTRU INCERCARE CERCARE
2147 Intii incercare, apoi urmare, ca sa nu-

ti aduca mare valtamare.
2148 La cele necuviincioase, nu te sili a

le Incerca.
2149 Ceroarea la orice, cel mai firesc &seal.

D-acest dascal sa te Iii.
www.dacoromanica.ro
PENTRU INCET,
GRABA SI PRIPA $I ZABAVA
2150 Cu incetul, incetul departe ajungem si

mai mult sporim, (ca) cind ne pripim indata
ne potionim. Vezi sa nu te poticnesti.
2151 Nu te pripi, nu te grabi la orice si ori-
unde te vei duce, ca graba indata indarat te
lass.
2152 Cu cit pripa te insala, cu shit zabava

mai mult te vatama, cind piste cuviinta si una
si alta se urmeaza.
2153 Mai mult zabovesti aired te pripesti, ca
indata te poticnesti.
2154 Pripa fara socotinta, mult vatamatoare,
ca-n multe greseli ne baga.
2155 Cel ce la orice piste masurra zaboveste,
nimic ispraveste si mai mult se cdieste. Vezi
sa n-o pati.
2156 Cel ce foarte se grabeste si nici un sfat
primeste, nebun se siocoteste.
2157 Cine se grabeste, mai mult zaboveste,

ea indata oboseste si nimic foloseste.
www.dacoromanica.ro
PENTRU IMBUIBARE, INDESTULARE,

FLAMINZI $1 FLAMINZIRE,
SATULI $1 SATURARE
2158 Imbuibarea iti ingreuneaza stomahul,

flaminzia de tot ti-1 slabeste. Arnindoud cloud
rele. Fereste-te $i de una si de alta.
2159 C-o rInduiala buna si c-o lucrare de
pamint mai bung, toata lumea o indestulezi.
D-asrta sa ingrijesti.
2160 La flamind si marnaliga prinde load

cel mai bun.
2161 FlamIndul orioe bucati bund $i dulce

o gaFeste, iar satulul de nici una nicicum se
multumeste.
2162 Cel satul isi bate joc $i de faguri de

miere, iar celui flamind si otrava i se pare dulce
ca mierea.
2163 De once pe lume se poate indestula, iar

de avere omul nicicum se poate satura.
2164 De orice pe lume te poti satura, iar de

dragostea cea dulce nicicum te poti indes-
tula.
www.dacoromanica.ro
PENTRU IMBRATIARE BRATE
2165 0 imbratisare duke, cu mult mai

scumpa decit once scula nesrtimatg.
2166 0 ambrallwre dulce mintile din locul
for departe ti le duce.
2167 imbrAtisare fard sarutare nici un dar
are.
2168 Departe de bratele ce nu sint ale tale,
ca batua strein te stringe ping ce iti ies ochii
din cap.
PENTRU INDATORIRE
2169 Indatorirea unuia catre altul, o datorie
fireasca la toti de obgte se-ntelege. De ea sa
te tii.
2170 Ca sa scapi de indatorire, niciodat5 s5
nu ceri.
2171 Cu o mica indatorire biruiesti fAr'a indo-
laid si pe cel mai indaratnic. De ea sa te tii.
2172 Mai bine sa nu te indatorezi, decit sa
te indatorezi s5 nu Implinesti.
2173 Pururea sa Indatorezi, dar niciodat5 sa
te indatorezi, ca sa scapi de raspundere.
www.dacoromanica.ro
2174 Pe cel ce te indatoreazA, lndatoreaza-1

si tu pe el indoit §i intreit.
2175 &fiala, rusinea si nadejdea, cele mai
tari frine ale indatoririlor noastre. Cu ele sä
te infrinezi.
PENTRU INDOIALA,
BANUIALA $1 BANUITORI
2176 Indoiala la orice si b&nuiala de orice

te face sä cercetezi cu mutt mai bine.
2177 La cele cu-ndoiala, banuiala mare $i
gresala $i mai mare, Ca nu stii la ce sä dai
crezamint. D-atceea sa nu te pripesti.
2178 Mai bine cu ce e in adev&r, decit cu
indoiala Ca ceea ce e de fats intrece orice
nadejde.
2179 Banuiala, otrava prietesugului.
2180 Banuiala mai mult ea& pe cei nevi-
novati.
2181 Banuitorul crede, ea orice se vorbeste

pentru el se graieste.
2182 agnuitorul nu se lncrede nisi la 1nsusi
al sau sin.
www.dacoromanica.ro
2183 Banuitorul pe unul banuieste si pe

altul ou vina g5seste.
2184 Banuitorul tremura la mice soapta
vede.
2185 Dard Si nu la cele de indoiala nici un

temei au. D-taceea mai mult sä cercetezi.
2186 Din banuieli intelegem un adevar cam
ascuns.
PENTRU INDURARE $1 NEINDURARE
2187 Inima, radacina indurarii. In ea s-o

pastrezi, ca sä nu o pierzi, ca cell mai bun rod
Ili aduce.
2188 Indurarea izvorkte din induplecarea

inimii. Nu te derparts de ea ea &J.' dobindesti
indurare.
2189 Indurarea, n5ravul eel mai blind. De el
sa te Vii.
2190 Indurarea, mila si dreptatea pururea

c5lauze sa le aibi, ca cea mai mare datorie.
2191 Indurare la cei marl cam anevoie se
gase§te.
www.dacoromanica.ro
2192 Mai bine indurare cu blindete decit

dragoste seaca.
2193 Neindurarea semn de cumplire. Feres-

te-te d-o asemenea numire.
2194 Nici un lucru ca-ndurarea sa alba cinste

mare. Asemenea cinste sa vtinezi.
2195 Nici indurarea farg dreptate, nici drep-

tatea fard indurare, una fard alta nimic folo-
ses.c. D-amindoua sa te tii.
2196 Nu cind ierti a to gresala se-ntelege

indurare, ci cind ale atltora, atunci te socotesti
de-ndurat. Asa to sa urmezi.
2197 Numai eel ce a patimit $i a suferit

cunoaste la indurare.
2198 Cine saracia nicioum a incercatt, nu cu-

noaste indurarea.
2199 Din. indurare se naste mila, milostivi-

rea, blandetele, dragostea si orice facere de
bine. Tine-te de ea ca sa dobindesti toate ce-
lelalte.
www.dacoromanica.ro
PENTRU INDARATNICIE
SI INDARATNICI
2200 Inclaratnic la minte nicicum sa te arati,

ci pururea sa te sfatuesti si bine sa chibzu-
iesti orice In minte WI vine.
2201 Omuil indaratnic la nimic se pleaca, ca
nimic ii place decit parerea sa.
2202 Cu cel cuvios de vei locui, ouvios vei
iesi ; eu eel drept, drept si cu eel intelept, in-
telept ; iar cu eel indaratnic, eu mutt mai in-
daratnic. Departe d-o asemenea lacuinta.
2203 Fugi de omul indaratnic, ca te da de
prapastie.
2204 Cel indaratnic pururea paguba aduce

oriunde se duce.
2205 Dobitocul is de bici si omul de cuvint,
iar eel indaratnic nici de una, nici de alta.
PENTRU INDREPTARE
2206 Orice or zice pentru tine, dintr-acelea

sa te Indreptezi.
2207 Indreptarea e placuth, c:nd gresala ade-
varata.
www.dacoromanica.ro
304 dORDACHE GOLESCU
2208 Cind rid de tine, sä te indreptezi de

ceea ce rid, ca dimpotriva cu milt mai mult
de ris te vei face.
2209 La inceput cind ne indrepteaz5, ni se
pare cu greu, iar mai in urma mult le mul-
turnim.
2210 Tu pe tine sa te indreptezi, iar nu altul

pe tine.
2211 Cel pe sine nu se poate indrepta, cum
vreadata pe altul va indrepta ? !
PENTRU INDRASNEALA
SI INDRASNETI
2212 0 mica indrAsneala la vreme si dupi

cuviinta, mare isbinda aduce. De ea sa te tii,
cind vei sa isbindesti.
2213 Indra_neala la primejdii nici voieste s5
se cite.
2214 Indrasneala la. cele bune virtute se-nle-
lege, iar la cele rele Intreaga nebunie.
2215 Indrasnet sa fii, dar nu piste fire,
ca-ndrasneala piste fire, obraznicie din fire si
intreaga nebunie.
www.dacoromanica.ro
2216 Cind nu ti-e fried de nici o primejdie,

atunci indrdsneala ni pierde viata.
2217 Norocul ajutd la eel indrasnet, dar $i
in primejdii de mate on 11 arunca. Bags de
seams la aceasta 1.
2218 Cel indrasnet fard socotintra indata cade
la cainta, ca-ndata se poticneste.
2219 Cel fara indrasneald pururea famine
in urma.
PENTRU SEMETIE $I SEMETI
2220 Cu semetia to sd nu socote§ti Ca vei

isbuti ceva.
2221 Semetia si trufia departe depdrteazd pe
oricine de la tine. Fereste-te d-amincioud.
2222 Semet §i indaratnic nicicum sa to arati,
Ca pierzi §i ce poti dobindi cu blindetele mai
bine.
2223 Cel semet orbe§te calcd in eel mai mare
foc.
2224 Cel semet se sfir§estte in cea mai mare
cainta.
1 Audentes, fortuna iuvat Pe cei indrazneti ii
--.--
ajuta norocul (Vergiliu, Eenoida, X, 284).

www.dacoromanica.ro
2225 Bine e cu binele semetia ta sa ti-o ta-

maduiesti, decit in urma" sa to caesti.
PENTRU DIRZIE $1 DIRZI

2226 Cel dirz cu prostie §- obraznicul cu min-
drie, amindoi se socotesc rusinea omenirii.
2227 Cel dirz §i seme, fara nici o shard, Para
nici o rusine, d-aceea §i lui mai mult greseste.
2228 Dirzia nu va sa stie de nici o rusine,
de nici o sfiala $i de nici o primejdie. D-aceea,
cea mai de bagiocora.
2229 Dirzul ca un voinic se arata, dar Lard
soccitinta.
PENTRU INTELEPCIUNE
$1 INTELEPTI
2230 Arata ou fapta ta intelepciunea ta, iar

nu numai cu graiul.
2231 Ikeda mai inteilept, cel ce nu se faleste
de intelepciunea sa, dar cu mult mai intelept
cel ce se cunoaste pe sine§il.
1 Gnoti seavton = Cunoaste-te pe tine Insuti.
(Inscriptie pe frontispiciul templului lui Apollo din
Delfi. Soorate a populariza-to.)
www.dacoromanica.ro
PROVERBE COMENTATE 80'7
2232 Ace la mai intelept cel ce si la bine §i

la rau d-opotriva se arata. Asa §i tu sa to
arati.
2233 Ace la de intelept se socoteste de toti,
cel ce se invata de la toata lumea.
2234 la-CA.4e dupa cel intelept, §i mai in-

telept vei fi.
2235 Omul intelept mai inainte vede §i se
socote§te cele ce poate mai in urma sa i se
intimple. D-aceea rareori gre§e§te. Asa §i tu
sa urmezi.
2236 Omul intelept imblinze§te cu cuvintul

pe cel mai furios la minia lui.
2237 Omul intelept comoard de bunatati, iar
cel nebun de rautati.
2238 Omul intelept, au cit mai mult pate,
cu atit mai mult se invata, Ca patimile la el
invataturi se fac.
2239 Omul intelept, §i de gre§e§te vreodata,
nu se mihne§te, ca-aidata se pocae§te §i se in-
drepteaza.
2240 Omul intelept, In cea mai mare slava,

atunci el se smere§te.
www.dacoromanica.ro
2241 Omul intelept In cele mai mari neca-

zuri s-aratta antellepciunea.
2242 Intre multi nebuni ¢i cel mai Intelept
se pierde. Departe de ei.
2243 Intre cei intelepti, pururea sa fii, iar
intre cei neintelegatori vreme sa pazesti.
2244 Intelept acela se intelege, nu cel ce pe
altii povAtuieste la fapte bune, ci eel ce insuqi
el dä pilda alltocra cu ale lui fapte bune.
2245 Inteleptul in cuvint Si cumplitul in pu-
tere se bizuieste.
2246 Inteieptul cu thicerea biruieste p-orice
nebun.
2247 Inteleptul cu sfat vine uncle $i cum Si
la ce vreme se cuvine. Asa 1i tu sa urmezi.
2248 Inteleptul au putin se poate economisi,
iar lacomul au mult la mai mult se gindeste.
2249 Inteleptul cind grese§te, mare ru§ine
se naste. De aceea o acopera, pins ce se in-
drepteaza. A,sa $i tu sä urmezi.
2250 Inteleptul cind se Rnaltd, mai multa
mince invata, iar nebunul pierde si ceea ce a
avut.
www.dacoromanica.ro
2251 Inteleptul cind se imbartd, ounoaste nu-

mai indarta $i, de nu -$i pate stapini rnintea lui
indatta, dar de nebun nu se arata.
2252 Inteleptul la sfirsit pururea priveste,
d-aceee nu prea greseste. A.5a si tu sa ur-
mezi.
2253 Inteleptul mai intii pe sinesi eereeteaza.

Asa si to sa urmezi.
2254 Inteleptul pururea vremea iii asteapta.
2255 Inteleptul, putere cind iii dobindeste,
pe multi foloseste, iar nebunul cumplitul,
putere cind dobtindeste, pe toti ii prapadeste.
2256 Inteleptul putin graieste, dar mult in-
telegi, iar flecarul mult graieste, dar putin
intelegi.
2257 Intelept se socoteste cel ce mintea-Si
dramuieste $i Cu altii se sfatuieste la orice
gindeste. Asa si tu sb." urmezi.
2258 Intelepciunea, in adevar, ea singura nu-
mai insufleteste pe om, ii inthreste inima
povatuieste ca eel mai bun parinte. De ea sä
to
2259 Intelepciunea judeca cele din urma din

cele mai de-nainte.
www.dacoromanica.ro
2260 Intelepciunea cu destoinicie si bund in-

vatatura, oriunde te-i duce, pe mare si pe us-
cat, indestulare ti-aduce.
2261 Intelepaiunea la orice primejdie, fie cit
de mare, gAseste mijloc de scapare.
2262 Intelepciunea la necazuri se cunoaste
mai bine.
2263 Intelepciunea la tineri si la bAtrini,
pod oaba cea mai mare. Cu ea sA to imbraci,
2264 Intelepciunea la batrini si puterea la
tineri. Cind Intelepciunea cu puterea se va uni,
atunci si unii si altii de primejdii vor scapa.
2265 Intelepciunea nu sfa in virsta trecutA-n
zile, nici in barbs lunga si in fire albe, ci in
urmari si fapte cit se poate mai bune, fie cit
de scurta a omului virsta.
2266 Intelepciunea p5rintilor, mare pilda de
invatatura la copii In urmg. Asemenea pilda
sa lasi.
2267 Intelepciunea se dobindeste cu cea mai
bun)." invatatura si deprindere la cele bune.
2268 Intelepciunea s,lava I i aduce, isteciu-
nea nemerire si nerozia poticnire. Alege ca-
re-ti place.
www.dacoromanica.ro
2269 Intelepciunea cea mai statornica avere

la om,
2270 Intelepciunea din fire a dobindit sa

urasca uciderea, strimb5tatea, napastuirea, fä-
tArnieia, mindria, necredinta, vicle§ugul, pispa-
itul, pizma, zavistia, desfrinarea, lingu§irea,
ciocoinicia, lacomia, furti§agul, tilharia, tirania
juramintul, glIceava, ocarile, injuraturile §i
cruzimea. 0 rasemenea uriciune sa te silesti
Care acestea sa dobinde§ti §i rtu.
2271 Intelepciunea de are vreun vrajmas,
are pe obrazniele.
2272 Jocurile mai de obste la copii privesc,

patimile la cei tineri, puterea la barbati, fru-
musetea la muieri §i intelepciunea la batrini.
2273 Intelepciunea singurd minte si §tiint5.
2271 Ca sa judeci pe altul de e te intelept,
trebuie to sa fii cu mult mai intelept.
2275 Cu intelepciunea sa te sfatuiesti, cu
vitejia sa isbindesti Si cu dreptatea sa te odih-
nesti.
2276 Cu putine cuvinte pe cel intelept lesne

H indupleci, iar pe cel nebun nisi cu mii si
sute.
www.dacoromanica.ro
2277 Cu cei intelepti vorbind, intelept vel

iei, ca minte vei dobindi si de n-ai avut, iar
cu cei nebuni vei pierde si ceea ce ai avut.
2278 La vorba cinstit, la naravuri prea cu-
rat, la judecata mai drept si la slujba cu cre-
dinta de te vei era.* eel mai intelept in lume
te vei afla.
2279 La tinAr intelepciunea, ca o cunun5
de aur.
2280 Mai mult sa asculti, ca mai intelept sa
te arati.
2281 MustreazA pe eel intelept de gresala
ce va face si mai intelept va tell.
2282 Pe eel intelept cu cit i1 inveti, el cu
atit mai mult se intelepteste.
2283 Plecarea spre fapte bune, semn de In-
telepciune.
2284 Cei intelepti acopera ale easel greseli.

2285 Cei intelepti pururea o buna masura
la toate pazesc, d-aceea nu se prea poticnesc.
2286 Cei intelepti pe parinti de dumnezei ii
socotesc.
www.dacoromanica.ro
2287 Celor nebuni cei intelepti indata le

rasplatese, c-un : Multumim dumitale !". Asa
gi tu sa urmezi.
2288 Cel intelept orice supdrare ascunsd o

pazeste. Asa si tu sa urmezi.
2289 Cel intelept mai intii poftele $i le in-
frineaza. Asa si tu sa urmezi.
2290 Cel intelept fuge de orice gileeava.
2291 Cel intelept si cu minte, cind cade la
dragoste, dragostea $ -o tainuieste.
2292 Cel intelept si cu minte, nici in noro-
cire se mindreste dupa fire, nici in nenorocire
se milmeste piste fire.
2293 Cine pe sinesi cunoaste, acela mai in-
telept.
2294 Cine se socoteste de eel mai intelept,
nebun se intelege.
2295 Baga de seams la cei intelepti, de cele
ce ei fug $i cele ce ei gonesc, si ia-te-te dupd
ei, daed yei sa fii cu ei. Darul intelepciunii nici
cu moaritea se poate pierde.
2296 Dupa erestere 5i intelepciune ; ca na-
ravurile, nu dupd fire, ei din a for deprin-
dere.
www.dacoromanica.ro
2297 $i cea mai mare intelepciune de multe

on se insald.
PENTRU INTELEGERE
SI NEINTELEGATORI
2298 Anevoie a intelege cel ce nici o stiinta

are.
2299 Urit cind nu te poti intelege cu cel ce
graiesti.
2300 Cind cu oarecine nu te intelegi, mai
bine sh" taci.
2301 La eel ce intelege, un cuvint indestul,
iar la neintelegator mii si sute in zadar.
2302 Nici cel rtreaz cu cei beti, nici eel inte-
lept cu cei nebuni se pot intelege.
2303 Cu cel ce nicicum intelege, nu-ti pierde
vremea cu el, ca pierzi si ceea ce poti dobindi
cind Cu altul vei grai
2304 Cel ce de sinesi rboate le intelege, acela,
intre oameni cel mai sanatos la minte se in-
telege ; cu minte si acela, ce de altul asculta
si de nu intelege ; iar eel ce mimic intelege,
nici de altul asoulta, acela ca un orb de minte
se intelege. Aseamand-te cu care -ti place.
www.dacoromanica.ro
PENTRU 1N$ELACIUNE
$1 IN$ELATORI
2305 Oricine se poate insela, dar pe altul

nu se cuvine a insela.
2306 Inseldciunea calauza pe minciuna o
are ; de minciuna de te vei feri la anselaciune
nu vei mai veni, ca nici unul ce nu s-a inselat
luind minciuna de adevdr.
2307 Lesne inseli pe om, si pe cel mai iscu-
sit, cum incepi lui a-i gral pentru al lui inte-
res cu cel mai mare folds.
2308 Cind altul ne insala, supdrarea cea mai
mare a noastra este, de ce altul sd se crate
mai istet decit noi.
2309 Mai mult sa to rusinezi de cel ce in tine
se increde pentru inselaciunea, ce lui ii faci.
2310 Pe oricine vei insela cu fapta ta, indatd
fapta te vadeste, ca nu zdboveste.
2311 Pe vrajmas anevoie 11 poi insela, pen-
tru ca, crezarnInt nicicum iti va da, iar pe al
tau prieten curInd si foarte lesne, pentru ca re
increde in tine foarte lesne. Fereste-te d-o
asemenea urmare.
2312 Cei mai tineri pururea mai lesne se
imala.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
LUCRARILE LUI IORDACHE GOLESCU
I. Mss. 844-850. Condica limbii rumanesti alcatuitit

de dumnealui lordache Golescu vel dvornic al Prin-
tipatului Valahiei In zilele prey frulltatului nostru
Domn Dimitrie Ghica Voevod. Volume 7, total pagini
5650 in folio 2.
II. Miss. 852-860. Dictionar etino-roman, 9 volume,
cu un total de 4280 de pagini in folio.
III. Mss. 851. Dictionar roman -grec, 1 volum, 354
pagini in folio.
IV. Mss. 2880, pagini 264, este o colectie formats
din uranatoarele manuscrise :
1. Istoria Tarii Rumeinesti. Starea Tarn Rumane*ti
pe vremea strainilor *i a pamintenilor.
a. Starea Tarii Rumdnesti, acum in zilele Mariei
Sale Ioan Caragea Voevod, pa vremea asidosiei, tipa-
rita cu cheltaiala saracilor din ceia ce le-au ramas.
S-a adaogat *i povestea huzmetarilor *i ob*teasca
1 Manuscrisele *i tipariturile se scriu cu titlurile

si cotele for exacte, ma cum se pastreaza la Biblio-
teca Academiei R.S.R.
2 Condica este un dictionar al limbii romdne cu
caracter enciclopedic.
www.dacoromanica.ro
818 BIBLIOGRAFIE
anafora a boierilor pentru pravilele Mar lei Sale ce

a orinduit in Cara. Toarte acestea scoase de un prea
iubit al Mariei Sale, la leat 1818, septembrie 29, cind
any fugit Maria Sa din Scaun.
b. Preascurta insemnare da turburarea Tarii Ruma-
nesti, ce s-a intimplat la leat 1821, mart. (Jura moar-
tea Lug Alec° Voda Sutu.
c. Comedia ce se numeste Barbui Vacarescul, yin-
zatorul iasii, izvadita da Dirceanul, ce-i zic 81 Sla-
banogul, care s-a 91 tiparit cu cheltuiala calemgiilor
da vistierie spre pomenirea ticalosiei taxii, la venirea
muscalilor, cind a fugit Maria Sa Grigorie Voda
Ghica din Scaun.
d. Starea Tarii Rumclnesti pa vremea pamintenilor.
2. Carticica caprinzatoare de euvintele ce am auzit
da la insusi ougetul mien.
3. Mavrodinada sau Divanul nevinovat si defclimat
sau copiii sirmani, nevirstnici Si ncipeistuiti (in versuri).
4. Incepurtul unei traduceri in versuri a Iliadei.
V. Mss. 213 Pi lde, povcituiri i cuvinte adevtirate si
povesti adunate de Dumneaiui Dvornicul iorcieche
Golescu, fiul raposatului Banul Radul Golescul, 854
in folio.
Acest mare manuscris este compus din urmatoarele
10 parti : 1. Pi lde i tilcuirea for (pag. 1-66) ; 2. Pilde
spre poviztuire i tilcuirea for (pag. 67-78) ; 3. Povci-
ruiri i cuvinte adevarate (pag. 79 -595) ; 4. Asemanciri
(pag. 596 -723) ; 5. Prostiia omului (rag. 724-729) ;
6. Vorbe si raspunsuri potrivite (pag. 731-783) :
7. Poveste del invataturil (pag. 785-811) ; 8. Povestea
ce mi s-a intimplat la un potop (pag. 812-813) ;
www.dacoromanica.ro
SIBLIOGRAFIE 319
9. Istarioare (pag. 815-852) ; 10. Ghicitori (pag. 853 -

854),
VI. Impr. II 32236. Bligrtri de seams asupra canoa-
nelor gramtiticesti de D. Vornicul Iordache Golescu,
fiul rdposatului Banului Radului Golescul. In zilele
Preainaltatului nostru Dornnu Aleksandru Dim. Ghica
Voevod. Bucure§ti, 1840, rag. 252 1.
VII. Harti III, 337. Atlas..., Viena, 1800 2.
VIII. N. Banescu scria, in 1910, ca intre manuscri-
sele pastrate de urmasii lui Iordache Golescu se aflau
traduse de Marele Vornic din limba franceza in limba
greceasca moderns romanul Paul et Virginie al lui
Bernardin de Saint Pierre, Le temple de Gnide, Cephise
et l'Amour, Arsace et Ismenie si Letres persanes de
Montesquieu, iar in rornaneste Icoana lui Chevit, care
mai fusese tradusd la not sub titlul : Engolpion de
our 3.
DESPRE IORDACHE GOLESCU $1 OPERA SA
Hasdeu B. P., 0 farsei din 1821 in Columna lui

Traian, anul III, nr. 7 din 14 febr. 1872 ; Lambrior
A., Literatura poporand'. Pilde, povdtuiri i cuvinte
1 Aceasta este gramatica limbii romane, singura
lucrare tiparita de Iordache Golescu cu cheltuiala sa.
2 Este o harts geografica, ce reprezinta pamintul
divizat in cele doua emisfere, mapamond, de mdri-
mea hartilor de scoala, in limba greaca.
3 N. Banescu, Viata si scrierile marelui vornic
Iordache Golescu. Vdlenii de Munte, 1910, pp. 99, 102.
www.dacoromanica.ro
820 BIBLIOGRAFIE
aclevdrate si povegi adunate de d-nealui Vornicul

lordache Golcscu, fiul raposatului banul Radul Go-
lescul in Convorbiri literare nr. 1, anul VIII, Iassi,
1 aprilie 1874 ; Saineanu L., Doi gramatici munteni :
Ianachi Vdcdrescu si Iordache Golescu in Revista
11011(1 IV, nr. 2, 1891 ; Urechia V. A., Istoria roma-
nilor, torn. VI, Bucure$1, 1894 ; Zanne Iuliu, Pro-

verbele romani/or, vol. I, Bucuresti, 1895 (Studiu),
vol. VIII, Bucumegiti, 1900 (Poveituiri i cuvinte ade-
vdrate). Vol. IX, Bucuresti 1901 (Asemand? i) ; Ba-
nescu N., Viata si scrierile marelui vornic Iordache
Golescu. Buell alese din ineditele sale, Valenii de
Munte, 1910 ; Bengesco Georges, Une famine de
boyards leares raumains au dix-neuvieme siecle.
Les Golesco, Paris, 1922 ; Bengescu Gh., Des pre ac-
tivitatea /iterara a unor membri ai familiei Golescu
in cursul secolului al XIX-lea. Discurs scris, dar ne-
rostit la alegerea ca membru al Academiei romdne,
&Item-esti, 1.923 ; Virtosu Emil, Iordache Golescu si
intimplarile anu/ui 1821, in Viata romaneasca, nr.
9-10 din 1930 ; Banescu N., Marele vornic Iordache
Golescu, Bucuresti 1935; Georgescu-Buzau Gh. I.,
Satire $i pamflete din preajma lui 1848 (Biblioteca
pentru rtoti), Bueunelti, 1950 ; Niculescu Al., Primii
noftri dramaturgi. Studiu introductiv fi note de Flo-
rin Tornea. 13uoure§iti, 1956 ; Perpes&icius, Mentiuni
de istoriografie literard si fo/c/or (1848-1956), Bucu-
re$i, 1957; Calinescu G., Iordache Golescu in Studii
www.dacoromanica.ro
DIBLIOGRAFIE 821
4 cercetari de istorie literary si fo/clor, nr. 4, anul

1960 ; Avramescu Tiberiu, Inceputurile teatrului ro-
mdnesc. Antologie. Bucune§ti, 1963 ; Popp Gh., Dinicu
Golescu, (Fra %ii), Bucure§ti, 1968 ; Piru Al., Istoria
literaturii romane II. Epoca premoderna. Editia a doua
i avazutd. Bucure%i, 1970.
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC *
A Ah : 1525-1529.
A ajunge : 231, 261, 291,
A abate : 312, 442 305, 430, 515, 525, 600,
Acasa : 810 972, 984, 1063, 1132, 1304,
Acopercimint : 108. 1416, 2123, 2151.
A adasta : 1250. A ajuta : 13, 47, 64, 99,
Adevar : 512, 1191, 1242, 232, 245, 566, 576, 809,
1341, 1547-1595, 1722, 1203, 1332, 1814.
1740, 1746, 1786, 1817, Ajutor : 62, 181, 496, 731,
1842, 2071, 2306. 744, 1011, 1067, 1122,
A. aduce : 185, 251, 343, 1428-1444.
627, 672, 1348, 1410, 1880. A alerga : 492,1396, 2137
2011, 2049, 2268. A aluneca : 232, 486,
Aducere aminte : 1545- 1026.
1546, 1908, 2131. Ameigire : 1469-1471.
A aduna : 45, 352, 669, A (se) amesteca : 248,
1330. 300, 689, 999, 1204, 1205,
Adunare : 801, 1530-1544, 1305, 1322, 1375, 1708,
2124. 1833.
Aer : 1398-1401. Amor : 1445-1468.
A (se) af/a : 387, 714, 885, Anevoie : 31, 59, 356,
980, 1238, 1331, 1509, 474, 486, 507, 508, 549, 922,
2104, 2278. 956, 1169, 1177, 1212,
Aflare : 1523-1524. 1245, 1680, 1744, 1788,
1870, 1871, 1963, 2145,
9 Cifrele arata numa- 2298, 2311.
rul proverbului sau Angara : 137.
max i mei Antipatie : 1472-1473.
www.dacoromanica.ro
824 INDICE TEMATIC
A apdra : 1214. 1351, 1381, 1596, 2066.

Aparare : 1474-1475. Asteptare : 1596-1597.
A aprinde : 118, 364, 465, Aur : 10, 107, 491, 1171,
904, 910, 1391, 1449, 1450. 1273, 1408-1410, 1978,
Aproape : 1476-1480. 2023
A se apropia : 364, 1158. A auzi : 551, 909, 995,
A ar6ta : 97, 137,
65, 1142, 1942.
144, 162, 194, 215, 258, Auzire : 1402-1407.
275, 292, 417, 470, 596, Avere : 187, 188, 223,
725, 1481-1489, 2308. 416, 584, 658, 795, 849,
Aratare : 484, 1481-1489. 1411-1427, 2269.
Argti seald : 481.
A argasi : 481.
Argint : 450, 1978, 2023. B
Arms : 1490-1493. 1751, Ban : 361, 374, 399, 598,
1885. 817, 1067, 1068,
648,
A arunca : 144, 269, 317, 1150, 2025, 2074, 2083,
324, 447, 892, 1106. 2265.
A asculta : 204, 410, 413, Barba : 424, 713, 841,
429, 683, 746, 970, 995, 987, 988, 1231, 1339.
1030, 1065, 1211, 1237,
1881, 1958, 2046, 2125.
A (se) bate : 74, 518,
Ascultare : 1501-1519. 600, 803, 845, 963, 1143,
1196, 1276, 1302. 1319,
Ascuns(a) : 243, 292, 401, 1373, 1374, 1461, 1716,
501, 590, 678, 811, 952,
963, 1129, 1169, 1232,
1772, 1773.
1972, 2187. A bate joc : 11, 140,
332, 1141, 1294, 1356,
Asemenea : 342, 877. 1384.
A se asemina : 55, 634, Batjocurci : 266, 1886,
1146, 1496. 2228.
Asemeinare : 203, 860, A batjocori : 264, 1123.
861, 1124, 1494-1496. A belga in seamd: 66,
As prime : 349, 1520-1522 70, 267, 426, 498, 743,
Asuprire : 555, 1497-1500. 1038, 1286, 1779.
Asupritor : 1497-1500. Bcigare de seams : 1214,
A (se) atinge : 930, 1028. 1328, 1468, 1550, 1783,
A aseza : 1308. 1833, 1920, 2217, 2295.
A aftepta : 53, 244, 290, Banuia/a : 607, 2177-
437, 454, 688, 1148, 1277, 2187.
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC 825
Bdnuitor : 2177-2187. Blindete : 349, 1476,

Bdrbat : 228, 244, 449, 1522, 1649, 2119, 2199,
623, 856, 914, 980, 1163, 2222.
2060. Boald : 647, 1401, 2138.
Bdtaie de joc : 76, 196, Bogat : 830, 1265, 1340,
327, 845, 891, 931, 973, 1420, 2062.
1084. Bogd tie : 1938, 2062.
Bdtaie la usd : 386. Bolnav : 9, 958.
Batrin : 65, 196, 240, Brat : 2169.
253, 255, 308, 407, 441, Bucate : 12, 14, 667.
454, 554, 959, 989, 1075, A se bucura : 130, 485,
1141, 1221, 1234, 1457, 652, 1274, 1295, 2097.
2032. Bucurie : 1125, 2139.
Barind : 253, 265, 286, Bun : 10, 63, 163, 205,
479, 1230. 249, 250, 279, 305, 363,
Beitrinete : 111, 196, 286, 396, 461, 557, 566, 681,
469, 535, 547, 737, 1730, 685, 691, 747, 748, 900,
1871, 1901, 1938, 2006, 955, 1004, 1952.
2060. Bunts : 20, 87, 153, 279,
Bduturd : 1544, 2136. 286, 293, 318, 326, 431,
A bea : 1154, 1331, 1836. 482, 492, 562, 959, 1052,
Beat : 1926, 2302. 1420, 1938, 1958, 1970,
Belsug : 457. 2094.
Retie : 98, 949, 1841. Bundvointd : 373.
Betiv : 98, 463.
Bine : 68, 276, 293, 294, C
341, 360, 382, 412, 458,
518, 548, 593, 822, 823, Ca/ic : 26.
1363, 1422, 1432, 1695, Casa : 72, 206, 242, 315,
2082, 2225, 2232. 316, 414, 436, 472, 521,
A birui : 31, 1378, 1525, 579, 850, 988, 1016, 1175,
1685, 1693, 2098, 21 72. 1223, 1234, 1238, 1272,
Biruitor : 1938. 1716.
A birfi : 195. Casnici : 316.
Blagoslovit : 1845. A se ccIciu/i. : 2014.
Blestematie : 1995. A cadea 29, 217, 254,
Blind(d): 216, 227, 262, 323, 332-334, 379, 1244,
526, 532, 675, 689, 706, 1300, 2050, 2181, 2218.
1077, 1921, 2020. A se ca./ : 755, 1001,
www.dacoromanica.ro
826 INDICE TEMATIC
1088, 1321, 1667, 1789, A cere : 185, 338, 882,

1923, 2156. 1375,2080, 2171.
Calduza : 484, 1568, 1861, A se certa : 287.
1886, 2306. A chema : 1309.
A capata : 336, 1007, A cheltui : 75, 103, 189,
2026. 238, 440, 666, 946, 1208,
A se capatui : 985. 1304.
Cdpuiefte : 325. Cheltuiald : 169, 182, 382,
Cdsatorie : 507. 628, 667, 796, 1876.
A et-Luta: 165, 232, 245, Chibzuire : 112.
268, 307, 377, 417, 739, A china/ : 184, 234, 383,
958, 1110, 1213, 1216, 390, 1311, 1457, 1459,
1303, 2095, 2122. 1629, 1778, 2095.
A cazni : 117, 1459, 1849. Cinste : 29, 94, 102, 163,
Cei de jos : 34. 172, 490, 744, 841, 1117,
Cei de sus : 34 1124, 1186, 1195, 1277,
Cei mar/ : 267, 269, 287, 1323, 1353, 1385, 1456,
332, 333, 350, 427, 438, 1486, 1584, 1679, 1846,
452, 498, 500, 513, 525, 1884, 1922, 1962, 1998,
530, 600, 699, 712, 806, 2026, 2060, 2120.
809, 838, 896, 907, 961, A cinsti: 94, 172, 1059,
1035, 1085, 1194, 1868. 1061, 1186, 1388, 1425,
Cei mici: 16, 224, 269, 1546, 1611, 1624, 1652,
287, 383, 427, 429, 447, 1804, 2003, 2060, 2122.
498, 513, 600, 604, 712, Cinstit : 241, 460, 1182,
744, 806, 838, 907, 916, 1273, 1584, 1614, 1624,
1035. 1653, 2117, 2278.
Cele inalte : 365. Ciocoinicie : 2270.
Cel mare : 166, 266, 334, A citi : 2048.
335, 379, 426, 429, 502, A cinta : 865, 874, 1350.
503, 659, 660, 783, 956, Cintare : 2135.
969, 1136, 1309. CintdreP : 327, 1127.
Cel mic : 332, 426, 660, A cirpi: 82, 592, 994,
783, 915, 956, 969, 1309.
1102.
Cercare : 2150. A cirti : 422, 1190.
A ci,stiga : 637, 1276.
A cerceta: 23, 156, 165, Cite putin : 448, 669,
307, 319, 641, 1329, 1721, 1107.
1405, 1980, 2186. A se cldtina : 521.
Cercetare 268, 387. Co/ac : 626.
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC 827
Copil : 37, 51, 203, 337- Cusur : 85, 608, 727, 787,
339, 344, 367, 454, 657, 900, 1171, 1828.
712, 737, 797, 819, 870, A (se) cuveni : 63, 493,
1041, 1103, 1714, 2037, 546, 623, 720, 1064, 1116,
2040. 1133, 1174, 1221, 1271,
A (se) crede : 341, 721, 1273, 1335, 1353.
830, 1511, 1609, 1854. Cuviincios(d): 212.
Credinta : 216, 1495, Cuviinta : 1042, 1353,
1805, 2278. 2153, 2212.
Crezdmint : 219, 574, Cuvios : 2202.
2178, 2311. Cuvint : 66, 204, 241,
Crud : 1187. 471, 510, 546, 944, 1225,
Cruzime : 392, 393, 1521, 1324, 1490, 1491, 1788,
2270. 1797, 1798, 1816, 1835,
Cuget : 222, 386. 1854, 1862, 2037, 2205,
A culege : 984, 1300. 2236, 2276, 2301.
A cumpara : 594, 602.
Cumpatare : 1938.
Cumplit : 39, 60, 82, 171, D
216, 227, 234, 262, 292, A da : 63, 69, 116, 249,
341, 390, 392, 393, 443,
339, 352, 363, 399, 465,
526, 529-532, 540, 617, 495, 596, 602, 610, 624,
627, 632, 638, 665, 689,
882, 924, 1081, 1150,
1082, 1178, 1227, 1233,
1344, 1375.
1279.
A cunoage : 722, 741, D-a gata : 127, 164, 302,
912, 926, 928, 934, 1004. 482, 564,609, 630, 637,
A se cununa : 504, 733. 668, 753,894.
Cununie : 1463. Danddrate/ea : 77, 304,
Cu putin : 353, 354, 355, 1135.
530, 636, 1389. Dar : 307, 596, 760, 902,
Curaj : 44, 1752, 1842, 928, 976, 1004, 1094,
2099, 2102. 1127, 1303, 1633, 1640,
Curat(d): 192, 687, 941, 2168, 2295.
973, 1313, 1340, 1395, Dasc'd/ : 194, 272, 780,
1398, 1590, 1681, 1692, 1296, 1990-1993, 2001,
1694, 1800, 1835, 2278. 2050, 2052, 2066, 2116,
Curdtenie : 1578. 2150.
A curdti : 1311, 1347, Datorie : 419, 1429, 1786,
1397. 2170,
www.dacoromanica.ro
828 INDICE TEMATIC
A se deda : 694, 1298, Deznaddjduire : 54, 418,

1326. 893, 1348, 2102.
De fata : 639, 954. Deznaddjduit : 102, 1317.
A defaima : 276, 509, Dezvat : 197, 2007.
1345. A se dezvelta : 991, 1041,
Defdimare : 1535, 1777. 2055.
Delicateta : 1731. Din dos : 954.
De mincare : 154, 422, Din fire : 536, 618, 623,
589, 798. 646, 914, 951.
De nimic : 314, 319, 487, Din nou : 592.
628, 902, 927, 1151. Din vreme : 985, 1128.
Deobste : 1412. Dirz : 1279, 2226-2229.
Deopotrivd : 574, 879, Dirzenie : 2226-2229.
1443, 1614. Dobind'd : 486, 1264,
A (se) depdrta : 766, 2078.
982, 1222, 1234, 1235, A dobindi : 90, 102, 103,
1363, 1407. 105, 121, 132, 151, 153,
A se deprinde : 358, 168, 170, 181, 209, 261,
694. 280, 303, 346, 354, 357,
Deprindere : 1774, 2296. 374, 375, 378, 478, 582,
Desdvirgt : 448, 1292. 625, 658, 666, 669, 671,
Desfatare : 543, 563, 626, 676, 679, 820, 824, 938,
865, 1537, 1841, 2137. 985, 1011, 1093, 1107,
Desfrinare : 329, 453, 1162, 1285, 1312, 1327,
489, 1533, 1541, 1841, 1351, 1372, 1375, 1623.
2270. A dobori : 350.
Desghinare : 913. Dojand : 180, 1172, 2026.
Deslegare : 802. A dojeni : 344, 1319,
A despuia : 139, 567, 693, 1480, 1973.
732, 1289, 1300. A dori: 283.
Destoinic : 220, 224, 466, A dormi : 386, 1044-1046
565, 722, 967, 1271, 1273, Dos : 932.
1323, 1610. Dragd : 296, 1152.
Destoinicie : 430, 902, Dragoste : 146, 364, 388,
924, 945, 1075, 1209, 1824, 570, 897, 1008, 1155-1156,
2260. 1186, 1291, 1395, 1486,
A (se) de#epta : 326, 1493, 1612, 1618, 1643.
499, 709, 1999. A drege : 1031.
A dezbrdca : 325. Drept : 524, 1954, 2278.
A se deznadajdui : 606. Dreptate : 362, 390, 442,
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC 829
513, 805, 1308, 1443, 713, 1292, 1815, 2231.

1708, 1709, 1786, 1835, Fara vreme : 430.
1963, 2002, 2195. Feitarnic : 19, 40, 170,
Dresuri : 481. 222, 263, 278, 292, 296,
Dulce : 555, 558, 1154, 300, 328, 362, 390, 401,
1433, 1462, 1486, 1490, 443, 470, 496, 528, 673,
1530, 1586, 1713, 1921, 811, 854, 1270.
2131, 2163, 2167. A se feri : 408, 483, 677,
Dulceatei : 247, 681, 1184, 788, 1199, 1210, 1229,
1220,1286, 1462, 1915. 1236, 1272, 1278, 1280,
A dumica : 129, 637. 1321, 1342, 1343, 1510,
Dupa cuviintri : 1217, 1674.
22121. Fericire : 293, 1646.
Dupa vreme : 18, 1380. Fericit : 1466.
A durea : 156, 165, 509, Filozof : 172, 215, 378.
1274. Framind : 527, 604, 746,
Duman : 2132. 793, 830, 970, 2159-2165.
A 1/dminzi : 977.
E Fleiminzire : 2159-2165.
Flecar : 320, 762, 1227,
Egoism : 1598. 1507, 1831, 2256.
A fleceiri : 320.
A fleoncdrii : 762, 854.
F Folos : 13, 138, 238, 487,
628, 666, 764, 1440, 1712,
A (se) face : 68, 217, 218, 1966.
244, 341, 353, 354, 360, 380,
382, 390, 433, 448, 471, A (se) folosi : 23, 134,
475, 560, 586, 617, 822, 141, 170, 258, 582, 684,
959, 1297, 1299, 1307, 688, 825, 986, 1036, 1128,
1341, 1358. 1189, 1220, 1359, 1560,
Faid. : 484. 1700, 1892.
Faptei : 73, 125, 366, 376, Frate : 25, 1054, 1060,
384, 612, 633, 761, 909, 1150, 1205, 1269, 1435,
1009, 1224, 1345, 1494, 1441, 1637, 1934, 1984,
1803, 1961, 2120, 2230, 2136.
2283. A frilminta : 16.
A feigeidui : 226, 284, Fried : 148, 346, 534, 601,
508, 561, 918, 1224, 1460. 930, 960, 1000, 1222, 1230,
A se Pali: 25, 254, 450, 1383, 1420, 1933.
www.dacoromanica.ro
330 INDICE TEMATIC
Fricos : 254, 482, 500, A gindi : 281-283, 345,

601, 826, 1029, 1130, 409, 478, 526, 538, 1025,
1166, 1222. 1104, 1275, 1565, 1791,
Frumos(d) : 107, 163, 273, 1840.
432, 448, 450-452, 473, Gi/ceavei : 118, 465, 848,
568, 687, 697, 724, 760, 904, 923, 1209, 1266,
812, 925, 928, 955, 1012, 1533, 2270, 2290.
1019, 1061, 1248, 1273, A se gilcevi : 1386.
1924, 1946. Glas : 1415.
Frumusete : 568, 611, Glurne : 253, 288, 305,
772-774, 931, 1019, 1410, 829, 1191, 1192, 1216,
1757, 2272. 1532.
Fudul : 1913. Grabs : 45, 2151-2158.
A fugi : 27, 48, 412, 493, A gra : 11, 274, 512,
1274, 1276, 1461, 2290,
2295.
513, 546, 762, 965, 1142,
1202, 1211, 1225, 1237,
Fur : 1206, 1498.
1242, 1315, 1328, 1341,
A fura : 1498.
1446.
Furtisag : 2270. Gresaid : 167, 324, 398,
Furie : 1393. 447, 590, 641, 704, 782,
Furios : 749, 789, 910, 786, 1048, 1239, 1269,
1244, 1914, 2236. 1333, 1341, 1407, 1561,
1722, 1808, 1844, 1722,
G 1853, 1949, 1969, 2067,
2178, 2196, 2207.
Galeigie : 285. A gresi : 29, 34, 115, 167,
A gasi : 12, 74, 95, 113, 306, 427, 512, 659, 702,
161, 400, 432, 434, 478, 742, 973, 993, 1001, 1005,
584, ,607, 630, 710, 822, 1014, 1055, 1088, 1193,
828, 996, 1171, 1226, 1228, 1242, 1267, 1328,
1243, 1285. 1379, 1649, 1942, 1949,
Gdteald : 520, 1297. 2108.
A se geiti : 479, 483, 630, Grijei : 43, 386, 625,
769, 881, 1053, 2008. 1045, 1986, 2030.
Gdunos : 473. Grozeivie : 452.
A ghici : 294, 1999. Gurd : 28, 63, 98, 135,
Ginere : 421. 274-278, 296, 347, 415,
Gind : 12, 278, 282, 446, 419, 468, 511, 599, 612,
1565, 1925, 2127. 640, 703, 758, 854, 952,
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC 831
1211, 1768, 1775, 1843, Intrigant : 1717-1718.

2059. Intriga : 1272, 1717-1718.
A gusta : 1183, 1370. Invitare : 848.
A iscodi : 1720-1721.
Iscoditor : 1719-1721.
H Iscusinta : 1722-1723.
Haind : 768, 797, 863. /scusit : 51, 96, 2063,
Hot : 1592. 2307.
A bran/ : 393, 1022, 1187, Ispitd : 1629.
1198. Ispravd: 36, 337, 670,
Hrdpitori : 533. 814, 922, 972, 1104, 1170,
A hull : 527. 1181, 1494, 1724-1728,
1732.
A isprdvi : 256, 1725.
I Istet : 1729-1739.
Istetime : 1729-1738, 2268.
Iconom : 461, 1262, 1655- Istoric : 1740-1742.
1665. Istorii: 1740-1742.
Iconomie : 1655-1665, A istovi : 440.
2041. A iubi: 70, 296, 390, 449,
A iconomisi: 1006, 1659, 472, 566, 591, 657, 736,
1661, 1662, 2060. 857, 954, 1000, 1008, 1066,
Idee : 1743-1752. 1218, 1425, 1479, 1496.
Ieftin : 594, 757. lubire : 1610-1624.
A ierta : 234, 1842, 2070. Iubire de argint : 1627-
Iertare : 105, 1599-1609, 1638.
2196. Iubire de avere : 1625-
lertliciune : 1599-1609. 1626.
A iesi : 683, 725, 1071, Iubire de omenire : 1639-
1160, 1286, 1325. 1640.
Inimd : 599, 616, 891, Iubire de sine : 1641-
1249, 1671- 1646.
952, 1218,
1696, 1755, 2188. lute : 1283.
Inimos : 503, 1671-1696. Iuteald : 122, 1647-1649.
Iutime : 1647-1649.
Interes : 576, 578, 615, Izbinda : 1652-1654.
1150, 1697-1715, 2307. A izbindi : 259.
A intra : 361, 406, 683, A izbuti : 924, 1015,
722, 1071, 1325, 1686, 1491, 1651, 1682, 1929,
1716. 2030.
www.dacoromanica.ro
882 INDICE TEMATIC
Izbutire : 1650-1651. A incerca : 219, 220,

A izgoni : 251, 1708, 249, 926, 1293, 1310,
2004. 1329, 2119.
Incercare : 2148-2150.
Incet : 31, 2151-2158.
a A inchide : 374.
A se Imbata : 2251. A incorona: 2068.
A imbdtrini : 128, 535,
A se increde : 219, 1293,
1320, 1460, 2183, 2309,
737, 1630, 1791, 2133. 2311.
Imbelsugare : 388. A (se) indatora : 2173-
/mbratif are : 2166-2169. 2175.
Imbuibare : 2159-2165. Indatorire : 229, 2170-
A intptica : 804.
A imparti : 210. 2176.
A se imparta0 : 604, /nddratnic : 505, 645,
1023, 1057. 1105, 2200-2205, 2222.
Impiedicare : 265. Indaratnicire : 2200-
A impila : 1606. 2205.
A imp/in/ : 284, 508. A se indeletnici : 475.
A impodobi : 20, 235, Indemnare : 1207.
239, 450, 552, 636, 979, Indeplinire : 354.
1978, 2023. A indestula : 1299, 2160.
/mpotriva : 304, 438, Indestulare : 2159-2165,
513, 658. 2260.
A impotrivi : 2069-2071. lndestulat : 1265.
Impotrivire : 406, 2069- Indoiali 1 : 2177-2187.
2071. Indreiznealei : 2212-2219.
Impotrivitor.: 3, 1000. Indraznet : 1793, 2212-
A imprinzi : 368. 2219.
A imprumuta : 882. A indreizni : 513.
Imprumutare : 1297, A (se) indrepta : 29,
2072-2083. 442, 505, 951, 1269, 1590,
Imprumutator : 2072- 1592, 1949, 1952, 1988,
2083. 2102.
A inainta : 145, 972, Indreptare : 540, 2206-
1837. 2211.
A incdizi: 40. /ndup/ecare : 664, 2189.
A. fricepe : 52, 1325. Indurare : 1280, 2188-
Incepere : 2145-2147. 2199.
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC 383
A ineca : 1246, 1380. 297, 335, 341, 494, 940,

A infrina : 180, 182, 2093-2108.
197, 1082, 1241, 1324, A. intirzia : 606.
1610, 1843, 1994, 2176, intirziere : 2109-2112.
2289. A intreba : 1267, 1881,
A infunda : 1. 2125.
A ingadui : 157, 526. Intrebare : 2124-2126.
A inghesui : 26. A intrece : 698.
A inghiti : 319. intrecere : 1323, 2115-
A ingriji : 93, 200, 233, 2123.
570, 625, 872, 899, 985, Intregime : 2113-2114.
988, 1003, 1008, 1128, A intrista : 92, 2106.
1197, 1213, 1238, 1265, Intristare : 437, 784, 1125,
1331, 1333. 2127-2144.
ingrijitor : 326, 532, 798, A intuneca : 436, 1595.
1111. Intunerec : 522.
A injura : 1772-1773. A intelege : 241, 471,
Injurdtura : 1768-1782, 1235.
2270. Intelegere : 2298-2304.
A insarcina : 229, 439. Intelepciune: 1211, 2230-
Insarcinare : 439. 2297.
A se insura : 507, 1240, Intelept : 20, 144, 226,
1257, 1463. 471, 490, 599, 701, 952,
Insurare : 2084-2086. 1055, 1165, 1324, 1349,
A (se) insela : 35, 51, 2230-2297.
178, 260, 256, 648, 721,
A intelepti : 536, 646.
874, 1051.
921, 1017, 1243, 1308, Invelt : 197, 2007.
1327, 1462, 1585, 2153, A (se) : 27, 44,
2297, 2305. 115, 194, 196, 219, 272,
In$e/dciune : 2305-2312, 308, 344, 357, 378, 395,
2306. 402, 403, 448, 475, 552,
Ime/dtor : 1017, 2305- 663, 689, 701, 709, 777,
2312, 1462. 833, 870, 888, 990, 991,
A intarita : 905, 910, 1041, 1227, 1230, 1295,
1233. 1306, 1326, 1327, 1328,
A (se) intinde : 705, 1331, 1333, 1820.
1304, 1353. Invdtare : 1966-2037.
Intilnire : 2091-2092. Invdtat : 65, 95, 213,
Intimplare : 44, 142, 173, 448, 513, 522, 523, 701,
www.dacoromanica.ro
334 INDICE TEMATIC
808, 964, 1073, 1087, Lauds : 1243.

1120, 1193, 1261, 1364, Lacom : 154, 171, 223,
1996-2067. 303, 444, 530, 541, 585,
Invattiturd : 20, 27, 655, 604, 658, 676, 817, 849.
1966-2067, 2266, 2267. Larg : 488.
Inveninat : 278. La vreme : 194, 200, 425,
A se inveseli : 72, 90, 469, 731, 825, 865, 892,
824, 1284, 1457, 1909, 1003, 1023, 1067, 1122,
1919, 2141. 1298, 1330, 1331, 1359,
A se inviersuna : 627. 1367.
Inviersunare : 32, 848, A se lticomi : 539.
1194-1995. Lcicomie : 152, 223, 539,
A se invoi : 255, 664, 585, 1417, 1626, 1631,
889. 1841, 1947, 1995, 2270.
A se invrtijbi : 804. A lOsa : 487.
Leac : 497.
Lege : 442, 1633, 1813,
J 1969, 2002, 2005.
Jaf : 917.
Legumtiret : 282.
A jefui : 79.
Lene : 198, 1100.
Jefuitori : 1235. Lenes : 15, 302, 506,
.4 jeli : 735.
542, 609, 668, 998, 1007,
1029, 1090.
A se jertfi : 1700, 2060. A se lenevi : 199, 1827.
Joc : 194, 971, 1121,
A (se) leptida : 151,
2135, 2136, 2272. 1327.
A (se) juca : 986, 1290, Lesne : 394, 548-553.
1291, 1350, 1369, 1774, Limbs : 296, 509-513,
1804.
A judeca : 33, 83, 641,
525, 599, 1446.
722, 768, 1757, 1834,
Limbutti : 1143.
2094, 2259.
Lingtiu : 164.
Judecata : 83, 1729, 2278. A se lingusi : 414.
Jurtimint : 2270. Lingusire : 514, 2270.
Lingusitor : 455, 1642.
Liniste : 459.
L Lipsd : 271, 865, 1238,
1262.
A (se) Lauda : 57, 250, A lipsi : 514, 517, 1074,
259, 276, 468, 873, 1016, 1149, 1417, 1709, 1715.
1243, 1692, 1960, 1970. A lovi : 428, 1276, 1390.
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC 885
A se lua : 7, 135, 327, Mijloc : 8, 362, 425, 1822,

352, 376, 477, 519, 567, 1966.
596, 602, 953, 1297, 1300, Mijlocitor : 309.
1314, 1889, 1975. Mild : 117, 344, 544, 545,
A lucra : 475. 570, 571, 600, 603, 740,
Lucru : 120, 145, 160, 1069, 1187, 2199.
192, 198, 208, 249, 250, Minciund : 170, 368, 573,
285, 354, 478, 487, 519, 574, 1180, 1181, 1191, 1396,
531, 575, 588, 589, 602, 1555, 1567, 1570, 1571,
621, 628, 997. 1581, 1722, 1817, 2306.
A lumina : 522, 524, Minte : 16, 210, 230,
1837, 231, 311, 330, 398, 418,
Lumina : 213, 522, 523, 514, 682, 711, 751, 777,
993, 1591. 825, 958, 987, 1285, 1313.
Gupta : 1062, 1309. Mirare : 831, 1144.
M4el : 685.
Mitarnic : 817.
M A (se) mihni : 1281, 1810,
Mare : 569, 843, 844, 850, 2106, 2137, 2140, 2292.
1100, 1246, 1259. Mihnire : 1902.
Masa : 164, 455, 563, Mind : 1936.
857, 968, 1175, 1836.
A minca : 26, 28, 31, 81,
Masco : 811, 1555, 1845, 105, 127, 153, 157,
129,
1877. 289, 302, 366, 445,
324,
Marer : 451. 469, 482, 527,
533, 581,
A se marita : 244, 816, 590, 609, 612, 616,
610,
886, 1240. 626, 637, 736, 747,
668,
A masura : 384, 1275. 894, 946, 977, 1034, 1058,
Masura : 189, 384, 463, 1072, 1153, 1188, 1124,
1228, 1266, 1966, 2285.
A marturisi : 512. 1295, 1344, 1384, 1436.
Mdruntec. : 336. Mincare : 282, 849, 864
Mendre : 3. A se mindri : 322, 2292.
Meter : 475, 538, 565, Mindrie : 18, 1481, 1598,
1117, 2018, 2050. 1802, 2226, 2270.
Mestepig : 27, 220, 538, Mindru : 310, 740, 744,
873. 1912.
Mic : 569, 1246, 1259. A iningiia : 16, 328, 678,
Mie : 550, 2276, 2301. 1035, 2095, 2144.
www.dacoromanica.ro
336 INDICE TEMATIC
Mingiiere : 173, 240, 286, A munci : 127, 129, 130,

580, 606, 693, 893, 959, 218, 313, 375, 506, 581,
1673, 2136, 2140. 609, 637, 735, 833, 865,
A se minia : 166, 347, 986, 1007, 1072, 1090,
394, 798, 835, 883, 1502. 1344, 1351, 1373, 1459,
Minie : 166, 749, 789, 2060.
835, 883, 1172, 1518, Muncitor : 584, 609, 1337,
1778, 1842. 2127.
Moale : 1283. IVIurdar : 692.
Moat : 953, 1868. Musafir : 1865.
Mojic : 241, 620, 622, A mustra : 295, 2281.
1949. Mustrare : 1820.
Mojicie : 1949.
A. se molipsi : 84, 975,
1996. N
Monotonie : 247. A nada' jdui : 226, 238,
A inosteni : 688.
1104.
Mostenire : 950. Nadejde : 34, 56, 142,
Muiere : 85, 101, 253,
226, 343, 416, 437, 1255,
286, 315, 449, 453, 520, 1440, 2176,
1387, '1396,
578, 579, 623, 779, 856, 2197.
914, 980, 1075, 1143, Neidusalei : 647.
1163, 1212. A napeistui : 207, 390.
Mult : 353, 354, 363, 404, Neiptistuire : 1707, 1714,
550, 560, 580, 581, 582,
2270.
583, 634, 2073. Narav : 19, 60, 98, 106,
A (se) multumi : 22,
110, 197, 263, 308, 411,
209, 271, 381, 400, 530,
470, 516, 535, 536, 646,
613, 1012, 1173, 1276,
675, 710, 760, 840, 855,
1377, 1389, 1499, 1770, 1870, 877, 926, 991, 1032,
1806, 2162, 2209. 1041, 1087, 1095, 1146,
Muma : 431, 542, 571, 1163, 1311, 1347, 1496,
615, 618, 675, 919, 920, 1743, 2278, 2296.
1187. Nardvit : 60, 158, 646,
Munca : 130, 199, 679, 1032.
820, 833, 866, 894, 1126, Neascultare : 1501-1519.
1198, 1215, 1220, 1370, Neasemeinare : 1060.
1413, 1427, 1495, 1650, Nebun : 144, 205, 219,
1740. 226, 395, 490, 599, 610,
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC 887
708, 718, 727, 1030, 1087, Nepotrivit (a) : 323, 469,

1229, 1324, 1391, 1534, 531, 618, 621, 651, 706,
1946, 2242, 2277, 2302. 729, 821, 1161.
Nebunie : 183, 737, 1730, Nertibdare : 244, 1648.
2214, 2215. Nescifios (a) : 453, 489,
Necaz : 42, 47, 104, 124, 515, 656, 658, 1947.
151, 165, 232, 246, 254, Nesimfitor : 1149.
340, 503, 556, 559, 580, Nestiinfcl : 417, 1362,
718, 885, 1106, 1225, 1131, 1593, 2004, 2011, 2061.
1176, 1249, 1256, 1791, Netrebnic : 48, 73, 202,
1887, 1907, 2141, 2241, 875, 919, 1625, 1964.
2262. Netrebnicie : 237, 621,
A. nectiji : 2140. 654, 903, 1027, 1625,
Nedisatorit : 684. 1860.
Necinste : 322, 490, 1886, Neunire : 316, 618, 1929-
1942, 1962. 1935.
A (se) necinsti : 464, Nevatamat : 192, 1028.
1276, 1345, 1412. Nevinovat : 234, 616,
Necinstit : 901. 871, 974, 1604, 2181.
Necuviincios(ei ): 2149. Nevirstnicie : 1953.
Nedestoinic : 58. Nevoias : 219, 498, 542,
Nedumerire : 895. 595, 631, 668, 866, 936,
Neghiobie : 369. 960, 1293.
Neindurare : 2188-2199. Nevoie : 144, 217, 271,
Neinsurat : 232. 362, 419, 422, 572, 903,
Neinfelegator: 686, 1051, 936, 1377.
2298-2304. Nevoinfa : 346, 635, 1176,
Neinveifat : 1120, 1996- 1372, 1479.
2067. A nimeri : 12, 112, 415,
Neleg'u're : 235. 493, 630, 1965.
Nelegiuit(a) : 329, 1598, Nora : 447, 618, 421, 806.
1864. Noroc : 437, 753, 920,
Nemiritatii : 606, 1352. 2217.
Nemulfumire : 596. Nenorocire : 293, 1285,
Nemulfumitor: 596, 1811. 1812, 2292.
Nenorocire : 273, 597, Norod : 119, 147, 204,
907, 1046, 2063, 2095. 404, 626, 656, 980, 1178,
Neodihnil : 1895-1904. 1187, 1289.
Nepoftit : 968. Nurne : 76, 654, 1882,
Nepotrivire : 1947. 1885, 2020.
www.dacoromanica.ro
888 INDICE TEMATIC
Nuntd : 120, 485, 562, Orb : 112-116, 808, 1203,

582, 607, 1088, 1092, 1357. 1859-1861.
Orbire : 1859-1861.
Orinduiald : 304, 312,
0 562, 720, 845, 878, 1160,
Obraz : 99, 101, 124, 276, 1239, 1851-1858, 1963.
411, 456, 481, 1140, 1146, Osindd : 53, 1862-1864.
1875-1877. A osindi : 1621, 2125.
Obraznic : 71, 968, 1140, ()spat : 1865-1867.
1878-1889, 2226. Ostas : 1251.
Obraznicie : 406, 455, Osteneald : 564, 1895-
1878-1889, 2271. 1904.
Obicei : 110, 1868-1874. Ostire : 1307.
Obste : 1890-1894.
Ocara : 1768-1782, 2270. P
Ochi : 964, 1075, 1108,
1203, 1213, 1218, 1269, Pace : 1307, 1406.
1362, 1753-1767. Pagubd : 541, 594, 1648,
A ocroti : 119, 1185, 1214. 2011, 2204.
Ocrotitor : 147, 262. Patima : 655, 767, 1520,
Odihnd : 1045, 1281, 1548, 1638, 1645, 1648.
1895-1904. A pCi timi : 655, 708,
Oglindd : 1755, 2008. 1332, 1365, 2136.
Om : 11, 33, 38, 69, 88, Pagubd : 1099, 2049.
89, 95-98, 104, 106, 111, A pagubi : 69, 791.
122, 124, 152, 198, 217, Pacatos : 512.
219, 21.4, 257, 258, 273- A papa : 17.
275, 293, 298, 306, 314, Parere : 446, 456, 876,
337, 340, 422, 435, 446,
:.;47,552, 559, 605, 620r 1113, 1958.
622, 633, 685, 710, 718, Parinte : 37, 458, 545,
750, 756, 875, 895, 902, 584, 698, 441, 1456, 1516,
921, 926, 1022, 1060, 1637, 1714, 1799, 1990,
1303, 1324, 1348, 1783- 2040, 2060.
1846. A pastra : 385, 402, 403,
Omenie : 94, 1796. 461, 599, 792, 794, 795,
Omenire : 1783-1846. 1053, 1093, 1313, 1323,
Omor : 1847-1850, 2226. 1396, 1427, 2188.
Opinie : 1788. Ritimas : 716, 788, 1287.
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC 339
A ptitimi : 269, 366, 428, Piste nil/surd : 419, 439,

580, 629, 716. 1192, 1241, 1480, 1658,
A pazi : 1093, 1223, 1232, 2156.
1247, 1307, 1447, 1709, Piste putinta : 6, 39, 85,
1851, 2016. 211, 218, 306, 359, 424,
A pati : 408, 781, 888, 439, 462, 577, 654, 658,
1206, 2028, 2156. 704, 765, 918, 1057, 1178,
A (se) pazi : 214, 462, 1301.
467, 533, 579, 975, 1005, Piste vreme : 1302.
1160, 1206, 1317, 1318, Pizma : 189, 1585, 1703,
1339, 1360, 1616. 2270.
Pcizitor : 262, 407. A pizmui : 1637, 1671,
A pecetlui : 1307. 1837, 1932.
Pedeapsd : 874, 1051, Piritor : 1002.
1082, 1615. Plac : 181.
A pedepsi : 996, 1257, Plata: 497, 558, 573,
1599. 1266, 1346.
Pe dos : 77, 211, 304. A p/dcea : 186, 687,
Pesin : 598, 1051, 1224, 973, 1152, 1315, 1484,
1250, 1255, 1346. 1826.
A petrece : 247, 372, Pldcere : 186, 611, 943,
2134. 1743, 2000.
A se piept'dna : 520. A plati : 581, 631, 1368.
A pierde : 38, 149, 151, A se pleca : 18, 962,
1033, 1378, 1744, 2103.
248, 258, 266, 303, 333, P/ecat : 521, 1279.
418, 439, 539, 654, 676, Plecate : 1850.
1164, 1215, 1264, 1311, Plecticiune : 162, 1598.
1317, 1330, 1373. Plete : 953.
A pieri : 520, 527, 585, A (se) plinge : 207, 338,
738, 1717, 1882, 2093. 823, 886.
Pildd : 74, 99, 838, 886, Poale : 682.
1140, 1428, 1485, 2021, A se pocdi : 231, 535,
2239.
2054, 2266. Podoabd : 2263.
Piste bine : 593, 758. Poftd : 89, 90, 1938, 2289.
Piste cuviinta : 858, A pofti : 88, 282, 345,
1353, 2153. 409, 491, 896, 1385, 1789.
Piste fire : 301, 531, A pomeni : 532, 1104,
1642, 1647, 1730. 1417, 1688, 1728.
www.dacoromanica.ro
840 INDICE TEMATIC
Ponos : 138, 1442, 1764. 764, 911, 1056, 1098, 1343,

A ponoslui : 138. 1706, 2216, 2217.
A poprt : 176, 183, 802, Primejclios : 150, 929.
1285. A primi: 176, 249.
Poruncti : 36, 109, 686, A (se) prinde : 4, 175,
843, 970, 1121. 260, 349, 356, 374, 432,
A porunci : 133, 160, 770, 965, 1327, 1376, 2000.
185, 337, 508, 746, 843, Pripei : 1306, 2151-2158.
1240, 1296, 1448, 1855. A se pripi : 67, 221, 357,
Posomorit : 1539, 1921. 973, 992, 1167, 1306, 2126,
A poticni : 306, 415, 438, 2151, 2152, 2154, 2178.
993, 1027, 1228, 1244, Prisos : 1426.
1310, 1789, 1927, 2085, A priveghea : 1043, 1108.
2151, 2218. A privi : 925.
A se potrivi : 28, 49, 76, Proaste : 202, 271.
255, 516, 546, 810, 1159, Prost : 115, 153, 163,
1219. 210, 213, 215, 219, 241,
Povard : 1310, 1430, 264, 327, 343, 460, 480,
1444. 491, 522, 523, 587, 595,
Povata : 701, 1953, 2021. 602, 620, 622, 687, 711,
A povatui : 194, 727, 747, 852, 1030, 1063,
1379, 2258. 1170, 1261, 1272, 1277,
Povdtuitor : 396. 1298, 1320, 1364, 1377,
Pradare : 1995. 1383, 2034, 2045.
A se prtipddi: 81. Prost la vorbei : 257.
A se preface : 228, 1270. Prostie : 76, 315, 480,
Pricind : 118, 465, 607, 2226.
643, 905, 923, 1013, 1024, A (se) purta : 315, 372,
1288, 1340, 1354, 1717. 507, 790, 878, 901, 1033,
Prieten : 232, 292, 349, 1350, 1380, 1874.
597, 736, 901, 1319, 1424, Purtare : 768.
1429, 1475, 1600, 1605, A putea : 24, 29, 488,
1711, 1714, 2072, 2079, 1389.
2311.
Prieteptg : 597, 1156, Putere : 38, 56, 96, 111,
1835, 1930, 2180. 166, 188, 225, 248, 275,
Prigonire : 1266. 332, 333, 350, 495, 705,
Prilej : 113. 793, 1020, 1112, 1208,
Prime jdie : 1, 50, 68, 73, 1209, 1245, 1275, 1310.
298, 317, 365, 482, 520, 1382, 1798, 2264.
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC 841
Putin : 550, 589, 614, Razboi : 148, 254, 482,

1255, 1312. 623, 906, 1258, 1995.
A ritzbUna : 600.
Razbunare : 1995.
A rade : 1201. A rezema : 266.
A rabda : 90, 600, 815,
A ridica : 232, 483, 857,
1310, 1362, 1415, 1439,
1058.
1525, 2130, 2139.
Rabdare : 121, 357, 360, A (se) risipi : 187, 206,
1649, 1651, 1693, 1792,
1938.
385, 416, 434, 917, 1425,
1460, 1935.
A ramine : 709, 1032,
Risipitor : 103, 434, 563,
1262, 1301.
579, 584, 1078, 1081,
A rani : 78, 146, 548,
1666-1670.
1458.
A rastata : 344, 626.
A ride : 52, 140, 786,
990, 1294, 1328, 2208.
Rdsp/atd : 376, 384, 1995. Rinduia/d : 533, 1160,
A raspltiti : 24, 1050,
2160.
1142, 2287. Ris : 784.
A raspunde : 971, 1346, Rivra : 281, 2025, 2121.
1881, 2077. A rivni : 88, 114, 420,
Razvratire : 529, 660,
433, 478, 582, 1010, 1630,
905. 1806, 2019.
A se rata/ : 662, 972, Robie : 652, 1409, 1995.
1267, 1318,
1574. Rod : 251, 363, 672, 684,
Rau : 10, 39, 59, 143, 685, 822, 924, 1034, 1289,
177, 191, 193, 197, 228, 1311, 2188.
1295, 1300,
236, 251, 252, 274, 276, Roditor : 21, 1845.
294, 305, 318, 341, 342, Rudd : 591, 835, 887,
348, 412, 431, 518, 535, 901.
536, 548, 557, 587, 605, Rusinat : 48, 1793.
617, 627, 638, 673, 685, 703, Rusin : 398, 612, 775,
743, 748, 766, 776, 781, 1641, 1878, 1888, 2176,
834, 842, 846, 874, 906, 2226-2228.
1018, 1024, 1028, 1052,
Rusinos (a) : 911, 1911.
1145, 1199, 1244, 1288,
1442, 1542, 1695, 1952.
S
Rautate : 45, 183, 371,
698, 707, 1054, 1442, Sarcind : 962, 1335,
1552. 2087-2090.
www.dacoromanica.ro
842 INDICE TEMATIC
A stimana : 73, 366, 375, Secret : 5.

820. A semclna : 37, 1272.
SaMitos: 775, 911, 958, Semet : 601, 2220-2225,
1400, 2142. 2227.
Sdrac : 114, 325, 355, Semetie : 2220-2225.
400, 604, 830, 881, 1257, Sfacla : 1266.
1265, 1340, 1420, 2062. Sfat : 1334, 1515, 2157.
A sartici : 440, 543, 740, A sfacli: 285, 287, 832,
824. 976, 1209, 1263, 1346,
Sdrutare : 2168. 2065.
Satu/ : 830, 862, 2159- A sfarima : 312, 510.
2165. A sit-au/ : 1670, 1965,
Saturare : 2159-2165. 2257, 2275.
A savirsi : 16, 168, 508, Sfatuire : 1517.
510, 560, 670, 1013, 1047, Sfiala : 639, 1191, 1990,
1359, 1363, 1959, 2145- 2176, 2227, 2228.
2147. Sfios : 254.
A scdpa : 201, 317, 356, Sfirsit : 80, 243, 421,
836, 1049, 1131, 1617, 649, 800, 869, 1325, 1336,
1638, 1844, 2131. 2128.
A scapata : 310, 312, Siguranta : 126.
700, 911, 1028. Slid : 2, 137, 168, 805.
Scapatat : 151, 863, 948, A (se) sili : 303, 630,
979. 658, 1025, 1040, 1131,
Schimb : 839. 1330, 1417, 1610, 1617,
A (se) schimba : 44, 263, 1671, 1696, 1725, 1845,
308, 360, 536, 696, 855, 1892, 1949, 2033.
1105, 1690, 1744. Sainta : 31, 373, 670,
A se schimonosi : 1538, 1650, 1651, 2025, 2031,
1554. 2050.
A scoate : 348, 440, 448, Siluire : 174.
549, 672, 1054, 1269, Siluitor : 326, 805.
1274. Simpatie : 1472-1473.
Scoboris : 810. A se sirgui : 1893.
A scrie : 722, 2029, 2048. Sirguinta : 373, 1256.
A se scula: 29, 499, Slab : 151, 248, 501,
1148. 601, 963, 969, 1072, 1265,
Scump: 64, 624, 1029, 1390, 1430.
1031. Slava : 810, 1787, 1830,
A se scumpi: 75. 1841, 1938, 1989, 2014.
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC 843
A slavi : 2119. A sta : 331.

Slobod : 610, 674, 1204. Stare : 1371, 2095.
Slobozenie : 183. Stapin : 531, 690, 850,
Slujbas : 537. 851, 1260.
Slujba : 55, 334, 370, A (se) stapini : 977,
373, 482, 496, 517, 598, 1613, 1842, 2002.
685, 722, 729, 741, 847, Stapinfre : 935, 947,
971, 978, 1010, 1022, 2142.
1039, 1097, 1110, 1153, Staruire : 178, 1651, 1726,
1271, 1322. 2102.
A (se) sluji : 358, 368, Sterp : 21.
476, 615, 694, 818, 850, A se stinge : 383, 1318,
997, 1022, 1064, 1083, 1391.
1188, 1198, 1212, 1347. Straja : 1168, 1230.
Sluts: 816. Strain : 603, 691, 968,
Smerenie : 1327. 980, 997, 1066, 1154,
Smerit : 35, 107, 292, 1322.
443, 678, 723, 811, 1766. A strecura : 319.
Sminteala : 1984. A se strepezi : 132, 712,
A smredui : 480, 1951. 1713.
Soacra : 618, 806, 857. Stricaciune : 629.
Socoteaiti : 810, 1723. A striga : 410, 413, 485.
A (se) socoti : 27, 315, Strimb : 702, 951.
378, 430, 433, 450, 495, Striinboltate : 702, 1414,
506, 560, 810, 944, 1014, 2270.
1225, 1325. Strimt : 488.
A sparge : 275, 305, A strimtora : 183, 217.
1268, 1372, 1390. A stringe : 182, 183, 644,
A (se) spala : 455, 696, 671, 1312, 2169.
834, 941, 1297. Sudalma : 2082.
A speria : 148, 265, 518, A suferi : 600, 1210,
534. 1231, 1298, 1378, 1785.
Spor : 313, 1126. Suferinta : 131.
A spori : 221, 284, 992, A sufla : 30, 276.
1029, 1062, 2151. Suf let : 16, 1412, 1492,
Sporire : 281, 371.
A spune : 512, 1191, 1578, 1694, 1717, 1831.
1434. A se sui : 365.
A spurca : 158, 640, Sui$ : 810.
1399. A se sulemeni : 859.
www.dacoromanica.ro
844 INDICH '111MATIO
A (se) supdra : 39, 92, Tdeut : 35, 298, 605,

100, 131, 342, 404, 419, 749, 1248, 1272.
452, 458, 503, 619, 644, A tdia : 61, 251, 252,
(360,719, 836, 915, 1178. 332, 1145, 1300, 1311.
Sup'drare : 42, 139, 156, A tarnadui : 348, 548,
158, 179, 586, 611, 627, 778, 1458, 2225.
927, 936, 1096, 1129, Tainaduire : 34, 1648,
1231, 1339, 1354, 1596. 1906, 1907, 2135.
A (se) supune : 703, A se teme : 346.
1091, 1130, 1197, 1788. Ticalos : 195, 685, 1130,
Supunere : 369, 370. 1251, 1843.
Sutd : 550, 816, 2276, Ticcilosie : 451.
2301. Tinerete : 547, 1295,
1330, 1360, 1871, 1901,
2006.
S Tiran : 1459, 1938.
A sedea : 332, 455.
Tiranie : 2270.
,Siret : 933, 934. Tilharia : 2270.
A sti : 52, 115, 217, 396, Tindr (a): 65, 253, 255,
270, 291, 441, 'R4, 354,
417, 637, 645, 856, 880,
1141, 1221, 123L, -123,
1267, 1271, 1287, 1292,
1340, 2178. 1457, 2016, 2263, 2264.
Stiinja : 441, 637, 873, Tocmeald : 810, 1263,
1261, 1589, 1723, 1837,
1266, 1346.
2011, 2038, 2063, 2065,
A tocrni : 259, 883, 1386.
2113, 2273, 2298. A topi : 494, 718, 907,
1249, 2130, 2138.
Tovards : 81, 1464, 1977,
T 2017.
Tovarcisie : 1464.
Taind : 5, 214, 467, 599, A trage : 133, 139, 226,
714, 952, 1169, 1196, 1300, 1348.
1232, 1736. Treabil : 575, 1204, 1216,
Tare : 32, 246, 248, 289, 1305.
601, 969, 1072, 1390, Trebuincios : 116, 537.
2096. Trebuintd : 989, 1294.
A tacea : 856, 1143, A trece : 256, 321, 1249.
1211, 1315, 1345, 1406, Trindavie : 198, 1900.
1449, 2300. A trinti : 32, 1271.
Tacere : 1505. Trintor : 609, 894, 1090.
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC 845
A troncani : 315. A urca : 486, 1049, 1300,

Trufie : 2221. 1322.
A tunde : 1201. Ureche : 970, 1071, 1169,
A (se) turbura : 33, 34, 1211, 1939-1941.
1299, 1331, 2093. A uri : 1616, 1949, 1950,
Turburare : 204, 269, 2270.
529, 905, 916. Uriciune : 1942-1951,
Turbureitor : 459. 2270.
Urit (6): 239, 432, 448,
511, 578, 681, 697, 760,
T 778, 811, 909, 936, 1185,
Tara : 72, 95, 897, 1076, 1942-1951, 2299.
1223. A urma : 30, 185, 228,
A tine : 1434. 572, 733, 843, 912, 932,
971, 1275, 1280, 1321,
1382, 1724, 1948, 1952-
U 1989.
Urmare : 502, 697, 868,
Ucenic : 1296, 1990-1993, 1121, 1308, 1952-1989.
2053. Urma : 502.
A ucide : 511. A se usca: 252, 460.
Ucidere : 1847-1850, 2270. A wura : 2127, 2129,
Uciga$ : 1847-1850. 2137.
A (se) uita : 91, 683, U;urintei : 1125.
743, 946, 1005, 1297,
1478, 1514, 1602, 1699,
1765. V
Uitare : 1905-1909.
Uiteitura : 1910-1924. A se vaita : 734, 735.
A urnbla : 1, 3, 315, Vetitat : 1525-1529.
443, 828, 972, 1268, 1328. A (se) veiteima : 122, 166,
Umblet : 1925-1928. 223, 243, 269, 337, 420,
Umbra : 963, 1166. 428, 496, 573, 627, 677,
799, 844, 846, 908, 915,
Umi/it : 1279. 1002, 1018, 1129, 1181,
Unghii : 61, 1936-1937. 1199, 1290, 1295, 1342,
Unire : 913, 1929-1935. 1390, 1642, 1885, 2153.
Uniti : 853, 1205. Vatamare : 288, 799,
A ura : 504. 2086, 2148.
Urare : 305, 1938. Vateimatoare : 362, 1272.
www.dacoromanica.ro
846 INDICE TEMATIC
Vecin : 245, 279, 290, Vorbil : 11, 16, 87, 247,

691, 1333. 256, 257, 258, 263, 300,
Vecind : 244, 279. 512, 555, 562, 607, 640,
Veac : 521. 821, 827, 892, 921, 1089,
A vedea : 89, 91, 245, 1120, 1202, 1219, 1224,
268, 333, 377, 391, 484, 1242, 1258, 1277, 1286,
499, 519, 538, 551, 625, 1433, 1449, 1486, 1504,
641, 704, 1218, 1362, 1586, 2182, 2278.
1406, 1605, 1686. A vorbi : 11, 69, 167,
Vesel (a) : 278, 1921, 195, 257, 283, 284, 726,
1938, 2097, 2141. 742, 854, 856, 1759, 1922,
A se veseli : 529, 1684. 2276.
Veselie : 291, 343, 784, Vrajbei : 1418.
1092, 1875, 2135. Vrdjrna.,3 : 213, 288, 632,
Veste : 1142, 2139. 754, 977, 1156, 1168,
Vest it : 937. 1197, 1408, 1429, 1600,
Viard : 421, 1256, 1525, 1841, 2081, 2097, 2141,
1526, 2139, 2216. 2271.
Viclean (a) : 4, 97, 170, Vrednic : 14, 96, 583,
177, 222, 260, 263-265, 685, 847, 924, 1357, 1619,
278, 362, 404, 443, 528, 2115.
640, 921, 1165, 1270, Vreme : 28, 30, 44, 46,
1690, 1756, 1800, 1916. 128, 212, 237, 258, 271,
Viclenie : 168, 225, 300, 272, 273, 293, 297, .360,
1767. 368, 399, 412, 416, 423,
Vioi : 2097. 437, 483, 488, 504, 529,
Vince: 74, 138, 309, 1459. 890, 940, 997, 1116, 1133,
A vinde : 271, 594, 598, 1134, 1180, 1294, 1330,
757. 1378, 1795, 2070, 2093,
A vindeca : 743, 1401. 2110.
Vinovat : 74, 965, 1604.
Virtute : 2100, 2214. Z
A visa : 52, 70, 345, 538.
Viteaz : 466. Zadar : 70, 82, 194, 195,
Vitrega : 431 204, 218, 226, 238, 258,
Voinic : 148, 254, 255, 450, 625, 1116, 1128,
466, 492, 501, 503, 534, 1373, 1728, 1968, 2301.
889, 960, 963, 1230, 1251, Zama : 905, 916.
2228. Zavistie : 1418, 1685,
Voinicie : 1652. 2270.
www.dacoromanica.ro
INDICE TEMATIC 847
&Maya : 2151-2158. Zgircit : 64, 123, 374,

Zabavnic : 30, 1132. 497, 549, 558, 1268
A zeibovi : 160, 1092, A zgiria : 328, 678, 730.
2154, 2156, 2158, 2310. A zgorni : 55, 1234.
Zadarnicie : 1020, 1481. A zice : 69, 683.
A zbura : 1068. A zirnbi : 437.
A zgindeiri : 905, 1288, Zizanie : 1272.
1354. Zurbagiu : 1885.
www.dacoromanica.ro
CUPRINS
Introducere . . - 7
Nota asupra editiel . . 81
Catre iubitarii de f tiinte . 88
Pilde i tilcuirea for . . 87

Pilde spire pmatuire i tilouirea for . 180
Povatuiri i cuvinte adevarate . . 206
Bibliografie . . 316
Ind ice tematic . 821
www.dacoromanica.ro
-1.4.
: !
-
1:11.
; i ..11.1
i -25""
411
fr
lilt
I
"Ail' 11
-; "line 7:11.
11 ti.
. ,
*ilk I .c'
IS.7" WM iiWT 911!
In pregatire:
.
....- i
ii iv pi :1 I Mihail Sadoveanu
Ili' Li :4, Ili CARTE ,.
. . DE INTELEPCIUNE 4-
11 :j.
a Voltaire
,
'114.....
MAXIME $I CUGETARI
-
PROVERBE ,.. . .
ol
,,
ii°1"
?I CUGETARI ;iel7RI'.11*:4;:c,
't ft A no
DESPRE DRAGOSTE -A
1111111111111111111=1111111111=___:....,,..,.
P si
..
''Iii 1,7
u till
Lei 650
www.dacoromanica.ro

Proverbe Comentate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proverbe Comentate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

art Rall/W,A1111 411114.) .11 Ulf lit if Likkffeti 11.11.

Iordache Golescu (1768-1848) face parte

fost mare vornic si a facut parte dintre

s-a savir§it la Kainargik in anul 1774 §i

Casatorit cu Marghiolita Manu, aceasta

at Inaltului Divan, sectia II-a din 1844

confederatii de state cregine pentru alun-

circa 22 504 pilde, povatuiri, cuvinte ade-

1 Pentru sensul cuvintuiui maxima, a se vedea

rilor, diferite editii, i 23 de manuscrise

Convorbiri literare 1, si a areitat importanta

1 Convorbiri literare, anul VIII, 1874, 1 apri-

P. Ispirescu i nici un alt om laborios .Fi

1 Povatuiri i cuvinte adevarate in vol. VIII

Cea dintii problemei ce se pune in fata

1 Capitolul Pentru pilde.

capitole : Pilde i tilcuirea lor" i Pilde

I M.C. De Mery, Histoire generale des Pro-

care era in contact $i sa 0-1 procure, pe

ceputul primului capitol al culegerii sale :

Sint apoi, proverbe pe care chiar cel

gasim printre expresiile concise recunos-

In culegerea lui Iordache Golescu gd-

pare, lordache Golescu le numege cu-

sfaturile din ele nu se geisesc la alti 71/0-

raligi din care a luat sau s-a inspirat.

proverbe sint de-a dreptul surprinzeitoare

ale epocii, on ale clasei sociale, limite pe

Spre deosebire de cronicari, Iordache

lui ei. Cugetarea cu rabdare este o carac-

Cei ce au cunoscut opera lui lordache

Dr. GH. PASCHIA

In luna august 1973 se implinesc 125 de ani

S-a ales astfel ceea ce este de trebuinta", mai

ascmdnani i celelalte poveti ce s-au mai

atitea pilde to nu te-ai indreptat, dar cind

Pada cu cuvinte scurte $i la vre-

1 Ai umblat cit ai umblat, dar acum ti s-a-n-

3 Ai gasit un sat Med cilni si umbli cu mii-

7 Ai daft spuzd si ai luat cenusa. (Adicti ni-

10 Aurul nu se uneste nisi ou fierul, nici cu

14 Acum s-do alege nighina din bucate. (Se

16 Aluatul cit de mic, toad" framintAtura o

24 Am ac gi aka de cojocul tau. (Insemneazd

25 Am un frate cit un domn, ,s -un cumnat

27 Am invatat la undrea, ce voi sa stiu de

29 A nu cadea nu Ee poate, dar cinste iii face

30 An s-a ars si iest timp sufla.(Se zice

31 Apa cu picatura ei si pe piatra o ma-

39 Arici fara ghimpi nicicum poate fi. (Se

42 A sarit din lac in put. (Se zice pentru cei

44 AstAzi ploaie, miine ninsoare si poimiine

47 A trecut baba cu colacii. (Se zice pentru

51 Asa se insala copiii. (Se zice cind se iwa/a

52 As spune un vis, dar nu pod de ris. (Se

55 I-a legat basica de coada. (Se zice pentru

56 I-a luat apa de la moara. (Adial i-a luat

66 Eu ii dau §1 ea pate. (Se zice pentru cei

74 Oa la s-a spart In eapul meu. (Adicel mie

75 Ieftin la Mina $i stump In tarite. (Se zice

81 Oaia cind se departeaza o maninca lupii.

84 Oaia rlicasa toata turma o ample. (Adicti

89 Ochii vad, inima sere. (Adicei pofta omu-