Năstase Sebastian Georgian 27.04.

2021
Grupa 8405A

Diagnosticarea sistemelor de propulsie

L8. Diagnosticarea sistemelui de frânare.

1. Frăna de serviciu

Figura 1. Rezultatele diagnosticării frânei de serviciu

Se observă că nerotunjimea este mult peste limita admisibilă de 15%, înregistrănd pe roata din
stânga a puntei spate o valoare de 49%, iar rezistența la rulare pentru punte față este în
parametrii nominali, valorea fiind mai mică de 200 N, în timp ce pe puntea spate s-a depășit
valoarea admisibilă de 100 N. Aceste neregularități pot fi cauzate de factori precum anvelope
ude sau murdare, presiune necorespunzătore din pneuri, neetanșeitatea sistemului de frânare, o
încadrare proastă a autovehicului pe stand sau faptul că autovehiculul nu a circulat pe o perioada
îndelungată de timp. Cu toate acestea, autovehiclul ar putea circula în condiții de siguranță.

Figura 2. Compararea valorilor măsurate cu cele limită oferite de stand.

Valoarea dezechilibrului la acționarea frânei de serviciu pe puntea față este de 5%, înregistrându-se o
forță de frânare de 2760 N pentru roata din stânga și 2898 N pentru roata din dreapta. Pentru puntea
spate, valoarea dezechilibrului este de față este de 3%, înregistrându-se o forță de frânare de 1754 N
pentru roata din stânga și 1813 N pentru roata din dreapta. Ambele valori sunt mult sub limita
admisibilă oferitâ de stand. Pentru frâna de de staționare s-a măsurat un dezechilibru de 7%, care este
de asemenea mult sub valoarea limită. Eficacitatea frănei de serviciu este de 63% la sută iar cea a frânei
de staționare este de 20%, deci valori conforme în comparație cu cele oferite de stand.

Figura 3. Rezultatele diagnosticării sistemului de frânare pentru puntea din față (mod grafic).

În partea stângă din figura 3, vărful măsurat în intervalul de 2-4 secunde s-a generat pentru
pregătirea de măsurare a ovalizării, iar intervulul curpins între 6-15 secunde este perioada în
care s-a măsurat ovalizarea. Cu verde este reprezentată forța de frânare pentru roata din stânga,
iar cu roșu pentru roata din drepta. Valorile forțelor pentru ambele roți variază similar. În partea
dreaptă a figurii s-a reprezentat variația dezechilibrului și limitele admisibile ale acestuia.

Figura 4. Rezultatele diagnosticării sistemului de frânare pentru puntea din spate (mod grafic).

Se observă aceași tendințâ a curbelor, prezentă și în figura 3, cu observația ca diferența între

cele două forțe de frânare este de această dată mai mare, înregistrandu-se valori mai ridicate
pentru roata din stânga.
 Figura 4. Rezultatele diagnosticării sistemului de frânare pentru frâna de staționare (mod grafic).

Se observă ca valoarea forțelor variază similar. Acestea se mențin aproximatv constante în

primele 5 secunde, după care s-a înregistrat o creștere ușor accelerată.