Categoria II – AUDIT

1. Exprimarea unei opinii motivate potrivit căreia situaţiile financiare au fost

stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unei referinţe contabile
identificate constituie:
a) obiectul unei misiuni de audit de bază;
b) scopul fundamental al auditului financiar;
c) definitivă auditului extern, în general.
2. Când se verifică respectarea principiilor contabile în ce priveşte capitalurile
proprii, ce obiective de audit identificaţi:
a) drepturi şi obligaţii şi evaluarea;
b) drepturi şi obligaţii şi existenţa;
c) numai existenţa.
3. Când verificaţi fundamentarea provizioanelor la sfârşit de an aveţi în vedere:
a) modul de calcul şi conformitatea cu contractele şi/sau textele legale;
b) deductibilitatea;
c) o ieşire viitoare de resurse.
4.. Când verificaţi amortizarea imobilizărilor corporale vă asiguraţi că:
a) planul de amortizare este acelaşi ca în anul precedent;
b) planul de amortizare contabilă e diferit de planul de amortizare fiscală;
c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevăzute în reglementările în
vigoare.
5. Controlul fizic al imobilizărilor corporale presupune:
a) verificarea modului în care s-a efectuat inventarierea;
b) inspecţia imobilizărilor corporale;
c) existenţa concordanţei între registrul imobilizărilor corporale şi contabilitate.
6. Când verificaţi cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile la imobilizările corporale
vă asiguraţi:

1
a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizări sau la conturile
de cheltuieli ale perioadei;
b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe bază de documente
justificative;
c) că cheltuielile sunt reale şi se justifică cu documente legale.
7. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie să găsiţi la contul de
viramente interne la 31 decembrie:
a) debitor;
b) creditor;
c) fără sold.
8. Când efectuaţi controlul separării exerciţiilor în contabilitatea stocurilor procedaţi
la:
a) inventarierea la 31 decembrie;
b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionări identificate în inventarul fizic;
c) controlul tuturor aprovizionărilor din ultimele 15 zile ale exerciţiului.
9. Dacă aţi constatat incertitudini care însă nu afectează în mod semnificativ
situaţiile financiare, opinia va fi:
a) fără rezerve;
b) fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii;
c) procedaţi la extinderea controlului.
10. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacţii să comporte erori
semnificative datorate insuficienţei controlului intern reprezintă:
a) risc inerent;
b) risc de audit;
c) risc de nedetectare.
11. Imaginea fidelă este:
a) o consecinţă a regularităţii şi sincerităţii conturilor;

2
b) o condiţie pentru a emite o opinie fără rezerve;
c) un criteriu de apreciere a situaţiilor financiare.
12. Societatea Stirex SA, auditată de dumneavoastră, a achiziţionat la 1 iulie 2003
un ansamblu imobiliar spre renovare şi a efectuat următoarele cheltuieli:
• preţul de cumpărare al terenului ................................... 30.000 lei
• preţul de cumpărare al construcţiei ............................. 125.000 lei
• taxe de înregistrare ....................................................... 12.000 lei
• alte cheltuieli cu actele....................................................... 800 lei
• onorarii notar .................................................................. 1.500 lei
(din care TVA 240 lei)
• comisioane ..................................................................... 1.800 lei
(din care TVA 290 lei)
• cheltuieli arhitecţi ........................................................... 3.600 lei
(din care TVA 575 lei)
• cheltuieli renovare ........................................................ 85.000 lei
(din care TVA 13.500 lei)
Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la terenuri
30.000 lei şi la construcţii 125.000 lei. Care este suma corectă ce trebuia
contabilizată în cheltuielile perioadei?
a) 7.700 lei;
b) 0 lei;
c) 85.000 lei.
13. Reluând datele din întrebarea 146, care este suma ce trebuie contabilizată în
contul „Terenuri”?
a) 33.013 lei;
b) 37.800 lei;
c) 42.000 lei.

3
14. Reluând datele din întrebarea 146, care este suma care trebuia contabilizată în
contul „Construcţii”?
a) 207.295 lei;
b) 212.082 lei;
c) 203.095 lei.
15. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie
stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea
stocului la 31 decembrie cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO, că
stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-
au cumpărat 500 unităţi a 12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400
unităţi:
a) 7.000.000 lei;
b) 6.600.000 lei;
c) 6.200.000 lei.
16. Aţi constatat că în costurile de transformare a stocurilor întreprinderea auditată a
cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentând costurile unui împrumut aferent
stocurilor. Cum reţineţi această constatare cunoscând că, potrivit Standardelor
Internaţionale de Contabilitate, integrarea costurilor aferente împrumuturilor în
costul de transformare a stocurilor este:
a) obligatorie;
b) opţională;
c) interzisă.
17. La auditul stocurilor aveţi în vedere că, potrivit IAS 2, nu fac parte din costul
stocului unui produs:
a) valoarea deşeurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv;
b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricaţie;
c) cheltuielile de comercializare.

4
18. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar
achiziţionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren),
amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea
contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această
ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost
modificată.
La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei.
Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate:
a) 178.000 lei;
b) 162.000 lei;
c) 170.000 lei.
19. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma amortizării în anul N:
a) 12.500.000 lei;
b) 16.000.000 lei;
c) 8.000.000 lei.
20. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma plusvalorii înregistrată
cu ocazia vânzării?
a) 137.500 lei;
b) 284.000 lei;
c) 315.500 lei.
21. În cadrul auditului efectuat asupra imobilizărilor necorporale aţi constatat că o
imobilizare necorporală identificabilă intrată cu ocazia unei fuziuni a fost
înregistrată la valoarea contabilă. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia înregistrată:
a) la costul său;
b) la valoarea contabilă;
c) la valoarea justă.

5
22. Exprimarea unei opinii motivate potrivit căreia situaţiile financiare au fost
stabilite în toate aspectele lor semnificative, conform unei referinţe contabile
identificate, constituie:
a) obiectul unei misiuni de auditare a situaţiilor financiare;
b) scopul fundamental al auditului bancar;
c) definiţia auditului extern în general.
23. Auditorul poate fi făcut răspunzător de prevenirea non-respectului textelor
legislative în cadrul băncii auditate?
a) da;
b) nu;
c) da, numai în anumite cazuri.
24. În legătură cu rolul legislaţiei în vigoare în auditarea situaţiilor financiare ale
unei bănci, responsabilităţile auditorului se referă la:
a) detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaţiei generale şi bancare;
b) activităţile auditorului legate de examinare, comunicare şi de întrerupere a
misiunii;
c) comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaţiei, către Banca Naţională.
25. Dacă auditorul concluzionează că nerespectarea unui text legal are consecinţe
semnificative asupra situaţiilor financiare ale băncii nu au fost corect preluate în
aceste situaţii financiare, el trebuie să exprime:
a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă;
b) o opinie fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţie;
c) o opinie defavorabilă.
26. Riscurile cu impact însemnat asupra situaţiei patrimoniale sau reputaţionale ale
băncii sunt:
a) riscul de credit şi riscul reputaţional;
b) riscuri semnificative;

6
c) riscul de credit şi riscul de lichiditate.
27. Care din următoarele afirmaţii este exactă:
a) controlul intern al unei bănci are ca obiectiv furnizarea unor informaţii credibile,
relevante, complete şi oportune structurilor implicate în luarea deciziilor şi
utilizatorilor externi;
b) controlul intern al unei bănci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de
abatere de la normele legale şi de la politicile şi procedurile stabilite de conducerea
băncii;
c) controlul intern al unei bănci are ca obiectiv punerea la dispoziţia consiliului de
administraţie a informaţiilor necesare pentru stabilirea măsurilor de prevenire a
fraudelor.
28. Cine aprobă şi revizuieşte periodic (cel puţin anual) strategiile generale şi
politicile privind activităţile unei bănci comerciale?
a) Banca Naţională a României;
b) consiliul de administraţie (sau de supraveghere) al băncii respective;
c) adunarea generală a acţionarilor băncii.
29. Principiul separării responsabilităţilor în sistemul de control intern al unei bănci
presupune:
a) evitarea alocării de responsabilităţi personalului, care să conducă la conflicte de
interese;
b) punerea unei persoane în situaţia de a acţiona în front office;
c) punerea unei persoane în situaţia de a acţiona în back office.
30. Care este relaţia dintre controlul intern şi auditul intern al unei bănci?
a) controlul intern se referă la existenţa şi aplicarea procedurilor, iar auditul intern
se referă la controlul asupra procedurilor respective;
b) ambele se referă la aceeaşi structură organizatorică a băncii;

7
c) controlul intern se face de personalul băncii, iar auditul intern se face de un
auditor financiar (persoană fizică sau juridică).
31. Băncile organizează auditul intern în vederea:
a) asigurării unei evaluări independente a existenţei, adecvării şi respectării
politicilor şi procedurilor necesare desfăşurării activităţilor bancare;
b) îmbunătăţirii activităţii băncii;
c) detectării tuturor cazurilor de nerespectare a normelor legale şi a reglementărilor
bancare.
32. Independenţa auditorului intern bancar presupune:
a) independenţa faţă de celelalte structuri de conducere şi de execuţie ale băncii;
b) independenţa faţă de activităţile auditate şi de activităţile pe care le implică în
mod curent controlul intern;
c) dreptul de a comunica cu personalul băncii, cu conducerea băncii şi cu consiliul
de administraţie a băncii.
33. Comitetul de audit al băncii este:
a) o structură a băncii care funcţionează în baza unui regulament propriu aprobat de
Banca Naţională;
b) un comitet permanent, independent de conducătorii băncii, subordonat consiliului
de administraţie şi care are o funcţie consultativă;
c) un comitet permanent cu rol consultativ şi care este condus de un auditor
financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari.
34. Care este diferenţa dintre auditul intern şi controlul intern într-o bancă:
a) controlul intern se referă la existenţa procedurilor, iar auditul intern se referă la
controlul asupra existenţei, adecvării şi aplicării procedurilor;
b) controlul intern se subordonează conducerii băncii, iar auditul intern, consiliului
de administraţie;

8
c) controlul intern se realizează de un compartiment al băncii, iar auditul intern
poate fi realizat de un auditor financiar.
35. Elementele probante în auditul situaţiilor financiare ale unei bănci trebuie să fie:
a) obţinute din controlul propriu al auditorului;
b) obţinute din surse interne sau externe;
c) suficiente şi adecvate.
36. Elementele probante reprezintă informaţii care au la bază:
a) numai documente justificative şi documente contabile;
b) documente justificative, documente contabile şi alte surse;
c) surse interne şi surse externe.
37. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente şi adecvate conduce
auditorul la formularea:
a) unei opinii fără rezerve, dar cu observaţii;
b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;
c) unei opinii defavorabile.
38. Examenul analitic al unei bănci comerciale cuprinde:
a) analiza funcţională, performanţele, gestiunea riscurilor şi analiza economico-
financiară;
b) calculul unor ratiouri pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere;
c) analiza detaliată a tuturor unităţilor şi subunităţilor (sediilor) băncii.
39. Analiza funcţională a unei bănci are ca obiect:
a) cele trei funcţii fundamentale ale băncii (de lichiditate, de intermediere şi
relaţională);
b) toate funcţiile economice şi financiare ale băncii;
c) funcţia financiară şi funcţia de trezorerie.
40. Durata de transformare a resurselor în folosinţe este un indicator care exprimă
funcţia de intermediere a unei bănci şi se determină ca raport între:

9
a) activele şi pasivele băncii;
b) durata medie a folosinţelor şi durata medie a resurselor;
c) activele bilanţiere şi cele în afara bilanţului.
41. Marja netă a dobânzii la o bancă se calculează ca un raport între:
a) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi active totale minus active
nevalorificate;
b) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi venituri bancare;
c) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi totalul activelor bancare (bilanţiere şi
nebilanţiere).
42. Ce rol are raportul de audit asupra situaţiilor financiare ale unei bănci:
a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilităţilor şi
instrument de confirmare a încrederii în situaţiile financiare prezentate;
b) instrument de garantare a fidelităţii situaţiilor financiare în faţa publicului;
c) instrument de raportare prevăzut prin contractul de prestări de servicii.
43. Ţinerea corectă şi la zi a registrelor contabile ale băncii; aceasta reprezintă
pentru auditor:
a) o responsabilitate de bază;
b) o responsabilitate secundară;
c) o responsabilitate adiţională.
44. În cazul unei opinii fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii, acesta se
situează:
a) înaintea paragrafului de opinie;
b) după paragraful de opinie;
c) într-o notă anexă la raportul de audit.
45. În cazul unei opinii, alta decât cea fără rezerve, motivele se situează:
a) înaintea paragrafului de opinie;
b) după paragraful de opinie;

10
c) numai în notele anexe la raportul de audit.
46. Câte opinii se pot înscrie în raportul de audit asupra situaţiilor financiare ale
unei bănci:
a) patru;
b) una;
c) depinde de numărul elementelor probante.
47. Prezentaţi cel puţin şapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de
auditul contractual.
48. Prin ce se deosebeşte o misiune de audit bazată pe proceduri convenite de o
misiune de audit statutar?
49. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
50. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
51. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra respectării clauzelor
contractuale?
52. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor financiare
condensate?
53. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare
condensate?
54. Raportul asupra unor rubrici din situaţiile financiare.
55. Misiunea de examinare a informaţiilor financiare previzionale: caracteristici.
56. Explicaţi termenii de previziuni şi proiecţii în audit.
57. Obiectivul şi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).
58. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).
59. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).
60. Raportarea unei misiuni de compilare.
61. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?
62. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?

11
63. Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.
64. Explicaţi principiul competenţei în audit.
65. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit.
66. Conceptul de independenţă în audit.
67. Prezentaţi cinci situaţii de ameninţare la adresa independenţei.
68. Interesul propriu – ameninţare la adresa independenţei.
69. Slăbirea autocontrolului – ameninţare la adresa independenţei.
70. Renunţarea la convingeri – ameninţare la adresa independenţei.
71. Manifestări de familiarism – ameninţare la adresa independenţei.
72. Acţiuni de intimidare – ameninţare la adresa independenţei.
73. Protejarea independenţei prin normele legale şi profesionale.
74. Protejarea independenţei prin clauze contractuale cu clientul.
75. Protejarea independenţei prin măsuri interne cabinetului.
76. Investigaţii şi sancţiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.
77. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din
România?
78. Obligaţiile etice ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, salariaţi.
79. Obligaţiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanţă
fiscală.
80. Cum explicaţi responsabilităţile etice ale altor profesionişti utilizaţi în cadrul
unei misiuni de audit de bază?
81. Prezentaţi pe scurt conţinutul secţiunii a 8-a din Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili din România.
82. Explicaţi scopul şi obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.
83. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.
84. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
85. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.

12
86. Rolul şi importanţa dosarului permanent.
87. Structura dosarului exerciţiului.
88. Structura dosarului permanent.
89. Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar.
90. Opinia defavorabilă: motive, mod de prezentare.
91. Explicaţi semnificaţia datării raportului de audit.
92. Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare.
93. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
94. Opinia fără rezerve: semnificaţie, mod de prezentare.
95. Opinia fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii: semnificaţie, mod de
prezentare.
96. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
97. Paragraful privind natura şi întinderea lucrărilor de audit.
98. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.
99. Situaţii care conduc la formularea altei opinii decât opinie fără rezerve.
100. Cazuri de dezacord cu conducerea întreprinderii-client.
101. Conţinutul raportului de audit.
102. Rolul raportului de audit.
103. Rolul şi conţinutul notei de sinteză.
104. Rolul şi conţinutul chestionarului de sfârşit de misiune.
105. Rolul şi conţinutul scrisorii de afirmare.
106. Utilizarea lucrărilor unui alt auditor.
107. Utilizarea lucrărilor auditorului intern.
108. Utilizarea lucrărilor unui expert.
109. Elementele posterioare închiderii exerciţiului.
110. Faptele descoperite până la data raportului de audit.

13
111. Fapte descoperite după data raportului de audit, dar înaintea publicării
situaţiilor financiare.
112. Fapte descoperite după data publicării situaţiilor financiare.
113. Examenul situaţiilor financiare: solduri de deschidere.
114. Examenul situaţiilor financiare.
115. Particularităţi privind părţile afiliate (legate) în audit.
116. Ipoteza continuităţii activităţii în auditul situaţiilor financiare.
117. Auditul estimărilor contabile.
118. Procedurile analitice în auditul situaţiilor financiare.
119. Confirmarea externă (directă).
120. Tehnica observării fizice.
121. Tehnica sondajului.
122. Elementele probante: definiţie, rol, criterii de apreciere.
123. Programul de control: rol, conţinut, forme de prezentare.
124. Conţinutul unui raport asupra controlului intern.
125. Ce sunt testele de conformitate?
126. Ce sunt testele de permanenţă?
127. Evaluarea controlului intern: conţinut, etape.
128. Planul de misiune: conţinut, rol.
129. Orientarea şi planificarea auditului.
130. Programul de muncă.
131. Faze şi etape în executarea unei misiuni de audit, de bază.
132. Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit.
133. Ce este şi ce conţine scrisoarea de misiune (de angajament)?
134. Care sunt prevederile de bază ale contractului de prestări de servicii de audit?
135. Ce este expertul contabil?
136. Care sunt normele de referinţă în auditul situaţiilor financiare?

14
137. Ce sunt şi ce rol joacă normele de audit?
138. Ce sunt şi ce rol au normele contabile?
139. Ce este şi cum se determină pragul de semnificaţie?
140. Ce este şi cum se calculează eroarea estimată prin extrapolare directă?
141. Ce este şi cum se estimează eroarea tolerabilă?
142. Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea.
143. Ce este riscul legat de control?
144. Ce este riscul inerent?
145. Ce este riscul de nedetectare?
146. Ce este şi ce semnificaţie are importanţa relativă?
147. Daţi definiţia auditului în general şi elementele principale ale acesteia.
148. Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia.
149. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?
150. Auditul contractual: caracteristici şi obiect.
151. Societatea Alfa, auditată de dumneavoastră, a achiziţionat la 5 aprilie 2002 un
ansamblu imobiliar spre renovare şi a efectuat următoarele cheltuieli:
• preţ cumpărare teren .................................................... 90 mil. lei
• preţ cumpărare construcţie.......................................... 410 mil. lei
• taxe înregistrare ........................................................... 83 mil. lei
• cheltuieli cu actele ....................................................... 3,5 mil. lei
• onorarii notar ......................................................... 14.744 mil. lei
(din care TVA 2.744 mii lei)
• comisioane ............................................................ 29.900 mil. lei
(din care TVA 4.900 mii lei)
• cheltuieli arhitecţi ................................................. 23.920 mil. lei
(din care TVA 3.920 mii lei)
• reparaţii ................................................................ 263.120 mii lei

15
 (din care TVA 43.120 mii lei)
Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei.
Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate în cheltuielile perioadei, în contul
terenuri şi în contul construcţii?
152. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31
decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.
Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând că întreprinderea foloseşte
metoda FIFO, că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10.000 lei fiecare, că
în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a 12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie
au ieşit 400 unităţi?
153. Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar
achiziţionat în anul N-11 cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei pentru teren),
amortizabil în 20 de ani; cu această ocazie a eliminate amortismentele din valoarea
contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această
ocazie la 450.000.000 lei (din care 150.000.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost
modificată.
La 1 iulie anul N ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000.000 lei.
Care sunt:
- diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată;
- suma amortizării în anul N;
- suma plusvalorii înregistrată cu ocazia vânzării.
154. Enumeraţi şi explicaţi opt diferenţe între auditul extern şi auditul intern.
155. Care sunt principalele lucrări de efectuat când examinaţi conturile de
imobilizări corporale?
156. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de imobilizări
financiare.
157. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de stocuri.

16
158. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de trezorerie.
159. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de capitaluri proprii.
160. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de vânzări şi de
clienţi.
161. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de cumpărări şi de
furnizori.
162. Enumeraţi opt diferenţe între auditul extern şi auditul intern.
163. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entităţi?
164. Care sunt elementele de bază ale controlului intern al unei entităţi?
165. Explicaţi importanţa separării sarcinilor în organizarea controlului intern al
unei entităţi.
166. Definiţi auditul intern şi controlul intern, şi relaţia dintre acestea.
167. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?
168. Care sunt cele patru categorii de audit intern în funcţie de natură?
169. Prezentaţi o clasificare a misiunilor de audit intern.
170. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern?
171. Conţinutul şi structura planurilor de control al conturilor.

17