Legislatie Admitere Penitenciare

1.Legea nr.
500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare:
Capitolul 2- Sectiunea a II-a - Competente și responsabilități în procesul bugetar
Aprobarea bugetelor
Articolul 16
(1) Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele instituțiilor
publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor
externe nerambursabile, bugetul trezoreriei statului și bugetele instituțiilor publice se aproba astfel:
a) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor
externe contractate sau garantate de stat și bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege;
b) bugetele instituțiilor publice autonome, de către organele abilitate în acest scop prin legi speciale;
c) bugetele centralizate ale instituțiilor publice finanțate parțial de la bugetele prevăzute la lit. a), prin
lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite, detaliate la nivel de capitol și de titluri de
cheltuieli; aprobarea bugetelor pe instituții și detalierea acestora la nivel de subcapitol și paragraf,
precum și la nivel de articol și alineat se realizează de ordonatorul principal de credite, în termenul
prevăzut la alin. (2).
(la 21-10-2013, Lit. c) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 270 din 15
octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 18 octombrie 2013. )
d) bugetele instituțiilor publice finanțate integral din bugetele prevăzute la lit. a), de către ordonatorul
de credite ierarhic superior al acestora;
e) bugetele instituțiilor publice care se finanțează integral din venituri proprii, de către organul de
conducere al instituției publice și cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;
f) bugetul trezoreriei statului, prin hotărâre a Guvernului.
(2) Bugetele prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) se aproba în termen de 15 zile de la data publicării legii
bugetare anuale sau a legii de rectificare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Categorii de ordonatori de credite
Articolul 20
(1) Ordonatorii de credite sunt de 3 categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari și ordonatori
terțiari.
(2) Ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale
administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice
autonome.
(3) Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea/coordonarea ordonatorilor
principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.
(4) Ordonatorii de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarului general sau
altor persoane împuternicite în acest scop, cu excepția conducătorului compartimentului financiar-
contabil. Prin actul de delegare, ordonatorii de credite vor preciza competențele delegate și condițiile
delegării acestora.
(5) În cazurile prevăzute de legi speciale, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau
persoanele desemnate prin aceste legi.
(la 21-10-2013, Art. 20 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 270 din 15 octombrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 18 octombrie 2013. )
Rolul ordonatorilor de credite
Articolul 21
(1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele de angajament și creditele bugetare aprobate
pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror
conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora,
potrivit legii.
(2) Ordonatorii principali de credite transmit bugetele instituțiilor publice din subordine sau coordonare,
ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în termen de 15 zile de
la intrarea în vigoare a legii bugetare anuale.
(3) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele de angajament și bugetare aprobate, potrivit
alin. (1), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători
sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
(4) Ordonatorii terțiari de credite angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament repartizate și
utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe
care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
(5) Pentru asigurarea unei execuții bugetare prudente, ordonatorii principali de credite vor repartiza,
potrivit alin. (1), creditele de angajament și creditele bugetare după reținerea a 10% din prevederile
aprobate acestora*).
(6) Fac excepție de la prevederile alin. (5) următoarele:
a) cheltuielile de personal, inclusiv cheltuielile de personal care se regăsesc în structura altor subdiviziuni
ale clasificației bugetare;
b) cheltuielile acordate în bani, de natura asistenței sociale și asigurărilor sociale, precum și a
contribuțiilor de asigurări sociale aferente, cheltuielile cu bursele acordate din fonduri publice, potrivit
dispozițiilor legale în vigoare;
c) cheltuielile cu datoria publică;
d) cheltuielile care decurg din obligații internaționale;
e) sumele alocate ordonatorilor principali de credite din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția
Guvernului și Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, care vor fi repartizate integral.
(7) Repartizarea sumelor reținute în proporție de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de
către Guvern a raportului semestrial privind situația economică și bugetară și a opiniei Consiliului Fiscal
cu privire la acesta.
(8) Ordonatorii de credite prevăzuți la alin. (1) și (3) au obligația de a fundamenta, justifica și utiliza, în
condiții de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate, creditele bugetare repartizate
din bugetele lor instituțiilor subordonate și altor beneficiari ai acestor fonduri.
Responsabilitățile ordonatorilor de credite
Articolul 22
(1) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament și de a

utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict
legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.
(la 21-10-2013, Alin. (1) al art. 22 a fost modificat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 270 din 15 octombrie
2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 18 octombrie 2013. )
(2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:
a) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor

bugetare repartizate și aprobate potrivit prevederilor art. 21;
(la 21-10-2013, Lit. a) a alin. (2) al art. 22 a fost modificată de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 270 din 15
b) realizarea veniturilor;
c) angajarea și utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare pe baza

bunei gestiuni financiare;
(la 21-10-2013, Lit. c) a alin. (2) al art. 22 a fost modificată de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 270 din 15
d) integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;
e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra

situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de

investiții publice;
g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;
h) organizarea și ținerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.
Cap. III – Sectiunea a IV-a - Execuția bugetară
Principii în execuția bugetară
Articolul 47
(1) Prin legile bugetare anuale se prevăd și se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui
exercițiu bugetar, precum și structura funcțională și economică a acestora.
(2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.
(3) Alocațiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite și, în cadrul
acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi virate și utilizate la alte articole de cheltuieli.
(4) Alocațiile pentru cheltuielile de investiții aprobate pe ordonator principal de credite nu pot fi virate și
utilizate pentru alte naturi de cheltuieli.
(5) Ordonatorii principali de credite au obligația să întreprindă toate măsurile necesare pentru
încadrarea în alocațiile de cheltuieli de personal și în numărul maxim de posturi aprobate prin legile
bugetare anuale.
(6) Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate
pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un
capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol.
(7) În condițiile prezentei legi, pentru creditele de angajament și creditele bugetare aprobate în bugetul
asigurărilor sociale de stat, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să efectueze, pe parcursul
întregului an, redistribuiri de credite de angajament și credite bugetare între ordonatorii principali de
credite ai acestui buget, la propunerea acestora, cu încadrarea în nivelul total al cheltuielilor aprobate.
(8) Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare, care nu contravin
dispozițiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt în competența fiecărui ordonator principal
de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor subordonate, și se pot efectua în limita a 20%
cumulat la nivelul unui an din prevederile capitolului bugetar, aprobate prin legea bugetară anuală la
nivelul ordonatorului principal de credite, cu cel puțin o lună înainte de angajarea cheltuielilor.
(9) Pe baza justificărilor corespunzătoare, virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al
clasificației bugetare, precum și între programe se pot efectua, în limita de 20% din prevederile
capitolului bugetar, aprobate prin legea bugetară anuală la nivelul ordonatorului principal de credite, și,
respectiv, de 10% din prevederile programului, cumulat la nivelul unui an, care urmează a se suplimenta,
cu cel puțin o lună înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanțelor Publice.
(10) Virările de credite bugetare, în condițiile prevederilor alin. (9), se pot efectua începând cu trimestrul
al III-lea al anului bugetar. Aceste virări se efectuează dacă nu contravin prevederilor prezentului articol,
legilor bugetare sau legilor de rectificare. Virările de credite bugetare pot influența creditele bugetare
aprobate în bugetele ordonatorilor principali de credite pe trimestrele încheiate, numai în situația în
care creditele bugetare aprobate cumulat de la începutul anului sunt mai mari decât creditele bugetare
deschise din bugetul ordonatorului principal de credite pentru aceeași perioadă și decât plățile efectuate
în limita acestora.
(11) Sunt interzise virările de credite bugetare de la titlurile de cheltuieli din cadrul capitolului bugetar
care au fost majorate din fondurile de rezervă bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului.
(12) Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesități privind
execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare de la care se
disponibilizează și, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare la care se suplimentează
prevederile bugetare.
(13) Ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 5 zile
de la închiderea lunii, situația virărilor de credite bugetare aprobate conform alin. (8), potrivit
instrucțiunilor aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.
(14) Virările de credite bugetare aprobate pentru asigurarea plății ratelor de capital, dobânzilor,
comisioanelor și altor costuri aferente datoriei publice guvernamentale se pot efectua pe parcursul
întregului an bugetar.
(15) Ordonatorii principali de credite pot efectua virări de credite bugetare între titlurile și articolele de
cheltuieli din cadrul aceluiași capitol sau de la alte capitole, în cursul întregului an, pentru asigurarea
plății la scadență a contribuției României la bugetul Uniunii Europene.
(16) În cursul anului, în funcție de situațiile specifice apărute, ordonatorul principal de credite poate
introduce, în cadrul titlurilor de cheltuieli, articole și alineate noi, altele decât cele prevăzute în legea
bugetară anuală, cu sume care se asigură prin virări de credite și/sau fonduri alocate din Fondul de
rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului.
Execuția bugetară
Articolul 52
(1) În procesul execuției bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajare, lichidare,
ordonanțare, plată.
(2) Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de
ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de conducător al compartimentului
financiar-contabil.
(3) Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competența

ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituției
publice.
(4) Plata cheltuielilor se efectuează de conducătorul compartimentului financiar-contabil/persoana

responsabilă cu efectuarea plății în baza ordonanțării acestora, în limita creditelor bugetare aprobate și
a fondurilor disponibile cu această destinație.
(5) Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite la ordonatorul de credite de ordonanțarea la plată, la
care se anexează documentele privind recepția cantitativă și calitativă a bunurilor/serviciilor/lucrărilor,
după caz, în conformitate cu prevederile din angajamentele legale încheiate, care certifică sumele de
plată.
(6) Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative,
întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea au fost lichidate și ordonanțate
potrivit prevederilor art. 24 și 25, după caz.
(7) Plata cheltuielilor la instituțiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un număr de
personal mai mic de 5 persoane se realizează de către ordonatorul de credite și de persoana
împuternicită cu atribuții financiar-contabile.
(8) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, acțiunile și categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua
plăți în avans de până la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile, precum și limitele care se vor
folosi în acest scop.
(9) Prin excepție de la prevederile alin. (8), pentru proiectele de cercetare științifică obținute prin
competiții naționale se pot efectua plăți în avans de maximum 90%, din fonduri publice, la începutul
fiecărei etape de cercetare.
(9^1) Prin excepție de la prevederile alin. (8), pentru finanțarea activităților specifice de producere și
difuzare a emisiunilor radiofonice și de televiziune în străinătate, în limba română, precum și pentru
amenajarea spațiilor de producție și emisie ale posturilor de radio și televiziune din străinătate
controlate de Societatea Română de Radiodifuziune, respectiv de Societatea Română de Televiziune, se
pot efectua plăți în avans de până la 100% din fonduri publice. Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc
categoriile de cheltuieli pentru care se efectuează plăți în avans, procedurile, precum și limitele care se
folosesc în acest scop.
(la 04-04-2014, Alin. (9^1) al art. 52 a fost introdus de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 15 din
2 aprilie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 241 din 4 aprilie 2014. )
(10) Sumele reprezentând plăți în avans, efectuate potrivit alin. (8) și (9) și nejustificate prin bunuri
livrate, lucrări executate și servicii prestate până la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor
contractuale, vor fi recuperate de către instituția publică ce a acordat avansurile și se vor restitui
bugetului din care au fost avansate. În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor și serviciilor
angajate pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituția publică se face cu
perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru
veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat și până s-au recuperat.
(10^1) Sumele reprezentând plăți în avans pentru implementarea proiectelor și acțiunilor finanțate din
fonduri europene 2014-2020 pot fi justificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate
până la termenul stabilit pentru plata finală conform contractelor încheiate, cu respectarea eventualelor
prevederi specifice din contracte/decizii/ordine de finanțare și, după caz, memorandumuri/acorduri de
împrumut. Dispozițiile alin. (10) se aplică în mod corespunzător.
(la 03-06-2016, Alin. (10^1) al art. 52 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 104 din 26 mai 2016
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 31 mai 2016, care completează ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 34 din 30 iunie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 475 din 30 iunie 2015. )
(11) Prin excepție de la prevederile alin. (10):
a) partea aferentă cheltuielilor eligibile din sumele reprezentând plăți în avans pentru implementarea
asistenței financiare nerambursabile postaderare, altele decât cele prevăzute la lit. b), poate fi justificată
prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate până la termenul stabilit conform contractelor
încheiate, cu respectarea eventualelor prevederi specifice din
memorandumuri/acorduri/contracte/decizii/ordine de finanțare;
b) sumele reprezentând plăți în avans pentru implementarea proiectelor și acțiunilor finanțate în cadrul
Programului operațional sectorial Transport și a unor proiecte și acțiuni finanțate în cadrul Programului
operațional sectorial Mediu pot fi justificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate până
la termenul stabilit conform contractelor încheiate, cu respectarea eventualelor prevederi specifice din
contracte/decizii/ordine de finanțare și, după caz, memorandumuri/acorduri de împrumut;
c) proiectele și acțiunile finanțate în cadrul Programului operațional sectorial Mediu pentru care se
aplică prevederile lit. b), precum și condițiile de aplicare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(12) În cazurile prevăzute la alin. (11), sumele reprezentând plăți în avans și nejustificate prin bunuri
livrate, lucrări executate și servicii prestate până la termenul stabilit în condițiile prevederilor
contractuale vor fi recuperate de către instituțiile publice care au acordat avansurile și se vor restitui
bugetului din care au fost avansate, cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de
întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada cuprinsă între data
acordării avansului și data recuperării sumelor restante.
Execuția de casa bugetară
Articolul 60
(1) Execuția de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizează prin trezoreria statului pe
baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanțelor Publice, care asigura:
a) încasarea veniturilor bugetare;
b) efectuarea plăților dispuse de persoanele autorizate ale instituțiilor publice, în limita creditelor
bugetare și destinațiilor aprobate potrivit dispozițiilor legale;
c) efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind datoria publică interna și externa rezultată din
împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la
scadenta și plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și altor costuri aferente;
d) efectuarea altor operațiuni financiare în contul autorităților administrației publice centrale și locale.
(2) Prin trezoreria statului se pot efectua și următoarele operațiuni:
a) păstrarea disponibilităților reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a

acestora, primite pe baza de acorduri și înțelegeri guvernamentale și de la organisme internaționale, și
utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de hotărâri ale Guvernului,
potrivit destinațiilor stabilite de donatori sau pentru cheltuieli de capital în sectoarele publice și
economice, după caz;
b) efectuarea de plasamente financiare din disponibilitățile aflate în contul general al trezoreriei statului
prin Banca Națională a României;
c) alte operațiuni financiare prevăzute de lege.
Principii ale încheierii execuției bugetare
Articolul 61
(1) Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
(2) Orice venit neîncasat și orice cheltuiala angajată, lichidată și ordonanțată, în cadrul prevederilor
bugetare, și neplătită până la data de 31 decembrie se vor încasa sau se vor plăti, după caz, în contul
bugetului pe anul următor.
(3) Creditele de angajament pentru care nu au fost încheiate angajamente legale și creditele bugetare
neutilizate la sfârșitul anului bugetar sunt anulate de drept.
(la 21-10-2013, Alin. (3) al art. 61 a fost modificat de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 270 din 15 octombrie
(4) Disponibilitățile din fondurile externe nerambursabile și cele din fondurile publice destinate
cofinanțării contribuției financiare a Comunității Europene, rămase la finele exercițiului bugetar în
conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor.
(5) Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în condițiile prevederilor prezentei legi și potrivit
acordurilor încheiate cu partenerii externi.
(6) În cazul bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin subvenții
de la bugetul de stat, sub forma transferurilor consolidabile, excedentele rezultate din execuția acestora
se regularizează la sfârșitul exercițiului bugetar cu bugetul de stat, în limita subvențiilor primite.
(7) Prevederile legilor bugetare anuale și ale celor de rectificare acționează numai pentru anul bugetar
respectiv.
(8) Subvențiile, transferurile și alte forme de sprijin financiar din partea statului, neutilizate până la
închiderea anului, pentru care a fost instituită obligația restituirii prin temeiurile legale de acordare și
nerestituite până la data de 31 decembrie, se vor supune calculului accesoriilor aplicabile pentru
veniturile bugetare, pentru perioada cuprinsă între data de 31 decembrie și data restituirii sumelor la
buget.
(la 21-10-2013, Alin. (8) al art. 61 a fost introdus de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 270 din 15 octombrie
2.Ordinul ministrului justiţiei nr. 1416/C/2017 pentru aprobarea Normelor privind

modalităţile de păstrare a bunurilor, obiectelor de valoare şi a sumelor de bani, în lei sau în
valută, declarate şi ridicate de la deţinuţi, precum şi de gestionare a sumelor de bani, în lei
sau în valută, nedeclarate şi deţinute în alte condiţii decât cele legale de către deţinuţ
Având în vedere dispozițiilor art. 100 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare
în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016,
în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul justiției emite următorul ordin:

Articolul 1
Se aprobă Normele privind modalitățile de păstrare a bunurilor, obiectelor de valoare și a

sumelor de bani, în lei sau în valută, declarate și ridicate de la deținuți, precum și de gestionare
a sumelor de bani, în lei sau în valută, nedeclarate și deținute în alte condiții decât cele legale
de către deținuți, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor și directorii locurilor de deținere

vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor prezentului ordin.
Articolul 3
(1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului justiției nr. 2.055/C/2007
pentru aprobarea Normelor metodologice privind primirea, păstrarea și restituirea bunurilor,
obiectelor de valoare și valorilor, proprietate personală, ale persoanelor private de libertate,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 6 septembrie 2007, se abrogă.
Ministrul justiției,
Tudorel Toader
București, 15 mai 2017.
Nr. 1.416/C.
NORME din 15 mai 2017
privind modalitățile de păstrare a bunurilor, obiectelor de valoare și a sumelor de bani, în lei

sau în valută, declarate și ridicate de la deținuți, precum și de gestionare a sumelor de bani, în
lei sau în valută, nedeclarate și deținute în alte condiții decât cele legale de către deținuți
EMITENT
MINISTERUL JUSTIȚIEI
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 23 iunie 2017

Notă
Aprobate de Ordinul nr. 1.416/C din 15 mai 2017, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 476 din 23 iunie 2017
Articolul 1
În înțelesul prezentelor norme, următorii termeni se definesc astfel:
a) bunuri: articole de îmbrăcăminte și cazarmament, articole pentru igienă, alte obiecte și

bunuri prevăzute de anexa nr. 1 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind
executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, denumit în
continuare regulament, precum și alte bunuri sau obiecte aflate asupra deținuților, la
primirea în locul de deținere;
b) obiecte de valoare: bunuri confecționate din metale prețioase marcate sau inscripționate
în acest sens, din metale cu pietre prețioase marcate sau inscripționate în acest sens, bunurile
care au în componență metale prețioase marcate sau inscripționate în acest sens, cecuri,
carduri, acțiuni, obligațiuni, recipise și alte instrumente de valoare, sume în valută necotată,
precum și monede în valută cotată care nu pot fi convertite în lei;
c) sume de bani în lei sau în valută: monede și bancnote în lei, respectiv bancnote în valută
cotată care pot fi convertite în lei.
Articolul 2
(1) Bunurile, obiectele de valoare și sumele de bani, în lei sau în valută, declarate, care
aparțin deținuților se ridică, în vederea gestionării, în următoarele situații:
a) la primirea în locul de deținere a deținuților;
b) la primirea bunurilor/obiectelor de valoare, în condițiile prevăzute în anexa nr. 1 din

regulament, prin intermediul sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizită;
c) la primirea sumelor de bani prin mandat poștal și prin intermediul sectorului de acordare a
drepturilor la pachet și vizită;
d) cu ocazia achiziționării de la punctul comercial, din incinta locului de deținere.
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) se emit documente de evidență.
Articolul 3
(1) Evidența bunurilor, obiectelor de valoare și a sumelor de bani, în lei sau în valută,
aparținând deținuților, se organizează în conformitate cu prevederile legale și se ține în
cadrul compartimentelor: echipament - pentru bunuri; financiar - pentru obiecte de valoare și
sume de bani în lei și valută; educație - pentru aparatura radio-TV, echipamentele informatice
și materialele necesare pentru desfășurarea activităților educative, culturale, artistice
sportive și terapeutice; medical - pentru medicamente și dispozitive medicale.
(2) Pentru bunurile și obiectele de valoare ale deținuților se constituie și se organizează

gestiuni în cadrul compartimentelor prevăzute la alin. (1).
(3) Evidența sumelor de bani în lei și valută se ține cantitativ-valoric, iar a celorlalte bunuri și
obiecte de valoare se ține cantitativ, prin intermediul aplicațiilor informatice și a
documentelor specifice, conform anexelor la prezentele norme.
(4) Prin decizia directorului locului de deținere se stabilesc persoanele care au dreptul de a
vizualiza informațiile financiare înscrise în fișa contabilă nominală din aplicația informatică.
Articolul 4
(1) Documentele de evidență tehnic-operativă în care se înscriu bunurile, obiectele de

valoare, precum și sumele de bani în valută, aparținând deținuților, sunt: bonul de primire, în
situația bunurilor, obiectelor de valoare și a sumelor de bani în valută, fișa de evidență a
mișcării bunurilor și actul de primire-predare pentru aparatura radio-TV și echipamentele
informatice.
(2) Documentele de evidență tehnic-operativă în care se înscriu sumele de bani în lei, care
aparțin deținuților, sunt: borderoul de încasare și transfer, borderoul centralizator de
încasări, statul de plată.
(3) Documentul de evidență contabilă în care se înscriu sumele de bani, în lei sau valută, care
aparțin deținuților, este fișa contabilă nominală.
Articolul 5
(1) Bunurile, cu excepția aparaturii radio-TV și a echipamentelor informatice, precum și

obiectele de valoare și sumele în valută ale deținuților se înregistrează cu bonul de primire,
conform anexei nr. 1 la prezentele norme.
(2) În bonul de primire se face o descriere amănunțită a bunurilor, din care să rezulte: părțile
caracteristice, cantitatea, gradul de uzură, marca, seria, valoarea, inscripțiile, precum și alte
date necesare identificării.
(3) După ultima înregistrare efectuată în bonul de primire se consemnează "TERMINAT".
(4) Pentru instrumentele de valoare și pentru sumele de bani în valută se indică în mod
obligatoriu valoarea nominală, seria, numărul, precum și alte date de identificare.
(5) Bonul de primire se întocmește în 3 exemplare și se emite, după caz, de către:
a) persoana desemnată din cadrul punctului de primire persoane private de libertate, pentru
bunurile, obiectele de valoare și sumele în valută primite în locul de deținere;
b) personalul din cadrul sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizite, pentru

bunurile primite prin acest sector;
c) șeful de tură sau înlocuitorul acestuia, în afara programului de lucru al personalului

prevăzut la lit. a) și b).
(6) Exemplarul nr. 1 al bonului de primire rămâne la carnet, nedetașat, exemplarul nr. 2 se
introduce în bagajul deținutului, iar exemplarul nr. 3 se arhivează la gestionarul
compartimentului.
(7) Bonul de primire se semnează de către deținut în calitate de proprietar al bunurilor,

obiectelor de valoare sau sumelor în valută respective, de către persoana care a întocmit
documentul, precum și de către personalul implicat în gestionarea acestora.
(8) Bonul de primire se întocmește distinct pentru fiecare compartiment implicat în evidența
acestora, conform prevederilor art. 3 alin. (1) din prezenta anexă.
(9) Carnetele bonului de primire reprezintă formulare cu regim special, iar distribuirea și
justificarea acestora se fac conform instrucțiunilor privind gestionarea acestor categorii de
imprimate.
(10) Bunurile de natura aparaturii radio-TV și a echipamentelor informatice se înregistrează

cu act de primire-predare, întocmit de persoana de specialitate desemnată de directorul
locului de deținere, conform anexei nr. 2, respectiv nr. 2A, la prezentele norme.
Articolul 6
Bunurile ridicate în vederea gestionării, în situațiile prevăzute la art. 2, fac parte din bagajul
deținutului și se introduc, împreună cu exemplarul 2 al bonului de primire, în saci individuali.
Articolul 7
(1) Bunurile și obiectele de valoare, precum și sumele în valută, primite de responsabilul

compartimentului echipament sau, după caz, de casier, se păstrează în condiții de siguranță,
separat pentru fiecare deținut.
(2) Obiectele de valoare și sumele de bani în valută se păstrează în casieria unității, în cutii de
valoare sigilate sau saci din pânză sigilați. Pe fiecare cutie sau sac de pânză se trece numele
deținutului, iar bonul de primire se introduce în cutie/sac.
(3) Evidența cutiilor de valoare sau a sacilor de pânză din casieria unității, precum și a
bagajelor deținuților din cadrul compartimentului echipament se ține alfabetic într-un
registru alfabetic de evidență a bagajelor și a cutiilor de valoare/sacilor, conform anexei nr. 3
la prezentele norme.
(4) Bunurile și obiectele de valoare, precum și sumele în valută primite prin transfer de la alt
loc de deținere se confirmă de primire, potrivit anexei nr. 4 la prezentele norme, în termen de
3 zile lucrătoare de la data primirii.
Articolul 8
(1) Inventarierea bagajului și a obiectelor de valoare, care aparțin deținuților și se află în

păstrarea locului de deținere, se efectuează anual sau ori de câte ori este nevoie de către o
comisie numită prin decizie a directorului.
(2) Inventarierea sumelor de bani în lei și în valută, care aparțin deținuților, se efectuează
lunar sau ori de câte ori este nevoie, de către o comisie numită prin decizie a directorului, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Articolul 9
(1) La primirea în locul de deținere, sumele în lei aflate asupra deținuților se înscriu de către
șeful de tură în borderoul de încasare, întocmit în două exemplare, cu completarea tuturor
datelor cerute de formularul prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele norme.
(2) Exemplarul nr. 1 al borderoului de încasare, împreună cu sumele în lei, se depun la casieria
unității, unde se emite chitanță pentru suma primită. Depunerea sumelor de bani se face, cel
mai târziu, în prima zi lucrătoare ulterioară încasării.
(3) Exemplarul nr. 1 al chitanței se înmânează șefului de tură și se anexează la exemplarul nr.
2 al borderoului de încasare.
(4) Borderoul de încasare împreună cu dispoziția de încasare constituie documentele

justificative în baza cărora se fac înregistrările în contabilitatea analitică și sintetică.
Articolul 10
(1) Predarea sumelor de bani în valută, la momentul primirii deținutului în locul de deținere,
se face pe bază de bon de primire, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele
norme, întocmit în 3 exemplare, cu semnătura deținutului, în calitate de predător, a
persoanei care a întocmit documentul, precum și a personalului implicat în gestionarea
acestora.
(2) Depunerea sumelor de bani se face cel mai târziu în prima zi lucrătoare ulterioară
încasării.
(3) Exemplarul nr. 1 al bonului de primire rămâne la carnet, nedetașat, exemplarul nr. 2 se
introduce la cutia de valori din casierie, iar exemplarul nr. 3 se arhivează la casieria unității.
Articolul 11
(1) Încasarea sumelor în lei primite de la aparținători, prin sectorul de acordare a drepturilor
la pachet și vizită, se face pe bază de chitanță, întocmită de persoana desemnată din cadrul
acestui sector.
(2) Persoana desemnată din cadrul sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizită
întocmește un borderou de încasări, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele
norme, cu semnătura deținutului.
(3) Sumele în lei și valută primite se păstrează în condiții de siguranță, în dulapuri metalice
care se încuie și se asigură, în cadrul sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizită,
până la predarea acestora la casieria unității.
(4) Borderoul de încasări împreună cu suma în lei se predau, prin grija sectorului de acordare
a drepturilor la pachet și vizită, casierului, cel mai târziu în prima zi lucrătoare ulterioară
încasării.
(5) Borderoul de încasări și dispoziția de încasare, întocmită conform reglementărilor legale în

vigoare, de persoana desemnată cu atribuții în gestionarea operațiunilor bănești ale
deținuților, din cadrul compartimentului financiar contabil, constituie documentele
justificative în baza cărora se fac înregistrările în contabilitatea analitică și sintetică.
(6) Pentru sumele de bani în valută primite de la aparținători, prin sectorul de acordare a
drepturilor la pachet și vizită, se întocmește bon de primire cu respectarea prevederilor art. 5
din prezentele norme.
Articolul 12
(1) Pentru sumele de bani expediate prin mandat poștal de membrii de familie, aparținători
sau alte persoane, pe numele deținuților, casierul unității întocmește borderoul de încasare,
emite chitanță pentru întreaga sumă înscrisă în borderou și reține cupoanele mandatelor.
(2) Exemplarul nr. 1 al chitanței se predă factorului poștal concomitent cu restituirea

mandatelor poștale completate cu seria, numărul actului de identitate, semnătura casierului
și ștampila unității.
(3) Sumele primite se aduc la cunoștința deținuților de către o persoană desemnată de

directorul locului de deținere și sunt confirmate de către deținut, prin semnătură, în
borderoul de încasare.
Articolul 13
(1) Sumele de bani în lei sau în valută declarate de deținuți la data primirii în locurile de
deținere, primite prin sectorul de acordare a dreptului la pachet și vizită, precum și prin
mandat poștal, se consemnează în fișa contabilă nominală.
(2) Confirmarea primirii sumelor de bani în lei sau valută și a operării acestora în fișa
contabilă nominală poate fi vizualizată de către deținuți și prin intermediul punctului de
documentare și informare electronică.
Articolul 14
(1) Sumele în lei aparținând deținuților se depun de către administrația locului de deținere
într-un cont de "Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit", deschis la trezorerie.
(2) Sumele în valută cotată se păstrează în casieria unității, în condiții de siguranță, fiind
înregistrate în fișa contabilă nominală.
(3) Sumele în valută necotată, precum și monedele în valuta cotată reprezintă obiecte de
valoare și se păstrează în casieria unității, conform prevederilor art. 5.
(4) Sumele în valută se înregistrează la cursul BNR valabil în ziua primirii, într-un cont
contabil, evidențiat în afara bilanțului, potrivit legislației în vigoare.
(5) Sumele în valută, consemnate în fișa contabilă nominală, ce aparțin deținuților se pot
schimba în lei, la cererea scrisă a acestora.
(6) Conversia valutei se efectuează în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării

solicitării scrise a deținutului, de către compartimentul financiar-contabil din cadrul locului de
deținere.
(7) Sumele rezultate din diferențele de curs valutar și comisioanele aferente schimbului
valutar se suportă de către deținut.
Articolul 15
(1) Odată cu transferul deținuților se efectuează și transferul bagajelor și al cutiilor de valori.

După împachetare, bagajele, inclusiv cutiile de valori, se sigilează și se etichetează. Eticheta
care se atașează bagajului trebuie să conțină: denumirea locului de deținere expeditor,
denumirea unității destinatare, numele deținutului și numărul bagajului. Numărul bagajului
trebuie să corespundă cu litera și numărul poziției din registrul alfabetic de evidență a
bagajelor și a cutiilor de valoare/sacilor.
(2) Cu ocazia transferului între locurile de deținere, bunurile care reprezintă bagajul
deținutului se predau șefului de tură de către gestionar/personalul desemnat, pe baza
condicii de predare-primire, șeful de tură urmând să predea bunurile prevăzute la alin. (1)
șefului de escortă.
(3) Obiectele de valoare, precum și sumele în valută se predau șefului de tură de către
casierul unității, pe baza condicii de predare-primire, însoțite de adresa de expediere
prevăzută în anexa nr. 4 la prezentele norme.
(4) În situația în care bagajul a fost expediat ulterior transferului deținutului, la destinație, se
procedează la verificarea integrității lui, în prezența deținutului, iar bunurile se înregistrează
în bonul de primire. În cazul în care deținutul nu se mai află în cadrul acestei unități, fiind
retransferat, bagajul se expediază la noul loc de deținere.
(5) Bagajele deținuților aflați în tranzit către alt loc de deținere nu se deschid și se predau
sigilate la magazie, unde se înscriu într-un registru de evidență a bagajelor pentru deținuții
aflați în tranzit.
(6) Registrul de evidență menționat la alin. (5) cuprinde: data și ora operațiunilor de primire și
păstrare, unitatea predătoare, unitatea de destinație, numele deținutului și numărul
bagajului.
Articolul 16
Predarea-primirea bunurilor, obiectelor de valoare și sumelor de bani în valută de la șeful de
tură al unității de unde pleacă deținutul la șeful de escortă și, respectiv, șeful de tură al
unității de destinație se face pe bază de semnătură în condica de predare-primire.
Articolul 17
(1) Cu ocazia transferului, atât la locul de deținere de unde pleacă deținutul, cât și la locul de
deținere de destinație, conținutul bagajului și al cutiilor de valoare se verifică de către
gestionar/casier/persoana desemnată în prezența deținutului care, prin semnătură pe bonul
de primire, confirmă existența tuturor bunurilor.
(2) Exemplarul nr. 2 al bonului de primire se retrage din bagaj/cutie de valori și se

îndosariază. Numărul filei din dosar se trece în registrul alfabetic de evidență a bagajelor și a
cutiilor de valoare/sacilor.
(3) În cutia de valori care se expediază la noul loc de deținere se introduce adresa de
expediere, conform anexei nr. 4 la prezentele norme, completată de personalul care
gestionează obiectele de valoare și sumele în valută care aparțin deținutului. Adresa de
expediere se semnează de directorul locului de deținere sau de persoana împuternicită de
acesta și de casier și constituie actul de însoțire a bagajului.
Articolul 18
Pentru deținuții transferați la organele de poliție, bunurile, obiectele de valoare și sumele de

bani în lei și valută, proprietate personală, se predau reprezentantului acestei instituții, sub
semnătură, pe baza bonului de primire, cu înscrierea în clar a numelui și prenumelui, precum
și a funcției acestuia, iar sumele în numerar se predau pe bază de proces-verbal de predare-
primire, întocmit în două exemplare.
Articolul 19
(1) Expedierea electronică a sumelor în lei, între locurile de deținere, se face în cel mult două
zile lucrătoare de la data transferului deținuților la alt loc de deținere, în urma comunicării
scrise a compartimentului evidență deținuți.
(2) Sumele transferate cuprind veniturile provenite din muncă, inclusiv pentru ultima zi
lucrată, precum și pe cele primite din alte surse. Personalul responsabil din cadrul
compartimentului organizarea muncii întocmește statele de plată pentru deținuții transferați,
cu privire la venitul din muncă, în prima zi lucrătoare după efectuarea transferului.
(3) În baza notei de transfer emise de compartimentul evidență, prin care se dispune
efectuarea transferului deținutului de la un loc de deținere la altul, compartimentul financiar-
contabil întocmește, în câte două exemplare, adresa borderou transferare deținuți, care este
generată de aplicația informatică și ordinul de plată, pentru sumele în lei care aparțin
deținuților transferați.
(4) Exemplarul nr. 1 al adresei borderou transferare deținuți se expediază prin poșta specială
unității destinatare. Aceasta confirmă în scris preluarea în evidență a sumelor în termen de
două zile lucrătoare de la data primirii.
(5) Exemplarul nr. 2 al adresei borderou transferare deținuți și un exemplar al ordinului de

plată constituie documente justificative care stau la baza înregistrării operațiunii de transfer
în evidența contabilă a unității expeditoare.
(6) În cazul în care în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării în contul de disponibil
a sumei, deținuții nu sosesc în locul de deținere de destinație, compartimentele evidență
deținuți și financiar-contabil contactează locul de deținere expeditor și împreună identifică
locul de deținere în care se află deținuții.
(7) După efectuarea demersurilor prevăzute la alin. (6), sumele de bani primite eronat sunt
expediate la locul de deținere în care se află deținutul.
Articolul 20
(1) Deținuții pot solicita în scris transferarea sumelor înregistrate, în fișa contabilă nominală,
membrilor de familie, inclusiv celor aflați în executarea unei pedepse sau măsuri privative de
libertate.
(2) Expedierea sumelor către membrii de familie se face, în baza unei cereri scrise, prin
mandat poștal cu confirmare de primire, prin sectorul vizită și prin virament bancar. Taxele de
expediere se suportă de către deținut.
(3) Transferarea sumelor către familie prin sectorul vizită se face în baza cererii deținutului și
a dispoziției de plată către casierie, întocmită de persoana responsabilă cu evidența și
gestionarea sumelor de bani ale deținuților, la care se atașează o copie a actului de identitate
al persoanei care semnează de primirea sumelor de bani menționate în cererea deținutului.
(4) Transferarea sumelor de bani către membrii de familie aflați în executarea unei pedepse
sau măsuri privative de libertate, aflați în alt loc de deținere, se face în baza cererii scrise
aprobate de directorul locului de deținere, prin intermediul ordinului de plată. Copia cererii
deținutului și a ordinului de plată se transmit electronic unității de destinație.
(5) Transferarea sumelor de bani către membrii de familie aflați în executarea unei pedepse
sau măsuri privative de libertate, aflați în același loc de deținere, se face în baza cererii scrise
a deținutului aprobate de directorul locului de deținere, prin operarea în fișele contabile
nominale ale deținuților.
Articolul 21
(1) Cu ocazia punerii în libertate, bunurile, obiectele de valoare și sumele în valută se predau
persoanelor în drept, pe bază de semnătură de primire, conform documentelor de primire a
acestora, aflate în bagajul deținutului.
(2) Documentele de primire se retrag din bagaj și se îndosariază, operându-se și în registrul

alfabetic de evidență a bagajelor și a cutiilor de valoare/sacilor.
(3) Cu ocazia punerii în libertate, administrația locului de deținere restituie și suma în lei
rezultată din soldul fișei contabile nominale în lei.
(4) Restituirea se face în baza borderoului de plată semnat de persoanele autorizate, conform
anexei nr. 6 la prezentele norme.
Articolul 22
(1) Evidența fișelor contabile nominale se ține cu ajutorul aplicației informatice, iar lunar se
verifică corespondența sumelor înscrise în fișele nominale cu cele înscrise în soldul contului
creditori și contului alte valori.
(2) În fișele contabile nominale ale deținuților se înscrie valoarea tuturor debitelor și a
popririlor înființate pe numele deținutului, precum și a sumelor cheltuite de penitenciar
pentru asigurarea drepturilor prevăzute de art. 60, 64 și 72 din Legea nr. 254/2013 privind
executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 23
(1) Sumele de bani, în lei sau în valută, cotată sau necotată, nedeclarate și deținute în alte
condiții decât cele legale, găsite asupra deținuților cu prilejul perchezițiilor se confiscă și se
înscriu într-un procesul-verbal de confiscare, întocmit de către conducătorul echipei de
percheziție și aprobat de către conducătorul locului de deținere.
(2) Un exemplar al procesului-verbal de confiscare, împreună cu sumele în lei și valută

confiscate, se depun de către conducătorul echipei de percheziție la casieria unității cel mai
târziu în prima zi lucrătoare ulterioară confiscării.
(3) Pentru sumele de bani în lei și valută depuse la casierie se emite chitanță, iar în termen de
maximum 3 zile lucrătoare de la încasare se efectuează virarea în contul de venituri la bugetul
de stat.
(4) Pentru sumele de bani în valută cotată se efectuează schimbul valutar în termen de
maximum 2 zile lucrătoare de la primire, depunerea în contul de venit la buget de stat a
sumelor în lei rezultate urmând a se efectua cel mai târziu în ziua imediat următoare
efectuării schimbului, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (3).
(5) Sumele de bani în valută necotată, precum și sumele în monede pentru care nu se poate
efectua schimbul valutar din motive neimputabile locului de deținere se depun la Banca
Națională a României, în termen de 5 zile de la data încasării.
Articolul 24
Prevederile prezentului ordin se aplică, în mod corespunzător, persoanelor internate și

persoanelor arestate preventiv.
Articolul 25
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme. -

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/190329
3. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 517/2016 pentru aprobarea de proceduri aferente
unor module care fac parte din procedura de funcţionare a sistemului naţional de raportare –
Forexebug, cu modificările și completările ulterioare:
Anexa 2 – Procedura privind modulul „Completarea și depunerea bugetului individual al instituțiilor

publice”
Prevederi cu caracter general privind structura bugetelor individuale, întocmirea, aprobarea

și depunerea acestora la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului și în sistemul național de
raportare - Forexebug
Articolul 1
(1) Bugetele individuale ale instituțiilor publice cu personalitate juridică prevăzute la art. 2
alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și
completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele
publice locale, cu modificările și completările ulterioare, se întocmesc în format electronic, pe
baza bugetelor repartizate și aprobate în condițiile legii.
(2) Bugetele individuale se întocmesc în lei, fără zecimale, distinct, pe sectoare bugetare. În
cadrul fiecărui sector bugetar, instituțiile publice care au aprobate bugete pe programe
bugetare întocmesc și depun bugetele individuale prevăzute la alin. (1) pe fiecare program
bugetar și în cadrul acestora pe surse de finanțare, în structura clasificației bugetare detaliate
la partea de venituri pe capitole, subcapitole și paragrafe, iar la partea de cheltuieli pe
capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole și alineate (COFOG 3), cu încadrarea în
bugetul agregat al ordonatorului principal de credite sau al unității administrativ-teritoriale,
după caz. Bugetele individuale ale instituțiilor publice locale se întocmesc și pe secțiunile
reglementate de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și
completările ulterioare.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), instituțiile publice din sectorul special întocmesc
bugetele individuale în structura clasificației bugetare detaliate la partea de venituri pe
capitole, subcapitole și paragrafe, iar la partea de cheltuieli pe capitole și titluri (COFOG 1), cu
încadrarea în bugetul agregat al ordonatorului principal de credite.
(4) Bugetele individuale se depun în sistemul național de raportare - Forexebug și conțin în

mod obligatoriu semnătura electronică cu certificat digital calificat aparținând persoanei
înrolate în sistemul național de raportare - Forexebug și care are atribuit rolul de semnare și
transmitere a documentelor electronice.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4), ordonatorii de credite ierarhic superiori pot opta
pentru introducerea în sistemul național de raportare - Forexebug a bugetelor individuale ale
ordonatorilor de credite direct subordonați, utilizând semnătura electronică cu certificat
digital calificat aparținând persoanei înrolate în sistemul național de raportare - Forexebug și
care are atribuit rolul de semnare și transmitere de documente în format electronic pentru
entitățile publice direct subordonate.
Articolul 2
(1) Până la data de 31 iulie 2019, instituțiile publice care utilizează sistemul național de
raportare reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea
unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele
internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare, depun în
sistemul național de raportare - Forexebug bugetele individuale întocmite potrivit art. 1, iar la
unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului depun bugetele întocmite pe suport hârtie,
repartizate și aprobate în condițiile legii de ordonatorul de credite ierarhic superior sau de
către consiliul local, după caz, care au stat la baza întocmirii bugetului individual în format
electronic.
(2) Începând cu data de 1 august 2019, la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului nu se mai
depune bugetul repartizat și aprobat în condițiile legii de ordonatorul de credite ierarhic
superior sau de către consiliul local, după caz, întocmit pe suport hârtie, răspunderea privind
depunerea în format electronic a bugetului individual corespunzător bugetului repartizat și
aprobat și corectitudinea datelor înscrise în acesta revenind exclusiv conducătorului
instituției publice care gestionează bugetul respectiv.
(la 29-01-2019, Articolul 2 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL
nr. 128 din 18 ianuarie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 29 ianuarie 2019 )
Articolul 3
În funcție de sectorul bugetar din care fac parte instituțiile publice și de sursele de finanțare a
cheltuielilor acestora, bugetele individuale pot fi:
a) bugete individuale de cheltuieli, care se întocmesc în cazul bugetelor aferente sursei A

"Integral de la buget", ale :
– instituțiilor publice din sectorul 01 "Bugetul de stat (administrație centrală)" finanțate

integral de la bugetul de stat;
– instituțiilor publice din sectorul 02 "Bugetul local (administrație locală)", cu excepția

unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale;
– instituțiilor publice din sectorul 03 "Bugetul asigurărilor sociale de stat", care nu au

aprobate și nu realizează venituri bugetare;
– instituțiilor publice din sectorul 04 "Bugetul asigurărilor pentru șomaj", care nu au aprobate
și nu realizează venituri bugetare;
– instituțiilor publice din sectorul 05 "Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate (FNUASS)", care nu au aprobate și nu realizează venituri bugetare;
b) bugete individuale de venituri și cheltuieli, care se întocmesc în cazul:
b1) bugetelor aferente surselor B "Credite externe", C "Credite interne", D "Fonduri externe
nerambursabile", E "Activități finanțate integral din venituri proprii", F "Integral venituri
proprii", G "Venituri proprii și subvenții", H "Bugetul aferent activității din privatizare", I
"Bugetul Fondului pentru mediu", J "Bugetul Trezoreriei Statului" ale instituțiilor publice din
toate sectoarele bugetare;
b2) bugetelor aferente sursei A "integral de la buget":

– ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale;
– ale instituțiilor publice din sectorul 03 "Bugetul asigurărilor sociale de stat", care au
aprobate venituri bugetare;
– ale instituțiilor publice din sectorul 04 "Bugetul asigurărilor pentru șomaj", care au
aprobate venituri bugetare;
– ale instituțiilor publice din sectorul 05 "Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale
de sănătate", care au aprobate venituri bugetare.
Articolul 4
(1) Bugetele individuale de venituri și cheltuieli bugetare pot fi:
a) echilibrate, în cazul în care veniturile bugetare sunt egale cu cheltuielile bugetare;
b) excedentare, în cazul în care veniturile bugetare sunt mai mari decât cheltuielile bugetare.
(2) În cazul în care bugetele de venituri și cheltuieli agregate sau bugetele generale
centralizate ale unităților administrativ-teritoriale prezintă deficit, iar ordonatorii principali
sau secundari de credite repartizează ordonatorilor de credite din subordine bugete de
venituri și cheltuieli aprobate cu deficit, bugetele astfel repartizate vor fi însoțite de o notă
aprobată de ordonatorul de credite ierarhic superior sau de hotărârea consiliului local, după
caz, în care se va preciza sursa de acoperire a deficitului aprobat. Pe baza bugetelor de
venituri și cheltuieli cu deficit repartizate și a notei întocmite de ordonatorul de credite
ierarhic superior sau a hotărârii consiliului local, după caz, ordonatorii de credite cărora le-au
fost repartizate bugetele vor întocmi și vor depune în sistemul electronic bugete individuale
echilibrate.
(3) În cazul bugetelor de venituri și cheltuieli repartizate de către ordonatorii principali sau
secundari de credite pentru activitatea proprie, nota prevăzută la alin. (2) în care se
precizează sursa de acoperire a deficitului este aprobată de aceștia. Pe baza bugetului de
venituri și cheltuieli cu deficit repartizat pentru activitatea proprie și a notei întocmite și
aprobate de ordonatorul de credite respectiv, acesta va întocmi bugetul individual echilibrat.
(4) În cazul bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate cu deficit, repartizate de către

ordonatorii principali sau secundari de credite ai bugetului local pentru activitatea proprie,
bugetul individual echilibrat va fi întocmit pe baza bugetului de venituri și cheltuieli aprobat
cu deficit și a hotărârii consiliului local în care s-a precizat sursa de acoperire a deficitului.
(5) Prevederile alin. (2) se aplică și în situația în care bugetul de venituri și cheltuieli agregat
sau bugetele generale centralizate ale unităților administrativ-teritoriale prezintă excedent,
dar bugetele de venituri și cheltuieli repartizate unor ordonatori de credite din subordine
sunt aprobate cu deficit.
(6) Bugetele individuale echilibrate prevăzute la alin. (2)-(5) se semnează de către ordonatorii
de credite sau persoanele cărora le-au fost delegate aceste atribuții, în condițiile legii, care
gestionează bugetele respective, iar sursele din care se finanțează deficitul, comunicate prin
nota ordonatorului de credite ierarhic superior sau aprobate prin hotărârea consiliului local,
după caz, vor fi completate la partea de venituri, la paragrafele din cadrul subcapitolului
40.15.00 "Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli", la
subcapitolul 40.14.00 "Sume din excedentul bugetului local utilizate pentru finanțarea
cheltuielilor secțiunii de dezvoltare" sau la subcapitolele corespunzătoare de venituri
bugetare din cadrul capitolului 41.00.00 "Alte operațiuni financiare", după caz.
Articolul 5
Bugetele individuale cuprind următoarele informații:
a) în cazul veniturilor bugetare:
– prevederi bugetare;
b) în cazul cheltuielilor bugetare:
– credite de angajament;
– limită credit de angajament;
– credite bugetare.
Capitolul II Completarea formularului "Buget individual"
Articolul 6
(1) Formularul "Buget individual" și instrucțiunile pentru completarea și utilizarea acestuia

pot fi descărcate prin accesarea "Punctului Unic de Acces" de pe site-ul Ministerului
Finanțelor Publice - Sistemul național de raportare Forexebug sau pot fi puse la dispoziție de
către unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care este arondată instituția publică.
Formularul "Bugetul individual" se completează electronic.
(2) Instituțiile publice au obligația ca, înainte de completarea formularului "Buget individual",
să verifice și să descarce/să solicite unității teritoriale a Trezoreriei Statului ultima versiune a
formularului electronic respectiv.
Articolul 7
(1) Completarea în sistem electronic a elementelor din formularul "Buget individual" se
efectuează de către instituțiile publice pentru sectorul și sursele de finanțare declarate de
acestea în "Fișa entității publice", astfel:
a) în rubrica "An pentru care se depune bugetul" se înscrie anul calendaristic pentru care se
depune bugetul;
b) în rubrica "An aprobare" se înscrie anul calendaristic în care a fost aprobat bugetul
raportat;
c) în rubrica "Tip buget" instituția publică poate selecta:
c1) opțiunea "Provizoriu (1/12)", în cazul în care se depune un buget individual întocmit pe
baza bugetului aprobat conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele
publice, cu modificările și completările ulterioare, sau ale art. 40 sau art. 39 alin. (7^2) din
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare,
sau ale art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea
unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008,
cu modificările și completările ulterioare, după caz;
c2) opțiunea "Inițial", în cazul în care se depune primul buget individual întocmit pe baza
bugetului aprobat și repartizat în condițiile legii, cu excepția ordonatorilor principali de
credite pentru care aprobarea este de competența acestora;
c3) opțiunea "Modificări", în cazul în care se depune un buget individual întocmit pe baza
bugetului aprobat și repartizat potrivit legii, cu sume modificate față de bugetul individual
inițial, ca urmare a virărilor de credite bugetare efectuate în condițiile legii;
c4) opțiunea "Rectificări", în cazul în care se depune un buget individual rectificat ca urmare a
rectificării bugetului aprobat și repartizat potrivit legii în baza legilor de rectificare bugetară
prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările
ulterioare, a rectificărilor bugetare locale prevăzute de Legea nr. 273/2006 privind finanțele
publice locale, cu modificările și completările ulterioare, sau a altor acte normative prevăzute
de lege pentru rectificarea bugetelor componente ale bugetului general consolidat;
d) rubrica "Este Formular Rectificativ pentru erori materiale" este utilizată numai în cazul în
care ordonatorii de credite au identificat erori materiale în ultimul buget individual care a fost
depus și înregistrat în sistemul Forexebug, față de bugetul repartizat și aprobat de
ordonatorul de credite ierarhic superior, de către ordonatorul principal de credite pentru
activitatea sa proprie sau de către consiliul local, după caz. În cazul în care se transmite un
formular de buget individual fără a fi bifată rubrica "Este Formular Rectificativ pentru erori
materiale", iar în sistem a fost deja înregistrat anterior un buget individual "Inițial" sau
"Provizoriu(1/12)" valid, noul formular va fi respins;
e) "SECȚIUNEA A - Informații generale" se completează astfel:
e1) în rubrica "Denumire Entitate Publică" se înscrie denumirea integrală, fără abrevieri, a
instituției publice. Aceasta poate fi modificată oricând pe durata completării formularului de
buget individual;
e2) în rubrica "Cod fiscal" se înscrie codul de identificare fiscală al instituției publice. Acesta
poate fi modificat oricând pe durata completării formularului de buget individual;
e3) rubrica "Sector special" se bifează în funcție de apartenența instituției publice la un sector
special conform actului normativ în baza căruia funcționează;
e4) în rubrica "Sector bugetar" se selectează sectorul bugetar în structura căruia activează
instituția publică. În cazul în care instituția publică gestionează activități aferente mai multor
sectoare bugetare, aceasta va completa câte un formular de buget individual pentru fiecare
sector bugetar;
e5) în rubrica "Mod afișare pe ecran" se selectează una dintre următoarele opțiuni:
– "Numai indicatorii selectați", caz în care se afișează numai indicatorii de tip Venit sau
Cheltuială introduși și sumele asociate, fără totalurile calculate;
– "Indicatorii selectați și totalurile calculate", caz în care se afișează indicatorii de tip Venit
sau Cheltuială, sumele asociate și totalurile calculate automat pentru Venituri/Cheltuieli/Sold
(Venituri-Cheltuieli);
– "Numai totalurile calculate", caz în care se afișează numai totalurile calculate automat
pentru Venituri/Cheltuieli/Sold (Venituri-Cheltuieli);
– "Editare", caz în care se afișează indicatorii selectați și sumele asociate. În acest mod de
afișare pot fi modificate sumele asociate oricărui indicator selectat;
e6) în rubrica «Program bugetar» se selectează codul de program sau valoarea implicită
«0000000000» în cazul în care nu există buget aprobat pe programe.
În cazul în care, pentru urmărirea unor fluxuri financiare, prin legi speciale se stabilește
utilizarea unor coduri de program distincte, instituțiile publice cu atribuții în acest sens vor
stabili și vor comunica Ministerului Finanțelor Publice codurile de program, solicitând
totodată Ministerului Finanțelor Publice publicarea Listei codurilor de program pe site-ul
acestuia.
În cadrul fiecărui «Program bugetar» se va selecta obligatoriu cel puțin o «Sursă de finanțare»
a programului. În situația în care o instituție publică gestionează mai multe programe
bugetare, acestea se adaugă succesiv, prin selectarea butonului «Adaugă Programe/Surse de
Finanțare.
(la 25-06-2019, Litera e6) din Litera e) , Alineatul (1) , Articolul 7 , Capitolul II a fost modificată
de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 2.407 din 19 iunie 2019, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 514 din 25 iunie 2019 )
e7) în rubrica "Sursă finanțare" se selectează sursa de finanțare aferentă bugetului individual
ce urmează a fi completat. În situația în care un program bugetar este finanțat din mai multe
surse de finanțare, se adaugă succesiv fiecare sursă de finanțare prin selectarea butonului
"Adaugă Programe/Surse de Finanțare";
e8) în rubrica "Secțiune" se selectează butonul "Funcționare" sau "Dezvoltare" numai în cazul
în care în rubrica "Sector bugetar" a fost selectată opțiunea "02. Bugetul local". Secțiunile
"Funcționare" și "Dezvoltare" se adaugă succesiv, prin selectarea butoanelor aferente;
f) după completarea informațiilor prevăzute la lit. e), se selectează butonul "Adaugă

Programe/Surse de Finanțare", moment în care apare forma tabelară a formularului de buget
individual, iar pe bara de titlu rămân afișate informațiile selectate de către instituția publică,
respectiv: sector bugetar, program bugetar, sursă de finanțare și secțiune. Dacă în
"SECȚIUNEA A - Informații generale" au fost selectate opțiuni greșite, de pe bara de titlu
afișată se poate utiliza butonul "Șterge", în urma căruia combinația "Sector bugetar - Program
- Sursă - Secțiune" este eliminată și poate fi reluată completarea acestei secțiuni;
g) în rubrica "Introducere" se selectează butonul "Venit" sau butonul "Cheltuială", după caz:
g1) în situația în care a fost selectat butonul "Venit" se completează următoarele rubrici:
g1.1) în rubrica "Clasificație funcțională" se selectează succesiv indicatorii de venituri

bugetare din clasificația funcțională - Capitol, Subcapitol și Paragraf.
Indicatorii de venituri bugetare se completează astfel:
– pentru orice indicator de tip "Capitol": nivelele "Subcapitol" și "Paragraf" se completează cu

valoarea "00", iar denumirea indicatorului din clasificația funcțională este preluată de la nivel
de capitol. Această modalitate este valabilă în cazul capitolelor de venituri bugetare care nu
au aprobate subcapitole în cadrul clasificației funcționale;
– pentru orice indicator de tip "Subcapitol", asociat unui "Capitol": nivelul "Paragraf" se
completează cu valoarea "00", iar denumirea indicatorului din clasificația funcțională este
preluată de la nivel de subcapitol. Această modalitate este valabilă în cazul subcapitolelor de
venituri bugetare care nu au aprobate paragrafe în cadrul clasificației funcționale;
– pentru orice indicator de tip "Paragraf", asociat unui "Capitol" și "Subcapitol": denumirea
indicatorului din clasificația funcțională este preluată de la nivel de paragraf;
g1.2) în rubrica "Valoare prevedere bugetară" se completează valorile corespunzătoare

prevederilor bugetare, aprobate în buget pentru anul calendaristic pentru care se face
raportarea (An curent/An + 1/An + 2/An + 3/An + 4+... ). În cazul în care nu există prevedere
bugetară pentru anii ulteriori anului curent, se completează cu valoarea "0" în rubricile
aferente acestor ani;
g1.3) după completarea pentru fiecare indicator bugetar a rubricilor potrivit prevederilor lit.
g1.1) și g1.2), se selectează butonul "Adaugă Indicator" prin intermediul căruia informațiile
sunt adăugate automat în formă tabelară a bugetului individual, în ordinea crescătoare a
codului indicatorului din clasificația bugetară, indiferent de ordinea în care au fost aceștia
introduși de către instituția publică. Orice indicator bugetar introdus în forma tabelară a
bugetului individual poate fi eliminat prin selectarea butonului "Șterge" care este poziționat
în dreptul indicatorului respectiv.
Procedura prevăzută la lit. g1.1) și g1.3) se reia pentru introducerea prevederilor bugetare
aferente tuturor indicatorilor de venituri bugetare aprobați în buget;
g2) în situația în care a fost selectat butonul "Cheltuială" se completează următoarele rubrici:
g2.1) în rubrica "Clasificație funcțională" se selectează succesiv indicatorii de cheltuieli

bugetare din clasificația funcțională - Capitol, Subcapitol și Paragraf.
Indicatorii de cheltuieli bugetare se completează astfel:
– pentru orice indicator de tip "Capitol": nivelele "Subcapitol" și "Paragraf" se completează cu

valoarea "00", iar denumirea indicatorului din clasificația funcțională este preluată de la nivel
de capitol. Această modalitate este valabilă în cazul capitolelor de cheltuieli bugetare care nu
au aprobate subcapitole în cadrul clasificației funcționale și în cazul bugetelor întocmite de
instituțiile publice din sectorul special la nivel COFOG1;
– pentru orice indicator de tip "Subcapitol", asociat unui "Capitol": nivelul "Paragraf" se
completează cu valoarea "00", iar denumirea indicatorului din clasificația funcțională este
preluată de la nivel de subcapitol. Această modalitate este valabilă în cazul subcapitolelor de
cheltuieli bugetare care nu au aprobate paragrafe în cadrul clasificației funcționale;
– pentru orice indicator de tip "Paragraf", asociat unui "Capitol" și "Subcapitol": denumirea
indicatorului din clasificația funcțională este preluată de la nivel de paragraf;
g2.2) în rubrica "Clasificație Economică" se selectează succesiv indicatorii de cheltuieli

bugetare din clasificația economică - Titlu, Articol, Alineat.
Indicatorii de cheltuieli bugetare se completează astfel:
– pentru orice indicator de tip "Titlu": nivelele "Articol" și "Alineat" sunt completate cu
valoarea "00", iar denumirea indicatorului din clasificația economică este preluată de la nivel
de titlu. Această modalitate este valabilă în cazul titlurilor care nu au aprobate articole și
alineate în cadrul clasificației economice, precum și în cazul bugetelor întocmite de instituțiile
publice din sectorul special la nivel COFOG1;
– pentru orice indicator de tip "Articol", asociat unui "Titlu": nivelul "Alineat" este completat
cu valoarea "00", iar denumirea indicatorului din clasificația economică este preluată de la
nivel de articol. Această modalitate este valabilă în cazul articolelor care nu au aprobate
alineate în cadrul clasificației economice;
– pentru orice indicator de tip "Alineat", asociat unui "Titlu" și "Articol": denumirea
indicatorului din clasificația economică este preluată de la nivel de alineat;
g2.3) rubrica "Valoare credit bugetar" se completează cu valorile corespunzătoare creditelor

bugetare, aprobate în buget pentru anul calendaristic pentru care se face raportarea (An
curent/An + 1/An + 2/An + 3/An+4+....). În cazul în care nu există credite bugetare aprobate
pentru anii ulteriori anului curent se completează cu valoarea "0" în rubricile aferente acestor
ani;
g2.4) rubrica "Valoare credit de angajament" se completează cu valoarea creditului de

angajament aprobat în buget pentru anul pentru care se face raportarea (an curent), atât în
cazul acțiunilor anuale, cât și în cazul acțiunilor multianuale;
g2.5) rubrica "Valoare limită credit de angajament" se completează cu valorile aferente

creditului de angajament al anului de raportare (an curent) rezultate după reținerea sumelor
aferente procentului prevăzut la art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele
publice, cu modificările și completările ulterioare, sau alte rețineri efectuate în baza legislației
în vigoare. În cazul ordonatorilor de credite cărora le-au fost repartizate bugete în condițiile
legii, după reținerea unor sume prevăzute de legislația în vigoare, sumele din coloana "Limită
Credit Angajament" sunt egale cu sumele din coloana "Credit Angajament". În cazul bugetelor
aferente sectorului 02 "Bugetul local", suma din coloana "Limită Credit Angajament" este
egală cu suma din coloana "Credit Angajament";
g2.6) după completarea pentru fiecare indicator bugetar a rubricilor potrivit prevederilor lit.
g2.1)-g2.5), se selectează butonul "Adaugă Indicator" prin intermediul căruia informațiile sunt
adăugate automat în formă tabelară a bugetului individual, în ordinea crescătoare a codului
indicatorului din clasificația bugetară, indiferent de ordinea în care au fost aceștia introduși
de către instituția publică. Orice indicator bugetar introdus în forma tabelară a bugetului
individual poate fi eliminat prin selectarea butonului "Șterge" care este poziționat în dreptul
indicatorului respectiv.
Procedura prevăzută la lit. g2.1)-g2.6) se reia pentru introducerea creditelor bugetare

aferente tuturor indicatorilor de cheltuieli bugetare aprobați în buget;
h) după completarea de către instituția publică a formularului de buget individual potrivit

precizărilor de la lit. a)-g), se selectează butonul "Validare și generare XML" în scopul validării
datelor introduse:
h1) în situația în care sistemul nu identifică erori în completarea formularului de buget

individual și se afișează mesajul de confirmare a corectitudinii datelor introduse,
conducătorul instituției publice sau persoana căreia i-au fost delegate atribuții în acest sens,
în condițiile legii, semnează electronic în rubrica "Conducătorul entității publice";
h2) în situația în care sistemul identifică erori în completarea formularului de buget

individual, se afișează o listă de erori pe care instituția publică urmează a le corecta. După
corectarea acestora se procedează potrivit lit. h1).
(2) Instituțiile publice care, după depunerea și validarea primului buget individual în sistem,
trebuie să completeze pentru a fi introdus în sistem un buget modificat/rectificat potrivit art.
8 alin. (5) vor efectua modificările corespunzătoare astfel:
a) în ultimul buget individual introdus și validat de sistem utilizează butonul "Export XML",
sistemul generând un fișier de tip .XML;
b) în scopul completării noului formular de buget individual, instituțiile publice importă

fișierul de tip .XML generat conform lit. a), prin utilizarea butonului "Import XML".
Instituțiile publice pot utiliza butonul "Import XML" și în situația în care se dorește
completarea formularului de buget individual cu informațiile corespunzătoare existente în
aplicațiile informatice proprii, cu condiția de a fi respectată structura sub formă de fișiere XSD
care se poate descărca prin accesarea Punctului Unic de Acces de pe site-ul Ministerului
Finanțelor Publice - Sistemul național de raportare Forexebug.
(3) Principalele reguli de completare a formularului "Buget individual" sunt următoarele:

a) dacă creditul de angajament este diferit de valoarea "0" și creditul bugetar este diferit de
valoarea "0", atunci suma creditelor bugetare pentru toți anii calendaristici trebuie să fie mai
mare/egală decât/cu suma introdusă la creditul de angajament;
b) dacă limita creditului de angajament este diferită de valoarea "0" și creditul de angajament
diferit de valoarea "0", atunci suma introdusă la creditul de angajament trebuie să fie mai
mare/egală decât/cu suma introdusă la limită credit de angajament;
c) în cazul în care nu a fost selectată rubrica "Sector special" de către instituțiile publice care
nu aparțin sectorului special, va fi permisă completarea sumelor pe structura clasificației
bugetare COFOG3;
d) în cazul în care a fost selectată rubrica "Sector special" de către instituțiile publice care
aparțin sectorului special, va fi permisă completarea sumelor aferente indicatorilor de
cheltuieli bugetare pe structura clasificației bugetare COFOG1;
e) totalurile pe nivelele superioare ale clasificației bugetare sunt realizate automat după
completarea indicatorilor bugetari de nivel inferior;
f) pentru sectorul bugetar 02 "Bugetul local", dacă a fost selectată o secțiune (de exemplu:
"Funcționare"), se va permite selectarea numai a indicatorilor bugetari pentru care atributul
"Secțiune" are valoarea "Funcționare".
Capitolul III Depunerea formularului "Buget individual"
Articolul 8
(1) Instituțiile publice, prin intermediul persoanelor care s-au înrolat, depun on-line
formularul de buget individual completat potrivit prevederilor de la cap. II, prin accesarea
Punctului Unic de Acces de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice - Sistemul național de
raportare Forexebug.
(2) După accesarea Punctului Unic de Acces de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice -
Sistemul național de raportare Forexebug potrivit alin. (1), se selectează opțiunea
"Transmitere documente electronice" și se depune formularul de buget individual în
format .PDF inteligent (cu .XML asociat), cu semnătură electronică calificată.
(3) Formularul "Buget individual" depus de instituția publică parcurge următoarele etape în
vederea validării automate de către sistem:
a) validarea formală a formularului: formularul "Buget individual" va fi supus unui prim set de
validări (format, conținut standard de identificare declarant și tip formular etc.):
a1) în cazul în care nu există erori de validare, va fi afișat "Indexul" de înregistrare a
formularului în sistem, iar procesul continuă cu pasul următor de validare;
a2) în cazul în care există neconformități, sistemul notifică instituția publică referitor la
eroarea identificată ce urmează a fi corectată de aceasta;
b) în cazul în care formularul "Buget individual" a fost validat potrivit lit. a1), sistemul
procedează automat la validarea conținutului formularului și a regulilor specifice aplicabile,
astfel:
b1) în cazul în care nu există erori de validare, sistemul generează un document electronic
semnat (Recipisă) care atestă că instituția publică a depus bugetul individual și că urmează
etapa de validare prevăzută la lit. c). Instituția publică poate vizualiza recipisa prin accesarea
opțiunii "Vizualizare rapoarte" - "Notificări";
b2) în cazul în care există erori la validare, sistemul generează un document electronic
semnat (Recipisă) cu erorile identificate. Instituția publică poate vizualiza recipisa prin
accesarea opțiunii "Vizualizare rapoarte" - "Notificări";
c) în cazul în care formularul "Buget individual" a fost validat potrivit lit. b1), acesta este
preluat în sistemul Forexebug, unde se realizează următoarele verificări:
1. dacă prevederile bugetare din bugetul individual depus se încadrează în prevederile

bugetare din bugetul agregat al ordonatorului principal de credite;
2. dacă prevederile bugetare din bugetul individual depus de instituția publică sunt cel puțin
egale sau mai mari decât execuția bugetară înregistrată în sistem la data depunerii bugetului
individual;
3. dacă creditele bugetare/limitele creditelor de angajament din bugetul individual depus de

instituția publică sunt cel puțin egale sau mai mari decât creditele bugetare
rezervate/creditele de angajament rezervate/angajamente legale din CAB;
c1) în cazul în care nu există erori de validare, bugetul individual depus de instituția publică
este înregistrat în sistem. Sistemul generează un document electronic semnat (Recipisă) prin
care instituția publică este informată referitor la validarea bugetului individual depus.
Instituția publică poate vizualiza recipisa prin accesarea opțiunii "Vizualizare rapoarte" -
"Notificări";
c2) în cazul în care există erorile de validare de la pct. 1 și/sau pct. 2 și/sau pct. 3 lit. c),
bugetul individual depus este declarat invalid de sistem și nu este înregistrat. Sistemul
generează un document electronic semnat (Recipisă) cu erorile identificate. Instituția publică
poate vizualiza recipisa prin accesarea opțiunii «Vizualizare rapoarte» - «Notificări».
(la 08-03-2017, Litera c2) din Alineatul (3) , Articolul 8 , Capitolul III a fost modificată de
Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 384 din 1 martie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL
nr. 169 din 08 martie 2017 )
c3) Abrogată.
(la 08-03-2017, Litera c3) din Alineatul (3) , Articolul 8 , Capitolul III a fost abrogată de Punctul
3, Articolul I din ORDINUL nr. 384 din 1 martie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 169
din 08 martie 2017 )
(4) Instituțiile publice reiau procesul de depunere a formularului "Buget individual" după
corectarea erorilor identificate de sistem.
(5) Instituțiile publice au obligația de a depune în sistem formularul "Buget individual" ori de
câte ori bugetul a fost rectificat sau modificat, precum și în situația în care, după depunerea
unui "Buget provizoriu", se depune "Bugetul inițial".
Anexa 3 Procedura privind modulul „Înregistrarea angajamentelor legale și angajamentelor bugetare în

sistemul de control al angajamentelor”.
(1) Instituțiile publice cu personalitate juridică prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr.
500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin.
(1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și
completările ulterioare, înregistrează toate angajamentele legale în sistemul de control al
angajamentelor, prin accesarea site-ului Ministerului Finanțelor Publice, "Punctul Unic de
Acces" - Sistemul național de raportare - Forexebug - Acces aplicație CAB.
(2) Înregistrarea datelor în sistemul de control al angajamentelor se efectuează potrivit

instrucțiunilor din manualul/ghidul de utilizare a aplicației Control Angajamente Bugetare
(CAB), publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice - "Punct Unic de Acces" - Sistemul
național de raportare - Forexebug.
Articolul 2
(1) Înregistrarea/Modificarea datelor în sistemul de control al angajamentelor poate fi

efectuată numai de persoanele înrolate în sistemul național de raportare - Forexebug și care
au atribuit rolul de acces pentru utilizarea aplicației Control Angajamente Bugetare (CAB).
(2) Datele introduse în sistemul de control al angajamentelor pot fi vizualizate atât de
persoanele înrolate prevăzute la alin. (1), cât și de persoanele înrolate care au atribuit rolul
de vizualizare informații din aplicația Control Angajamente Bugetare (CAB).
Articolul 3
(1) În sistemul de control al angajamentelor, creditele bugetare aferente angajamentelor

legale se introduc în lei, cu două zecimale, cu detaliere în structura clasificației bugetare și a
bugetului individual înregistrat în sistemul național de raportare - Forexebug.
(2) Creditele bugetare aferente angajamentelor legale ce se introduc în sistemul de control al

angajamentelor de instituțiile publice nu pot depăși creditele bugetare nerezervate
(disponibile) din bugetul individual înregistrat în sistemul național de raportare - Forexebug.
(3) După introducerea creditelor bugetare aferente angajamentelor legale potrivit alin. (1),
sistemul de control al angajamentelor calculează automat creditele de angajament și le
afișează în rubrica "Credit de angajament rezervat" aferentă anului curent.
Articolul 4
Pentru înregistrarea angajamentelor legale în sistemul de control al angajamentelor, bugetele

individuale ale instituțiilor publice trebuie să fie înregistrate în sistemul național de raportare
- Forexebug și să nu se afle în starea de blocaj ca urmare a validărilor efectuate potrivit
prevederilor cap. III din anexa nr. 2.
Articolul 5
În anul 2016, instituțiile publice pot introduce în aplicația Control Angajamente Bugetare
(CAB) angajamente bugetare globale aferente angajamentelor legale care privesc cheltuieli
de personal (titlul 10), cheltuieli de bunuri și servicii (titlul 20) și, respectiv, în măsura în care
acestea derulează același tip de contracte, care au un caracter repetitiv, pot întocmi
angajamente bugetare globale aferente angajamentelor legale care privesc cheltuieli ale
proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-
2020 (titlul 58).
Articolul 6
(1) În cazul în care entitățile publice se află în una dintre situațiile de forță majoră sau de caz
fortuit, așa cum acestea sunt definite în legislația vigoare, se va proceda conform cu art. 33
alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri
fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele
internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În cazul plăților dispuse în condițiile art. 33 alin. (5) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea
unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și
completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu
modificările și completările ulterioare, pot fi utilizate coduri de angajament unice care se
stabilesc în următoarea structură:
a) ZZZZZZZZZZZ, pentru operațiuni care se dispun în cazul în care bugetul de venituri și

cheltuieli aprobat potrivit legislației în vigoare nu a putut fi depus în sistemul național de
raportare Forexebug ca urmare a faptului că funcționalitățile acestuia nu pot fi accesate;
b) YYYYYYYYYYY, pentru operațiuni care se dispun în cazul în care funcționalitățile sistemului

național de raportare Forexebug nu pot fi accesate, dar bugetul de venituri și cheltuieli
aprobat potrivit legislației în vigoare a putut fi depus în sistemul național de raportare
Forexebug și a fost declarat valid de sistem.
(la 05-07-2018, Actul a fost completat de Articolul I din ORDINUL nr. 2.458 din 2 iulie 2018,
publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 565 din 05 iulie 2018 )
Articolul 7
(1) Formularul «Notă contabilă corecție CAB», anexa nr. 1, care face parte integrantă din
prezenta procedură, și instrucțiunile pentru completarea și utilizarea acestuia pot fi
descărcate prin accesarea «Punctului unic de acces» de pe siteul Ministerului Finanțelor
Publice - Sistemul național de raportare Forexebug sau pot fi puse la dispoziție de către
unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care este arondată entitatea publică. Formularul
«Notă contabilă corecție CAB» se completează electronic.
(2) Formularul «Notă contabilă corecție CAB», aprobat prin prezenta procedură, se utilizează
numai pentru efectuarea corecției codurilor de angajament din sistemul de control al
angajamentelor, astfel:
a) în cazul plăților, corecția se efectuează numai în cadrul aceluiași cont de cheltuieli

bugetare;
b) în cazul încasărilor, corecția poate fi efectuată atât în cadrul aceluiași cont de cheltuieli
bugetare, cât și în relația cu conturile de cheltuieli bugetare, de venituri bugetare sau de
disponibilități cărora sumele respective se cuvin.
(3) Entitățile publice au obligația ca, înainte de completarea formularului «Notă contabilă
corecție CAB», să verifice și să descarce/să solicite unității teritoriale a Trezoreriei Statului
ultima versiune a formularului electronic respectiv.
(4) Completarea elementelor din formularul electronic «Notă contabilă corecție CAB» se
efectuează de către entitatea publică în vederea corectării plăților/încasărilor din sistemul de
control al angajamentelor, astfel:
a) în rubrica «Număr» se înscrie numărul Notei contabile corecție CAB atribuit de entitatea
publică;
b) în rubrica «Data» se înscrie data calendaristică a întocmirii Notei contabile corecție CAB;
c) rubrica «Suma» se va completa automat la finalizarea Notei contabile corecție CAB; totalul
sumelor înscrise în formular trebuie să fie 0 (zero);
d) în rubrica «Denumire entitate publică» se înscrie denumirea integrală, fără abrevieri, a

entității publice;
e) în rubrica «Cod de înregistrare fiscală» se înscrie codul de identificare fiscală al entității

publice;
f) rândul 1 din formularul «Nota contabilă corecție CAB» se va completa cu stornarea

operațiunii pentru care se realizează corecția după cum urmează:
f1) în rubrica «Simbol cont» se completează contul pentru care se efectuează corecția
conform extrasului de cont;
f2) în rubrica «Cod program» se înscrie codul de program pentru care se efectuează corecția,
conform extrasului de cont;
f3) în rubrica «Cod angajament» se înscrie codul de angajament pentru care se efectuează
corecția, conform extrasului de cont;
f4) în rubrica «Indicator angajament» se înscrie indicatorul de angajament pentru care se

efectuează corecția, conform extrasului de cont;
f5) în rubrica «Nr. ref. operațiune inițială» se completează numărul de referință unic atribuit
de trezorerie operațiunii pentru care se efectuează corecția, conform extrasului de cont;
f6) în rubrica «Data operațiune inițială» se înscrie data aferentă operațiunii inițiale pentru
care se solicită corecția, conform extrasului de cont;
f7) în rubricile «Sumă debit»/«Sumă credit» se va completa doar una dintre cele două
coloane, cu valoarea negativă, a operațiunii care se dorește a fi corectată. În coloana
necompletată («Sumă debit» sau „Sumă credit») va fi înscrisă automat valoarea 0 (zero);
f8) în rubrica «Explicații» se înscriu informații despre corecția efectuată;
g) rândurile 2-10 din formularul «Notă contabilă corecție CAB» se completează cu informațiile
operațiunilor corecte, astfel:
g1) în rubrica «Simbol cont» se completează:
– în cazul în care se efectuează corecția unei plăți - cu simbolul contului precizat la lit. f1);
– în cazul în care se efectuează corecția unei încasări - cu simbolul contului corect sau cu
simbolul contului precizat la lit. f1) dacă operațiunea de încasare efectuată este aferentă
aceluiași cont;
g2) în rubrica «Cod program» se înscrie codul de program pentru care se dispun operațiunile
corecte de către entitățile publice care au cuprinse programe în bugetele aprobate potrivit
prevederilor legale în vigoare. În cazul operațiunilor aferente unor cheltuieli bugetare pentru
care nu sunt aprobate programe, rubrica «Cod program» se completează cu «0000000000»;
g3) în rubrica «Cod angajament» se completează numărul unic generat de sistemul de control
al angajamentelor;
g4) în rubrica «Indicator angajament» se înscrie codul generat de sistemul de control al

angajamentelor aferent angajamentului completat în rubrica «Cod angajament»;
g5) rubrica „Nr. ref. operațiune inițială“ nu se completează;
g6) rubrica «Data operațiune inițială» nu se completează;
g7) în rubricile «Sumă debit»/«Sumă credit» se va completa doar una dintre cele două
coloane cu valoarea pozitivă a operațiunii corecte. În coloana necompletată («Sumă debit»
sau «Sumă credit») va fi înscrisă automat valoarea 0 (zero);
g8) în rubrica «Explicații» se va completa cu informații privind justificarea operațiunii

efectuate;
h) în rubrica «Entitate publică - semnătura și ștampila» persoanele autorizate din cadrul

entităților publice care dispun plăți din conturile deschise la Trezoreria Statului semnează și
aplică amprenta ștampilei conform fișelor cu specimenele de semnături depuse la unitățile
Trezoreriei Statului.
(5) Se va întocmi câte o «Notă contabilă corecție CAB», pentru fiecare operațiune de
plată/încasare care face obiectul corecției din sistemul de control al angajamentelor.
(6) După completarea formularului «Notă contabilă corecție CAB» potrivit precizărilor de la
alin. (4) lit. a)-g), se selectează butonul «VALIDARE NOTĂ CONTABILĂ» în scopul validării
datelor introduse.
a) În situația în care nu se identifică erori în completarea formularului «Notă contabilă

corecție CAB» și se afișează mesajul de confirmare a corectitudinii datelor introduse, se
salvează și se printează formularul în vederea prezentării acestuia la unitatea Trezoreriei
Statului;
b) În situația în care se identifică erori în completarea formularului «Notă contabilă corecție

CAB», se afișează o listă de erori pe care entitatea publică urmează a le corecta. După
corectarea acestora se procedează potrivit lit. a).
(7) Nota contabilă corecție CAB se depune de către entitățile publice la unitățile Trezoreriei
Statului în timpul programului de funcționare al acestor unități.
(8) Notele contabile corecție CAB depuse de către entitățile publice la unitățile Trezoreriei
Statului potrivit alin. (7) vor fi însoțite obligatoriu de anexa nr. 2 «Solicitare corecții în
aplicația control angajamente bugetare (CAB)» care face parte integrantă din prezenta
procedură, întocmită în două exemplare. Ambele exemplare ale anexei nr. 2, care se prezintă
la unitățile Trezoreriei Statului, se semnează de către ordonatorul de credite și de către
conducătorul compartimentului financiar contabil, din care, un exemplar se semnează de
către unitatea Trezoreriei Statului și se restituie persoanei delegate să depună/să ridice
documente, iar celălalt exemplar se reține de către unitatea Trezoreriei Statului în vederea
arhivării.
(9) Răspunderea privind corecțiile efectuate potrivit prevederilor prezentului articol revine
exclusiv entităților publice care dispun efectuarea operațiunilor respective.
publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 565 din 05 iulie 2018 )
Anexa nr. 1
la procedură
NOTĂ CONTABILĂ CORECȚIE CAB
(la 05-07-2018, Actul a fost completat de Articolul I din ORDINUL nr. 2.458 din
2 iulie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 565 din 05 iulie 2018 )Anexa
nr. 2la procedurăDenumire entitate
publică .................................................Cod de identificare
fiscală ..........................................Nr.
................../Data
.........................Către:Trezoreria ..........................................
Solicitare corecții în aplicația „Control angajamente bugetare“În vederea
efectuării corecțiilor operațiunilor eronate din aplicația „Control angajamente
bugetare“ vă rugăm să procesați următoarele note contabile de corecție
CAB:1. Nota contabilă corecție CAB nr. ......... din data de ................2. Nota
contabilă corecție CAB nr. ........ din data
de .........................................................................................................
Nume, prenume ............................
Ordonator de credite Conducătorul Compartimentului financiar-contabil
Semnătura:
Data: Loc ștampilă
publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 565 din 05 iulie 2018 )-------
4. Decret nr. 209/1976 pentru aprobarea Regulamentului operaţiilor de casa ale unităţilor
socialiste
Se aprobă "Regulamentul operaţiilor de casa ale unităţilor socialiste" alăturat, care face parte
integrantă din prezentul decret.
Articolul 2
În baza prevederilor Regulamentului operaţiilor de casa ale unităţilor socialiste, ţinînd seama
de specificul operaţiilor în valută, de specificul operaţiilor de casa, din unele sectoare de
activitate, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a decretului de faţa se vor emite:
a) normele privind operaţiile de casa cu mijloace de plată străine efectuate de unităţile

socialiste autorizate - de către Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi Banca
Română de Comerţ Exterior, cu avizul Ministerului Finanţelor;
b) normele privind operaţiile de casa efectuate de unităţile Băncii Naţionale a Republicii

Socialiste România, ale băncilor specializate şi ale celorlalte instituţii de credit - de către
centralele acestora, cu avizul Ministerului Finanţelor. Pentru băncile specializate şi celelalte
instituţii de credit, aceste norme se elaborează şi cu avizul Băncii Naţionale a Republicii
Socialiste România, iar pentru cooperativele de credit normele se vor aviza şi de Banca pentru
Agricultura şi Industrie Alimentara;
c) normele privind operaţiile de casa efectuate de unităţile subordonate Ministerului Apărării

Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi
Ministerului Turismului - de către ministerele respective, cu avizul Ministerului Finanţelor şi al
Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România;
d) normele privind operaţiile de casa efectuate de unităţile economice proprii din străinătate,
societăţi cu capital românesc 100%, grupuri de santiere, santiere, filiale, agenţii şi alte unităţi
similare - de către Banca Română de Comerţ Exterior, cu avizul Băncii Naţionale a Republicii
Socialiste România şi Ministerului Finanţelor.
Articolul 3
Regulamentul operaţiilor de casa intră în vigoare la data de 1 august 1976.
Pe aceeaşi dată se abroga: Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 858, Hotărîrea Consiliului de
Miniştri nr. 463/1958 pentru aplicarea "Regulamentului operaţiilor de casa", punctul II din
anexa nr. 7 la Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 891, privind aprobarea planului de credite
pe termen scurt şi a planului de casa pe trimestrul III/1959; Dispoziţia Consiliului de Miniştri
nr. 16, privind completarea dispoziţiilor din "Regulamentul operaţiilor de casa ", Dispoziţia
Consiliului de Miniştri nr. 157, pentru modificarea articolului 24 din "Regulamentul operaţiilor
de casa ".
Anexa 1
REGULAMENTUL OPERAŢIUNILOR DE CASA ALE UNITĂŢILOR SOCIALISTE
Capitolul 1 Dispoziţii generale
Articolul 1
Unităţile socialiste efectuează operaţiile de încasări şi plati în numerar prin casierie, care se
organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentului regulament şi normelor de
organizare şi funcţionare a unităţilor.
În unităţile socialiste care au un volum mare de operaţii de încasări şi plati, în funcţie de

specificul şi complexitatea activităţii, se pot organiza mai multe casierii, ghisee sau puncte de
încasări şi plati, a căror activitate este coordonata de către un casier central.
Articolul 2
Operaţiile de încasări şi plati în numerar se efectuează de casieri. La unităţile socialiste care

nu au funcţia de casier prevăzută în statul de funcţii, atribuţiile acestuia se îndeplinesc de o
altă persoană imputernicita de conducătorul unităţii.
În prezentul regulament denumirea de casier se referă şi la persoana imputernicita să

efectueze operaţii de încasări şi plati în numerar.
Împuternicirea de casier poate fi data oricărei persoane încadrate în unitate sau în

subunitatile acesteia, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi gestionar.
Personalul cu atribuţii de control financiar şi contabilii pot îndeplini atributia de casier numai
cu aprobarea expresă data de ministere, celelalte organe centrale ori de comitetele executive
ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz, în condiţiile legii.
Articolul 3
Casierii sînt gestionari de mijloace băneşti şi alte valori, potrivit legii.
Articolul 4
Casierul nu are dreptul sa încredinţeze exercitarea atribuţiilor sale altor persoane.
În cazul cînd casierul lipseşte din orice cauza, iar operaţiile de casa nu pot fi întrerupte,
acestea se vor face de persoana desemnată de casier, cu acordul conducătorului unităţii.
Cînd casierul nu desemnează o persoană ori aceasta nu se prezintă sau cînd conducerea
unităţii nu este de acord cu persoana desemnată de casier, operaţiile de casa vor fi făcute de
o persoană delegată de conducătorul unităţii.
La operaţiile făcute de persoana delegată are dreptul sa asiste şi persoana desemnată de

casier.
Suplinirea casierului în condiţiile alin. 2 şi 3 se face pe termenul stabilit de conducătorul

unităţii, fără a putea depăşi 60 de zile. La expirarea termenului stabilit se procedează la
predarea-primirea gestiunii.
Articolul 5
Conducătorii unităţilor socialiste răspund de buna organizare şi desfăşurare a activităţii de

casierie, în vederea asigurării gospodăririi rationale a mijloacelor băneşti şi apărării
integrităţii avutului obştesc.
Articolul 6
Casieria trebuie să funcţioneze într-un spaţiu adecvat, în condiţiile unei depline securitati. În
acest scop, conducătorii unităţilor socialiste sînt obligaţi sa ia măsuri pentru a asigura
inzestrarea casieriei cu mijloace tehnice de paza şi de alarma, în funcţie de importanţa
valorilor păstrate şi să asigure condiţiile de păstrare a numerarului în cadrul unităţilor şi de
transport la şi de la bănci sau celelalte instituţii de credit, conform dispoziţiilor legale. În cazul
în care este necesară, transmiterea sumelor în alta localitate pentru plati se va face prin cele
mai apropiate unităţi bancare, de credit sau poştale.
Articolul 7
Conducătorii unităţilor socialiste stabilesc programul de funcţionare a casieriilor, ţinînd

seama atît de orele la care subunitatile trebuie să depună sau sa ridice numerarul, cît şi de
orele fixate pentru efectuarea vărsămintelor sau ridicarea numerarului de la bănci sau
celelalte instituţii de credit. Programul de funcţionare a casieriilor organizaţiilor comerciale
sau ale unor unităţi trebuie să asigure primirea în aceeaşi zi a sumelor încasate de la toate
subunitatile sau magazinele din localitate. Pentru unităţile cu program prelungit sau cu volum
redus de încasări, termenele de depunere a încasărilor se aproba de bănci, la propunerea
conducerii acestor unităţi.
Articolul 8
Numerarul şi alte valori, precum şi documentele de casa ale unităţilor socialiste, se păstrează
în tezaure, case de fier sau dulapuri metalice, care se incuie ori de cîte ori casierul părăseşte
încăperea, iar la sfîrşitul zilei de lucru se incuie şi se sigileaza.
Articolul 9
Unităţile socialiste sînt obligate să depună sumele încasate în numerar la bănci sau la
celelalte instituţii de credit la care au deschise conturi şi sa ridice de la acestea numerarul
necesar pentru efectuarea plăţilor, în condiţiile prezentului regulament şi cu respectarea
celorlalte norme legale privind încasările şi plăţile în numerar.
Articolul 10
Normele pe baza cărora unităţile socialiste pot efectua plati direct din încasări şi pot retine
numerarul în casierii, de la o zi la alta, termenele şi condiţiile de depunere a numerarului la
bănci şi la celelalte instituţii de credit, eliberarea şi utilizarea numerarului, precum şi
efectuarea controlului bancar asupra acestor operaţii, se stabilesc de către Banca Naţionala a
Republicii Socialiste România, împreună cu băncile specializate.
Articolul 11
În exercitarea atribuţiilor ce le revin în legătură cu operaţiile de casa, băncile şi celelalte

instituţii de credit pot cere de la unităţile socialiste, cu excepţia celor din sectorul special,
datele care sînt necesare, iar acestea au obligaţia să le furnizeze.
Capitolul 2 Efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar
Articolul 12
Încasările în numerar ale unităţilor socialiste, altele decît ridicările de numerar de la bănci sau
de la celelalte instituţii de credit, se fac pe bază de chitanţa sau de alte documente cu funcţie
similară aprobate de organele competente.
Ridicarea sumelor în numerar de la bănci sau de la celelalte instituţii de credit se face pe bază
de cecuri de numerar emise de compartimentul financiar-contabil.
Articolul 13
Emiterea cecurilor de numerar şi ridicarea numerarului sînt permise numai pentru

alimentarea casieriei cu fonduri băneşti. Cecurile de numerar se mai pot emite de către
unităţile socialiste care au deschis conturi curente la Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi
pentru alte operaţii decît alimentarea casieriei cu fonduri băneşti, dar numai în cazurile
aprobate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni.
Articolul 14
Încasările în numerar de la persoane fizice sau juridice, reprezentind contravaloarea

produselor livrate, a serviciilor prestate, a lucrărilor executate şi a altor drepturi ale unităţii
socialiste, se efectuează pe baza documentelor de încasare vizate pentru controlul financiar
preventiv, cu excepţia unor încasări de la populaţie, pentru care ministerele şi celelalte
organe centrale au stabilit, potrivit legii, ca acestea să fie supuse controlului ulterior.
Articolul 15
Modul de organizare a încasărilor în numerar de către unităţile comerciale, de transporturi,

de prestări de servicii, de gospodărie comunală şi de spectacole, se stabileşte - pentru
mărfurile vîndute şi serviciile prestate populaţiei - de ministere, celelalte organe centrale sau
de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, după
caz.
Articolul 16
Unităţile socialiste, cu excepţia instituţiilor de stat, pot efectua plati direct din încasările
proprii, în scopurile prevăzute de dispoziţiile legale şi în condiţiile stabilite prin normele
menţionate la art. 10 din prezentul regulament.
Instituţiile de stat depun integral, în termenele şi condiţiile stabilite prin instrucţiuni ale
Ministerului Finanţelor, la bănci sau la celelalte instituţii de credit la care au deschis conturile,
direct sau prin posta, sumele încasate ca venituri bugetare sau pentru autofinantarea unor
unităţi sau activităţi, cu excepţia plăţilor aprobate expres prin dispoziţiile legale şi a sumelor
necesare pentru restituirea veniturilor greşit încasate sau fără cauza.
Este interzisă folosirea numerarului din încasările unei unităţi pentru nevoile altei unităţi
socialiste, cu excepţia cazurilor prevăzute prin dispoziţii legale.
Articolul 17
Unităţile socialiste care nu efectuează încasări în numerar sau realizează încasări mici pot
ridica de la bănci sau de la celelalte instituţii de credit şi pot păstra în casierii, de la o zi la alta,
pentru efectuarea unor cheltuieli marunte şi urgente, sume în numerar, în limita soldului de
casa stabilit acestora de către băncile sau instituţiile de credit la care au deschise conturile. În
caz de necesitate, băncile sau celelalte instituţii de credit pot revizui limita soldului de casa.
Instituţiile de stat pot păstra în cadrul limitei soldului de casa numai numerarul provenit din
restituiri de avansuri nefolosite, din ridicari din contul de disponibil, precum şi alte sume
aprobate prin acte normative, cu excepţia birourilor executive ale consiliilor populare
comunale şi orăşeneşti care nu au unitate bancară în localitate şi care, în scopul evitării
deplasarilor frecvente la banca ale delegaţilor acestora pentru ridicarea numerarului necesar
efectuării unor cheltuieli gospodăreşti marunte şi urgente, pot retine în cadrul limitei soldului
de casa şi sumele încasate ca venituri bugetare sau pentru autofinantarea unor unităţi sau
activităţi.
Sumele încasate de către instituţiile de stat ca venituri bugetare sau pentru autofinanţare,
prevăzute la art. 16 alin. 2, nu fac parte din limita soldului de casa.
Articolul 18
Unităţile socialiste cărora li se stabileşte limita soldului de casa pot păstra în casierii, peste
aceasta limita, timp de 3 zile lucrătoare de la ridicarea numerarului, exclusiv ziua ridicării,
inclusiv ziua plăţii sau restituirii:
a) sumele necesare pentru plata retributiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurări
sociale, pensiilor, premiilor, alocaţiilor de stat pentru copii şi a altor drepturi asimilate
acestora;
b) sumele ridicate de la bănci sau de la celelalte instituţii de credit pentru plata drepturilor
cuvenite donatorilor de singe şi donatorilor de lapte de mama, a cărăuşilor care efectuează
transporturi cu mijloace hipo, precum şi a cheltuielilor de cazare a personalului unităţilor de
construcţii sau despăgubirilor de orice natura;
c) sumele reţinute din retributie sau alte drepturi băneşti cu titlu de garanţii, de pensii de
întreţinere sau cu alt titlu, potrivit dispoziţiilor legale.
În cazul în care unele plati din cele menţionate la lit. a), b) şi c) se fac la subunitati situate în
afară localităţii de sediu a unităţii, iar decontarea sumelor nu se poate face în temeiul stabilit,
băncile sau celelalte instituţii de credit pot acorda, în cazuri temeinic justificate, termene de
păstrare a numerarului mai mari de 3 zile, fără a depăşi 7 zile lucrătoare.
Sumele neachitate în termenele arătate la alin. 1 şi 2 se restituie băncii sau instituţiei de

credit de la care au fost ridicate, urmînd a fi eliberate ulterior, la cererea unităţii în cauza, cu
excepţia garanţiilor reţinute, care se depun la C.E.C.
De asemenea, unităţile pot păstra peste limita soldului de casa:
a) sumele încasate după terminarea programului de funcţionare a băncilor, a celorlalte

instituţii de credit la care îşi au deschise conturile sau unităţilor de posta şi telecomunicaţii,
cu condiţia să fie depuse sau utilizate în ziua următoare;
b) sumele destinate părţilor pentru preluări de produse agricole, la unităţi cu astfel de sarcini,
potrivit normelor stabilite de către bănci sau celelalte instituţii de credit pentru asemenea
operaţii;
c) numerarul reprezentind venituri bugetare sau pentru autofinantarea unor unităţi sau
activităţi ale instituţiilor de stat, care urmează a se depune în condiţiile şi termenele
prevăzute de instrucţiunile elaborate de Ministerul Finanţelor potrivit art. 16 alin. 2.
Articolul 19
Plăţile în numerar se fac pe bază de documente vizate pentru controlul financiar preventiv şi
aprobate de persoanele competente.
Articolul 20
Documentele de plată, vizate şi aprobate, se predau casierului de către compartimentul

financiar-contabil.
Articolul 21
La primirea documentelor de plată, casierul trebuie să verifice:
a) existenta, valabilitatea şi autenticitatea semnaturilor prin care se dispune plata, prin

confruntarea acestora cu specimenele de semnături, comunicate în prealabil casierului;
b) existenta anexelor la documentul de plată.
În cazul nerespectării uneia dintre aceste condiţii, casierul înapoiază documentele pentru
completare şi numai după ce acestea sînt completate efectuează plata.
Articolul 22
Plăţile în numerar se fac persoanelor indicate în documente sau celor împuternicite de

acestea pe bază de procura autentificată, specială sau generală.
Plata retributiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurări sociale, premiilor şi altor
drepturi asimilate acestora către alte persoane decît cele indicate în documente se poate face
pe bază de împuternicire, vizate de şeful ierarhic al titularului drepturilor băneşti, în cazul în
care plata se face unui membru din familia titularului sau altei persoane încadrate în munca
în aceeaşi unitate.
Procura sau înscrisul de împuternicire rămîne la casier şi se anexează la documentul de plată.
În cazul eliberării sumelor în numerar pe bază de procura generală, originalul se restituie,

reţinîndu-se o copie certificată de casier şi primitor, care se anexează la documentul de plată.
Articolul 23
Pentru plăţile făcute unor persoane din afară unităţii, casierul trebuie să solicite acestora
actele de identitate, inscriind pe documentele de plată seria şi numărul actului de identitate
şi unitatea care l-a eliberat. Prezentarea actelor de identitate se poate solicita şi persoanelor
din cadrul unităţii, cînd se considera necesar.
La efectuarea plăţilor pentru achiziţiile de ambalaje de sticlă, deşeuri şi alte resurse

secundare de materii prime şi materiale, nu este obligatorie prezentarea actelor de
identitate, indiferent de valoarea achiziţiilor.
De asemenea, nu este obligatorie prezentarea actelor de identitate în cazul plăţilor făcute

producătorilor pentru produsele valorificate prin cooperative de consum, în limita unei sume
de 100 lei.
Ministerele şi celelalte organe centrale vor putea stabili împreună cu Ministerul Finanţelor şi
băncile finanţatoare şi alte cazuri de achizitionare a unor produse pentru care nu este
obligatorie prezentarea actelor de identitate.
Articolul 24
Persoanele care primesc numerarul semnează pe documentul de plată numai cu cerneala, cu

creion chimic sau cu pasta, indicind data primirii sumei.
Dacă plata se face către mai multe persoane, pe bază de state de retribuţii sau alte
documente, primitorii semnează în rubrica corespunzătoare din aceste documente.
În cazul în care plata se face de către o persoană care nu are posibilitatea să semneze
personal, primirea sumei se confirma de o altă persoană din unitate, care înscrie pe
documentul de plată numele beneficiarului sumei şi semnează. În aceasta situaţie, pe
documentul de plată se menţionează seria şi numărul actului de identitate al primitorului,
care nu are posibilitatea să semneze personal, şi al celui care a semnat pentru el, precum şi
unitatea care l-a eliberat.
După efectuarea plăţii, casierul aplica pe document ştampila cu textul "ACHITAT", în cazul în
care formularul nu are aceasta menţiune, indicind data operaţiei, după care semnează pentru
confirmarea plăţii.
Articolul 25
Plata retributiilor şi a altor drepturi se face de casier pe bază de state de retribuţii şi liste de
plată.
În unităţile care au un număr mai mare de secţii sau subunitati, plata retributiilor şi a altor
drepturi se poate efectua şi de către alte persoane desemnate în mod expres de conducătorul
unităţii.
Eliberarea sumelor pentru efectuarea acestor plati se face pe bază de proces-verbal de plati.
Sumele primite de aceste persoane pentru plata retributiilor şi a altor drepturi se justifica în
termenele stabilite, astfel încît să se asigure respectarea termenelor prevăzute la art. 18.
Plata acestor drepturi nu poate fi facuta de persoane care participa la stabilirea sumelor de
plată, la întocmirea documentelor de plată şi la verificarea lor, cu excepţia cazurilor aprobate
expres de organele arătate la art. 2.
Articolul 26
La expirarea termenelor prevăzute la art. 18, pentru plata retributiilor şi a altor drepturi
casierul are obligaţia:
a) să aplice pe statul de retribuţii sau celelalte documente de plată ştampila cu textul

"ACHITAT" sau sa scrie menţiunea "DEPUS", precum şi numărul şi data documentului de
depunere, în dreptul numelui persoanei căreia nu i s-a achitat sumele respective;
b) sa întocmească lista nominală a persoanelor care nu au încasat retributia sau alte drepturi;
c) sa menţioneze pe centralizatorul statului de retribuţii sau al listelor de plată sumele efectiv

plătite şi cele neachitate şi sa confrunte aceste sume cu totalul documentelor respective,
după care semnează;
d) să depună, în termenele prevăzute, la banca sau la instituţia de credit la care are deschis
contul, sumele neplătite.
Plata retributiilor şi a altor drepturi neridicate la termen se face pe bază de liste de plată care
cuprind: numele şi prenumele persoanei care urmează sa i se achite drepturile respective,
funcţia acesteia, marca sau numărul matricol, luna în care a figurat în stat, suma de plată şi
semnatura beneficiarului.
Articolul 27
Unităţile economice care efectuează operaţii de achiziţii, contractari de produse, colectari de

deşeuri, precum şi cooperativele de credit, pot face plati în numerar către predatori pe bază
de borderouri de achiziţii sau alte documente specifice aprobate de organele competente.
Articolul 28
Orice plata către populaţie se va putea face numai în măsura în care se încadrează în
prevederile legii, iar fondurile corespunzătoare sînt cuprinse în plan.
Capitolul 3 Acordarea de avansuri în numerar şi decontarea lor
Articolul 29
Unităţile pot acorda, prin casierie, avansuri în numerar persoanelor încadrate în unitate,
pentru:
a) cheltuieli de aprovizionare cu mărfuri de la fondul pieţei şi pentru alte plati care se fac în
localitatea unde unitatea îşi are sediul, pînă la cuantumul nevoilor pe 3 zile, cu obligaţia de a
justifica avansul în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la primirea lui, exclusiv ziua
primirii;
b) cheltuieli de aprovizionare cu mărfuri de la fondul pieţei şi pentru alte plati care se fac în
afară localităţii sediului unităţii, pînă la cuantumul nevoilor pe 10 zile, cu obligaţia de a se
justifica avansul în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data aprobată pentru sosirea din
deplasare, exclusiv ziua sosirii, sau în termen de 3 zile lucrătoare de la sosirea din delegaţie,
exclusiv ziua sosirii, în cazul în care acesta are loc anterior datei aprobate;
c) cheltuieli pentru achiziţii de produse şi colectari de deşeuri, precum şi pentru cheltuielile

expeditiilor, grupelor de cercetări geologice, în limitele şi termenele de justificare a avansului
stabilite de comun acord cu băncile sau cu celelalte instituţii de credit care eliberează
numerarul;
d) cheltuieli de protocol sau pentru organizarea de conferinţe, simpozioane şi alte asemenea

acţiuni, în limitele aprobate de conducătorii unităţilor şi potrivit baremurilor stabilite de
normele în vigoare, cu obligaţia de a se justifica avansul în termen de cel mult 4 zile
lucrătoare de la plecarea delegaţiei sau încheierea acţiunii, exclusiv ziua plecării delegaţiei
sau încheierii acţiunii;
e) cheltuieli de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata
transportului, diurnei, indemnizaţiei şi a cazarii pe timpul deplasarii, cu obligaţia de a se
justifica avansul în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la sosirea din deplasare, exclusiv
ziua sosirii.
Avansurile prevăzute la alin. 1 lit. b), c), d) şi e) pot fi acordate cu cel mult 2 zile lucrătoare
înainte de plecare sau începerea acţiunilor, cu excepţia sumelor solicitate pentru procurarea
biletelor de călătorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, care se pot elibera cu cel
mult 10 zile înainte de data plecării.
Articolul 30
Este interzisă acordarea unui nou avans persoanelor care nu au justificat integral avansul
primit anterior, cu următoarele excepţii: cînd diurna delegaţiei prevăzute iniţial a fost
prelungită; avansurile au fost acordate pentru cheltuieli prevăzute la art. 29 lit. d), în cazul în
care în aceeaşi perioadă au loc mai multe acţiuni; avansurile au fost acordate pentru
procurarea biletelor de călătorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, sau a cazurilor
prevăzute prin normele elaborate de organele centrale competente.
De asemenea, sînt interzise transmiterea avansului de la titular la o altă persoană, precum şi

acordarea de avansuri în contul retributiei, cu excepţia cazurilor aprobate expres prin
dispoziţii legale.
Articolul 31
Sumele necheltuite din avansurile acordate se depun la casierie cel mai tirziu în cursul zilei
lucrătoare înapoierii din delegaţie, în cazul avansurilor prevăzute la art. 29 lit. b) şi e) sau în
limita termenelor stabilite la art. 29 lit. a), c) şi d), în cazul celorlalte avansuri.
Articolul 32
Pentru acordarea avansurilor şi justificarea acestora se foloseşte formularul "Ordin de

deplasare" sau alte documente legale.
Articolul 33
Evidenta avansurilor acordate şi urmărirea justificarii lor la termenele stabilite se efectuează

în cadrul compartimentului financiar-contabil al unităţilor.
Articolul 34
Titularul de avans este obligat ca, în termenele stabilite pentru justificarea avansului, sa
întocmească şi să depună, la compartimentul financiar-contabil al unităţii care i-a acordat
avansul, decontul de cheltuieli în care înscrie toate documentele justificative şi le anexează la
acesta. Compartimentul financiar-contabil are obligaţia sa menţioneze pe decont data
primirii, care se considera data justificarii avansului.
Articolul 35
La primirea decontului de cheltuieli, compartimentul financiar-contabil verifica legalitatea

documentelor justificative anexate la decont, concordanta lor cu natura şi destinaţia
cheltuielilor pentru care s-a acordat avansul şi respectarea termenului de justificare.
Articolul 36
În cazul în care titularii de avansuri întocmesc şi prezintă deconturi incomplete sau anexează
la acestea documente nevalabile, avansurile se considera justificate numai cu valoarea
documentelor valabile.
Articolul 37
În cazul în care valoarea documentului de cheltuieli depăşeşte avansul primit, decontul

verificat de compartimentul financiar-contabil se preda la casierie pentru a efectua plata
diferenţei, după care titularul de avans semnează de primirea sumei.
Articolul 38
Titularii de avans care nu depun în termen decontările pentru justificarea avansurilor,

împreună cu documentele justificative, sau nu restituie în termen sumele rămase necheltuite,
vor plati o penalizare de 0,50% asupra avansului primit sau asupra sumelor nerestituite în
termen, după caz, pentru fiecare zi de întîrziere.
În cazul în care decontarea cu întîrziere a avansului se datorează unor cauze cum sînt:
suspendarea circulaţiei mijlocului de transport, îmbolnăvirea titularului de avans sau alte
asemenea cazuri, conducătorul unităţii, pe baza propunerii făcute de conducătorul
compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, va stabili că nu este cazul să se aplice
penalizări de întîrziere.
Penalizarea de 0,50% pe zi de întîrziere se calculează şi asupra sumelor primite drept avans,

conform art. 29, în cazul în care acestea nu au fost restituite cel mai tirziu a doua zi de la data
cînd titularul de avans a fost înştiinţat ca deplasarea a fost revocată sau amînată.
În cazul în care, în urma verificării ulterioare a decontului de către organele de drept din
unitate sau din afară, se constata diferenţe de recuperat, penalizarea de 0,50% pe zi de
întîrziere se calculează asupra acestor diferenţe din ziua aducerii la cunoştinţa celui în cauza şi
pînă în ziua achitării sumei, în afară de situaţia în care titularul de avans este de rea-credinţa,
caz în care penalizarea se calculează din ziua în care a expirat termenul de depunere a
decontului.
Suma percepută ca penalizare de întîrziere nu va putea depăşi debitul datorat.
Dacă titularul de avans nu a justificat avansul primit sau nu a depus sumele rămase
necheltuite la termenele stabilite ori pînă la data întocmirii statului de retribuţii, acestea,
inclusiv penalizarea aferentă, se reţin din retributia titularului de avans, în condiţiile stabilite
de lege, pe baza dispoziţiei conducătorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile.
Articolul 39
Personalul din compartimentul financiar-contabil care nu aplica măsurile prevăzute de

prezentul regulament privitor la justificarea avansurilor şi restituirea sumelor necheltuite în
termenele stabilite şi nu verifica deconturile de cheltuieli ale titularilor de avans în termen de
cel mult 7 zile de la primirea lor, răspunde disciplinar, administrativ sau penal, după caz, şi
material sau civil cînd s-au produs pagube.
Capitolul 4 Evidenta şi păstrarea numerarului
Articolul 40
Evidenta încasărilor şi plăţilor în numerar se tine cu ajutorul registrului de casa, care se

întocmeşte de către casier pe baza documentelor justificative. Zilnic, casierul totalizează
operaţiile din fiecare zi şi stabileşte soldul casei, care se reportează pe fila următoare.
Exemplarul al doilea se detaseaza şi se preda compartimentului financiar-contabil, în aceeaşi
zi, sau cel mai tirziu a doua zi, împreună cu documentele justificative, sub semnatura în
registrul de casa.
Articolul 41
Compartimentul financiar-contabil verifica, în mod obligatoriu, în aceeaşi zi sau cel tirziu a

doua zi, documentele de încasări şi plati predate de casier, precum şi dacă soldul înscris în
registrul de casa este stabilit corect.
În cazul operaţiunilor de încasări se verifica dacă sumele înscrise în registrul de casa

corespund cu cele din duplicatele chitantelor emise, din carnetele de cecuri sau alte
documente specifice aprobate de organele competente.
De asemenea, compartimentul financiar-contabil verifica dacă sumele care au în casierie şi

pentru care s-au emis chitanţe au fost depuse la banca sau la celelalte instituţii de credit, la
termenele şi în condiţiile stabilite.
Verificarea se face pe baza înregistrărilor din registrul de casa şi a foilor de vărsămînt cu
chitanţa.
În cazul operaţiunilor de plati se verifica dacă sumele înscrise în registrul de casa corespund
cu cele din documentele prezentate, ca: state de retribuţii, liste de plată şi alte asemenea,
urmărindu-se cu aceasta ocazie dacă sumele depuse la banca sau la celelalte instituţii de
credit, reprezentind drepturi băneşti neachitate, au fost stabilite corect şi dacă restituirea lor
a avut loc în termen.
Articolul 42
Plăţile în numerar care au la baza documente nejustificative legale, deşi sînt prevăzute cu
semnatura primitorului, nu se iau în consideraţie pentru justificarea soldului în numerar
existent în casa, iar sumele corespunzătoare se considera lipsa de casa. În aceasta situaţie se
iau măsurile de recuperare prevăzute de lege, iar dacă fapta constituie infracţiune, se
sesizează organele de urmărire penală.
Numerarul existent în casierie, nejustificat cu cecuri, chitanţe sau alte documente legale, se
considera plus în casa şi se vărsa la bugetul republican, la subcapitolul "Încasări din diverse
surse", în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor.
Articolul 43
La unităţile unde funcţionează ghisee sau alte puncte de încasări şi plati, înainte de începerea
zilei de lucru casierul central eliberează, sub semnatura, persoanelor care fac aceste operaţii,
sumele în numerar necesare efectuării plăţilor. Acestea sînt obligate sa deconteze zilnic
casierului central sumele ridicate, precum şi cele încasate în cursul zilei, şi sa predea acestuia
soldul în numerar şi documentele aferente operaţiilor efectuate.
Articolul 44
Este interzis casierului sa ţină în casierie pachete de bancnote nenumarate şi necontrolate,

precum şi numerar şi alte valori care nu aparţin unităţii respective, cu excepţia sumelor sau
altor valori necesare efectuării operaţiilor de mandat, în limitele prevăzute în convenţia
încheiată cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni.
Articolul 45
Înainte de începerea activităţii zilnice, casierul este obligat sa verifice integritatea sigiliilor şi
incuietorilor de la tezaur, de la casele de fier sau de la dulapurile metalice.
În cazul în care se constata deteriorarea incuietorilor sau a sigiliului, casierul este obligat sa
comunice de îndată acest lucru conducătorului unităţii şi conducătorului compartimentului cu
atribuţii financiar-contabile, care vor anunta organele de militie. În acest caz, înainte de
începerea operaţiunilor de casa, conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-
contabile şi casierul, în prezenta organelor de militie, vor verifica existenta numerarului şi a
celorlalte valori.
Rezultatele verificării se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în doua exemplare, care

se semnează de toţi cei care au participat la verificare. Un exemplar din procesul-verbal se
prezintă conducătorului unităţii, iar al doilea se preia de organul de militie, în vederea
cercetărilor.
Capitolul 5 Controlul respectării disciplinei de casa
Articolul 46
În fiecare unitate socialistă se efectuează controlul inopinat al casieriei cel puţin o dată pe
luna, prin numărarea şi verificarea tuturor valorilor existente în casa.
Controlul inopinat al casieriei se face de conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-

contabile sau de inlocuitorul acestuia ori de o altă persoană imputernicita de conducătorul
unităţii, care va semna în registrul de casa pe fila cu înregistrările din ziua controlului.
La unităţile socialiste care au organizate casierii la subunitati fără organe financiar-contabile

proprii şi sînt situate în alte localităţi, controlul inopinat al casieriei se poate face trimestrial.
În cazul în care, cu prilejul controlului, se constata neconcordanta între soldul scriptic şi cel
faptic, verificarea se extinde asupra documentelor de casa, pentru a se identifica eventualele
erori de înregistrare sau alte cauze care au influentat soldul de numerar în casa, intocmindu-
se un proces-verbal.
Dacă se constata lipsuri efective de numerar sau de alte valori, se iau măsuri de recuperare
prin imputarea pagubelor în sarcina celor vinovaţi sau prin sesizarea organelor de urmărire
penală, după caz.
Articolul 47
Organele de control financiar intern din cadrul ministerelor, celorlalte organe centrale şi
comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu prilejul
controlului privind activitatea financiar-gestionara a unităţilor subordonate, vor efectua şi
controlul casieriei, urmărind dacă a fost respectata disciplina de casa.
Articolul 48
Organele de inspecţie ale Ministerului Finanţelor au dreptul sa verifice, potrivit dispoziţiilor
legale, modul în care este respectata disciplina de casa la toate unităţile socialiste.
De asemenea, organele de inspecţie şi control din cadrul administraţiilor, circumscriptiilor şi

serviciilor financiare care verifica încasarea şi vărsarea sumelor reprezentind impozite, taxe,
alte venituri cuvenite bugetului, precum şi a primelor de asigurare prin efectul legii, urmăresc
şi respectarea prevederilor din prezentul regulament.
Articolul 49
Băncile şi celelalte instituţii de credit au dreptul sa verifice, potrivit normelor proprii,

disciplina de casa la unităţile socialiste cu privire la respectarea termenelor şi condiţiilor de
depunere a numerarului la bănci şi celelalte instituţii de credit, a limitei soldului de casa şi a
normelor de efectuare a plăţilor în numerar.
Articolul 50
Pentru nerespectarea termenelor de depunere a numerarului la banca şi la celelalte instituţii

de credit, a limitei soldului de casa şi a normelor de efectuare a plăţilor în numerar din
încasări se pot aplica următoarele sancţiuni:
a) o penalizare de 0,05% pe zi de întîrziere în următoarele situaţii: nedepunerea la termen a

încasărilor; depăşirea limitei soldului de casa; restituirea cu întîrziere a numerarului ridicat
pentru plata retributiilor sau a altor drepturi neachitate;
b) o penalizare de 0,05% pentru încălcarea regulilor cu privire la plăţile în numerar din

încasări, calculată asupra sumei plătite;
c) interzicerea cheltuirii de numerar din încasări pe termen de pînă la 3 luni, în cazurile de

încălcare a regulilor cu privire la efectuarea de plati în numerar din încasări, cu obligaţia ca în
acest interval de timp orice fel de cheltuieli să se facă numai din numerarul ridicat de la bănci
sau de la instituţiile de credit la care au deschise conturile, justificindu-se fiecare plata în
parte.
Penalizarea de 0,05% pe zi de întîrziere, prevăzută la lit. a), se aplică şi organelor care

încasează amenzi, precum şi altor persoane care nu au calitatea de casier, pentru sumele
încasate şi nedepuse la termenele şi în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
Perioada pentru care se calculează penalizarea prevăzută la lit. a) curge din ziua următoare
aceleia în care suma trebuia să fie depusa pînă în ziua ce o precede pe aceea în care suma se
depune efectiv.
Penalizările aplicate unităţilor socialiste se recuperează de la persoanele vinovate, în
condiţiile legii.
Articolul 51
Sumele încasate cu titlu de penalizare, potrivit art. 38 şi 50, de la persoanele vinovate de

încălcarea disciplinei de casa se vărsa la bugetul republican, la subcapitolul "Încasări din
diverse alte surse".
Articolul 52
Pentru nerespectarea regulamentului de faţa răspund disciplinar, administrativ sau penal,

după caz, şi material sau civil cînd s-au produs pagube, conducătorul unităţii, conducătorul
compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, casierul, precum şi înlocuitorii acestora,
fiecare potrivit vinovatiei sale.
De asemenea, sînt răspunzătoare disciplinar, administrativ sau penal, după caz, şi material
sau civil cînd s-au produs pagube, persoanele care efectuează plata retributiilor la secţii sau
subunitati, precum şi persoanele care nu au calitatea de casier, pentru sumele încasate şi
nedepuse în termenele şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
Capitolul 6 Dispoziţii finale
Articolul 53
Prevederile din prezentul regulament referitoare la instituţiile de stat se aplică în mod

corespunzător şi ministerelor, celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, precum şi
comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare.
Articolul 54
Societăţile mixte constituite prin cooperare cu parteneri străini pe teritoriul Republicii

Socialiste România efectuează operaţiile de încasări şi plati în numerar potrivit normelor
proprii, elaborate în condiţiile prevăzute în actul de constituire. În cazul în care actul de
constituire nu cuprinde clauze referitoare la efectuarea operaţiilor de încasări şi plati în
numerar, normele privind aceste operaţii se elaborează avînd în vedere prevederile din
prezentul regulament.
5. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2634/2015 privind documentele financiar-

contabile:
Anexa 1 – Norme generale de întocmire şi utilizare a documentelor financiarcontabile;
A.Aspecte generale
1. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1)-(4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare (denumite în continuare entităţi), consemnează operaţiunile
economico-financiare, în momentul efectuării lor, în documente justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate (în jurnale, fişe şi alte documente contabile, după caz).
2. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:
- denumirea documentului;
- denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul persoanei juridice/adresa persoanei fizice care
întocmeşte documentul;
- numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul);
- conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării
acesteia;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, după caz;
- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii

economico-financiare.
3. În cuprinsul oricărui document emis de către o entitate trebuie să se menţioneze şi elementele

prevăzute de legislaţia în domeniu, respectiv forma juridică, codul de identificare fiscală şi capitalul
social, după caz.
4. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document
justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în
vigoare.
5. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea

persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.
6. Documentele justificative provenite din tranzacţii/ operaţiuni de cumpărare a unor bunuri de la

persoane fizice, pe bază de borderou de achiziţie/carnet de comercializare, pot fi înregistrate în
contabilitate numai în cazul în care se face dovada intrării în gestiune a bunurilor respective.
Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol este reglementat de Legea nr. 145/2014
pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.
7. În cazul în care documentele se referă la cheltuieli pentru prestări de servicii efectuate de persoane
fizice impuse pe bază de norme de venit, pentru a fi înregistrate în contabilitate, acestea trebuie să aibă
la bază contracte sau convenţii civile, încheiate în acest scop, precum şi documentul prin care se face
dovada plăţii (dispoziţie de plată/încasare, chitanţă, ordin de plată, după caz).
8. În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, denumită în continuare legea contabilităţii, contabilitatea se ţine în limba română şi în
moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât
şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.
Prin valută se înţelege altă monedă decât moneda naţională.
9. Documentele financiar-contabile pot fi întocmite şi într-o altă limbă şi altă monedă, dacă acest fapt
este prevăzut expres printr-un act normativ.
10. Documentele contabile (registre, jurnale, fişe, note etc.) care servesc la prelucrarea, centralizarea şi
înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare consemnate în documentele
justificative, întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a
datelor, trebuie să cuprindă elemente cu privire la:
- denumirea entităţii;
- data întocmirii documentului contabil;
- felul, numărul şi data documentului justificativ;
- sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate;
- conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare;
- semnătura persoanei responsabile cu întocmirea documentelor contabile.
11. În condiţiile în care documentele financiar-contabile (documentele justificative şi documentele

contabile) sunt întocmite şi preluate în contabilitate prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare
automată a datelor, semnătura nu constituie element obligatoriu. În astfel de situaţii trebuie să se
stabilească prin proceduri proprii modalităţi de identificare a persoanelor care au iniţiat, dispus şi
aprobat, după caz, efectuarea operaţiunilor respective.
12. Documentele financiar-contabile pot fi prezentate ca documente pe suport hârtie sau în format
electronic, cu condiţia întocmirii acestora potrivit prezentelor norme.
Prin document în format electronic se înţelege documentul care conţine informaţiile prevăzute de
prezentele norme şi care a fost emis şi primit în format electronic.
13. Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pix cu pastă sau prin utilizarea sistemelor
informatice de prelucrare automată a datelor, după caz.
14. În documentele financiar-contabile nu sunt admise ştersături, modificări sau alte asemenea
procedee, şi nici lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea sau file lipsă.
Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, concomitent înscriindu-se
alături textul sau cifra corectă.
Corectarea se face în toate exemplarele documentului şi se confirmă prin semnătura persoanei care a
întocmit/corectat documentul, menţionându-se şi data efectuării corecturii.
15. În cazul documentelor financiar-contabile la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza cărora
se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor documente pentru care normele de
utilizare prevăd asemenea restricţii, documentul întocmit greşit se anulează şi se păstrează sau rămâne
în carnetul respectiv.
La corectarea documentului justificativ în care se consemnează operaţii de predare-primire a valorilor

materiale şi a mijloacelor fixe este necesară confirmarea, prin semnătură, atât a predătorului, cât şi a
primitorului.
Grupele de mijloace fixe corespund categoriilor contabile de imobilizări corporale sau grupelor din
Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.
16. În cazul completării documentelor prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a
datelor, corecturile sunt admise numai înainte de prelucrarea acestora. Documentele prezentate în
listele de erori, anulări sau completări (pe baza cărora se fac modificări în fişiere sau în baza de date a
entităţii) trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de conducerea entităţii.
17. În cazul în care prelucrarea documentelor financiar-contabile se face de către terţi (persoane fizice
sau juridice), în relaţiile dintre terţi şi entităţile beneficiare este necesar ca, pentru efectuarea
corespunzătoare a înregistrărilor în contabilitate, să se respecte următoarele reguli:
- documentele justificative să fie întocmite corect şi la timp de către entităţile beneficiare, acestea
răspunzând de realitatea datelor înscrise în documentele respective;
- documentele contabile, întocmite de terţi pe baza documentelor justificative, trebuie predate

entităţilor beneficiare, împreună cu documentele justificative, la termenele stabilite prin contractele sau
convenţiile civile încheiate, terţii răspunzând de corectitudinea prelucrării datelor.
18. În vederea înregistrării în jurnale, fişe şi în celelalte documente contabile a operaţiunilor economico-
financiare consemnate în documentele justificative, potrivit formelor de înregistrare în contabilitate
utilizate de entităţi, se poate face contarea documentelor justificative, indicându-se simbolurile
conturilor sintetice şi analitice, debitoare şi creditoare, în conformitate cu planul de conturi aplicabil.
19. Înregistrările în contabilitate se fac prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a
datelor sau manual.
20. Înregistrările în contabilitatea sintetică şi analitică se fac pe bază de documente justificative, fie
document cu document, fie pe baza unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente
justificative al căror conţinut se referă la operaţiuni de aceeaşi natură şi din aceeaşi perioadă.
În cazul operaţiunilor contabile pentru care nu se întocmesc documente justificative, înregistrările în
contabilitate se fac pe bază de note de contabilitate care au la bază note justificative sau note de calcul,
după caz.
În cazul stornărilor, pe documentul iniţial se menţionează numărul şi data notei de contabilitate prin
care s-a efectuat stornarea operaţiunii, iar în nota de contabilitate de stornare se menţionează
documentul, data şi numărul de ordine ale operaţiunii care face obiectul stornării.
21. Înregistrările în contabilitate se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor după data
de întocmire sau de intrare a acestora în entitate şi sistematic, în conturi sintetice şi analitice, în
conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare formă de înregistrare în contabilitate.
22. Modelele documentelor financiar-contabile pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile

entităţilor, cu condiţia respectării conţinutului de informaţii prevăzut la pct. 2, respectiv pct. 10, precum
şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. Acestea pot fi pretipărite sau editate cu ajutorul
sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. Numărul de exemplare al documentelor
financiar-contabile se stabileşte prin proceduri proprii, în funcţie de necesităţile entităţilor.
23. În situaţia în care activitatea de întocmire a documentelor financiar-contabile este încredinţată în

baza unui contract de prestări de servicii unor persoane fizice sau juridice, normele proprii interne de
întocmire şi utilizare a documentelor respective se adaptează în mod corespunzător, fiind obligatoriu să
se prevadă în contract clauze referitoare la întocmirea şi utilizarea formularelor în aceste condiţii.
Entităţile pot stabili norme proprii de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-contabile, cu

condiţia ca acestea să nu contravină reglementărilor legale în vigoare.
24. Entităţile vor asigura un regim intern de numerotare a documentelor financiar-contabile, astfel:
- persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna, prin decizie internă
scrisă, o persoană sau mai multe, după caz, care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea
numerelor aferente;
- fiecare document va avea un număr de ordine sau o serie, după caz, număr sau serie ce trebuie să fie
secvenţial(ă), stabilit(ă) de entitate. În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică,
respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.;
- entităţile vor emite proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii, după caz, prin care
se va menţiona, pentru fiecare exerciţiu financiar, care este numărul sau seria de la care se emite primul
document.
25. Factura este document justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a operaţiunilor
economice.
Pentru operaţiunile economice pentru care, conform prevederilor Codului fiscal, nu există obligaţia
întocmirii facturii, înregistrarea în contabilitate a acestora se efectuează pe baza contractelor încheiate
între părţi şi a documentelor financiar-contabile sau bancare care să ateste acele operaţiuni, cum sunt:
aviz de însoţire a mărfii, chitanţă, dispoziţie de plată/încasare, extras de cont bancar, notă de
contabilitate etc., după caz.
26. Toate operaţiunile privind factura (întocmire, utilizare, arhivare, corectare, reconstituire) se
efectuează conform prevederilor Codului fiscal şi ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia.
B. Reconstituirea documentelor financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse
27. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate, operaţiunile economico-financiare trebuie să fie

justificate cu documente originale, întocmite sau reconstituite potrivit prezentelor norme.
28. Pentru situaţii în care, prin reglementări speciale, se prevede că documentul original trebuie să fie
păstrat la altă entitate, la înregistrarea în contabilitate se utilizează copia documentului respectiv.
29. Orice persoană care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative
sau contabile are obligaţia să aducă la cunoştinţă, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare,
conducătorului entităţii (administratorului entităţii, ordonatorului de credite sau altei persoane care are
obligaţia gestionării entităţii respective) situaţia constatată.
În termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea sesizării, conducătorul entităţii dispune încheierea
unui proces-verbal care să cuprindă:
- datele de identificare a documentelor dispărute;
- numele şi prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentelor;
- data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentelor respective.
Procesul-verbal se semnează de către:
- conducătorul entităţii;
- conducătorul compartimentului financiar-contabil al entităţii sau persoana împuternicită să

îndeplinească această funcţie;
- persoana responsabilă cu păstrarea documentelor;
- şeful ierarhic al persoanei responsabile cu păstrarea documentelor, după caz.
Când dispariţia documentelor se datorează însuşi conducătorului entităţii, măsurile prevăzute de

prezentele norme se iau de către ceilalţi membri ai consiliului de administraţie, după caz.
În condiţiile în care documentul pierdut, sustras sau distrus a fost întocmit de către entitate într-un
singur exemplar, reconstituirea acestuia se face urmând aceleaşi proceduri prin care a fost întocmit
documentul original, menţionându-se în antetul documentului că este reconstituit, şi stă la baza
înregistrărilor în contabilitate.
30. Ori de câte ori dispariţia documentelor poate constitui infracţiune, se înştiinţează imediat organele
de urmărire penală.
31. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire".
Dosarul de reconstituire trebuie să conţină elementele care au legătură cu constatarea şi reconstituirea

documentelor dispărute, şi anume:
- sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentelor;
- procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii;
- dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a persoanei
vinovate, după caz;
- dispoziţia scrisă a conducătorului entităţii pentru reconstituirea documentelor;
- o copie a documentelor reconstituite.
32. În cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă entitate, reconstituirea se va face de
entitatea emitentă, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la entitatea emitentă. În acest
caz, entitatea emitentă va trimite entităţii solicitante, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la
primirea cererii, documentul reconstituit.
33. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "DUPLICAT", cu
specificarea numărului şi a datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.
Documentele reconstituite conform prezentelor norme constituie baza legală pentru efectuarea
înregistrărilor în contabilitate.
Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de călătorie nenominale etc.)
pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate.
34. Procedura de reconstituire în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor financiar-
contabile se va finaliza în termen de maximum 30 de zile de la constatare, iar, în caz de forţă majoră, în
termen de 90 de zile de la constatarea încetării acesteia.
35. În cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-
verbal şi se păstrează împreună cu procesul-verbal, în dosarul de reconstituire.
C. Păstrarea şi arhivarea registrelor de contabilitate şi a celorlalte documente financiar-contabile
36. Entităţile au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente
contabile, precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate a
operaţiunilor economico-financiare.
Păstrarea documentelor justificative, a registrelor de contabilitate şi a celorlalte documente financiar-
contabile se face, după caz, la domiciliul fiscal, la sediul social sau la sediile secundare, pe hârtie sau pe
suport electronic.
În cazul păstrării pe suport electronic a documentelor financiar-contabile, inclusiv a celor care au fost
convertite din format hârtie în format electronic, nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr.
135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.
În cazul în care evidenţa contabilă este ţinută cu ajutorul programelor informatice, documentele
financiar-contabile se pot păstra pe suporturi tehnice, pe durata termenelor prevăzute de legislaţia în
vigoare, cu condiţia să poată fi listate în orice moment, în funcţie de necesităţile entităţii sau la cererea
organelor de control.
37. Documentele financiar-contabile se pot păstra, în baza unor contracte de prestări de servicii, cu titlu
oneros, şi de către operatori economici autorizaţi, potrivit legii, în prestarea de servicii arhivistice. Şi în
acest caz răspunderea privind păstrarea documentelor financiar-contabile revine administratorului,
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii beneficiare.
Cu ocazia controalelor efectuate de organele abilitate, entităţile trebuie să prezinte, la cererea acestora,
documentele solicitate.
38. Termenul de păstrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar termenul de păstrare a registrelor şi a
celorlalte documente financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului
financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia celor prevăzute la pct. 39 şi 40.
39. Documentele prevăzute în anexa nr. 4 la ordin se păstrează pe o perioadă de 5 ani în condiţiile în
care necesităţile proprii ale entităţii nu impun păstrarea acestora pe o perioadă de timp mai mare.
40. Documentele financiar-contabile care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viaţă mai mare
de 5 ani se păstrează pe perioada corespunzătoare duratei de viaţă utilă a acestora.
41. În caz de încetare a activităţii societăţilor, documentele financiar-contabile se păstrează în

conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, sau se predau la arhivele statului, în conformitate cu prevederile legale în materie, după caz.
42. Arhivarea documentelor financiar-contabile în format hârtie se face în conformitate cu prevederile

legale şi cu respectarea următoarelor reguli generale:
- documentele se grupează în dosare, numerotate şi şnuruite;
- gruparea documentelor în dosare se face cronologic şi sistematic, în cadrul fiecărui exerciţiu financiar la
care se referă acestea. Dosarele astfel arhivate se păstrează în spaţii amenajate în acest scop, asigurate
împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor.
Evidenţa documentelor în arhivă se ţine cu ajutorul Registrului de evidenţă, potrivit Legii Arhivelor
Naţionale nr. 16/1996, republicată, în care sunt consemnate dosarele şi documentele intrate în arhivă,
precum şi mişcarea acestora în decursul timpului.
43. Eliminarea din arhiva entităţii a documentelor financiar-contabile, al căror termen de păstrare
prevăzut în prezentele norme a expirat, se face de către o comisie constituită potrivit procedurilor
proprii ale entităţii. În această situaţie se întocmeşte un proces-verbal şi se consemnează scăderea
documentelor eliminate din Registrul de evidenţă al arhivei.
D. Registrele de contabilitate
D.1. Registrele de contabilitate obligatorii pentru entităţile care conduc evidenţa contabilă pe baza
regulilor contabilităţii în partidă dublă
44. Potrivit prevederilor legii contabilităţii, registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal
(cod 14-1-1), Registrul-inventar (cod 14-1-2) şi Cartea mare (cod 14-1-3).
Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în

mod ordonat şi completate astfel încât să permită în orice moment identificarea şi controlul
operaţiunilor contabile efectuate.
Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registre, foi volante sau listări informatice, după
caz.
Numerotarea paginilor registrelor se face în ordine crescătoare, iar volumele se numerotează în ordinea
completării lor.
45. Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
cronologic toate operaţiunile economico-financiare efectuate de entitate.
Operaţiunile de aceeaşi natură, realizate în acelaşi loc de activitate (atelier, secţie etc.), pot fi
recapitulate într-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care stă la baza înregistrării în
Registrul-jurnal.
Entităţile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operaţiunile de casă şi bancă, decontările cu furnizorii,
situaţia încasării-achitării facturilor etc.
Înregistrările din Registrul-jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul şi data
documentului justificativ, explicaţii privind operaţiunile respective şi conturile sintetice debitoare şi
creditoare în care s-au înregistrat sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate.
Entităţile care utilizează jurnale auxiliare pot înregistra în Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi,
preluate din aceste jurnale. Registrul-jurnal se editează la cererea organelor de control şi pentru
necesităţile entităţii.
46. Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate în funcţie de natura lor,
inventariate de entitate, potrivit legii.
Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv.

Elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în Registrul-inventar au la bază
listele de inventariere sau alte documente care justifică natura acestor elemente existente la sfârşitul
exerciţiului financiar.
În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul-inventar se înregistrează soldurile
existente la data inventarierii, la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data
inventarierii până la data încheierii exerciţiului financiar.
47. Cartea mare (cod 14-1-3) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi
sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteză şi
sistematizare şi conţine simbolul contului şi al conturilor corespondente (debitoare sau creditoare),
rulajul debitor şi creditor, precum şi soldul contului. Registrul Cartea mare poate conţine câte o filă
pentru fiecare cont sintetic utilizat de entitate. Acest registru stă la baza întocmirii balanţei de verificare.
Registrul Cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse.
Listarea registrului Cartea mare se efectuează la cererea organelor de control, precum şi pentru
necesităţile entităţii.
D.2. Registrele de contabilitate obligatorii pentru persoanele care conduc evidenţa contabilă pe baza
regulilor contabilităţii în partidă simplă
48. Persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venit, definite de Codul fiscal, ale căror
venituri sunt determinate în sistem real şi care conduc evidenţa contabilă pe baza regulilor contabilităţii
în partidă simplă întocmesc Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b) şi Registrul-inventar (cod
14-1-2/b), reglementate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 170/2015 pentru aprobarea
reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă.
49. Persoanele prevăzute la art. 2 lit. a) din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 170/2015 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă şi care optează pentru
ţinerea evidenţei contabile pe baza regulilor contabilităţii în partidă dublă întocmesc Registrul-jurnal
(cod 14-1-1) şi Registrul-inventar (cod 14-1-2). Întocmirea, editarea şi păstrarea registrelor contabile şi a
celorlalte documente financiar-contabile se efectuează conform prezentelor norme.
E. Formele de înregistrare în contabilitate
50. Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre, formulare şi documente

contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a
operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului financiar.
51. Principalele forme de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare în cazul
unităţilor care conduc contabilitatea în partidă dublă sunt: "pe jurnale", "maestru-şah" şi forma
combinată "maestru-şah cu jurnale".
52. În cadrul formei de înregistrare în contabilitate "pe jurnale", principalele registre şi formulare care se
utilizează sunt:
- Registrul-jurnal (cod 14-1-1);
- Registrul-inventar (cod 14-1-2);
- Cartea mare (cod 14-1-3);
- jurnale auxiliare;
- Balanţa de verificare.
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) se utilizează pentru înregistrarea cronologică a tuturor operaţiunilor

economico-financiare consemnate în documentele justificative. Pentru operaţiunile care nu au la bază
documente justificative se întocmeşte Nota de contabilitate (cod 14-6-2/A).
Notele de contabilitate au la bază note justificative sau note de calcul şi se înregistrează în mod
cronologic în Registrul-jurnal.
Entităţile pot utiliza jurnale auxiliare pe feluri de operaţiuni, cum sunt: operaţiuni de casă şi bancă,
operaţiuni privind decontările cu furnizorii, situaţia încasării-achitării facturilor, operaţiuni privind
salariile şi contribuţia pentru asigurări sociale, protecţia socială a şomerilor şi asigurările de sănătate,
alte operaţiuni.
Lunar sau la altă perioadă prevăzută de lege, în fiecare jurnal auxiliar se stabilesc totalurile sumelor
debitoare sau creditoare înregistrate în cursul lunii (perioadei), totaluri care se înscriu în Registrul-jurnal.
Contabilitatea analitică se poate ţine fie direct pe aceste jurnale (pentru unele conturi), fie cu ajutorul
altor formulare comune (fişa de cont analitic pentru valori materiale, fişa de cont pentru operaţiuni
diverse etc.) sau specifice, folosite în acest scop.
Înregistrările în jurnale se fac în mod cronologic în tot cursul lunii (perioadei) sau numai la sfârşitul lunii
(perioadei), fie direct pe baza documentelor justificative, fie pe baza documentelor centralizatoare
întocmite pentru operaţiunile aferente lunii (perioadei) respective, care sunt consemnate cronologic în
acestea.
Cartea mare (cod 14-1-3) este documentul de sistematizare contabilă care cuprinde toate conturile
sintetice şi reflectă, la un moment dat, existenţa şi mişcarea tuturor elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii.
Cartea mare serveşte la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor conturilor şi stă la baza întocmirii
balanţei de verificare.
Pentru stabilirea rulajelor, în Cartea mare se preia rulajul creditor din jurnalul contului respectiv, iar
rulajul debitor se stabileşte prin totalizarea sumelor preluate din coloanele de conturi corespondente ale
jurnalelor.
Soldul debitor sau creditor al fiecărui cont se stabileşte în funcţie de rulajele debitoare şi creditoare ale
contului respectiv, ţinându-se seama de soldul de la începutul anului, care se înscrie pe rândul destinat
în acest scop.
Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea înregistrării corecte în
contabilitate a operaţiunilor efectuate şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea
analitică, precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare anuale şi
raportările contabile stabilite potrivit legii.
53. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah", principalele registre şi formulare care se utilizează
sunt:
- Registrul-jurnal (cod 14-1-1);
- Registrul-inventar (cod 14-1-2);
- Cartea mare (şah - cod 14-1-3/a);
- Balanţa de verificare.
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) se utilizează pentru înregistrarea cronologică a tuturor operaţiunilor

economico-financiare consemnate în documentele justificative, la fel ca în cazul formei de înregistrare
"pe jurnale".
Cartea mare (şah - cod 14-1-3/a) este documentul de sistematizare a înregistrărilor contabile în conturile
sintetice.
La sfârşitul lunii (perioadei), pentru fiecare cont sintetic din Cartea mare (şah) se stabilesc totaluri ale
rulajului contului debitor sau creditor şi ale conturilor corespondente. Totalul sumelor conturilor
corespondente trebuie să fie egale cu rulajul debitor sau creditor al contului respectiv.
Contabilitatea analitică se ţine cu ajutorul formularelor comune (fişa de cont pentru operaţiuni diverse,
fişa de cont analitic pentru valori materiale) sau cu ajutorul formularelor specifice folosite în acest scop.
Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza totalurilor preluate din Cartea mare (şah), respectiv din
fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic.
Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se pot întocmi balanţe de verificare analitice.
54. În cazul utilizării formei de înregistrare combinată "maestru-şah cu jurnale", pe lângă formularele
menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah", se utilizează jurnalele auxiliare specifice formei de
înregistrare "pe jurnale".
În Cartea mare (şah), pentru fiecare cont sintetic, totalurile lunare stabilite în jurnal se înscriu atât în
coloana destinată rulajului debitor sau creditor, cât şi în coloanele conturilor corespondente.
F. Criteriile minimale privind programele informatice utilizate în activitatea financiar-contabilă
55. Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei entităţi trebuie să asigure
prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu reglementările contabile aplicabile,
controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice.
56. Programele informatice utilizate în activitatea financiar-contabilă trebuie să asigure listarea în orice
moment a documentelor financiar-contabile solicitate de organele de control.
57. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice vor fi avute în vedere următoarele:
a) cuprinderea în procedurile de prelucrare a reglementărilor în vigoare şi a posibilităţii de actualizare a

acestor proceduri, în funcţie de modificările intervenite în legislaţie;
b) gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protecţiei lor împotriva accesului neautorizat,

realizarea confidenţialităţii datelor din sistemul informatic;
c) stabilirea tipului de suport pentru păstrarea datelor de intrare, intermediare sau de ieşire;
d) soluţionarea eventualelor erori care pot să apară în funcţionarea sistemului informatic;
e) verificarea completă sau prin sondaj a modului de funcţionare a procedurilor de prelucrare prevăzute
de sistemul informatic;
f) verificarea totală sau prin sondaj a operaţiunilor economico-financiare înregistrate în contabilitate,

astfel încât acestea să fie efectuate în concordanţă strictă cu prevederile actelor normative care le
reglementează;
g) verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat.
58. Sistemele informatice de prelucrare automată a datelor în domeniul financiar-contabil trebuie să

răspundă la următoarele criterii considerate minimale:
a) să asigure concordanţa strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu prevederile actelor normative

care le reglementează;
b) să precizeze tipul de suport care asigură prelucrarea datelor în condiţii de siguranţă;
c) fiecare dată înregistrată în contabilitate trebuie să se regăsească în conţinutul unui document, la care
să poată avea acces atât beneficiarii, cât şi organele de control;
d) să asigure listele operaţiunilor efectuate în contabilitate pe bază de documente justificative, care să

fie numerotate în ordine cronologică, interzicându-se inserări, intercalări, precum şi orice eliminări sau
adăugări ulterioare;
e) să asigure reluarea automată în calcul a soldurilor conturilor obţinute anterior;
f) să asigure conservarea datelor pe o perioadă de timp care să respecte prevederile legii contabilităţii;
g) să precizeze procedurile şi suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program, a datelor

introduse, a situaţiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare în sistem a
datelor arhivate;
h) să nu permită inserări, modificări sau eliminări de date pentru o perioadă închisă;
i) să asigure următoarele elemente constitutive ale înregistrărilor contabile:
- data efectuării înregistrării contabile a operaţiunii;
- jurnalul de origine în care se regăsesc înregistrările contabile;
- numărul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent);
j) să asigure confidenţialitatea şi protecţia informaţiilor şi a programelor prin parole, cod de identificare

pentru accesul la informaţii, copii de siguranţă pentru programe şi informaţii;
k) să asigure listări clare, inteligibile şi complete, care să conţină următoarele elemente de identificare,
în antet sau pe fiecare pagină, după caz:
- tipul documentului sau al situaţiei;
- denumirea entităţii;
- perioada la care se referă informaţia;
- datarea listărilor;
- paginarea cronologică;
- precizarea programului informatic şi a versiunii utilizate;
l) să asigure listarea ansamblului de situaţii financiare şi documente de sinteză necesare conducerii

operative a entităţii;
m) să asigure respectarea conţinutului de informaţii prevăzut pentru documente;
n) să permită, în orice moment, reconstituirea conţinutului conturilor, listelor şi informaţiilor supuse

verificării; toate soldurile conturilor trebuie să fie rezultatul unei liste de înregistrări şi al unui sold
anterior al acelui cont; fiecare înregistrare trebuie să aibă la bază elemente de identificare a datelor
supuse prelucrării;
o) să nu permită:
- deschiderea a două conturi cu acelaşi simbol;

- modificarea simbolului de cont în cazul în care au fost înregistrate date în acel cont;
- suprimarea unui cont în cursul exerciţiului financiar curent sau aferent exerciţiului financiar precedent,
dacă acesta conţine înregistrări sau sold;
- editarea a două sau a mai multor documente de acelaşi tip, cu acelaşi număr şi conţinut diferit de
informaţii în cadrul aceluiaşi exerciţiu financiar;
p) să permită suprimarea unui cont care nu are înregistrări pe parcursul a cel puţin 2 ani (exerciţii
financiare), în mod automat sau manual;
q) să prevadă în documentaţia produsului informatic modul de organizare şi tipul sistemului de

prelucrare:
- monopost sau multipost;
- monosocietate sau multisocietate;
- reţea de calculatoare;
- portabilitatea fişierelor de date;
r) să precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor:
- preluări pe loturi cu control ulterior;
- preluări în timp real cu efectuarea controlului imediat;
- combinarea celor două tipuri;
s) să permită culegerea unui număr nelimitat de înregistrări pentru operaţiunile contabile;
t) să posede documentaţia tehnică de utilizare a programelor informatice necesară exploatării optime a

acestora;
u) să respecte reglementările în vigoare cu privire la securitatea datelor şi fiabilitatea sistemului

informatic de prelucrare automată a datelor.
59. Contractele care stau la baza achiziţiei de programe informatice utilizate în activitatea financiar-
contabilă trebuie să prevadă clauze privind întreţinerea şi adaptarea produselor livrate, precum şi clauze
care să ateste că programele informatice nu permit modificarea procedurilor de prelucrare automată a
datelor de către utilizatori.
60. Utilizatorul trebuie:
- să se asigure de perenitatea documentaţiei, a diferitelor versiuni ale produsului-program;

- să organizeze arhivarea datelor, programelor sau produselor de prelucrare astfel încât informaţiile să
poată fi reprocesate;
- să deţină la sediul său, pe perioadă neprescrisă, manualul de utilizare complet şi actualizat al fiecărui
produs-program utilizat.
61. Pe perioada neprescrisă se va organiza o gestiune a versiunilor, modificărilor, corecturilor şi

schimbărilor de sistem informatic, produse-program şi sistem de calcul.
Dacă entitatea, în cursul acestei perioade, a schimbat sistemul de calcul, respectiv de prelucrare a
datelor, trebuie să se efectueze o reconciliere între datele arhivate şi versiunile noi ale produselor-
program şi ale echipamentelor de calcul.
Arhivele pe suport magnetic trebuie actualizate periodic pentru a asigura accesibilitatea datelor.
6. Ordinul ministrului justiţiei nr. 1846/C/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii din sistemul administrației penitenciare
În temeiul prevederilor art. 46 alin. (2) din Normele privind organizarea şi

efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.861/2009,în
conformitate cu reglementările Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi
ale Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile
de aplicare a acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,în
temeiul Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de
reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale,ministrul justiţiei emite
următorul ordin:Articolul 1Se aprobă Normele metodologice privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin.Articolul 2Administraţia Naţională a
Penitenciarelor şi unităţile subordonate acesteia vor duce la îndeplinire
dispoziţiile prezentului ordin.Articolul 3La data intrării în vigoare a prezentului
ordin orice dispoziţii contrare se abrogă.Articolul 4Prezentul ordin se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.p. Ministrul justiţiei,Radu Constantin
RageaBucureşti, 15 iulie 2010.Nr. 1.846/C.
Anexă
NORME METODOLOGICE din 15 iulie 2010
privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor

proprii din sistemul administraţiei penitenciare
EMITENT
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 6 septembrie 2010
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
Elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii aflate în administrarea unităţilor din
sistemul administraţiei penitenciare se inventariază potrivit prezentelor norme metodologice.
Articolul 2
Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor de
natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la
care aceasta se efectuează.
Articolul 3
Scopul principal al inventarierii îl constituie stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei unităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute
cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii situaţiilor financiare
anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului şi a performanţei unităţii
pentru respectivul exerciţiu financiar.
Articolul 4
(1) În temeiul prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, Administraţia Naţională a
Penitenciarelor şi unităţile subordonate au obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor
de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii la începutul activităţii, cel puţin o dată în cursul
exerciţiului financiar pe parcursul funcţionării lor, în cazul restructurării, reorganizării sau încetării
activităţii, precum şi în următoarele situaţii:
a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe prevăzute de lege;
b) ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi stabilite cert decât
prin inventariere;
c) ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
d) cu prilejul reorganizării gestiunilor;
e) ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră;
f) în alte cazuri prevăzute de lege.
(2) La începutul activităţii unităţii, inventarierea are ca scop principal stabilirea şi evaluarea elementelor
de natura activelor ce constituie aport la capitalul unităţii. Elementele de natura activelor care constituie
aport la capitalul social al unităţii şi al patrimoniului instituţiei publice se înscriu în registrul inventar,
grupate pe conturi.
(3) În cazul în care, în situaţiile enumerate mai sus, sunt inventariate toate elementele de activ dintr-o
gestiune, aceasta poate ţine loc de inventariere anuală, cu aprobarea ordonatorului de credite sau a
persoanei care are obligaţia gestionării elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,
cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (3).
(4) Toate elementele de natura activelor trebuie să fie date în răspunderea gestionară sau în folosinţă
salariaţilor.
Articolul 5
(1) Inventarierea anuală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se face, de
regulă, cu ocazia încheierii exerciţiului financiar, avându-se în vedere şi specificul activităţii fiecărei
unităţi.
(2) În cadrul unităţilor penitenciare cu activitate complexă (care au centre de pregătire sau puncte de
lucru exterioare), bunurile pot fi inventariate şi înaintea datei de încheiere a exerciţiului financiar, cu
condiţia asigurării valorificării şi cuprinderii rezultatelor inventarierii în situaţiile financiare întocmite
pentru exerciţiul financiar respectiv.
(3) În situaţia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, în registrul-inventar se va cuprinde valoarea
stocurilor faptice inventariate şi înscrise în listele de inventariere actualizate cu intrările şi ieşirile de
bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar.
Articolul 6
Faţă de termenul prevăzut la art. 5, următoarele bunuri sau valori se inventariază suplimentar, după
cum urmează:
a) lunar, de regulă ultima zi a lunii respective:

- armamentul şi muniţia aflate în dotarea serviciilor de pază şi escortă, în depozite şi magazii;
- mijloace băneşti, cecuri şi alte valori care se află în casieria unităţii;
- alimente aflate în depozite, bucătării de unitate, bufete, puncte de desfacere;
- carburanţi şi lubrifianţi;
b) trimestrial, de regulă între 25 şi 30 (31) a ultimei luni din trimestru:
- furaje;
- animale şi păsări;
c) de două ori pe an, la 30 aprilie şi 30 septembrie:
- combustibili lichizi (motorină, CLU, combustibil tip M) folosiţi la încălzire şi prepararea hranei;
- combustibili solizi (lemne, cărbuni) folosiţi la încălzire;
d) anual:
- terenurile, clădirile, construcţiile speciale şi lucrările de investiţii şi reparaţii capitale neterminate ale
clădirilor, instalaţiilor, maşinilor, utilajelor etc.;
- alimentele aprovizionate pentru perioada consumului de iarnă la sfârşitul perioadei de consum: cartofi,
ceapă, rădăcinoase însilozate, murăturile şi varza murată.
Articolul 7
Răspunderea pentru organizarea şi efectuarea corespunzătoare a acţiunii de inventariere revine

directorului unităţii, care elaborează proceduri scrise adaptate specificului activităţii, pe care le
transmite comisiilor de inventariere.
Capitolul II Organizarea inventarierii. Constituirea comisiilor de inventariere
Articolul 8
(1) Directorul unităţii stabileşte, prin decizie scrisă, componenţa comisiei de inventariere, care trebuie să
fie formată din cel puţin două persoane.
(2) În decizia de numire a comisiei de inventariere se menţionează în mod obligatoriu şi numele

responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, metoda de inventariere utilizată, gestiunea
supusă inventarierii, data de începere şi de terminare a operaţiunilor, alte date necesare.
Articolul 9
După caz, în funcţie de complexitatea activităţii unităţii, prin decizie a directorului unităţii, comisiile de
inventariere pot fi coordonate de către o comisie centrală care are ca sarcină să organizeze, să
instruiască, să supravegheze şi să controleze modul de efectuare a operaţiunilor de inventariere.
Articolul 10
Comisia de inventariere răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor

legale. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor de inventariere, în comisii vor fi numite
persoane cu pregătire corespunzătoare economică şi tehnică, care să asigure efectuarea corectă şi la
timp a inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea
lor conform reglementărilor contabile aplicabile.
Articolul 11
Inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se pot realiza
atât cu personal propriu, cât şi pe bază de contracte de prestări servicii încheiate cu persoane juridice
sau fizice cu pregătire corespunzătoare.
Articolul 12
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii şi nici contabilii
care ţin evidenţa gestiunii respective. Prin proceduri interne, unităţile pot stabili ca la efectuarea
operaţiunilor să participe şi contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective, fără ca aceştia să facă parte
din comisie.
Articolul 13
Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi înlocuiţi decât în cazuri bine justificate şi numai prin decizie
scrisă, emisă de către directorul unităţii.
Articolul 14
Din comisia de inventariere numită pentru inventarierea lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale
neterminate fac parte, obligatoriu, inspectorul de şantier sau persoana împuternicită cu executarea,
organizarea, coordonarea şi verificarea acestor lucrări.
Articolul 15
În vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere, directorul unităţii trebuie să ia măsuri

pentru crearea condiţiilor corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere, prin:
- organizarea depozitării bunurilor grupate pe sortotipodimensiuni, codificarea acestora şi întocmirea

etichetelor de raft;
- ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la gestiuni şi a celei contabile şi efectuarea confruntării

datelor din aceste evidenţe;
- participarea întregii comisii de inventariere la lucrările de inventariere;
- asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariază, respectiv pentru
sortare, aşezare, cântărire, măsurare, numărare etc.;
- asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, preţ etc.) a unor specialişti
din unitate, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care au obligaţia de a semna listele de
inventariere pentru atestarea datelor înscrise;
- dotarea gestiunii cu aparate şi instrumente adecvate şi în număr suficient pentru măsurare, cântărire
etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum şi cu formulare şi rechizite
necesare;
- dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor inventariate;
- asigurarea protecţiei membrilor comisiei de inventariere în conformitate cu normele de protecţie a

muncii;
- asigurarea securităţii uşilor, ferestrelor, porţilor etc. de la magazine, depozite, gestiuni etc.
Articolul 16
Comisia de inventariere are următoarele obligaţii:
- să cunoască şi să aplice prevederile prezentelor norme metodologice;
- să verifice existenţa pe teren a elementelor de activ prin numărare, cântărire, măsurare etc., pentru
determinarea exactă a cantităţilor din fiecare element;
- să se asigure că aparatele şi instrumentele de măsurat şi cântărit sunt omologate şi verificate din punct
de vedere metrologic şi sunt în stare bună de funcţionare;
- să întocmească documentele acţiunii de inventariere la timp, în conformitate cu prevederile

prezentelor norme metodologice şi să le supună avizării şi aprobării celor în drept.
Capitolul III Executarea inventarierii
Articolul 17
Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt următoarele:
a) înainte de începerea operaţiunii de inventariere să ia de la gestionarul răspunzător de gestiunea

bunurilor o declaraţie scrisă din care să rezulte dacă:
- gestionează bunuri şi în alte locuri de depozitare;
- în afara bunurilor unităţii respective, are în gestiune şi alte bunuri aparţinând terţilor, primite cu sau
fără documente;
- are plusuri sau lipsuri în gestiune, despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă;
- are bunuri nerecepţionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au întocmit documentele
aferente;
- a primit sau a eliberat bunuri fără documente legale;
- deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în gestiunea sa;
- are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau care nu au fost
predate la contabilitate.
Gestionarul va menţiona în declaraţia scrisă felul, numărul şi data ultimului document de intrare/ieşire a
bunurilor în/din gestiune; declaraţia se datează şi se semnează de către gestionarul răspunzător de
gestiunea bunurilor şi de către comisia de inventariere, care atestă că a fost dată în prezenţa sa;
b) să identifice toate locurile (încăperile) în care există bunuri ce urmează a fi inventariate;
c) să asigure închiderea şi sigilarea spaţiilor de depozitare, în prezenţa gestionarului, ori de câte ori se
întrerup operaţiunile de inventariere şi se părăseşte gestiunea.
Dacă bunurile supuse inventarierii, gestionate de către o singură persoană, sunt depozitate în locuri
diferite sau când gestiunea are mai multe căi de acces, membrii comisiei care efectuează inventarierea
trebuie să sigileze toate aceste locuri şi căile lor de acces, cu excepţia locului în care a început
inventarierea, care se sigilează numai în cazul când inventarierea nu se termină într-o singură zi.
La reluarea acţiunii de inventariere se verifică dacă sigiliul este intact, în caz contrar, acest fapt se va
consemna într-un proces-verbal de constatare, care se semnează de către comisia de inventariere şi de
către gestionar, luându-se măsurile corespunzătoare.
Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate, în locuri

special amenajate (fişete, casete, dulapuri etc.), încuiate şi sigilate. Sigiliul se păstrează, pe durata
inventarierii, de către responsabilul comisiei de inventariere.
Desigilarea se efectuează de către comisia de inventariere în prezenţa gestionarului respectiv;
d) să bareze şi să semneze, la ultima operaţiune, fişele de magazie, menţionând data la care s-au
inventariat bunurile, să vizeze documentele care privesc intrări sau ieşiri de bunuri, existente în
gestiune, dar neînregistrate, să dispună înregistrarea acestora în fişele de magazie şi predarea lor la
contabilitate, astfel încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte realitatea;
e) să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua curentă;
f) să controleze dacă toate instrumentele şi aparatele de măsură sau de cântărire au fost verificate şi
dacă sunt în bună stare de funcţionare.
Articolul 18
(1) În cazul în care gestionarul lipseşte, comisia de inventariere aplică sigiliul şi comunică situaţia
conducerii unităţii respective. Conducerea unităţii are obligaţia să îl anunţe în scris pe gestionar despre
inventarierea care trebuie să se efectueze, indicând locul, ziua şi ora fixate pentru începerea acţiunii.
(2) Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul, data şi ora fixate, inventarierea
se efectuează de către comisia de inventariere în prezenţa altei persoane, numită prin decizie scrisă,
care să îl reprezinte pe gestionar.
Articolul 19
(1) Pentru desfăşurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat, dacă este posibil, să se sisteze
operaţiunile de intrare-ieşire a bunurilor supuse inventarierii, luându-se din timp măsurile
corespunzătoare pentru a nu se stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor.
(2) Dacă operaţiunile de aprovizionare (livrare) a bunurilor nu pot fi suspendate, se prevede crearea unei
zone-tampon în care să se depoziteze bunurile primite în timpul inventarierii sau să se permită
efectuarea expedierilor, operaţiuni efectuate numai în prezenţa comisiei de inventariere, care va
menţiona pe documentele respective "primit în timpul inventarierii" sau "eliberat în timpul
inventarierii", după caz, în scopul evitării inventarierii duble sau a omisiunilor.
Articolul 20
Pe toată durata inventarierii, programul şi perioada inventarierii vor fi afişate la loc vizibil.
Articolul 21
Inventarierea terenurilor se efectuează pe baza documentelor care atestă luarea în administrare a

acestora şi a schiţelor de amplasare.
Articolul 22
(1) Clădirile se inventariază prin identificarea lor pe baza documentelor care atestă luarea în
administrare şi a dosarului tehnic al acestora.
(2) Construcţiile şi echipamentele speciale cum sunt: reţelele de energie electrică, termică, gaze, apă,
canal, telecomunicaţii şi altele similare se inventariază potrivit regulilor stabilite de deţinătorii acestora.
(3) Activele fixe corporale care în perioada inventarierii se află în afara unităţii (ambarcaţiuni, nave
fluviale, autovehicule etc.), plecate în cursă de lungă durată, maşinile de forţă şi utilajele energetice,
maşinile, utilajele şi instalaţiile de lucru, aparatele şi instalaţiile de măsurare, control şi reglare şi
mijloacele de transport date pentru reparaţii în afara unităţii se inventariază înaintea ieşirii lor
temporare din unitate sau prin confirmare scrisă primită de la unitatea unde acestea se găsesc.
(4) Activele fixe necorporale se inventariază prin constatarea existenţei şi apartenenţei acestora la
unităţile deţinătoare, iar în cazul brevetelor, licenţelor, mărcilor de fabrică şi al altor imobilizări
necorporale este necesară dovedirea existenţei acestora pe baza titlurilor de proprietate sau a altor
documente de atestare a unor drepturi legale.
Articolul 23
În listele de inventariere a activelor fixe necorporale şi corporale aflate în curs de execuţie se

menţionează pentru fiecare obiect, pe baza constatării la faţa locului: denumirea obiectului, descrierea
amănunţită a stadiului, pe categorii de lucrări, pe baza valorii din documentaţia existentă (devize),
precum şi în funcţie de volumul lucrărilor realizate la data inventarierii. Materialele şi utilajele primite de
la beneficiari pentru montaj şi neîncorporate în lucrări se inventariază separat.
Articolul 24
Investiţiile puse în funcţiune total sau parţial, cărora nu li s-au întocmit formele de înregistrare ca
imobilizări corporale, se înscriu în liste de inventariere separate. De asemenea, lucrările de investiţii care
nu se mai execută, fiind sistate sau abandonate, se înscriu în liste de inventariere separate, arătându-se
cauzele sistării sau abandonării, aprobarea de sistare sau abandonare şi măsurile ce se propun în
legătură cu aceste lucrări.
Articolul 25
(1) Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz. Bunurile
aflate în ambalaje originale intacte nu se desfac decât prin sondaj, acest lucru urmând a fi menţionat şi
în listele de inventariere respective.
(2) La lichidele a căror cantitate efectivă nu se poate stabili prin transvazare şi măsurare, conţinutul
vaselor - stabilit în funcţie de volum, densitate, compoziţie etc. - se verifică prin scoaterea de probe din
aceste vase, ţinându-se seama de densitate, compoziţie şi de alte caracteristici ale lichidelor, care se
constată fie organoleptic, fie prin măsurare sau probe de laborator, după caz.
(3) Cantităţile de lichide depozitate în recipiente de capacitate mare - rezervoare, cisterne etc. - se pot
inventaria pe bază de calcule tehnice.
(4) Materialele de masă ca: ciment, oţel beton, produse de carieră şi balastieră, produse agricole şi alte
materiale similare, ale căror cântărire şi măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la
degradarea bunurilor respective, se pot inventaria pe bază de calcule tehnice.
(5) În listele de inventariere a materialelor prevăzute la alin. (2)-(4) se menţionează modul cum s-a făcut
inventarierea, precum şi datele tehnice care au stat la baza calculelor.
(6) Stofele, pânzeturile şi alte bunuri similare se inventariază în metri liniari, precizând la fiecare
sortiment lăţimea şi culoarea. Covoarele şi perdelele se inventariază în bucăţi, metri pătraţi, cu indicarea
detaliilor specifice (de exemplu: covoare pluşate sau din iută, perdele de voal sau din materiale sintetice
etc.).
(7) Bunurile din domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, date în administrare,
concesionate sau închiriate instituţiilor publice, societăţilor/companiilor naţionale şi regiilor autonome
potrivit legii, se inventariază şi se înscriu în liste de inventariere distincte în cadrul acestor unităţi.
Articolul 26
Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poştale, a timbrelor fiscale, a tichetelor de călătorie, a

tichetelor de masă, a tichetelor-cadou, a tichetelor de creşă, a tichetelor de vacanţă, a bonurilor cantităţi
fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în muzee, expoziţii şi altele asemenea se face la valoarea lor
nominală, cu excepţia timbrelor cu valoare filatelică. Pentru bunurile de această natură constatate fără
utilitate (expirate, deteriorate) se întocmesc liste de inventariere distincte. Inventarierea timbrelor
filatelice se efectuează potrivit procedurii elaborate în acest scop de către administratorii entităţilor care
le au în evidenţă.
Articolul 27
Bunurile materiale a căror evidenţă se ţine pe complete se inventariază prin verificarea obligatorie a
existenţei şi stării calitative a pieselor, accesoriilor şi detaliilor ce intră în compunerea lor, conform
inventarului completului.
Articolul 28
(1) Animalele şi păsările se inventariază pe specii şi categorii, astfel:
a) specia porcine se inventariază pe următoarele categorii:
- categoriile "sugari", "creşă" şi "porci la îngrăşat" - prin numărare şi cântărire totală;
- categoriile "scroafe" şi "vieri" - prin numărare;
b) specia bovine se inventariază pe următoarele categorii:
- categoriile "0-6 luni masculi şi femele", "6-12 luni masculi şi femele", "12-18 luni masculi şi femele",
"peste 18 luni masculi şi femele" - prin numărare şi cântărire totală;
- categoriile "bovine la îngrăşat" (vaci reformă sau femele inapte pentru reproducţie) - prin numărare şi
cântărire totală;
- categoria "vaci cu lapte şi juninci" - prin numărare;
c) specia ovine se inventariază pe următoarele categorii:
- categoriile "miei an curent", "miei an precedent" şi "ovine la îngrăşat" - prin numărare;
d) speciile găini ouătoare şi animale de serviciu se inventariază prin numărare.
(2) Pentru speciile şi categoriile de animale care se cântăresc, listele de inventariere nu se înregistrează
cu "Valoare".
Articolul 29
(1) Bunurile aflate asupra angajaţilor la data inventarierii (echipament, cazarmament, scule, unelte etc.)
se inventariază şi se trec în liste separate, specificându-se persoanele care răspund de păstrarea lor. În
cadrul evidenţierii acestora pe formaţii şi locuri de muncă, bunurile vor fi centralizate şi comparate cu
datele din evidenţa tehnico-operativă, precum şi cu cele din evidenţa contabilă.
(2) Bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariază cu prioritate, fără a se stânjeni desfacerea
imediată a acestora.
(3) Pentru elementele de natura activelor la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de
inventariere întocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri de ajustări pentru depreciere sau
ajustări pentru pierdere de valoare, după caz, ori de înregistrare a unor amortizări suplimentare, acolo
unde este cazul, arătând totodată cauzele care au determinat aceste deprecieri.
(4) În cazul imobilizărilor corporale, precum şi al celorlalte elemente de natura activelor pentru care
există constituite ajustări pentru depreciere sau ajustări pentru pierdere de valoare, în listele de
inventariere se înscrie valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora, mai puţin ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare înregistrate până la data inventarierii, care se compară cu valoarea
lor actuală, stabilită cu ocazia inventarierii, pe bază de constatări faptice.
(5) La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se aplică principiul prudenţei, potrivit căruia se ţine seama
de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare. În cazul în care valoarea
de inventar a bunurilor este mai mare decât valoarea cu care acestea sunt evidenţiate în contabilitate, în
listele de inventariere se înscriu valorile din contabilitate. În cazul în care valoarea de inventar a
bunurilor este mai mică decât valoarea din contabilitate, în listele de inventariere se înscrie valoarea de
inventar.
Articolul 30
(1) Cu ocazia inventarierii, comisia de inventariere evaluează elementele de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii potrivit reglementărilor contabile aplicabile, precum şi prezentelor norme
metodologice. Evaluarea se va efectua cu respectarea principiului permanenţei metodelor, potrivit
căruia modelele şi regulile de evaluare trebuie menţinute, asigurând compatibilitatea în timp a
informaţiilor contabile.
(2) Evaluarea bunurilor inventariate se realizează de membrii comisiei de inventariere care au pregătire
economică şi tehnică corespunzătoare.
Articolul 31
Comisia de inventariere are obligaţia să controleze toate locurile în care pot exista bunuri supuse
inventarierii.
Articolul 32
Listele de inventariere se întocmesc pe locuri de depozitare, pe gestiuni şi categorii de bunuri.
Articolul 33
(1) Bunurile aparţinând altor unităţi - închiriate, în leasing, în custodie, spre prelucrare etc. - se
inventariază şi se înscriu în liste separate. Listele de inventariere pentru aceste bunuri vor conţine
informaţii cu privire la numărul şi data actului de predare-primire şi ale documentului de livrare, precum
şi alte informaţii utile.
(2) Listele de inventariere cuprinzând bunurile aparţinând terţilor se trimit acestora în termen de cel
mult 15 zile de la terminarea inventarierii, urmând ca aceştia să comunice eventualele nepotriviri în
termen de 5 zile de la primirea listelor de inventariere. Neconfirmarea în acest termen presupune
recunoaşterea exactităţii datelor înscrise în listele de inventariere.
(3) În caz de nepotriviri, unitatea deţinătoare este obligată să clarifice situaţia diferenţelor respective şi
să comunice constatările sale persoanei fizice sau juridice căreia îi aparţin bunurile respective, în termen
de 5 zile de la primirea sesizării.
Articolul 34
(1) Comisia de inventariere este obligată să stabilească starea fizică reală a bunurilor inventariate.
(2) În acest scop, comisia de inventariere procedează la examinarea fiecărui bun în parte şi face
propuneri de declasare şi casare pentru cele care nu corespund dispoziţiilor tehnice în vigoare.
(3) În cazul bunurilor uzate fizic înainte de expirarea duratei normate de funcţionare/utilizare şi care nu
mai pot fi folosite conform destinaţiei pentru care au fost create, comisia de inventariere face o
menţiune în acest sens în procesul-verbal de inventariere, în vederea efectuării cercetării administrative
pentru stabilirea cauzelor şi răspunderilor.
(4) Directorul unităţii stabileşte dacă cercetarea administrativă privind această situaţie se efectuează de
comisia de inventariere în exerciţiu sau de către o altă comisie, numită prin decizie scrisă.
Articolul 35
(1) Listele de inventariere se întocmesc separat pentru activele fixe corporale, separat pentru activele
curente (circulante) de natura stocurilor şi separat pentru activele curente (circulante), altele decât
obiectele de inventar.
(2) Bunurile aflate în magazie se înscriu în lista de inventariere separat de cele aflate în folosinţă.
Articolul 36
Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fără mişcare ori greu vandabile, pentru comenzi
în curs, abandonate sau sistate, precum şi pentru creanţele şi obligaţiile incerte ori în litigiu se întocmesc
liste de inventariere separate sau situaţii analitice separate, după caz.
Articolul 37
În cazul inventarierii producţiei în curs de execuţie şi a semifabricatelor din producţia proprie, este
necesar ca înainte de începerea acţiunii să se întreprindă următoarele măsuri:
- să se predea la magazii şi la depozite, pe baza documentelor, toate piesele, ansamblurile şi agregatele a

căror prelucrare a fost terminată;
- să se colecteze din secţii sau ateliere toate produsele reziduale şi deşeurile, întocmindu-se
documentele de constatare;
- să se întocmească documentele de constatare şi să se clarifice situaţia semifabricatelor a căror utilizare

este îndoielnică.
Articolul 38
(1) În cazul producţiei în curs de execuţie se inventariază atât produsele care nu au trecut prin toate
fazele (stadiile) prelucrării impuse de procesul tehnologic de producţie, cât şi produsele care, deşi au
fost terminate, nu au trecut toate probele de recepţionare tehnică sau nu au fost completate cu toate
piesele şi accesoriile lor.
(2) În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile în curs de
execuţie sau neterminate.
Articolul 39
(1) Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc. aflate la locurile
de muncă şi nesupuse prelucrării nu se consideră producţie în curs de execuţie.
(2) Aceste bunuri se inventariază separat şi se înregistrează în conturile din care provin, diminuându-se
cheltuielile, iar după terminarea inventarierii acestora se vor evidenţia în conturile iniţiale de cheltuieli.
Articolul 40
În situaţia în care se execută lucrări de construcţii-montaj în regie proprie, în listele de inventariere a

producţiei neterminate se includ:
- categoriile de lucrări şi părţi de elemente de construcţii la care n-a fost executat întregul volum de
lucrări prevăzute în normele de deviz;
- lucrările executate (terminate);
- denumirea obiectivului;
- valoarea determinată potrivit stadiului de execuţie, potrivit valorii din documentaţia existentă - devize -
şi în funcţie de volumul lucrărilor realizate la data inventarierii.
Articolul 41
Inventarierea lucrărilor de modernizare nefinalizate sau de reparaţii ale clădirilor, instalaţiilor, maşinilor,
utilajelor, mijloacelor de transport şi ale altor bunuri se face prin verificarea la faţa locului a stadiului fizic
al lucrărilor. Astfel de lucrări se consemnează într-o listă de inventariere separată, în care se indică
denumirea obiectului supus modernizării sau reparaţiei, gradul de executare a lucrării, costul de deviz şi
cel efectiv al lucrărilor executate.
Articolul 42
Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor soldurilor
debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică în totalul
soldurilor acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont" (cod 14-6-3), prevăzut în anexa nr. 3, sau a
punctajelor reciproce, în funcţie de necesităţi. Nerespectarea acestei proceduri, precum şi refuzul de
confirmare constituie abateri de la prezentele norme metodologice.
Articolul 43
(1) Disponibilităţile băneşti, cecurile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie, precum şi alte valori aflate în
casieria unităţilor se inventariază în conformitate cu prevederile legale.
(2) Disponibilităţile aflate în conturi la bănci sau la unităţile Trezoreriei Statului se inventariază prin
confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea unităţii.
(3) În acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi lucrătoare a anului, puse la
dispoziţie de unităţile bancare şi unităţile Trezoreriei Statului, vor purta ştampila oficială a acestora.
(4) Disponibilităţile în lei şi în valută din casieria unităţii se inventariază în ultima zi lucrătoare a
exerciţiului financiar, după înregistrarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi privind exerciţiul
respectiv, confruntându-se soldurile din registrul de casă cu monetarul şi cu cele din contabilitate.
Articolul 44
Mărcile poştale, timbrele fiscale şi bonurile cantităţi fixe se înscriu în listele de inventariere la valoarea
lor nominală, cu excepţia timbrelor cu valoare filatelică.
Articolul 45
Pentru toate celelalte elemente de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, cu ocazia
inventarierii se verifică realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate la terţi se fac
cereri de confirmare, care se vor ataşa la listele respective după primirea confirmării.
Capitolul IV Stabilirea rezultatelor inventarierii şi înregistrarea acestora

Articolul 46
Bunurile inventariate se înscriu în listele de inventariere la valoarea contabilă (valoarea de înregistrare).
Articolul 47
(1) Inventarierea elementelor de activ ale unităţii se materializează prin înscrierea acestora, fără spaţii
libere şi fără ştersături, în formularul "Lista de inventariere" (cod 14-3-12), prevăzută în anexa nr. 1, care
serveşte ca document pentru stabilirea lipsurilor şi a plusurilor de bunuri şi valori, constatate cu ocazia
inventarierii, precum şi pentru constatarea deprecierilor.
(2) Pentru inventarierea elementelor de natura activelor care nu au substanţă materială, a datoriilor şi
capitalurilor proprii se întocmesc situaţii analitice distincte. Totalul situaţiilor analitice astfel întocmite se
verifică cu soldurile conturilor sintetice corespunzătoare, care se preiau în "Registrul-inventar" (cod 14-
1-2), prevăzut în anexa nr. 2.
Articolul 48
Pe ultima filă a listei de inventariere gestionarul trebuie să menţioneze dacă toate bunurile şi valorile
băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele de inventariere în prezenţa sa. De
asemenea, acesta menţionează dacă are obiecţii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. În acest
caz, comisia de inventariere este obligată să analizeze obiecţiile, iar concluziile la care a ajuns se vor
menţiona la sfârşitul listelor de inventariere.
Articolul 49
(1) Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de către preşedinte, membrii comisiei de
inventariere şi de către gestionar, precum şi de către specialişti solicitaţi de către preşedintele comisiei
de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate.
(2) În cazul gestiunilor colective (cu mai mulţi gestionari), listele de inventariere se semnează de către
toţi gestionarii, iar în cazul predării-primirii gestiunii, acestea se semnează atât de către gestionarul
predător, cât şi de către cel primitor.
Articolul 50
(1) Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu în care se înscriu rezultatele
inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, grupate după natura lor, conform conturilor din bilanţ.
(2) Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere,

procesele-verbale de inventariere şi situaţiile analitice, după caz, care justifică conţinutul fiecărui cont
din bilanţ.
(3) În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operaţiunea de
inventariere se actualizează cu intrările sau ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data
încheierii exerciţiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar.
(4) Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul
exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii.
Articolul 51
(1) Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de
inventariere cu cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din contabilitate.
(2) Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o analiză a tuturor stocurilor înscrise în
fişele de magazie şi a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu
această ocazie trebuie corectate operativ, după care se procedează la stabilirea rezultatelor
inventarierii, prin confruntarea cantităţilor consemnate în listele de inventariere, cu evidenţa tehnico-
operativă pentru fiecare poziţie.
Articolul 52
(1) Evaluarea creanţelor şi a datoriilor exprimate în valută se face la cursul de schimb valutar comunicat
de Banca Naţională a României valabil pentru data încheierii exerciţiului financiar, în cazul inventarierilor
anuale, sau la cursul de schimb valutar în vigoare la data efectuării operaţiei respective, în situaţia
inventarierilor din cursul anului.
(2) Diferenţele de curs valutar favorabile sau nefavorabile se reflectă în contabilitate în conturile
corespunzătoare, potrivit reglementărilor legale.
(3) Scăderea din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt
prescrise se efectuează numai după ce au fost întreprinse toate demersurile juridice, potrivit legii,
pentru decontarea acestora.
Articolul 53
Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal care trebuie să
conţină, în principal, următoarele elemente:
- data întocmirii;
- numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere;
- numărul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere;
- gestiunea inventariată;
- data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere;
- rezultatele inventarierii;
- concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele diferenţelor constatate;

- notele explicative;
- volumul stocurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără desfacere asigurată
şi propuneri de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul economic;
- propuneri de scoatere din funcţiune a imobilizărilor corporale, respectiv din evidenţă a imobilizărilor
necorporale;
- propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar şi de declasare sau casare
a unor stocuri;
- constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor din gestiune;
- alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Articolul 54
(1) Pentru diferenţele constatate, respectiv: plusuri, minusuri, deprecieri sau pagube determinate de
expirarea termenelor de prescripţie ori de alte cauze, comisia de inventariere solicită note explicative de
la cei răspunzători.
(2) Pentru diferenţele constatate în minus, comisia de inventariere aplică, dacă este cazul, scăzămintele
datorate perisabilităţilor legal aprobate, în conformitate cu dispoziţiile în vigoare.
(3) Pe baza notelor explicative şi a documentelor prezentate, comisia de inventariere stabileşte natura
(caracterul) diferenţelor constatate, respectiv imputabile sau nu, propunând regularizarea acestora, în
conformitate cu dispoziţiile legale.
Articolul 55
Diferenţele constatate în urma inventarierii se înregistrează ca atare în contabilitate.
Articolul 56
(1) Pentru diferenţele constatate în plus, comisia de inventariere cercetează cauzele producerii acestora,
propunând măsurile legale care se impun.
(2) Bunurile constatate în plus se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la costul de achiziţie al

acestora, în conformitate cu reglementările contabile, în funcţie de preţul pieţei la data constatării sau la
costul de achiziţie al bunurilor similare.
Articolul 57
Plusul de casă constatat cu ocazia inventarierii numerarului din casieriile unităţilor se varsă la bugetul
din care este finanţată unitatea, paragraful bugetar "Alte venituri".
Articolul 58
(1) Bunurile constatate lipsă la inventariere se recuperează de la persoanele vinovate la valoarea de
înlocuire de la data constatării.
(2) Prin valoare de înlocuire, în sensul prezentelor norme, se înţelege costul de achiziţie al unui bun
existent pe piaţa liberă, cu caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data
constatării pagubei.
(3) Valoarea de înlocuire va cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă, la care se adaugă taxele
nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare
pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv.
Articolul 59
În cazul bunurilor prevăzute la art. 58 pentru care nu se poate stabili valoarea de înlocuire, deoarece
bunul respectiv nu se mai comercializează pe piaţă, o comisie de specialişti va determina o valoare de
imputare pentru fiecare bun.
Articolul 60
Pentru lipsurile, sustragerile şi orice alte fapte care produc pagube ce constituie infracţiuni, directorul
unităţii este obligat să sesizeze organele de urmărire penală, în condiţiile şi la termenele stabilite de
lege.
Articolul 61
Pagubele constatate la inventariere, imputate persoanelor vinovate, precum şi debitorii deveniţi

insolvabili se evidenţiază în contabilitate în conturi analitice distincte, iar în cadrul acestora, pe fiecare
debitor, urmărindu-se recuperarea lor potrivit legii.
Articolul 62
Scăderea din contabilitate a unor pagube care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza
aprobării ordonatorului de credite respectiv, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.
Articolul 63
În cazul în care cauzele care au generat diferenţele în minus constatate nu sunt considerate infracţiuni,
se va avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri, dacă sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiţii:
- există riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun, din cauza asemănării în ceea ce priveşte aspectul
exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
- diferenţele constatate în plus şi în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune.
Articolul 64
(1) Compensarea se face pentru cantităţi egale din sorturile de bunuri pentru care s-au constatat plusuri,
respectiv lipsuri.
(2) În cazul compensării, pentru sorturile la care s-au constatat plusuri şi minusuri, se va proceda la
stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţelor în plus sau în minus.
(3) Eliminarea se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute, în ordine
crescătoare.
(4) Dacă în urma compensării plusurilor cu lipsurile stabilite la inventariere rezultă diferenţe în plus,
acestea se înregistrează ca plus de inventar.
(5) Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte valori materiale care întrunesc condiţiile
cumulative de compensare se aprobă anual de către directorul unităţii şi servesc pentru uz intern în
cadrul unităţii respective.
Articolul 65
(1) În cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, pentru bunurile la care sunt
acceptate scăzăminte, acestea se calculează numai în situaţia în care cantităţile constatate lipsă sunt mai
mari decât cantităţile în plus.
(2) Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte reprezintă
prejudiciu pentru unitate şi se recuperează de la persoanele vinovate, în conformitate cu dispoziţiile
legale.
(3) Normele privind limitele admisibile la perisabilitate sau cele stabilite intern nu se aplică anticipat, ci
numai după constatarea existenţei efective a lipsurilor şi numai în limita acestora.
(4) Normele de scăzăminte sunt considerate limite maxime.
Articolul 66
(1) Procesul-verbal al comisiei de inventariere se întocmeşte în două exemplare şi se prezintă

directorului unităţii, în termen de 7 zile lucrătoare de la data încheierii operaţiunilor de inventariere.
(2) Directorul unităţii, cu avizul conducătorului compartimentului financiar-contabil şi al conducătorului

compartimentului juridic, decide asupra soluţionării propunerilor făcute, cu respectarea dispoziţiilor
legale.
Articolul 67
După aprobarea directorului unităţii, procesulverbal al comisiei de inventariere se predă, împreună cu

toate actele şi lucrările anexate, la:
- compartimentul financiar-contabil - exemplarul nr. 1;

- compartimentul de evidenţă tehnico-operativă - exemplarul nr. 2.
Articolul 68
În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, precum şi ale reglementărilor contabile,
este obligatorie corelarea datelor din bilanţ cu cele înregistrate în contabilitate, în concordanţă cu
situaţia reală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii stabilită pe baza
inventarierii.
Articolul 69
(1) Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidenţa tehnico-operativă în termen de cel mult 7
zile lucrătoare de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către administrator, ordonatorul
de credite sau persoana responsabilă cu gestiunea entităţii.
(2) Rezultatul inventarierii se înregistrează în contabilitate potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991,
republicată, şi în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.
Capitolul V Dispoziţii finale
Articolul 70
Tehnica specială, de intervenţie şi mobilizare, materialele şi produsele existente la stocul de mobilizare

se inventariază conform prevederilor prezentelor norme metodologice.
Articolul 71
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
Anexa 1
-------
la normele metodologice
-----------------------
LISTA DE INVENTARIERE
(Cod 14-3-12)
1. Serveşte ca:
- document pentru inventarierea bunurilor aflate în gestiunile unităţilor din sistemul administraţiei
penitenciare;
- document pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de bunuri (imobilizări, stocuri materiale) şi a altor
valori (elemente de trezorerie etc.);
- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor (depozitelor) şi în contabilitate, a plusurilor
şi minusurilor constatate;
- document pentru întocmirea registrului-inventar;
- document centralizator al operaţiunilor de inventariere.
2. Se întocmeşte în două exemplare, la locurile de depozitare, anual sau în situaţiile prevăzute de

dispoziţiile legale, de comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori materiale, eventual grupe
sau subgrupe, separat pentru bunurile unităţii şi separat pentru cele aparţinând altor unităţi, aflate
asupra personalului unităţii la data inventarierii, primite pentru prelucrare etc., şi se semnează de către
membrii comisiei de inventariere şi de către gestionar.
În cazul bunurilor primite în custodie şi/sau consignaţie, pentru prelucrare etc., lista de inventariere se
întocmeşte în două exemplare, iar copia se înaintează unităţii în a cărei evidenţă se află bunurile
respective.
În cazul unei gestiuni colective, cu mai multe schimburi, listele de inventariere se semnează de către toţi
gestionarii, iar în cazul predării-primirii gestiunii, acestea trebuie semnate atât de persoana (persoanele)
care predă (predau) gestiunea, cât şi de gestionarul (gestionarii) care primeşte (primesc) gestiunea.
În listele de inventariere a bunurilor aflate în ambalaje originale intacte, a lichidelor a căror cantitate
efectivă nu se poate stabili prin transvazare şi măsurare sau a materialelor de masă, în vrac etc., a căror
inventariere prin cântărire sau măsurare ar necesita cheltuieli importante ori ar conduce la degradarea
bunurilor respective, se vor ataşa notele de calcul privind inventarierea, precum şi datele tehnice care
au stat la baza calculelor.
Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc., aflate în secţiile de
producţie şi nesupuse prelucrării, se înscriu separat în listele de inventariere.
Materialele, obiectele de inventar, produsele finite şi ambalajele se înscriu în listele de inventariere pe

feluri, indicându-se codul, unitatea de măsură, unii indici calitativi (tărie alcoolică, grad de umiditate la
cereale etc.).
Listele de inventariere întocmite pentru bunurile aparţinând altor unităţi trebuie să conţină, pe lângă
elementele comune (felul materialului sau produsul finit, cantitatea, valoarea etc.), numărul şi data
actului de predare-primire.
Pentru stocurile fără mişcare, de calitate necorespunzătoare, depreciate, fără desfacere asigurată, se
întocmesc liste de inventariere separate, la care se anexează procesele-verbale în care se arată cauzele
nefolosirii, caracterul şi gradul deteriorării sau deprecierii, dacă este cazul, cauzele care au determinat
starea bunurilor respective, precum şi persoanele vinovate, după caz.
Constatările făcute se soluţionează de conducerea unităţii în conformitate cu dispoziţiile legale.
3. Circulă:
- la comisia de inventariere, pentru stabilirea minusurilor, plusurilor şi a deprecierilor constatate la
inventar, precum şi pentru consemnarea în procesul-verbal a rezultatelor inventarierii;
- la gestionar, prin semnarea fiecărei file, menţionând pe ultima filă a listei de inventariere că toate
cantităţile au fost stabilite în prezenţa sa, că bunurile respective se află în păstrarea şi răspunderea sa;
- la compartimentul financiar-contabil, pentru calcularea diferenţelor valorice şi semnarea listei de

inventariere privind exactitatea soldului scriptic, precum şi pentru verificarea calculelor efectuate;
- la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi la compartimentul juridic, împreună cu

procesele-verbale cuprinzând cauzele degradării sau deteriorării bunurilor, inclusiv persoanele vinovate,
precum şi cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii pentru avizarea propunerilor făcute de comisia
de inventariere;
- la conducătorul unităţii, împreună cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii, pentru a decide

asupra soluţionării propunerilor făcute;
- la unitatea căreia îi aparţin valorile materiale primite în custodie, pentru prelucrare etc., în scopul
comunicării eventualelor nepotriviri (exemplarul nr. 2).
4. Exemplarul nr. 1 se arhivează la compartimentul financiar-contabil şi exemplarul nr. 2 la

compartimentul de evidenţă contabilă respectiv.
5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:
- denumirea formularului;
- data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- denumirea unităţii;
- gestiunea; locul de depozitare;
- numărul curent;
- denumirea bunurilor inventariate;
- codul sau numărul de inventar;
- unitatea de măsură;
- cantităţi: stocuri faptice, stocuri scriptice, diferenţe în plus, diferenţe în minus;
- preţul unitar;
- valoarea contabilă: valoarea, diferenţe în plus, diferenţe în minus;
- valoarea de inventar;
- deprecierea: valoarea, motivul;
- comisia de inventariere: numele şi prenumele, semnătura;
- contabilitate: numele şi prenumele, semnătura.
Ministerul Justiţiei
Administraţia Naţională a Penitenciarelor
Unitatea ........................
Magazia .........................
LISTĂ DE INVENTARIERE
Data ...............
Gestiunea ............. Loc de depozitare .............
pag. ........
Valoarea
Denumire Codu Cantităţile: Deprecierea
Preţu contabilă
a l Valoare
Nr. Diferenţ l Diferenţ
bunurilo sau U/ Stocuri de
crt e unita Valoar e
r nr. M inventa Valoar Motivu
. Plu Minu r e Plu Minu e l
material de Faptic Scriptic r [lei]
s s [lei] [lei] s s [lei] (cod)
e inv. e e
(+) (-) (+) (-)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Comisia de inventariere:
Nume şi prenume ........... Semnătura ......... Gestionar ...........

........... ..........
Contabilitate .............
Anexa 2
-------
-----------------------
Nr. pag. .......
Ministerul Justiţiei
Administraţia Naţională a Penitenciarelor
Unitatea ......................
REGISTRU-INVENTAR
(cod 14-1-2)
la data de 31 decembrie ........
Recapitulaţia Valoarea Diferenţele din evaluare

Nr. Valoarea de
elementelor contabilă (de înregistrat)
crt. inventar [lei]
inventariate [lei] Valoarea [lei] Cauzele

Întocmit Verificat
Anexa 3
-------
-----------------------
EXTRAS DE CONT
(cod 14-6-3)
1. Serveşte la comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor pretinse, rămase
neachitate, provenite din relaţii economico-financiare şi ca instrument de conciliere
prearbitrală.
2. Se întocmeşte în 3 exemplare de compartimentul financiar-contabil al unităţii
beneficiare, pe baza datelor din contabilitatea analitică.
3. Circulă:
- la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi la conducătorul unităţii
emitente, pentru semnare (toate exemplarele);
- la unitatea debitoare (exemplarele nr. 1 şi 2), care restituie unităţii emitente
exemplarul nr. 2 semnat pe verso de conducătorul unităţii şi de conducătorul
compartimentului financiar-contabil, pentru confirmarea debitului.
Eventualele obiecţii asupra sumelor prevăzute în extrasul de cont se consemnează într-
o notă explicativă semnată de conducătorul unităţii şi de conducătorul
compartimentului financiar-contabil, care se anexează la exemplarul nr. 2 al
extrasului de cont.
4. Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil al unităţii emitente (exemplarul nr. 3, precum
şi exemplarul nr. 2, după primirea confirmării);
- la compartimentul financiar-contabil al unităţii debitoare (exemplarul nr. 1).
5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:
- denumirea unităţii creditoare;
- codul de identificare fiscală;
- nr. de înmatriculare la oficiul registrului comerţului;
- sediul (localitatea, strada, numărul);
- judeţul;
- contul;
- banca;
- denumirea formularului;
- denumirea unităţii debitoare;
- felul, numărul şi data documentului;
- explicaţii;
- suma;
- semnături: conducătorul unităţii, inclusiv ştampila, conducătorul compartimentului
financiar-contabil.
Unitatea creditoare .......... Nr. de înregistrare ..... din ....
Cod de identificare fiscală ..................
Nr. de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului ............
Sediul (localitatea, strada, număr) ...............................
Judeţul ....................
Cont .......................
Banca ......................
Către ................
EXTRAS DE CONT
Conform dispoziţiilor în vigoare, vă înştiinţăm că, în evidenţele noastre contabile,
la data de ......., unitatea dvs. figurează cu următoarele debite:
Documentul (felul, numărul şi data) Explicaţii Suma

(verso)
În termen de 5 zile de la primire urmează să ne restituiţi acest extras confirmat
pentru suma acceptată, iar în cazul constatării de diferenţe, să anexaţi nota
explicativă cuprinzând obiecţiile dvs. Prezentul extras de cont ţine loc de conciliere
conform procedurii arbitrale.
Directorul unităţii, Şeful compartimentului financiar-contabil,
L.S. .............. .........................................
Unitatea debitoare ....... Nr. de înregistrare ...... din ....
Către ..............
Confirmăm prezentul extras de cont pentru suma de ........ lei, pentru achitarea
căreia (se va completa, după caz):
a) am depus la bancă ordinul de plată nr. ........... din ..........;
b) am depus la oficiul poştal nr. .......... mandatul poştal nr. ....... din ........;
c) urmează să efectuăm plata în termen de ................... .
Obiecţiile noastre privind sumele din prezentul extras de cont sunt cuprinse în nota
explicativă anexată.
Directorul unităţii, Şeful compartimentului financiar-contabil,
L.S. ............. ........................................
---------------
7. Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, cu modificările și

completările ulterioare:
Capitolul 2. Clasificarea funcțiilor polițiștilor de penitenciare. Categorii de funcții și grade profesionale
Articolul 7
Polițiștii de penitenciare sunt debutanți sau definitivi.
Articolul 8
Polițiștii de penitenciare debutanți sunt persoanele care ocupă, în urma concursului sau examenului, o
funcție publică în sistemul administrației penitenciare, până la definitivare.
Articolul 9
(1) Polițiștii de penitenciare se împart în două categorii, în raport cu nivelul minim al studiilor necesare,
după cum urmează:
a) categoria ofițerilor - cuprinde polițiștii de penitenciare cu studii superioare, absolvite cu diplomă de

licență emisă de instituții acreditate, potrivit legii;
b) categoria agenților - cuprinde polițiștii de penitenciare cu studii liceale absolvite cu diplomă de

bacalaureat.
(2) Categoriile de polițiști de penitenciare se împart pe grade profesionale, după cum urmează:
A. Categoria ofițerilor de poliție penitenciară:
a) chestor șef de poliție penitenciară;
b) chestor șef adjunct de poliție penitenciară;
c) chestor principal de poliție penitenciară;
d) chestor de poliție penitenciară;
e) comisar șef de poliție penitenciară;
f) comisar de poliție penitenciară;
g) subcomisar de poliție penitenciară;
h) inspector principal de poliție penitenciară;
i) inspector de poliție penitenciară;
j) subinspector de poliție penitenciară.
B. Categoria agenților de poliție penitenciară:
a) agent șef principal de poliție penitenciară;
b) agent șef de poliție penitenciară;
c) agent șef adjunct de poliție penitenciară;
d) agent principal de poliție penitenciară;
e) agent de poliție penitenciară.
Articolul 10
(1) Funcțiile polițiștilor de penitenciare sunt de conducere și de execuție.
(2) Funcțiile polițiștilor de penitenciare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și se diferențiază în cadrul
aceleiași categorii prin grad profesional și coeficient de ierarhizare.
Capitolul IV - Drepturile, condițiile de muncă și îndatoririle polițiștilor de penitenciare
Secţiunea 1 Drepturile polițiștilor de penitenciare
Articolul 104
Polițistul de penitenciare are dreptul la:

a) salariu lunar, potrivit legii;
b) ajutoare și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniformă și echipament specific și drepturi de hrană, în condițiile legii și ale hotărârii Guvernului;
d) asistență medicală și psihologică, medicamente, proteze și dispozitive medicale destinate recuperării

unor deficiențe organice sau funcționale, în mod gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului
și cu respectarea dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate;
e) locuințe de serviciu și de intervenție, în condițiile legii;
f) concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite și concedii fără plată, în condițiile stabilite prin
hotărâre a Guvernului;
g) concedii medicale, concedii de maternitate, pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani sau a
copilului cu handicap până la vârsta de 3 ani, concediu paternal, precum și pentru alte situații, în
condițiile stabilite de lege;
h) bilete de odihnă, bilete de tratament balnear și bilete de recuperare fizică și psihică, în condițiile
stabilite prin hotărâre a Guvernului;
i) pensii, în condițiile legii;
j) indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau detașare, precum și decontarea cheltuielilor de

cazare, în condițiile stabilite de lege;
k) încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii;
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziționat personal, în condițiile legii;
m) despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale instituției, în cazul în care viața, sănătatea ori
bunurile sale, ale soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținerea sa sunt afectate în exercitarea
atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. Despăgubirile menționate se acordă în condițiile
stabilite prin hotărâre a Guvernului;
n) tratament medical în străinătate pentru afecțiuni medicale dobândite în timpul exercitării profesiei,
dacă nu pot fi tratate în țară, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
o) asistența juridică asigurată în mod gratuit de unitate, la cerere, prin avocat, în cazul cercetării penale,
urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în cazurile
și condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției. În situația în care se constată vinovăția polițistului
de penitenciare, acesta este obligat să restituie toate cheltuielile efectuate de unitate.
Articolul 105
(1) Polițistul de penitenciare are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, în cazul deplasării în
interes de serviciu, în cazul mutării în alte localități, în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă,
când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, în limita a 70 km dus și 70
km întors, și, o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum și în alte situații, în
condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(2) Polițistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării

de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară
activitatea, dacă în localitatea în care se află locul de muncă:
a) acesta, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere au o locuință proprietate personală ori, după caz, le-a
fost atribuită o locuință de către autoritățile administrației publice locale;
b) acesta sau soțul/soția beneficiază de locuință de serviciu;
c) beneficiază de compensarea chiriei în condițiile art. 111.
(3) Polițistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării

de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară
activitatea, dacă acesta, soțul/soția acestuia sau copiii aflați în întreținere au înstrăinat o locuință
proprietate personală, în localitatea în care își desfășoară activitatea, după data încadrării în sistemul
administrației penitenciare.
(4) În cazul deplasării cu autoturismul, polițiștilor de penitenciare li se decontează contravaloarea a 7,5

litri carburant la 100 km parcurși pe distanța cea mai scurtă dintre localități.
Sectiunea a 3-a - Îndatoririle polițiștilor de penitenciare
Articolul 119
Polițistul de penitenciare are următoarele obligații:
a) să cunoască și să respecte principiile generale prevăzute de Constituție și de celelalte legi, precum și

să apere valorile democrației;
b) să respecte și să protejeze viața, sănătatea și demnitatea persoanelor private de libertate, drepturile

și libertățile acestora;
c) să împiedice orice acțiune care presupune discriminare pe criterii de rasă, naționalitate, origine
etnică, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, avere, origine socială, vârstă,
dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel;
d) să execute, cu profesionalism și în termenul stabilit, toate atribuțiile de serviciu stabilite prin fișa
postului, precum și dispozițiile date de conducătorii ierarhici;
e) să fie disciplinat, respectuos și corect față de șefi, colegi sau subalterni și să respecte ierarhia conferită
de funcția și gradul profesional deținute;
f) să informeze în scris conducătorii ierarhici și celelalte autorități abilitate cu privire la infracțiunile de
care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul;
g) să manifeste preocupare și interes pentru perfecționarea nivelului de instruire profesională;
h) să păstreze secretul de stat și de serviciu, în condițiile legii, precum și confidențialitatea informațiilor

sau documentelor care au acest caracter, în condițiile legii;
i) să se abțină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lui politice în exercitarea atribuțiilor ce îi

revin;
j) să se conformeze dispozițiilor date de conducătorii ierarhici cărora le este subordonat direct, cu

respectarea prevederilor art. 4 alin. (3);
k) să respecte întocmai programul de muncă;
l) să se prezinte la programul de muncă stabilit, precum și în afara acestuia, în situații temeinic

justificate;
m) să informeze șeful ierarhic despre existența unui conflict de interese privind exercitarea atribuțiilor
de serviciu, în condițiile legii;
n) să se prezinte la unitatea din care face parte, în situații de catastrofe, calamități, alarmare ca urmare a
revoltelor în penitenciar, evadărilor, părăsirii locurilor de deținere sau alte tulburări de amploare ale
activităților în unitățile penitenciare;
o) să acționeze, conform legii, la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu ori în caz de
mobilizare și război;
p) să depună declarațiile de avere și de interese, potrivit legii;
q) să informeze șeful ierarhic despre existența în unitatea în care își desfășoară activitatea a unor
persoane private de libertate care au calitatea de soț/soție sau rude până la gradul II inclusiv cu acesta
ori cu soțul/soția, în situația în care ia cunoștință de aceste situații;
r) să aducă la cunoștința compartimentului resurse umane modificările privind domiciliul, după caz,
reședința, precum și schimbările intervenite în starea civilă sau date relevante din punct de vedere
profesional, în termen de 15 zile de la producerea acestora.
Articolul 120
Ofițerilor și agenților din sistemul administrației penitenciare le este interzis:
a) să dispună, să exercite, să instige ori să tolereze acte de tortură sau orice forme de tratament inuman
ori degradant asupra persoanelor aflate în așezămintele de deținere;
b) să primească, să solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru ei ori pentru alte persoane, în
considerarea calității lor oficiale, cadouri, bani, împrumuturi sau orice alte valori ori servicii;
c) să intervină pentru soluționarea unor cereri sau lucrări care nu sunt de competența lor ori nu le-au
fost repartizate de conducătorii ierarhici sau care nu sunt activități specifice funcției pe care au fost
numiți;
d) să recurgă la forță sau la folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva persoanelor private de

libertate în alte condiții decât cele expres prevăzute de lege;
e) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă în favoarea
acestora;
f) să adere la asociații, organizații religioase sau de altă natură, nerecunoscute potrivit legii sau interzise
prin lege.
Articolul 121
(1) Polițiștii de penitenciare sunt în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații:
a) sunt chemați să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane
fizice și juridice cu care sunt soț/soție, rude de gradul I sau, după caz, au relații cu caracter patrimonial;
b) sunt chemați să participe în cadrul unor comisii constituite, conform legii, din care face parte
soțul/soția sau o rudă de gradul I;
c) interesele lor patrimoniale, ale soțului sau rudelor lor de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie
să le ia în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
(2) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe între polițiștii de penitenciare care sunt soți sau rude de
gradul I.
(3) În cazul existenței unui conflict de interese, polițistul de penitenciare este obligat să se abțină de la
rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să îl informeze de îndată pe
șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru
exercitarea cu imparțialitate a funcției, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoștință.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul unității, la propunerea șefului ierarhic căruia îi este
subordonat direct polițistul de penitenciare în cauză, va desemna un alt polițist, care are aceeași
pregătire și același nivel de experiență.
(5) Încălcarea dispozițiilor alin. (3) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă
ori penală, potrivit legii.
(6) Prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea
demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu
modificările și completările ulterioare, referitoare la conflictul de interese se aplică în mod
corespunzător.
Capitolul V - Modificarea raporturilor de serviciu, punerea la dispoziție,

suspendarea din funcție și încetarea raporturilor de serviciu
Art.133
(1) Raportul de serviciu al polițistului de penitenciare încetează în următoarele cazuri:
a) deces;
b) demisie;
c) nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la art. 11 lit. a), d), i);
d) nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 11 lit. j), în măsura în care nu există nicio altă funcție în
poliția penitenciară pe care să se poată realiza numirea;
e) transfer;
f) eliberarea din funcție, ca sancțiune disciplinară;
g) pensionare, în condițiile legii;
h) desființarea unității ori mutarea acesteia în altă localitate, în cazul în care ofițerul sau agentul nu
acceptă să o urmeze;
i) reorganizarea unității, prin desființarea unor posturi de natura celui ocupat de ofițerul sau agentul în
cauză, în cazul în care persoana refuză oferta de trecere în altă funcție;
j) nu mai îndeplinește condițiile specifice postului, în cazul în care refuză oferta conducerii unității de
trecere în altă funcție;
k) ca urmare a constatării nulității actului de numire în funcție, de la data rămânerii definitive a hotărârii
judecătorești prin care nulitatea a fost constatată;
l) ca urmare a declarării necorespunzător din punct de vedere profesional a polițistului debutant,

conform art. 18 alin. (4);
m) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de declarare a morții polițistului de penitenciare;
n) ca urmare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia ori
activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta, ca pedepse complementare, sau ca urmare a interzicerii
ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii, ca măsură de siguranță, de la data rămânerii definitive
a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdicția;
o) neprezentarea, în mod nejustificat, în termenul prevăzut de lege, la diagnosticarea de către un medic
de specialitate sau la comisia de expertiză medico-militară, în condițiile art. 131;
p) condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare sau suspendarea executării pedepsei,

dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;
q) nesoluționarea situațiilor prevăzute la art. 129 în termenul stabilit prin acest articol, dacă nu există
nicio altă funcție în cadrul poliției penitenciare pe care să se poată realiza numirea;
r) alte cazuri prevăzute expres de lege.
(2) Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, raporturile de serviciu ale
polițistului nu pot înceta în condițiile prevăzute de alin. (1) lit. b), g) și q).
(la 31-03-2020, Articolul 133 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost completat de Articolul IV din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 31
martie 2020 )
Capitolul V
Art.133
Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:
a) manifestările care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care își desfășoară
activitatea;
b) neglijență și superficialitate manifestate în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, a dispozițiilor legale

sau a celor primite de la șefii ierarhici ori de la autoritățile anume abilitate de lege;
c) întârzierea repetată și nejustificată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
d) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu cuprinsă în fișa postului;
e) manifestarea unui comportament necorespunzător față de persoanele private de libertate, care

contravine legii privind executarea pedepselor, sau față de alte persoane cu care intră în contact în
timpul serviciului;
f) absența nemotivată ori întârzierea repetată la serviciu;
g) părăsirea nejustificată a locului de muncă în timpul programului de lucru;
h) producerea de pagube materiale unității din care face parte sau patrimoniului Administrației
Naționale a Penitenciarelor;
i) încălcarea normelor privind confidențialitatea activității sau a lucrărilor;
j) depășirea atribuțiilor de serviciu ori imixtiunea ilegală în activitatea altui polițist de penitenciare;
k) intervenția pentru influențarea soluționării unei cereri privind satisfacerea intereselor oricărei
persoane;
l) nerespectarea obligațiilor prevăzute de dispozițiile legale în sarcina acestora, inclusiv a celor cuprinse
în Codul deontologic al polițistului de penitenciare și a prevederilor referitoare la incompatibilități,
conflicte de interese și interdicții;
m) interzicerea sau împiedicarea exercitării libertăților publice și a drepturilor sindicale ale polițiștilor de
penitenciare;
n) atitudinea tolerantă a conducătorilor ierarhici față de comiterea unor abateri disciplinare de către
subordonați;
o) efectuarea în timpul programului de lucru a unor activități ce nu au legătură cu îndatoririle de

serviciu, de natură a afecta exercitarea în bune condiții a atribuțiilor de serviciu;
p) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 119.
Notă
Reproducem mai jos prevederile art. V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 31 martie 2020:
Capitolul VI
Art. 140
Pentru cercetarea și sancționarea abaterilor disciplinare săvârșite de personalul militar în activitate și

polițiști pe durata stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de
urgență pe teritoriul României, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se aplică
prevederile legale în vigoare la data săvârșirii acestora.
Articolul 141
Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate polițiștilor de penitenciare sunt:
a) mustrarea scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale pentru funcția îndeplinită cu 5-10% pe o perioadă de 1-3 luni;
c) amânarea avansării în grade profesionale sau funcții superioare, pe o perioadă de la 1 la 2 ani;
d) trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut;
e) revocarea din funcția de conducere;

f) eliberarea din funcție.
8.Ordinul ministrului justiţiei nr. 2794/2004 pentru aprobarea Codului deontologic al

personalului din sistemul administrației penitenciare –
Anexa 1 – CODUL DEONTOLOGIC

al personalului din sistemul administraţiei penitenciare
Articolul 2
Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici din

sistemul administraţiei penitenciare sunt:
a) supunerea deplină faţă de lege;
b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condiţiile prevăzute
de lege;
c) egalitatea şanselor;
d) responsabilitate şi imparţialitate;
e) eficacitate în serviciul intereselor generale ale societăţii;
f) eficienţă în utilizarea resurselor;
g) ierarhia organizatorică şi funcţională.
Articolul 6
(1) În îndeplinirea atribuţiilor profesionale funcţionarii publici din sistemul

administraţiei penitenciare au obligaţia:
a) să cunoască, să respecte Constituţia şi legile ţării şi să aplice dispoziţiile
legale în conformitate cu atribuţiile ce le revin, cu respectarea eticii profesionale;
b) să se comporte civilizat şi demn în toate împrejurările, să manifeste stăpânire de
sine, amabilitate, politeţe şi să vorbească respectuos şi decent, într-o manieră
potrivită cu funcţia pe care o deţin;
c) să constituie exemple pentru subordonaţi, colegi şi persoanele private de
libertate, să creeze un climat corespunzător de muncă şi să contribuie la realizarea
şi menţinerea unei imagini pozitive a instituţiei;
d) să execute, cu profesionalism şi în termenul stabilit, atribuţiile ce îi revin şi
să dovedească, în toate împrejurările, cinste, corectitudine, disciplină şi respect
faţă de şefii ierarhici, colegi şi subalterni;
e) să se prezinte la serviciu într-o stare corespunzătoare, să respecte întocmai
programul de muncă şi să folosească timpul de lucru, resursele materiale şi financiare
ale instituţiei în mod eficient şi raţional, numai pentru îndeplinirea atribuţiilor de
serviciu;
f) să asigure ocrotirea bunurilor instituţiei şi să prevină producerea oricărui
prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca buni gospodari;
g) să respecte prevederile legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii;
h) să nu interzică sau să nu împiedice exercitarea libertăţilor publice şi a
drepturilor sindicale ale funcţionarilor publici din sistemul administraţiei
penitenciare;
i) să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice în
exercitarea atribuţiilor de serviciu;
j) să respecte jurământul de credinţă depus cu ocazia numirii în funcţie;
k) să nu manifeste toleranţă faţă de abateri şi să informeze autorităţile abilitate cu
privire la infracţiunile de care au luat la cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de
serviciu sau în legătură cu serviciul, îndeosebi a actelor de corupţie;
l) să informeze şeful ierarhic despre existenţa unui conflict de interese privind
exercitarea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile legii.
(2) În relaţiile cu persoanele private de libertate, funcţionarii publici din sistemul
administraţiei penitenciare au următoarele obligaţii:
a) să respecte şi să protejeze drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor
private de libertate, precum şi viaţa, sănătatea şi demnitatea acestora;
b) să prevină şi să se abţină de la orice acţiune care presupune discriminarea
persoanelor private de libertate sau a oricărei alte persoane pe temei de etnie, rasă,
naţionalitate, sex şi orientare sexuală, religie, limbă, opinie sau alte temeiuri;
c) să manifeste înţelegere faţă de problemele persoanelor private de libertate şi
respect pentru dreptul acestora la exprimarea opiniilor, în limitele regulilor de
ordine şi disciplină stabilite în penitenciar;
d) să acţioneze pentru influenţarea pozitivă a comportamentului persoanelor private de
libertate, atât prin exemplul personal, cât şi prin încurajarea acestora de a-şi asuma
răspunderea pentru faptele comise şi de a participa la activităţi specifice astfel
încât, la punerea în libertate, să se poată reintegra în societate;
e) să primească şi să soluţioneze, cu imparţialitate şi în termen legal, cererile,
sesizările şi plângerile persoanelor private de libertate sau ale altor persoane;
f) să sprijine persoanele private de libertate, în limita competenţelor profesionale,
pentru rezolvarea legală a problemelor juridice, sociale şi familiale pe care le au pe
timpul executării pedepselor pronunţate de instanţele de judecată, dovedind
solicitudine şi înţelegere.
Articolul 11
Funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare le este interzis:

a) să dispună, să exercite, să instige ori să tolereze actele de tortură sau orice
formă de tratament inuman ori degradant asupra persoanelor private de libertate;
b) să primească, să solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru sine sau
pentru alte persoane, în considerarea calităţii oficiale, cadouri, bani, împrumuturi,
orice alte valori sau servicii;
c) să uzeze de calitatea sau de funcţia pe care o îndeplinesc pentru rezolvarea unor
interese de ordin personal ori pentru a constrânge, a intimida sau a înşela alte
persoane în scopul obţinerii unor privilegii, bunuri ori servicii;
d) să stabilească relaţii de afaceri ori de altă natură cu persoanele private de
libertate, cu persoane din lumea interlopă sau cunoscute a fi implicate în activităţi
ilegale;
e) să intervină pentru soluţionarea unor cereri sau lucrări care nu sunt de competenţa
lor ori nu le-au fost repartizate de conducătorii ierarhici;
f) să exercite activităţi cu scop lucrativ care au legătură cu atribuţiile funcţiei
publice pe care o deţin şi să fie mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte
efectuarea unor acte în legătură cu funcţia pe care o îndeplinesc;
g) să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care sunt retribuiţi, cu
excepţia funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ, a activităţilor
de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică;
h) să recurgă la forţă sau la folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva
persoanelor private de libertate, în alte condiţii decât cele expres prevăzute de
lege.

Legislatie Admitere Penitenciare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legislatie Admitere Penitenciare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.Legea nr.

500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare:

Capitolul 2- Sectiunea a II-a - Competente și responsabilități în procesul bugetar

f) bugetul trezoreriei statului, prin hotărâre a Guvernului.

Categorii de ordonatori de credite

Rolul ordonatorilor de credite

(6) Fac excepție de la prevederile alin. (5) următoarele:

c) cheltuielile cu datoria publică;

d) cheltuielile care decurg din obligații internaționale;

Responsabilitățile ordonatorilor de credite

(1) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament și de a

(2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:

a) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor

c) angajarea și utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare pe baza

d) integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;

e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de

g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;

h) organizarea și ținerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Cap. III – Sectiunea a IV-a - Execuția bugetară

Principii în execuția bugetară

(2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.

(3) Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competența

(4) Plata cheltuielilor se efectuează de conducătorul compartimentului financiar-contabil/persoana

(11) Prin excepție de la prevederile alin. (10):

Execuția de casa bugetară

a) încasarea veniturilor bugetare;

(2) Prin trezoreria statului se pot efectua și următoarele operațiuni:

a) păstrarea disponibilităților reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a

c) alte operațiuni financiare prevăzute de lege.

Principii ale încheierii execuției bugetare

(1) Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.

2.Ordinul ministrului justiţiei nr. 1416/C/2017 pentru aprobarea Normelor privind

ministrul justiției emite următorul ordin:

Se aprobă Normele privind modalitățile de păstrare a bunurilor, obiectelor de valoare și a

Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor și directorii locurilor de deținere

(1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

București, 15 mai 2017.

NORME din 15 mai 2017

privind modalitățile de păstrare a bunurilor, obiectelor de valoare și a sumelor de bani, în lei

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 23 iunie 2017

În înțelesul prezentelor norme, următorii termeni se definesc astfel:

a) bunuri: articole de îmbrăcăminte și cazarmament, articole pentru igienă, alte obiecte și

a) la primirea în locul de deținere a deținuților;

b) la primirea bunurilor/obiectelor de valoare, în condițiile prevăzute în anexa nr. 1 din

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) se emit documente de evidență.

(2) Pentru bunurile și obiectele de valoare ale deținuților se constituie și se organizează

(1) Documentele de evidență tehnic-operativă în care se înscriu bunurile, obiectele de

(1) Bunurile, cu excepția aparaturii radio-TV și a echipamentelor informatice, precum și

(3) După ultima înregistrare efectuată în bonul de primire se consemnează "TERMINAT".

(5) Bonul de primire se întocmește în 3 exemplare și se emite, după caz, de către:

b) personalul din cadrul sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizite, pentru

c) șeful de tură sau înlocuitorul acestuia, în afara programului de lucru al personalului

(7) Bonul de primire se semnează de către deținut în calitate de proprietar al bunurilor,

(10) Bunurile de natura aparaturii radio-TV și a echipamentelor informatice se înregistrează

(1) Bunurile și obiectele de valoare, precum și sumele în valută, primite de responsabilul

(1) Inventarierea bagajului și a obiectelor de valoare, care aparțin deținuților și se află în

(4) Borderoul de încasare împreună cu dispoziția de încasare constituie documentele

(5) Borderoul de încasări și dispoziția de încasare, întocmită conform reglementărilor legale în

(2) Exemplarul nr. 1 al chitanței se predă factorului poștal concomitent cu restituirea

(3) Sumele primite se aduc la cunoștința deținuților de către o persoană desemnată de

(6) Conversia valutei se efectuează în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării

(1) Odată cu transferul deținuților se efectuează și transferul bagajelor și al cutiilor de valori.