Integrale duble

Unitatea de învăţare nr. 10

Integrale duble

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 10 2

10.1 Calculul integralelor duble 2
10.2 Schimbarea de variabile la integrala dublă 4
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr.10 6
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 7
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 10 8

1
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Integrale duble

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 10

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 10 sunt:

• Înţelegerea noţiunii de integrală dublă
• Calcularea integralelor duble

10.1 Definiţia şi calculul integralelor duble

Fie f : D ⊂ R 2 → R, ( x, y ) → f (x, y ) , o funcţie mărginită pe domeniul închis şi mărginit
D. Considerăm o împărţire a planului în intervale bidimensionale şi reţinem acele intervale ce
{ }
conţin puncte din D. Fie ∆ = δ i , i = 1, n mulţimea acestor intervale, numerotate într-o ordine
oarecare şi (ξ i ,η i )∈ δ i un punct arbitrar. Prin normă a diviziunii ∆ , notată ν (∆ ) , vom înţelege
cea mai mare dintre dimensiunile intervalelor δ i , i = 1, n . Formăm suma integrală
n
S n = ∑ f (ξ i ,η i ) ⋅ ariaδ i .
i =1

Definiţia 10.1: Limita sumelor integrale S n pentru n → ∞ şi ν (∆ ) → 0 , se numeşte integrală

def
dublă a funcţiei f pe domeniul D şi se notează prin ∫∫ f ( x, y ) dx dy = lim S n .
D n →∞

Observaţia i): În condiţiile definiţiei 10.1. funcţia f se numeşte integrabilă Riemann pe D (sau,
mai simplu, integrabilă).

Teorema 10.1: Orice funcţie continuă pe un domeniu închis şi mărginit este integrabilă pe
acel domeniu.

Calculul integralelor duble

Definiţia 10.2: Domeniul D se numeşte simplu conex în raport cu axa Oy dacă este definit de
inegalităţile a ≤ x ≤ b , ϕ 1 ( x ) ≤ y ≤ ϕ 2 (x ) , unde ϕ 1 şi ϕ 2 sunt funcţii continue pe [a, b].

Teorema 10.2: Dacă funcţia f este continuă pe domeniul D simplu conex în raport cu axa
ϕ 2(x)
Oy, atunci ∫∫ f (x, y ) dx dy = ∫  ∫ f (x, y ) dy  dx .
b

D a  ϕ 1( x ) 

2
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Integrale duble

Definiţia 10.3: Domeniul D se numeşte simplu conex în raport cu axa Ox dacă este definit de
inegalităţile c ≤ y ≤ d , ψ 1 ( y ) ≤ x ≤ ψ 2( y ) , unde ψ 1,ψ 2 sunt funcţii continue pe [c, d].

Teorema 10.3: Dacă funcţia f este continuă pe domeniul D simplu conex în raport cu axa Ox,
ψ 2(x)
f (x, y ) dx dy = ∫  ∫ f (x, y ) dx  dy .
d
atunci ∫∫ D c  ψ 1( x ) 

ϕ 1( x )
Observaţii: ii) În integrala ∫ϕ ( ) f (x, y ) dy , x este considerat constant, variabila de integrare
1 x

ψ (x)
∫ψ f ( x, y ) dx , y este considerat constant, variabila de integrare fiind x.
1
fiind y iar în
1 (x)
iii) În cazul domeniilor simplu conexe în raport cu Ox sau Oy o paralelă oarecare la axele de
cordonate întâlneşte frontiera Γ a domeniului D doar în două puncte. Dacă această condiţie
nu este respectată, însă o paralelă oarecare la Ox sau Oy întâlneşte curba Γ într-un număr
finit de puncte, se poate realiza o împărţire a domeniului D în subdomenii prin intermediul
unor arce de curbă, astfel încât o paralelă oarecare la una din axe să taie conturul
subdomeniilor numai în două puncte. Se aplică apoi proprietatea de aditivitate a integralelor
duble :
∫∫ f (x, y ) dx dy = ∫∫ f ( x, y ) dx dy + ∫∫ f (x, y ) dx dy
D D1 D 2

Aplicaţii:

3 5
1. Să se calculeze integrala: I = ∫
−3
dy ∫ (x + 2 y ) dx .
y −42

Rezolvare:
( )
5
 x2 
2
25 − y 2 − 4
( )
5

∫2 (x + 2 y ) dx =  2 + 2 x y  2 =
 
2
+ 2 y 5 − y 2+ 4 .
y −4 y −4

Rezultă că:
3
− y 4 − 4 y 3 + 8 y 2 + 36 y + 9 1  y5 
3
8y3 252
I= ∫ dy =  − − y 4+ + 18 y 2 + 9 y  = .
−3
2 2 5 3  −3 5

2. Să se calculeze integrala dublă: ∫∫ D

x y dx dy , domeniul D fiind limitat de parabola y = x 2 şi

dreapta y = 2 x + 3

3
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Integrale duble

Rezolvare:
y

y = x2

B(3,9)
A(-1,1)

x+3 0 x
y=2

Domeniul D este simplu conex în raport cu axa Oy.

2 y =2 x +3

∫∫D x y dx dy = ∫ −1  ∫ x 2 x y dy dx = ∫ −1 2

3 2 x +3 3 xy
dx = ∫
3 x
−1 2
[
⋅ (2 x + 3) − x 4 dx =
2 160
3
. ]
y=x 2

Test de autoevaluare 10.1

2π a
1. Să se calculeze integrala: I = ∫
0
dx ∫ y dy .
a sin x

2. Să se calculeze integrala dublă: ∫∫

D
x y 2 dx dy , unde

D : x 2 + y 2 ≤ R 2, y ≥ 0 .

10.2 Schimbarea de variabile la integrala dublă

Să considerăm în planul Oxy domeniul D închis şi mărginit şi în planul O’uv domeniul
închis şi mărginit D’ între care există o corespondenţă biunivocă realizată de
funcţiile x = ϕ (u , v ) , y = ψ (u , v ) , ∀(u , v ) ∈ D ' , unde ϕ şi ψ sunt continue şi diferenţiabile pe D ‘.
∂ϕ ∂ϕ
D ( x, y ) ∂ u ∂v
În plus, vom presupune că jacobianul = nu se anulează în D ‘.
D(u , v ) ∂ ψ ∂ψ
∂u ∂v

Teorema 10.4 ( formula de schimbare de variabile): Dacă funcţiile continue şi

diferenţiabile x = ϕ (u , v ) şi y = ψ (u , v ) realizează o corespondenţă biunivocă între punctele
D ( x, y )
domeniului D din planul Oxy şi punctele domeniului D‘ din planul O‘uv şi ≠ 0 în D‘,
D(u , v )
atunci are loc relaţia :

4
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Integrale duble

D ( x, y )
∫∫ f (x, y ) dx dy = ∫∫ f (ϕ (u , v ),ψ (u , v )) du dv .
D D' D(u , v )

Observaţia iv): În cazul particular al transformării coordonatelor carteziene x şi y în

D ( x, y )
coordonatele polare r şi θ prin x = r cos θ , y = r sin θ , r ≥ 0, θ ∈ [0,2π ] , jacobianul =r,
D(r , θ )
astel încât

∫∫ f (x, y ) dx dy = ∫∫ f (r cosθ , r sin θ ) r dr dθ .

D D'

Aplicaţii:

1. Să se calculeze integrala dublă: ∫∫ e x + y2

dx dy , unde D : x 2 + y 2 ≤ a 2 .
2

Rezolvare:
Se folosesc coordonate polare. Domeniul D este interiorul cercului C(0, a) iar
D ' : r ∈ [0, a ], θ ∈ [0,2 π ] .
2π 2π
dx dy = ∫∫ e r r dr dθ = ∫  ∫ e r r dθ  dr = ∫ e r r dr ⋅ ∫ dθ =
a a
∫∫
2
+ y2 2 2 2
ex
D D '' 0 0  0 0

= (
1 a2
2
)
e − 1 ⋅ 2π = π ea − 1 .
2
( )

Test de autoevaluare 10.2

x2 y2
1. Să se calculeze integrala dublă: ∫∫ (x + y )dx dy , unde D : 2 + 2 ≤ 1
D a b

∫∫
x 2+ y 2
2. Să se calculeze integrala dublă: x 2+ y 2 e dx dy , unde
D

D : 1 ≤ x 2 + y 2≤ 4, x, y ≥ 0 .

5
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Integrale duble

De reţinut!

• Definirea integralei duble

• Metode de calcul a integralelor duble

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 10

1. Să se calculeze integrala dublă: ∫∫

D
xy − y 2 dx dy , unde D este
suprafaţa triunghiulară OAB de vârfuri O(0,0), A(10, 1) şi B(1,1)
2. Să se calculeze integrala dublă: ∫∫ D
1 + x 2 − y 2 dx dy , unde
4 3
D:− x ≤ y ≤ x, x 2 − y 2 ≤ 1, x ≥ 0 .
5 5

6
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Integrale duble

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare

Test de autoevaluare 10.1

a a
y2 a 2 cos 2 x
1. ∫ y dy = = . Deci:
a sin x
2 a sin x
2
2π 2π 2π
a 2 cos 2 x 1 + cos 2 x
a2 a2  sin 2 x  π a2
I= ∫ dx =∫0 2 dx = 2  x + 2  = 2
0
2 2 0

2. Domeniul D este simplu conex în raport cu ambele axe. Vom integra

mai întâi în raport cu variabila x, care ia valori între − R 2 − y 2 şi
R R 2− y 2

R −y pentru y între 0 şi R. Obţinem integrala: ∫y ∫ x dx .

2 2 2
dy
0 − R 2− y 2

R 2− y 2 R 2− y 2
x2
Deci ∫∫D
x y 2 dx dy = 0, deoarece ∫ x dx =
2
= 0.
− R 2− y 2 − R −y
2 2

Test de autoevaluare 10.2

1. Folosim schimbarea de variabile
x = a r cos θ , y = b r sin θ , r ∈ [0,1], θ ∈ [0,2 π ] .
D ( x, y )
Deoarece = a b r , găsim că ∫∫ (x + y )dx dy =
D(r , θ ) D

2π
= ∫∫ a b(a cosθ + b sin θ ) r 2 dr dθ = ab ∫ (a cosθ + b sin θ )dθ ⋅
D' 0

1 1
⋅ ∫ r 2 dr = ab ⋅ 0 ⋅ = 0.
0 3

2. Trecem la coordonate polare:

 π  π
x = ρ cosθ , y = ρ sin θ , ρ ∈ [1,2], θ ∈ 0,  , D ' = [1,2]× 0, 
 2  2
D ( x, y )
şi obtinem că ∫∫ x 2 + y 2 e x + y dx dy = ∫∫ ρ e ρ dρ dθ =
2 2

D D' D( ρ , θ )
π

π (2 e 2 − e )
ρ 2 e ρ dρ d θ = ∫ dθ ∫ ρ 2 e ρ dρ = θ 02 ⋅ (ρ 2 − 2 ρ + 2) e ρ 1 =
2 2 π
= ∫∫
2
.
D'
0 1
2

7
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Integrale duble

Recapitulare

• Dacă funcţia f este continuă pe domeniul D simplu conex în raport cu

ϕ 2(x)
axa Oy, atunci ∫∫ f (x, y ) dx dy = ∫  ∫ f (x, y ) dy  dx .
b

D a  ϕ 1( x ) 
• Dacă funcţiile continue şi diferenţiabile x = ϕ (u , v ) şi y = ψ (u , v )
realizează o corespondenţă biunivocă între punctele domeniului D din
D ( x, y )
planul Oxy şi punctele domeniului D‘ din planul O‘uv şi ≠ 0 în D‘,
D(u , v )
atunci are loc relaţia :
D ( x, y )
∫∫ f (x, y ) dx dy = ∫∫ f (ϕ (u , v ),ψ (u , v )) du dv .
D D' D(u , v )

Bibliografie
1. Constantinescu E, Deleanu D, I.M. Popovici, Analiză matematică II.
Note de seminar, Editura Crizon, Constanţa, 2007
2. Chiriţă S., Probleme de matematici superioare, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1994.
3. Roşculeţ N.M., Culegere de probleme de analiză matematică, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1988.
4. Roşculeţ N.M., Analiză matematică, vol I, II, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1996.

8
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii