Primitive

Unitatea de învăţare nr. 1

Primitive

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 2

1.1 Noţiunea de primitivă 2
1.2 Metode de integrare 4
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr.1 6
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 7
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 1 8

1
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Primitive

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:

• Înţelegerea noţiunii de primitivă
• Determinarea primitivelor imediate
• Familiarizarea cu metodele de integrare

1.1 Noţiunea de primitivă

Definiţia 1.1 (noţiunea de primitivă): Fie funcţia f : I ⊂ R → R ( I interval ). Spunem
că f admite primitive pe I dacă există o funcţie F : I → R astfel încât :
a ) F este derivabilă ;
b ) F ' ( x ) = f ( x ) , (∀) x ∈ I .
Funcţia F se numeşte primitivă a funcţiei f.

Observaţia i): Fie f : I → R. Daca F 1 , F 2: I → R sunt două primitive ale lui f, atunci există o
constantă c ∈ R astfel încât F 1( x ) = F 2( x ) + c .
Definiţia 1.2 (noţiunea de integrală nedefinită): Dacă f : I → R admite primitive,
atunci mulţimea primitivelor lui f se numeşte integrala nedefinită a funcţiei f şi se notează prin
∫ f (x ) dx . Notând cu C mulţimea funcţiilor constante, dacă F este o primitivă a lui F, atunci
∫ f (x ) dx = F (x ) + C .
Teorema 1.1: O funcţie continuă pe I admite primitive pe I.

Operaţii cu funcţii care admit primitive

Teorema 1.2: Dacă f , g : I → R sunt două funcţii care admit primitive şi λ ∈ R∗ este o
constantă, atunci f + g si λ ⋅ f admit primitive şi

∫ ( f (x ) + g (x )) dx = ∫ f (x ) dx + ∫ g (x ) dx , ∫ λ ⋅ f (x ) dx = λ ∫ f (x ) dx

2
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Primitive

Tabel de primitive imediate

x n +1
∫ x dx = + C , n∈ N , x∈ R ;
n
1.
n +1
x a +1
2. ∫ x a dx = + C , a ∈ R − {− 1}, x ∈ (0, ∞ ) ;
a +1
1
3. ∫ dx = ln x + C , x ∈ I ⊂ R ∗ ;
x
ax
4. ∫ a x dx = +C , a > 0 , a ≠1, x∈ R ;
ln a
∫e dx = e x + C , x∈R ;
x
5.
x−a
+ C , x ∈ I ⊂ R − {− a, a} , a > 0 ;
1 1
6. ∫x 2
−a 2
dx = ln
2a x+a
1 1 x
7. ∫x 2
+a 2
dx = arctg + C , x ∈ R , a ≠ 0 ;
a a
8. ∫ sin x dx = − cos x + C , x ∈ R ;
9. ∫ cos x dx = sin x + C , x ∈ R ;
 π 
dx = tg x + C , x ∈ R − (2k + 1) , k ∈ Z  ;
1
10. ∫ cos 2
x  2 

dx = −ctg x + C , x ∈ R − {k π / k ∈ Z } ;
1
11. ∫ sin 2
x
 π 
12. ∫ tg x dx = − ln cos x + C , x ∈ R − (2k + 1) , k ∈ Z  ;
 2 
13. ∫ ctg x dx = ln sin x + C , x ∈ R − {k π , k ∈ Z };

14. ∫
1
( )
dx = ln x + x 2 + a 2 + C , x∈R ,a ≠ 0;
x +a
2 2

dx = ln x + x 2 − a 2 + C , x ∈ I ⊂ (− ∞ , a )  (a , ∞ ) ;
1
15. ∫ x −a2 2

+ C , x ∈ (− a, a ) , a > 0 .
1 x
16. ∫ a 2− x 2
dx = arcsin
a

3
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Primitive

Aplicaţii:
1. Calculaţi ∫ ( x 3 + 3 x + 1)dx
Rezolvare:
x4 x 24
∫ ( x + 3x + 1)dx = ∫ x dx + 3∫ xdx + ∫ 1dx = +3 + x+C
3 3

4 2

 1 1 
2. Calculaţi ∫  + sin x − 2 dx
 2x x + 1
Rezolvare:
 1 1  1 1 1
∫  2 x + sin x − x 2 + 1 dx = ∫ 2 x dx + ∫ sin xdx − ∫ x 2 + 1 dx = 2 ln | x | − cos x − arctgx + C

Test de autoevaluare 1.1

1. Calculaţi ∫ ( x 5 + x + 2)dx
 1 1 
2. Calculaţi ∫  2 + 3 cos x − 2 dx
x x −1

1.2 Metode de integrare

Teorema 1.3 (metoda de integrare prin părţi ): Dacă f , g : I → R sunt funcţii
derivabile cu derivate continue, atunci :
∫ f ' (x ) g (x ) dx = f (x ) g (x ) − ∫ f (x ) g '(x ) dx
Teorema 1.4. ( prima metodă de schimbare de variabilă ) :
Fie I , J ⊂ R intervale şi ϕ : I → J , f : J → R funcţii cu proprietăţile :
i ) ϕ derivabilă pe I ;
ii ) f admite primitive pe J ( fie F o primitivă a sa ).
Atunci ( f  ϕ )ϕ ' admite primitive pe I şi ∫ f (ϕ (x ))ϕ ' (x ) dx =F (ϕ (x )) + C .
Observaţii : ii ) În aplicarea primei metode de schimbare de variabilă distingem următoarele
etape:
a ) Se caută funcţiile ϕ : I → J si f : J → R astfel încât să putem scrie h( x ) = f (ϕ (x ))ϕ ' (x ) ,
unde h este funcţia care trebuie integrată ;
b ) Se caută o primitivă F a lui f, adică ∫ f (t ) dt = F (t ) + C ;
4
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Primitive

c ) Se compune F cu ϕ pentru a obţine o primitivă H a funcţiei de integrat, adică

∫ h (x ) dx = ∫ ( f  ϕ )(x ) ϕ '(x ) dx = F (ϕ (x )) + C = H (x ) + C .
iii ) O variantă practică de calcul a primitivei prin prima metodă de schimbare de variabilă
este următoarea :
Se identifică funcţiile f si ϕ şi se notează ϕ ( x ) = t . Se diferenţiază relaţia obţinută ca o
egalitate de funcţii: d ϕ ( x ) = dt ⇒ ϕ ' (x ) dx = dt . Făcând aceste înlocuiri în integrala iniţială
obţinem :
∫ h(x ) dx = ∫ f (ϕ (x ))ϕ ' (x ) dx = ∫ f (t ) dt = F (t ) + C = F (ϕ (x )) + C = H (x ) + C .
Teorema 1.5 ( a doua metodă de schimbare de variabilă ): Fie I , J ⊂ R intervale şi
ϕ : I → J , f : J → R , funcţii cu proprietăţile :
i ) ϕ bijectivă, derivabilă, cu derivată nenulă ;

ii ) funcţia ( f  ϕ )ϕ ' = h admite primitive ( fie H o primitivă a sa ).

not

Atunci funcţia f admite primitive şi H  ϕ −1 este o primitivă a sa, adică

∫ f (x ) dx = H (ϕ (x )) + C .
−1

Observaţii : iv ) În integrarea funcţiei f prin cea de-a doua metodă de schimbare de

variabilă distingem următoarele etape :
a ) Se caută funcţia ϕ : I → J , bijectivă, derivabilă şi cu derivata nenulă ;
b ) Se formează funcţia h(t ) = f (ϕ (t ))ϕ ' (t ) şi se caută o primitivă a sa (notată H ) ;
c ) Se inversează funcţia ϕ ;
( )
d ) Se construieşte funcţia F ( x ) = H  ϕ −1 ( x ) , care este o primitivă a lui f.

v ) Practic, după precizarea funcţiei ϕ , se notează x = ϕ (t ) , se diferenţiază relaţia

obţinuta dx = ϕ ' (t ) dt şi se obţine succesiv :

∫ f (x ) dx = ∫ f (ϕ (t ))ϕ ' (t ) dt = ∫ h(t ) dt = H (t ) + C = H (ϕ (x )) + C .

−1

Aplicaţii:
1. Să se calculeze următoarea integrală folosind formula de integrare prin părţi:
∫ x cos 3x dx .
Rezolvare:
 sin 3x  x sin 3x 1 x sin 3 x cos 3 x
∫ x cos 3x dx = ∫ x  x 
 ' dx =
3
− ∫ sin 3x dx =
3 3
+
9
+C

2. Folosind metoda substituţiei să se calculeze integralele:

x3
a) ∫ dx
2− x8

5
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Primitive

sin 2 x
b) ∫ sin 4
x+9
dx

Rezolvare:
x 3 dx 1 dt 1 t 1 x4
a) x = t , 4 x dx = dt ⇒ ∫
4 3
= ∫ = arcsin + C = arcsin +C
2 − x8 4 2−t2 4 2 4 2
b) sin 2 x = t , 2 sin x cos x dx = dt ⇒
sin 2 x dt 1 t 1 sin 2 x
∫ sin 4 x + 9 dx = ∫ t 2+ 9 3
= arctg
3
+ C =
3
arctg
3
+C

Test de autoevaluare 1.2

1. Să se calculeze următoarea integrală folosind formula de integrare

ln x
prin părţi: ∫ 3 dx .
x
1+ x
2. Folosind metoda substituţiei să se calculeze integrala: ∫ 1+ x
dx

De reţinut!

• Noţiunea de primitivă
• Tabelul cu primitive imediate
• Formula de integrare prin părţi
• Prima metodă de schimbare de variabilă
• A doua metodă de schimbare de variabilă

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 1

 1 1 
1. Calculaţi ∫  4 + 2 x − dx

 x x +1 
2

2. Să se calculeze următoarea integrală folosind formula de integrare

prin părţi: ∫ e a x sin b x dx, a, b ∈ R * .
e 2x
3. Folosind metoda substituţiei să se calculeze integrala: ∫ e x+1
dx

6
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Primitive

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare

Test de autoevaluare 1.1

3
x6 x 2
1. ∫ ( x 5 + x + 2)dx = ∫ x 5 dx + ∫ x dx + ∫ 2dx = + + 2x + C
6 3
2
 1 1  1 1
2. ∫  2 + 3 cos x − 2 dx = ∫ 2 dx + 3∫ cos xdx − ∫ 2 dx =
x x −1 x x −1
1 1 x −1
= − + 3 sin x − ln +C
x 2 x +1

Test de autoevaluare 1.2

ln x  1  1 1
1. ∫
x 3
dx = ∫  − x − 2  ' ln x dx = − 2 ln x + ∫ x −3 dx =
 2  2x 2
1 1
= − 2 ln x − 2 + C
2x 4x
1+ x 1+ t  2 
2. x = t 2 , dx = 2 t dt ⇒ ∫ dx = ∫ 2 t dt = 2 ∫  t 2 − t + 2 −  dt =
1+ x 1+ t 2
 t +1
 t3 t 2 
= 2 − + 2t − 2 ln t + 1  + C =
2
x 3 − x + 4 x − 4 ln ( )
x +1 + C
 3 2  3

7
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
 Primitive

Recapitulare
• Fie funcţia f : I ⊂ R → R ( I interval ). Spunem că f admite primitive pe
I dacă există o funcţie F : I → R astfel încât :
a ) F este derivabilă ;
b ) F ' ( x ) = f ( x ) , (∀) x ∈ I .
• ∫ ( f (x ) + g (x )) dx = ∫ f (x ) dx + ∫ g (x ) dx , ∫ λ ⋅ f (x ) dx = λ ∫ f (x ) dx
• Dacă f , g : I → R sunt funcţii derivabile cu derivate continue, atunci :

∫ f ' (x ) g (x ) dx = f (x ) g (x ) − ∫ f (x ) g '(x ) dx
• Fie I , J ⊂ R intervale şi ϕ : I → J , f : J → R funcţii cu proprietăţile :
i ) ϕ derivabilă pe I ;
ii ) f admite primitive pe J ( fie F o primitivă a sa ).
Atunci ( f  ϕ )ϕ ' admite primitive pe I şi ∫ f (ϕ (x ))ϕ ' (x ) dx =F (ϕ (x )) + C .

Bibliografie
1. Constantinescu E, Deleanu D, I.M. Popovici, Analiză matematică II.
Note de seminar, Editura Crizon, Constanţa, 2007
2. Chiriţă S., Probleme de matematici superioare, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1994.
3. Roşculeţ N.M., Culegere de probleme de analiză matematică, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1988.
4. Roşculeţ N.M., Analiză matematică, vol I, II, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1996.

8
Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii