GHID PENTRU ACTIVITĂTI INOVATIVE

în cadrul programului

„Consiliere-Practică-Motivare-avantaje pentru
angajare!”

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin

Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, în
cadrul Axei prioritare 6: „Educație și competențe” cu
nr. POCU/90/6/.13/6.14/107913
CUPRINS

I. CE ESTE INOVAREA SOCIALA pag 3-5

II. C.U.R.S.A.-Competiție Urbană de Responsabili Social Activi pag 5-8

III. BENEFICIILE PARTICIPANTILOR pag 8

IV. ACTIVITĂȚILE DIN CADRUL PROIECTULUI pag 9

4.1 Conferință motivațională de introducere în activitățile de inovare socială pag9-11

4.2 ATELIERE DE CREATIVE THINKING I si II pag11-14

4.3 ATELIERE DE VOLUNTARIAT SI ANTREPRENORIAT SOCIAL pag15-16

4.4. ACTIVITATI DE TEAMBUIDING pag16-17

4.5 TREASURE HUNT pag18-20

4.6 ATELIER DE COMUNICARE SI PUBLIC SPEAKING pag20-23

4.7 ACTIVITATI SPORTIVE pag23-24

4.8 ATELIER DE RESPONSABILITATE SOCIALA pag24-25

4.9. CONFERINTA DE ANTREPRENORIAT SOCIAL pag25

4.10 C.U.R.S.A-COMPETITIA pag26-27

I. CE ESTE INOVAREA SOCIALA

Termenul „inovare” și, mai ales, imperativul inovării au devenit tot mai răspândite la nivel
societal în ultimele decenii si se regaseste in absolut toate domeniile de activitate. Este vitală
inovarea și în cadrul activităților de învățare pentru că se observă un clivaj din ce în ce mai
mare între nevoile studenților și ceea ce le oferă universitatea și nu vorbim doar despre
curricula sau modalități de formare/învățare ci și despre tot ceea ce compune „ethos-ul”/mediul
academic.
Inovarea socială inseamna dezvoltarea de noi idei, servicii și modele pentru a face față
mai bine problemelor sociale. Aceasta presupune implicarea actorilor publici și privați,
inclusiv a societății civile, la îmbunătățirea serviciilor sociale. Activitățile de inovare socială
din cadrul proiectului de practică profesională vor fi structurate sub forma unui program
inovativ și interactiv, care utilizează cunoștințele teoretice ale studenților, le completează și le
transpune într-o altă paradigmă - un fel de ”think outside the box”. Mai mult decât atât,
programul își propune să implice activ participanții în comunitate și să transforme participarea
în rezultate concrete atât pentru sudenți, cât și pentru comunitate.
C.U.R.S.A suplinește o nevoie a învățământului academic românesc atât pentru o
abordare practică a învățării cât și pentru includerea în curricula a acestei practici de inovare
socială menită să dezvolte dimensiunile umane ale viitorilor profesioniști în diverse domenii:
spiritul civic, empatia, toleranță, altruismul sau voluntariatul. În orice fel de meserie vor avea,
implicarea socială, toleranță, generozitatea și altruismul sunt valori care-i vor ajută pe actualii
studenți să devină adulți responsabili și conștienți că pot face schimbarea pe care și-o doresc.

Metodele inovative de a-i forma pe studenți presupun și creativitate, atât folosirea ei în

metodele nonformale de educație cât și dezvoltarea ei în ceea ce-i privește pe student.La orice
tip de nivel organizațional, un climat care suprimă cretivitatea are următoarele caracteristici:
impactul dominant al relațiilor pe verticală; comunicarea si gandirea de tip lateral slab
dezvoltată; ranforsarea unei culturi a inferiorității (promovarea opiniei ca ideile și practicile
inovative nu pot veni decât dinafara organizației); practici de asumare a responsabilității
inadecvate (care nu sprijină individul să înțeleagă greșeala, mai degrabă îl/o sancționează).

Creativitatea constă în generarea de idei noi, care, prin dezvoltare și rafinare ulterioară, pot fi
aplicate în mod profitabil, și în orientarea spre soluționarea problemelor întâmpinate în mod
rutinier. Creativitatea este, în egală măsură, un proces cognitiv și social, ideile creative nu apar
„peste noapte”, ci implică interacțiuni pe o periodă lungă de timp, necesită feedback și evaluare.

Principiile cu care ne-am propus să operăm inovarea socială pentru grupul țintă al acestui
proiect sunt următoarele:

- Încredere și deschidere. Ne dorim sa le creem studentilor un mediu de invatare care sa

le ofere „siguranță psihologică”, adică sa se simta confortabil să avanseze idei și opinii; ca
atare, comunicarea va fi deschisă și directă.

- Provocări, responsabilizare și implicare. Construirea unui astfel de climat necesită

gandire laterala, comunicare extensiva, sisteme de măsurare a performanței și accesul la
modele;

- Sprijin pentru crearea unor proiecte sociale și pentru implementarea lor.

Că în orice tip de inovare și activitățile de inovare socială din cadrul acestui proiect presupun
următoarea etapizare:

- Concepția. Etapa este numită și „fuzzy front-end” pentru că este cea mai puțin
structurată si implică generarea ideilor și filtrarea lor în funcție de fezabilitate.
Această etapă se suprapune cu cele două ateliere de Creative Thinking din cadrul
proiectului.

- Proiectarea. Această este etapă de selecție a proiectului ce va fi implementat țînând

cont de o serie de criterii: fezabilitate, realism, încadrare bugetară, necesitate. Această
etapă se suprapune cu atelierele de comunicare și public speaking, cu activitatea de
teambuilding, cea de treasure hunt și evident CURSA.
- Implementarea. Chiar dacă nu ne-am asumat prin proiect și această ultima etapă de
implementare a proiectului câștigător, asociația Niște Oameni va susține financiar
proiectul cu ajutorul evenimentului de fundraising Transylvania Donor Sphere (TDS)
și va ajută echipa câștigătoare să-l implementeze cu ajutorul unui ong care are
experiență în respectivul domeniu.
 Prin intermediul Proiectul „Consiliere-Practică-Motivare-avantaje pentru
angajare!” dorim să punem accentul pe necesitatea unor activități inovative care să
completeze cunoștințele teoretice predate pe parcursul anilor de studii si le va oferi studenților
posibilitatea de dezvoltare personală și a aptitudinilor, prin interacțiune, creative thinking,
implicare socială, prin activități competiționale și de cunoaștere a mediului și a comunității in
care traiesc.

II. C.U.R.S.A.-Competiție Urbană de Responsabili Social Activi

Proiectul C.U.R.S.A – Competiție Urbană de Responsabili Social Activi este un

program inovativ social, un experiment de implicare a tinerilor în nevoile specifice ale
comunității în care activează și de responsabilizare a acestora.
CURSA este, de fapt, un concurs social, o competiție care implică diverse grupuri
de indivizi care luptă, timp de 2 zile, pentru câte un proiect social în care cred și pe care
vor să-l implementeze. Proiectele sunt identificate în comunitate chiar de către grupurile
respective, dar activitățile din cadrul concursului vor fi trasate prin intermediul unui
regulament unic pentru toți. Echipa care câștigă va fi premiată și astfel va putea să își
implementeze proiectul (de exemplu, o echipă din domeniul medical care luptă pentru
rezolvarea unui caz grav sau pentru achiziționarea unui aparat costisitor pentru o unitate
medicală.) Pentru derularea acestui concurs, studenții din grupul țintă vor trebui să
 participe la: dezvoltarea activităților din cadrul concursului, elaborarea
instrumentelor necesare desfășurării activităților respective, identificarea unor proiecte
sociale pentru care ar lupta, participarea efectivă la concurs – ediție pilot. Studenții vor fi
recompensați pentru participare, în funcție de punctajul pe care-l vor obține în cadrul
programului, conform mapelor de evaluare.
Structura activitătilor de inovare socială din C.U.R.S.A:
1. Etapa de dezvoltare a proiectului inovativ
In această etapă vom organiza o Conferință motivațională cu toți studenții implicați
în program, de prezentare a impactului proiectului în comunitate și de motivare a acestora
în ceea ce privește necesitatea implicării în acțiuni alternative față de programa
universitară.
De asemenea vom aduce studenților voluntari, antreprenori sociali și oameni din
ong-uri pentru a le oferi surse de inspirație și pentru a învață din experiență acestora tehnici
de fundraising, skills-uri de prezentare/pitch a proiectelor către potențialii finanțatori,
structurarea proiectelor sociale și metode de evaluare a impactului în comunitate.
2. Etapa de creare a instrumentelor presupune organizarea următoarelor activități:
workshop-uri de identificare a unor idei de inovare socială, workshop-uri de dezvoltare
personală- public speaking, voluntariat, responsabilitate socială.
3. Etapa de implementare a proiectului inovativ – ediție pilot C.U.R.S.A. –
Competiție Urbană de Responsabili Social Activi presupune: competiții sportive eco-
friendly, orientare turistică prin jocuri de treasure-hunting, dezvoltarea și implementarea
unor proiecte sociale.
4. Etapa de analiză a rezultatelor și implicare în comunitate, în cadrul căreia se va
organiza conferință Responsabilitatea Socială – întâlnire cu mediul ONG, cu accent pe
posibilitățile de implicare în comunitate din postura de voluntar sau angajat în cadrul unui
ONG.
Activitățile de inovare socială din cadrul proiectului de practică profesională vor fi
structurate sub forma unui program inovativ și interactiv, care utilizează cunoștințele
teoretice ale studenților, le completează și le transpune într-o altă paradigmă - un fel de
”think outside the box”. Mai mult decât atât, programul îsi propune să implice activ
participanții în comunitate și să transforme participarea în rezultate concrete atât pentru
studenți, cât și pentru comunitate.
C.U.R.S.A – Competiție Urbană de Responsabili Social Activi se va desfășura ca
 un program inovativ social în două cicluri complete, respectiv în doi ani
universitari. Fiecare grup țintă de studenți dintr-un an vor realiza un ciclu complet CURSA.
Scopul acestui proiect este să realizeze două ediții pilot al unui program care, mai
apoi, va fi implementat la scară largă, în comunitate, pe diverse categorii-țintă de indivizi.
De aceea, importanța desfășurării lui în fazele pilot este covârșitoare. Practic, activitățile
și instrumentele necesare desfășurării lui vor fi gândite și create împreună cu studenții și
tot ei vor fi și cei care îl vor testa pentru prima dată.
Ca metodă de inovare socială CURSA urmărește:
• să aducă răspunsuri inovatoare din partea studenților la nevoile sociale
existente în comunitate;
• să realizeze un program-pilot de implicare, la scară mai mică, a studenților,
pentru a măsura impactul și pentru a putea extrapola programul la scară mai
mare;
• să realizeze acest proiect într-un cadru în care să poată permite evaluarea
rezultatelor;
• să crească impactul proiectului în comunitate, dacă rezultatele se dovedesc
convingătoare.

Așadar, scopul acestui proiect este să realizeze două ediții pilot al unui program care, mai apoi,
va fi implementat la scară largă, în comunitate, pe diverse categorii-țintă de indivizi.

Proiectul de inovare socială va juca un rol crucial abordarea mai multor întrebări-cheie pentru
studenți:

• Cum să abordăm eficient provocările sociale cu un buget restrâns?

 • Ce înseamnă investițiile sociale strategice și cum poate să le sprijine politicile sociale?

• Cum să sprijinim comunitatea și cum putem să învățăm oamenii cu nevoi să reziste într-
o lume în schimbare?

• Cum pot parteneriatele inovatoare să aducă resurse private și neguvernamentale pentru

a completa finanțarea de la stat, în diverse cazuri și pentru diverse proiecte?

III. BENEFICIILE PARTICIPANTILOR

 Prieteni noi și faini

 Dezvoltarea personală
 Achiziția unor cunoștințe care nu se învață la școală dar sunt vitale pentru inteligență
emoțională și socială
 Cunoașterea unor inovatori sociali
 Vor deveni CURIOȘI, CREATIVI, CURAJOȘI
 Vor învăța cum se fac schimbările mari cu pași mici și idei inovative

IV. ACTIVITĂȚILE DIN CADRUL C.U.R.S.A

4.1 Conferință motivațională de introducere în activitățile de inovare socială

Tipuri de activități desfășurate:

-Organizarea a trei conferințe motivaționale, în cadrul cărora studenții de la cele trei facultăți
implicate în proiect vor fi introduși în activitatea de inovare socială, explicându-li-se cadrul și
scopul proiectului.

Obiectivul general: Introducerea în proiectul de inovare socială CURSA (Competiție Urbană

de Responsabili Social Activi) și implicarea studenților în acest proiect.

Obiective specifice:

• Expunerea proiectului de inovare socială CURSA (tot ce presupune acesta ca implicare

din partea studenților);

• Explicarea și detalierea activităților din proiect;

• Prezentarea programului, pe ateliere și împărțirea pe echipe de lucru;

• Încurajarea spiritului de competiție și de lucru în echipă.

Descrierea activităților:

Activităţile se vor desfăşura în cadrul a trei conferințe motivaționale, fiecare fiind

dedicată studenților uneia dintre facultățile implicate în proiect.

Fiecare conferință motivațională va fi structurată în două părți:

• Partea de expunere, de introducere în proiect – înțelegere a motivației pe care o vor

prezenta cei 3 experti in inovare sociala;
• Partea interactivă: de dezbatere a activităților și a programului și de împărțire pe
grupe/echipe de lucru.

1. Partea de expunere, de introducere în proiect – înțelegere a motivației;

În primul rând, studenții trebuie să înțeleagă conceptul de ”inovare socială” și

importanța acestuia în contextul prezentului. Conform Comisiei Europene, care a acodat o
importanță deosebită acestui domeniu în ultmia vreme, inovarea socială înseamnă ”dezvoltarea
de noi idei, servicii și modele pentru a face față mai bine problemelor sociale”. Aceasta
presupune implicarea actorilor publici și privați, inclusiv a societății civile, la îmbunătățirea
serviciilor sociale.

Proiectul de inovarea socială va juca un rol crucial in abordarea mai multor întrebări-cheie
pentru studenți:

• Cum să abordăm eficient provocările sociale cu un buget restrâns?

• Ce înseamnă investițiile sociale strategice și cum poate să le sprijine politicile sociale?

• Cum să sprijinim comunitatea și cum putem să învățăm oamenii cu nevoi să reziste într-
o lume în schimbare?

• Cum pot parteneriatele inovatoare să aducă resurse private și neguvernamentale pentru

a completa finanțarea de la stat, în diverse cazuri și pentru diverse proiecte?

Inovarea socială face parte din pachetul de investiții sociale și trebuie încorporată în
procesul de elaborare a politicilor fiecărei țări și, în plus, adaptată specificului de nevoi sociale
ale acesteia.

2. Partea interactivă: de dezbatere a activităților și a programului și de împărțire pe

grupe/echipe de lucru.

Studenților li se va explica faptul că acest program inovativ, CURSA, este, de fapt, un concurs
social, o competiție care implică diverse grupuri de indivizi care luptă, timp de 2 zile, pentru
câte un proiect social în care cred și pe care vor să-l implementeze. Dar pentru derularea acestui
concurs, studenții din grupul țintă vor trebui, efectiv, să-l creeze. Să participe la: dezvoltarea
activităților din cadrul concursului, elaborarea instrumentelor necesare desfășurării activităților
respective, identificarea unor proiecte sociale pentru care ar lupta, identificarea unor potențiali
finanțatori pentru proiectele respective, participarea efectivă la concurs în numele cauzelor
alese – ediție pilot.
Studenții vor fi recompensați pentru participare, în funcție de punctajul pe care-l vor obține în
cadrul programului, conform mapelor de evaluare.

4.2 ATELIERE DE CREATIVE THINKING I si II

Tipuri de activități desfășurate:

-Activități de educatie nonformala structurate astfel: 25% teorie, 50% practica si 25%
feedback/evaluare

Obiectivele generale ale atelierelor:

• Identificarea unor probleme sociale la nivelul comunitatii clujene si gasirea unor solutii
inovative pentru rezolvarea acestora.

• Identificarea unor activități creative pentru desfășurarea efectivă a proiectului de

inovare socială CURSA.

Obiective specifice:

• Gasirea unor metode creative de concepere a propriilor proiecte de service learning

(implicare sociala cu scop educational)

• Derularea unui brainstorming pentru identificarea unor activități creative care pot fi
constitui probe în cadrul concursului CURSA;

• Brainstorming pentru realizarea regulamentului de concurs;

• Realizarea unor instrumente pentru desfășurarea activităților creative propuse ca probe.

Descrierea activităților din cadrul Creative Thinking I:

 Activitățile din cadrul primului atelier de Creative Thinking se vor desfășura pe o
perioada de 4 ore cu un număr minim de 15 și un număr maxim de 30 de participanți. Acestea
vor fi facilitate de 2 traineri și vor utiliza metode de educație nonformală: jocuri de rol, jocuri
de echipa, prezentări. Fiecare sesiune de instruire va începe cu un exercițiu de tip icebreaker
cu rolul de a-I cunoaște pe participanți. După asta, în funcție de mărimea și dinamică grupului
de participanți, trainerii vor alege o varianta de activitate și o vor explică participanților. După
finalizarea fiecărei activități vom avea o sesiune de debriefing în urmă căruia vom trage
împreună concluziile și învățăturile de rigoare. Structura atelierului va conține 10%-activități
de icebreaking, 20%-informațîi teoretice dobândite prin metodă predării formale, 50%-jocuri
și activități practice cu scop de învățare, 20%-debriefing și feedback pentru fiecare participant.

Activitățile practice și metodele de educație nonformală vor fi legate de fiecare tema

din cele 4 propuse pentru atelier. De exemplu, pentru tematică „Asumarea a 3 cauze sociale și
găsirea unor metode creative de transformare a lor în proiecte”, fiecare echipa de participanți
va identifica o „cauza” pentru care va gândi un proiect pentru a o rezolva. Pe tot parcursul
derulării celorlalte ateliere prevăzute în proiect, îi vom sprijini pe studenți să-și seteze
obiectivele, să gândească tipul de activități pe care trebuie să le deruleze pentru a oferi soluții
la respectivă problema, să identifice metode creative de fundraising, să găsească partenerii
potriviți pentru proiectul lor și să-l prezinte public .

Temele abordate teoretic și practic în cadrul atelierului sunt:

-Ong-urile și rolul lor în comunitate

-Identificarea problemelor sociale ale comunității clujene

-Asumarea a 3 cauze sociale și găsirea unor metode creative de transformare a lor în proiecte

-Identificarea unor activități creative care pot fi incluse în regulamentul de concurs

Metodele de educație nonformală în cadrul acestui atelier vor fi: prezentări ale unor studii de
caz (problema socială vs. metode de rezolvare a să), brainstorming, jocuri de rol.

La finalul atelierului, participanții vor fi evaluați în funcție de gradul de participare, modul în

care și-au îndeplinit sarcinile pe parcursul activităților practice și felul în care și-au creionat
proietul social.

Descrierea activităților din cadrul Creative Thinking II:

Activitatile din cadrul primului atelier de Creative Thinking se vor desfășura pe o perioadă de
4 ore cu un numar minim de 15 și un număr maxim de 30 de participanți. Acestea vor fi
facilitate de 2 traineri și vor utiliza metode de educație nonformala: brainstorming, jocuri de
echipă, prezentări. Fiecare sesiune de instruire va incepe cu un exercițiu de tip icebreaker cu
rolul de a-i introduce pe participanâi în tematica atelierului și de a se familiariza cu tema. După
care, trainerii vor alege o variantă de activitate și o vor explica participanților. În primele două
ore, se va realiza o sesiune de brainstorming privind:

1. Identificarea unor activități creative care pot constitui probe în concurs;

2. Crearea regulamentului de concurs.

În următoarele două ore, se vor realiza instrumente referitoare la derularea unor probe, fapt
care va presupune munca în echipă.
După finalizarea fiecarei activități, vom avea o sesiune de debriefing, în urma căreia vom trage
împreună concluziile și vom vota cele mai bune activități pentru a constitui probe. Structura
atelierului va conține:

Activitatile din cadrul celui de-al doilea atelier de Creative Thinking se vor desfășura pe o
perioadă de 4 ore cu un numar minim de 15 și un număr maxim de 30 de participanți. Acestea
vor fi facilitate de 2 traineri și vor utiliza metode de educație nonformala: brainstorming, jocuri
de echipă, prezentări. Fiecare sesiune de instruire va incepe cu un exercițiu de tip icebreaker
cu rolul de a-i introduce pe participanâi în tematica atelierului și de a se familiariza cu tema.
După care, trainerii vor alege o variantă de activitate și o vor explica participanților. În primele
două ore, se va realiza o sesiune de brainstorming privind:

3. Identificarea unor activități creative care pot constitui probe în concurs;

4. Crearea regulamentului de concurs.

În următoarele două ore, se vor realiza instrumente referitoare la derularea unor probe, fapt
care va ăresupune munca în echipă.

După finalizarea fiecarei activități, vom avea o sesiune de debriefing, în urma căreia vom trage
împreună concluziile și vom vota cele mai bune activități pentru a constitui probe. Structura
atelierului va conține:

• 10% - activități de icebreaking;

• 20% - informații teoretice dobândite prin metoda predării formale;

• 50% - jocuri și activități practice cu scop de învățare;

• 20% - debriefing și feedback pentru fiecare participant.

Pe tot parcursul derulării atelierului, ii vom sprijini pe studenti sa-si seteze obiectivele, sa
gandeasca tipul de activitati pe care trebuie sa le deruleze pentru a oferi solutii la respectiva
problema, sa identifice metode creative de fundraising, sa gaseasca partenerii potriviti pentru
proiectul lor si sa-l prezinte public .

La finalul atelierului, participantii vor fi evaluati in functie de gradul de participare, modul in

care si-au indeplinit sarcinile pe parcursul activitatilor practice si felul in care si-au creionat
proiectul social.
4.3. ATELIERE DE VOLUNTARIAT SI ANTREPRENORIAT SOCIAL

În cadrul atelierelor de voluntariat și antreprenoriat social vom organiza ateliere despre

(și întâlniri cu) mediul ong-ist din Cluj-Napoca și vom atinge următoarele subiecte:
• Introducere în conceptul de inovare socială
• explicarea importanței voluntariatului.
• Întelegerea cadrului legal al desfășurării activităților de voluntariat,
importanța realizării acestora și a dezvoltării spiritului civic.
• Întelegerea nevoii de asumare a ceea ce inseamnă să fii voluntar, cu
beneficii și responsabilități
Voluntariatul este o activitate simplă și foarte serioasă. Este activitatea desfășurată din
proprie initiativă, prin care o persoana fizică îsi ofera timpul, talentele și energia în
sprijinul altora fără o recompensă de natură financiară, dar care poate deconta
cheltuielile realizate în sprijinul proiectului în care este implicată.
Patru principii definitorii stau la baza activității de voluntariat și o deosebesc de activități
similare (precum internship-ul/practica, etc):
• Este o activitate desfașurată în beneficiul comunității/ beneficiul public.
• Este o activitate neremunerată sau care nu urmarește un câștig financiar, chiar dacă
include decontarea unor cheltuieli derivate din activitatea respectiva (transport,
consumabile, etc.).
• Este o activitate desfasurată de bunăvoie, fără vreo constrângere de vreun fel sau altul.
• Este de regulă derulată într-un cadru organizat (sub tutela unei organizații sau a unui
grup de ințiativă), spre deosebire de acțiunile spontane de binefacere.
Posibilitățile de implicare în voluntariat sunt imense. Indiferent de abilitățile și experienta
socială pe care le avem, întotdeauna există proiecte în care ne putem implica.

A fi voluntar inseamnă să oferi timpul, energia si abilitațile tale unei organizații caritabile,
fără a avea așteptări financiare. Există condiții de bază la care trebuie să te aștepți din partea
unei organizații caritabile când vrei să fii voluntar și alte aspecte rezonabile pe care o
organizație ar trebui să le ceară de la tine.

Asociațiile caritabile, fundațiile sau centrele de voluntariat care lucrează cu voluntari ar trebui
să le transmită acestora ideea clară a activităților pe care le vor desfășura, înainte de a
completa formularul de inscriere.
 Majoritatea organizațiilor caritabile au bine pus la punct procesul de recrutare a
voluntarilor si astfel îi vei putea cunoaște pe membri organizației fie într-un potențial
interviu de grup sau în cadrul unei intâlniri informale, de regulă într-un mediu relaxant și
bazat pe o comunicare bilaterală sau o discuție liberă. Persoana care te va “intervieva”
trebuie sa iși facă o părere dacă tu te vei încadra în activitatea de voluntariat și ce
domeniu ți se potrivește mai bine – mediu, sănătate publică, consiliere profesională,
educația copiilor, strângerea de fonduri, ajutorarea persoanelor în vârsta și a celor fără
adăpost etc.
La rândul tău, ar trebui să te gândești dacă organizația ți se potrivește.

Mișcarea de voluntariat în România este susținută de o infrastructură bazată pe:

• Legislație (în România, activitățile de voluntariat sunt reglementate printr-o lege
specială, legea 78, 2014)
• Peste 25 de centre de voluntariat
• Organizațiile neguvernamentale și instituțiile care implică voluntari, inclusiv filiale
ale organizațiilor internaționale active în domeniul voluntariatului
• Persoanele care se implică sau doresc să se implice ca voluntari
• Programe de schimburi internaționale de voluntari
• Liniile de finanțare publice sau private care sprijină proiecte în domeniul
voluntariatului (Erasmus+, CEE Trust, EEA Grants, Programul de cooperare
elvețiano-român, etc).

4.4. ACTIVITATI DE TEAMBUIDING

Obiectivul general al atelierului:

Realizarea unor activități indoor și outdoor de coordonare a muncii în echipă, în vederea unei
mai bune cunoașteri a aptitudinilor fiecărui membru al echipei;
Obiective specifice:
• Valorificarea talentelor personale
• Încurajarea schimbului de idei
• Încurajarea spiritului de competiție și de lucru în echipă
• Implicarea in activitati de voluntariat
Descrierea tipurilor de activități propuse:

Activități de voluntariat/service learning

Deși există de mulți ani că metodă acreditată de învățare în universitățile europene și

americane, la noi activitățile de service learning adică învățare prin realizarea de servicii sociale
practic nu există la nivelul studenților. Activitățile de tip service learning pe care studențîi le
por derula timp de 2 ore în proiect le vor facilita accesul la învățarea practică și ii vor ajută să-
și dezvolte pe lângă abilități profesionale și calitățile umane care să-i ajute în viitoarea meserie
și valențele de cetățeni implicați în problemele comunității. De asemenea ei vor beneficia pe
lângă instruirea formală făcută de mentori și de o instruire nonformală menită să le dezvolte
spiritul civic, empatia și gândirea laterală.

Prin activitățile de voluntariat participanții își vor dezvoltă: spiritul civic, empatia, toleranță,
altruismul. De exemplu, anul trecut în cadrul activității de teambuilding, participanții au ales
să facă voluntariat și să curețe parcul Hasdeu, dând astfel exemplu și altor studenți care locuiesc
în căminele de acolo.

Tipuri de activități de teambuiding indoor/outdoor propuse

Survival oferă contextul potrivit testului supraviețuirii în natură. Activitatea presupune

organizarea unei zone de campare cu activități specifice (montarea unui cort, amenajarea unui
foc etc) prin care este stimulat procesul de dezvoltare al încrederii reciproce și interdependența.
Oferă posibilitatea utilizării și învățării tehnicilor de supraviețuire în sălbăticie și cunoașterea
identității de echipă și ale organizației.

Bike Challenge constă într-un program plin de provocări care pun la încercare iuțeala minții.
Participanții vor fi împărțiți pe echipe și vor trebui să rezolve o serie de probleme pentru a
construi biciclete. Fiecare echipă va primi o serie de enigme de rezolvat, de coduri de
descifrat și de secrete care trebuie descoperite pentru a obține elementele necesare pentru
construirea bicicletei. Diferite provocări vor apărea pe parcurs și toate vor trebui depășite cu
succes pentru îndeplinirea scopului final.

Răul de foc: Membrii echipei vor traversa “un rău” fără a atinge apă,care este deosebit de toxică
și periculoasă,deplasrea fiind făcută cu ajutorul unor “pietre” și respectând anumite reguli;
Orice încălcare a regulilor duce la întoarcerea la mal a celui în culpă și la reluarea traversării.
Timp aprox.:20min/proba Se desfășoară simultan între echipe.

Ștafeta învârtita: Membrii fiecărei echipe vor trebui să parcurgă un traseu delimitat și să
efectueze anumite operațiuni,după ce în prealabil se învârt de 10 ori în jurul unui jalon-probla
deosebit de antrenantă și amuzantă. Timp aprox.:20min/proba. Se desfășoară simultan cu toate
echipele.

Puntea suspinelor: Traversarea unei vai pe o punte confecționată din materiale flexibile, care
solicită echilibrul și îndemânarea perticipantilor; traversarea se face cu asigurare;

4.5 TREASURE HUNT

Tipuri de activități desfășurate:

- Activități recreative, activităţi exploratorii

Obiectivul general al atelierului: Aplicarea în mod distractiv și competițional a cunoștințelor
dobândite din domeniul topografie, cartografie, GPS, orientare în teren

Obiective specifice:

• Dobândirea de abilități de orientare în teren

• Cunoașterea softurilor de navigare și localizare bazate pe sistemele GPS

• Încurajarea spiritului de competiție și de lucru în echipă

Descrierea activităților:

Activităţile se vor desfăşura pe parcursul a două etape principale: etapa teoretică şi

etapa competiţională.

Pe parcursul derulării etapei teoretice, elevilor le va fi prezentat jocul Treasure Hunt

care este un joc-concurs care îmbină ingeniozitatea, creativitatea și spiritul de echipă.
Concurenții trebuie să dezlege misterele ascunse în spatele indiciilor lăsate de organizatori, în
locuri bine stabilite, indicii localizate în teren prin intermediul coordonatelor GPS. Fiecare
participant va primi coordonatele GPS ale primului indiciu urmând ca informațiile găsite la
locația respectivă să ofere detalii noi referitoare la următorul pas de urmat în cadrul jocului și
implicit a găsirii “comorii”, premiului final. Informațiile noi oferite participanților odată cu
avansarea în cadrul jocului fac referire la coordonatele următorului punct, detalii de orientare,
și distanțe de parcurs pentru a identifica următorul punct, rezolvarea unor probleme de logică
pentru a descoperi locația următorului punct care oferă informații utile pentru finalizarea
jocului.

Derularea Treasure Hunt se va baza pe cunoștințele teoretice și practic-aplicative

(manipularea unui GPS, utilizarea busolei pentru orientare, calculul distanței în funcție de scara
de reprezentare pe hartă etc). Pentru desfăşurarea activităţii participanții vor avea nevoie, în
general, de un receptor GPS sau un telefon mobil dotat cu receptor GPS. În cadrul atelierului
vor fi explicate toate regulile jocului și va fi oferit suport tehnic pentru participanți, suport care
constă în indicarea celor mai bune soluții software care pot fi instalate pe receptoarele GPS
(inclusiv telefon mobil) pentru orientarea în teren și identificarea de coordonate pe baza
 Sistemului Global de Poziționare.

Etapa practică se va desfăşura în municipiul Cluj-Napoca, loc în care vor fi ascunse

cele cinci comori. Fiecare locaţie finală va fi semnalizată cu un marcaj care reprezintă direcţia
Nord. Studenţii vor trebui să urmărească indicaţiile (direcţie şi distanţă) oferite de softul de
specialitate, instalat pe device-urile mobile, pentru a se îndrepta spre punctul unde este ascuns
următorul indiciu pentru a ajunge la marcajul final şi implicit la găsirea „comorii”.

4.6 ATELIER DE COMUNICARE SI PUBLIC SPEAKING

Tipuri de activități desfășurate:

- Activități de educatie nonformala structurate astfel: 25% teorie, 50% practica si 25%
feedback/evaluare

- Un atelier de cate 2 ore pentru fiecare grupa cu scopul de a -i ajuta pe studenti de a face
prezentarea proiectului lor cat mai atractiva

Obiectivul general al atelierului: Dezvoltarea abilitatatii de a vorbi in public si de a sustine o

prezentare. Participantii vor invata cum sa-si structureze un discurs, cum sa-si gestioneze
emotiile si cum sa se ajute de limbajul nonverbal atunci cand vor sa comunice eficient un mesaj.

Obiective specifice:

• Dobândirea de competente de comunicare interpersonala si publica

• Dezvoltarea capacitatii de a realiza si de a sustine o prezentare sau un discurs public

• Sintetizarea si reliefarea ideilor principale

Descrierea activităților:

Activitățile din cadrul atelierului de Comunicare și Public Speaking se vor desfășura

pe o perioada de 2 ore cu un număr minim de 15 și un număr maxim de 30 de participanți.
Acestea vor fi facilitate de 2 traineri și vor utiliza metode de educație nonformală: jocuri de
rol, jocuri de echipa, prezentări. Fiecare sesiune de instruire va începe cu un exercițiu de tip
icebreaker cu rolul de a-I cunoaște pe participanți. După asta, în funcție de mărimea și dinamică
grupului de participanți, trainerii vor alege o varianta de activitate pe una dintre temele
atelierului și o vor explică participanților. După finalizarea fiecărei activități vom avea o
sesiune de debriefing în urmă căruia vom trage împreună concluziile și învățăturile de rigoare.
Structura atelierului va conține 10%-activități de icebreaking, 20%-informații teoretice
dobândite prin metodă predării formale, 50%-jocuri și activități practice cu scop de învățare,
20%-debriefing și feedback pentru fiecare participant.

Activitățile practice și metodele de educație nonformală vor fi legate de fiecare tema

din cele 5 propuse pentru atelier. De exemplu, pentru tematică „Structurarea unui discurs
public” participanții vor viziona un discurs TEDx pentru a identifica elementele de structura,
tipurile de comunicare folosite de vorbitor, modalitățile de acrosh și de implicare a publicului
etc.

Temele abordate teoretic și practic în cadrul atelierului sunt:

-Tipuri de comunicare (verbală, nonverbală, paraverbala)

În cadrul acestei teme participanții vor primi informațiile necesare pentru a decodifica limbajul
nonverbal și pentru a-l acordă correct limbajului verbal. De asemenea, vom pune accent pe
importantă limbajului paraverbal (îmbrăcăminte, locul în care are loc discursul, lumina,
sunetele de fond, tot cee ace creează ethos-ul unui loc). În cee ace privește limbajul verbal,
vom vorbi despre importantă tonului, a volumului, a inflexiunii vocii, despre rolul pauzelor și
a tăcerii, despre cum ceri și dai un feedback.

-Bariere în comunicare (gestionarea emoțiilor, gestionarea conflictelor)

În cadrul acestei teme vom decodifica emoțiile, vom învață tehnici de gestionare a lor și cum
să dezamorsam un conflict (identificarea cauzei, stabilirea mizei commune, a rolului pe care-l
jucăm în conflict etc).

-Comunicarea asertivă

Când vom trata acest subiect, participanții vor învață formulă asertivitatii și cum să comunice
nonviolent dar să-și susțînă punctul de vedere.

-Structurarea unui discurs public

Studenții vor învață etapele unui discurs public, despre tipurile de public/ascultători, despre
tehnicile de captare a atenției/acrosh, cum se face checklist-ul pentru evenimentul în care vor
susține discursul.

-Tehnici de prezentare

Vom trece în revista diversele tehnici de prezentare (prezentarea atipică, prezentarea

științifică/formală, prezentarea de tip Churchill) cu plusurile și cu minusurile lor. Studenții vor
urmări câteva discursuri TEDX foarte bune cu subiecte diverse și stiluri de prezentare diferite.

La finalul atelierului, participanții vor fi evaluați în funcție de gradul de participare, modul în

care și-au îndeplinit sarcinile pe parcursul activităților practice și felul în care și-au prezentat
discursul.

Din punct de vedere metodologic etapele fiecarui tip de activitate din cadrul atelierului sunt:

Etapa 1 → determinarea scopurilor şi obiectivelor unei activitati(„De ce am ales acest tip de

activitate?”).

Etapa 2 → planificarea modalităţilor prin care se presupune că participanţii îşi aleg varianta de
acţiune pentru atingerea scopului propus (diversificarea sau/şi adăugarea unor reguli la joc).

Etapa 3 → pregătirea tuturor factorilor implicaţi, înainte de începerea jocului (se impart
materialele didactice necesare, componenţa echipelor şi diferitele alternative).

Etapa 4 → realizarea activitatii si monitorizarea ei din partea trainerilor.

Etapa 5 → încheierea activitatii abordarea ei ca o experienţă educaţională prin revizuirea şi
evaluarea a ceea ce s-a întâmplat.

4.7 ACTIVITATI SPORTIVE

Obiectivul general al atelierului:

Încurajarea spiritului de competiție și de lucru în echipă, prin competiții sportive de diverse
tipuri;
Obiective specifice:
• Valorificarea talentelor personale;
• Încurajarea spiritului de competiție și de lucru în echipă.
Descrierea activităților:
Activităţile sportive se vor desfăşura pe o perioada de 2 ore pentru fiecare grupa de
participanţi şi vor fi facilitate de 2 traineri.
Acest atelier propune implicarea studenţilor într-o competiţie tip ştafetă cu acumulare
de puncte, iar echipa câştigătoare va fi echipa care acumulează cele mai multe puncte.
Probele sportive propuse se vor stabili în funcție de deprinderile predominante ale
studenților (se va face un sondaj cu prilejul conferinței motivaționale) și vor fi doar sporturi
individuale. De asemenea vom introduce si diverse jocuri de tip outdoor menite sa creeze
coeziunea echipelor.
Desfășurarea activității:
Fiecare echipă va avea în componență un număr de studenți egal cu numărul probelor
propuse în ștafetă. Așadar fiecare membru al echipei va participa la o probă din ștafetă (un
 sport la cate excelează). În funcție de rezultatul fiecărei probe se va realiza un clasament
în funcție de rezultate și se va acorda un punctaj (locul 1 -10 p, 2 – 9 p etc). La finalul ultimei
probe se va realiza clasamentul final in funcție de punctajul fiecărei echipe și se va desemna
echipa câștigătoare.
Activitatile sportive se vor desfasura in Parcul Babes la bazele sportive ale Facultatii
de Educatie Fizica si Sport.
Rezultatele asteptate ale acestei activitati sunt:
• Omogenizarea echipelor si o mai buna cunoastere intre ei a participantilor;
• Stimularea spiritului competitiv;
• Dezvoltarea fair play-ului;
• Incadrarea in niste reguli de timp, de joc, de spatiu fizic, de relationare cu ceilalti
• Impartirea rolurilor intr-o echipa

4.8 ATELIER DE RESPONSABILITATE SOCIALA

Importanța responsabilității sociale este esențială pentru succesul democrației și al

filantropiei. Prin implicarea în responsabilitatea sociala (civică), cetățenii asigură și respectă
anumite valori democratice scrise în Constituție. Aceste valori sau îndatoriri includ justiția,
libertatea, egalitatea, diversitatea, autoritatea, intimitatea, procesul legitim, proprietatea,
participarea, adevărul, patriotismul, drepturile omului, statul de drept, toleranța etc.

În săptămâna responsabilității sociale studenții vor avea întâlniri cu mediul ONG și vor
cunoaște proiecte reale. Vor lua contact cu diverse cauze și vor trebui să identifice acele cauze
sustenabile pentru care să lupte în cadrul proiectului.
Activitățile vor fi defalcate pe trei niveluri, fiecare nivel presupune o etapa graduală de
înțelegere de către studenți a seriozității cu care trebuie tratate subiectele specifice ce framântă
organizațiile neguvernamentale:

• Ce este o organizație neguvernamentală, ce structură are acesta, statut

legal, avantaje și dezavantaje.
• Ce este un proiect inițiat și/sau derulat de către un ONG, ce acțiuni
presupune acesta, unde se poate găsi finanțare pentru implementare și cum
se face fundraising pentru proiect.
• Activități practice în cadrul cărora grupele de studenți vor identifica, la
modul real, cauze ale unor ONG-uri, cauze pentru care se vor organiza și
vor iniția acțiuni de rezolvare a acestora.

4.9. ANTREPRENORIAT SOCIAL

Ceea mai mare parte a activităților legate de aceasta tema vor fi interactive și de
natură practică.

Acestea vor fi structurate în felul următor:

• Întâlniri cu mediul antreprenorial
• Sesiuni de prezentare a proiectelor asumate de către fiecare echipă în parte
• Întâlniri în cadrul cărora vom dezbate conceptul de fundraising și
modalități prin care se aplică în mod real, raportat la proiectele fiecărei
echipe
 • Acțiuni propriu-zise de atragere de fonduri. În cadrul acestor acțiuni,
studenții, grupați deja în achipe, vor interacționa cu reprezentanții mediului
de afaceri prezenți.

4.10 C.U.R.S.A-COMPETITIA

Tipuri de activități desfășurate:

- Desfășurarea unei ediții pilot a concursului CURSA – Competiție Urbană de

Responsabili Social Activi;
- Premierea echipei câștigătoare și implementarea proiectului social.

Obiectivul general al activității: Implicarea primului grup țintă de studenți în realizarea unei
ediții pilot al unui program care, mai apoi, va fi implementat la scară largă, în comunitate, pe
diverse categorii-țintă de indivizi .
Obiective specifice:

• să aducă răspunsuri inovatoare din partea studenților la nevoile sociale existente în

comunitate;
• să realizeze un program-pilot de implicare, la scară mai mică, a studenților, pentru a
măsura impactul și pentru a putea extrapola programul la scară mai mare;
• să realizeze acest proiect într-un cadru în care să poată permite evaluarea rezultatelor;
• să crească impactul proiectului în comunitate, dacă rezultatele se dovedesc
convingătoare.
Descrierea activităților:
Proiectul C.U.R.S.A – Competiție Urbană de Responsabili Social Activi - se va
desfășura ca un program inovativ social într-un ciclu complet de desfășurare, cu primul grup
țintă de sudenți (primul an). Proiectul este un experiment de inovare socială, de implicare a
tinerilor în nevoile specifice ale comunității în care activează și de responsabilizare a acestora.
Deoarece proiectul urmează să fie implementat la scară largă, în comunitate, pe diverse
categorii-țintă de indivizi, importanța desfășurării lui în fazele pilot este covârșitoare. Practic,
activitățile și instrumentele necesare desfășurării lui vor fi gândite și create împreună cu
studenții și tot ei vor fi și cei care îl vor testa pentru prima dată.

CURSA este o competiție care implică diverse grupuri de indivizi care se intrec pentru
câte un proiect social în care cred și pe care vor să-l implementeze. Dar pentru derularea acestui
concurs, studenții din grupul țintă vor trebui, efectiv, să-l creeze, de-a lungul anului, adică să
participe la: dezvoltarea activităților din cadrul concursului, elaborarea instrumentelor necesare
desfășurării activităților respective, identificarea unor proiecte sociale pentru care ar lupta,
identificarea unor potențiali finanțatori pentru proiectele respective, participarea efectivă la
concurs în numele cauzelor alese – ediție pilot. Studenții vor fi recompensați pentru participare,
în funcție de punctajul pe care-l vor obține în cadrul programului, conform mapelor de
evaluare.

Studenții vor fi împărțiți pe patru echipe mari de lucru, respectiv Geografie 1, Geografie
2, Mediu și Sport.
Proiectele sunt identificate în comunitate chiar de către grupurile respective, dar
activitățile din cadrul concursului vor fi trasate prin intermediul unui regulament unic pentru
toți. Echipa care câștiga va fi premiată și astfel va putea să își implementeze proiectul, cu
ajutorul finanțatorului atras, din cadrul antreprenorilor cu care va intra în contact. Astfel,
fiecare grup de studenți va învăța să interacționeze și să comunice atât cu mediul ONG și cu
diverse cazuri/categorii sociale, cât și cu mediul antreprenorial.
Participarea efectivă la concurs:
- Echipele vor trebui să treacă prin diverse probe stabilite în prealabil, pentru a
acumula puncte, în lupta pentru proiectul social ales;
- Probele vor consta în competiții sportive, treasure hunt, orientare turistică,
probe de valorificare a talentelor personale, probe de testare a muncii în echipă,
probe de public speaking/prezentare, probe de creativitate, de cultură generală
etc.
- Echipa care va aduna punctajul maxim va putea să își implementeze cauza cu
ajutorul asociatiei Niste Oameni care o va sprijini sa obtina finantare pentru
implementarea poiectului in cadrul evenimentului Transylvania Donor Sphere.