Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
-A m găsit hainele.
Joe intrase încet şi puse hainele pe pat. Mary îl privi,
dar chipul lui era impasibil.
- Iţi plac avioanele, spuse ea, apoi îşi dădu seama ca
rostise ceva evident.
- îmi plac avioanele, recunoscu el cu un ton lipsit de
vreo inflexiune.
-Te-ai gândit sa iei lecţii de zbor?
-D a.
Nu mai adaugă nimic la răspunsul sec. Ieşi din came-
ră şi închise uşa după el.
Mary rămase pe gânduri în timp ce îşi scotea încet
rochia şi lua pe ea hainele pe care i le adusese Joe.
Colecţia de cărţi nu sugera un oarecare interes pentru
zbor, ci o adevărată obsesie. Obsesiile erau lucruri ciuda
te: obsesiile nesănătoase puteau distruge vieţi, dar unele
obsesii îi făceau pe oameni să evolueze, să străluceas
că, să muncească cu mai multa râvnă, iar dacă obsesiile
acelea nu erau alimentate, persoana respectivă se ofilea,
cu sufletul măcinat de neîmplinire. Dacă avea dreptate,
atunci exista o modalitate prin care putea să-l convingă
pe Joe să se întoarcă la şcoală.
Blugii îi veneau bine. Dezamăgită de această nouă
dovadă a faptului că avea silueta unui băiat de zece ani,
trase pe ea bluza tricotată care-i era cam mare şi încheie
nasturii, apoi îşi suflecă mânecile. Aşa cum prevăzuse
Wolf, cizmele îi erau şi ele mari, dar cele două perechi
de şosete groase o ajutau să nu le piardă din picioare.
Căldura era dumnezeiască, şi se hotărî să faca economii
pentru a-şi cumpăra o pereche de cizme.
Când ea intră, Joe punea lemne pe focul din şemi-
neul enorm, din piatră, şi schiţă un zâmbet la vederea ei.
-C hiar nu arătaţi ca doamna Langdale sau ca orice
altă profesoară pe care am văzut-o vreodată.
Mary îşi împreună mâinile.
O inima neimb(auzita 33
-N u m ai indianul, nu?
-A i antecedente, răspunse Clay stingher.
-N u am... nici o... condamnare anterioară, scrâşni
Wolf. Mi s-a şters cazierul.
-L a naiba, omule, ştiu asta! urla Clay dintr-odata.
Mi s-a spus sa te iau, şi trebuie sa-mi fac treaba.
-P a i de ce n-ai spus aşa? N-aş vrea sa împiedic un
om să-şi facă treaba. Vin după tine, adăugă Wolf după
remarca sarcastică, îndreptandu-se spre maşina lui.
- Poţi să vii cu mine. Te aduc înapoi.
-N u , mulţumesc. Prefer să am rotile mele, în caz că
şeriful crede că mi-ar face bine o plimbare.
înjurând în şoaptă, Clay intra in maşină. Stârni un
nor de praf în timp ce cobora muntele, iar Wolf, în spa
tele lui, un nor şi mai mare.
Mary începu să tremure. La început fu doar un fior,
însă apoi tremuratul îi zgudui tot corpul. Joe rămăsese
ca de piatră, cu pumnii încleştaţi. Dintr-odată izbucni şi
trase un pumn în capota maşinii.
-L a naiba, n-o să-i facă din nou asta, şopti el.
Nu din nou.
- Nu, n-o să-i facă nimic, răspunse Mary încă tremu
rând, dar îndreptandu-şi umerii. Dacă trebuie să apelez
la toţi judecătorii şi la toate tribunalele din ţara asta, o
s-o fac. O să sun la ziare. O să sun la televiziuni. O să
sun... Ah, habar n-au cată lume o să sun.
încă avea destule relaţii în Savannah, şi avea să ape
leze la mai mulţi oameni decât ar fi putut să numere
şeriful de aici. Avea să-i pună pielea în băţ!
-D e ce nu te duci acasă? sugeră Joe pe un ton
indiferent.
-V reau să rămân.
Se aşteptase ca ea să se îndrepte încet spre maşină,
dar, auzind-o, o privi pentru prima dată. O parte din
el crezuse că avea să fugă mâncând pământul, că el şi
W olf aveau să râmana singuri din nou, aşa cum fusese
ră întotdeauna. Erau obişnuiţi să fie singuri. Dar Mary
O inima neîmblânzita 99
*
Furtuna o trezi. Soarele era aproape sa rasara, dar
încă era destul de întuneric, iar norii negri accentuau
lipsa de lumină. Furtuna era crâncenă şi-i amintea de
vijeliile crunte din sud. Fulgerele brăzdau cerul întu
necat, iar tunetele transmiteau vibraţii în aer. Numără
alene secundele dintre fulgere şi tunet ca să vadă cat
de departe era furtuna: vreo zece kilometri. Dar ploua,
iar picăturile .se auzeau pe acoperişul vechi, de tablă.
Era minunat.
Se simţi foarte vie, dar şi extrem de liniştită, ca şi cum
aştepta ceva. Ziua de ieri era, prin definiţie, în trecut.
Nu putea să-i mai facă rău. Ziua de azi era prezentul, iar
prezentul însemna Wolf.
Nu era în pat, dar ştia că fusese acolo toată noaptea.
II simţise chiar şi în somn, îi simţise braţele puternice
îmbrătişand-o. Fusese atat de bine să doarmă cu el, în
cât nici nu putea descrie în cuvinte, de parcă era menit
să se întâmple. Poate chiar era. Nu putea să nu spere.
Unde era? I se păru că mirosea a cafea şi se dădu jos
din pat. Se duse la baie, se pieptănă şi se spălă pe dinţi,
apoi se întoarse în dormitor să se îmbrace. In mod ciu
dat, simţi dintr-odată că sutienul o strângea şi nu-1 mai
luă. Corpul îi era învăluit de o senzaţie subtilă de neli
nişte şi nerăbdarea se intensifică. Şi lenjeria i se părea
inutilă. îşi trase o rochie de casă largă, de bumbac, pe
corpul gol şi coborî desculţă.
Nu era în salonaş şi nici în bucătărie, deşi ibricul gol
şi ceaşca din chiuvetă explicau mirosul de cafea. Uşa
de la bucătărie era deschisă, iar plasa pentru ţanţari nu
împiedica deloc intrarea aerului rece şi umed. Mirosul
proaspăt al ploii se îmbina cu cel de cafea. Maşina lui
încă era parcată lângă terasa din spate.
Dură doar cateva minute să fiarbă apa şi să infuzeze
un pliculeţ de ceai. Bău ceaiul la masa din bucătărie,
privind ploaia. Era suficient de răcoare cat să i se facă
frig, fiindcă purta doar rochia aceea subţire, însă nu-i
128 Linda (hfcnvarcf
c o n tro l. E ra a ta t d e în s e ta t d e ea, în c â t în c e rc a să a m â n e
p u n c tu l c u lm in a n t c a t m ai m u lt, ca să p o a tă ră m â n e
în ă u n tr u l ei şi sa-şi p o to le a sc ă setea. N u e ra o se te d e
sex în sin e , d eşi avea u n fo n d sexual p u te rn ic . N u voia
d o a r sa faca d ra g o ste , voia, avea nevoie sa faca d ra g o ste
cu ea, cu M a ry E lizab eth P otter. T re b u ia să-i s im tă p ie
lea m ă tă so a să şi fragilă su b d eg ete, să-i s im tă tr u p u l fin
în c o n ju ran d u -1 , să-i m iro a să fe m in ita te a u n ic ă , să creeze
le g ătu ri străv ech i cu fiecare m işcare şi a c c e p ta re le n tă a
tr u p u r ilo r lor. El e ra u n m etis. S p iritu l lu i era p u te rn ic
şi n e c o m p lic a t, d a r in s tin c te le îi s e m ă n a u cu ale s tră m o
şilo r d in a m b e le rase. C u a lte fem ei, făcea sex, cu M a ry
se îm p re u n a .
O înconjură cu braţele şi se întinse pe spate. Mirată,
Mary se ridică, aşezandu-se exact în poziţia în care voise
el să o aducă. Gafai atunci când îl simţi înăuntrul ei.
- C e faci?
-N im ic, murmură el, întinzându-şi mâinile ca să îi
atingă sânii. Te las pe tine să faci totul.
O privi cum se gandea şi îşi dădu seama exact în ce
secundă excitarea şi dorinţa alungară disconfortul pro
vocat de poziţia cu care nu era obişnuită. Mary lăsă din
nou pleoapele şi-şi muşcă buza de jos în timp ce se mişca
uşor deasupra lui.
-Aşa?
Wolf aproape urlă de plăcere. Mişcarea aceea lentă
era o tortură încântătoare, iar Mary prinse rapid ritmul.
Wolf se gândise să prelungească actul schimbând pozi
ţii, dar acum îi era teamă că se păcălise singur. Oricât de
demodată ar fi fost, era extrem de senzuală. După cateva
minute, se rostogoli iar şi o aşeză sub el.
Mary îl cuprinse cu braţele pe după gât.
- Mă simţeam bine.
- Şi eu, spuse el sărutand-o scurt, apoi necăjindu-i bu
zele cu gura lui. Prea bine.
Mary îi oferi zâmbetul acela secret, feminin, pe care-1
164 Lînda ‘ifowarcf
-A şa mi se pare mie.
-A tunci n-ai dreptate! Aşa cum mare nici tata!
Ca şi cum l-ar fi chemat cineva, domnul Hearst, aler
tat de vocea lui Pam, se Îndreptă către ei.
-C e se întâmplă aici? Pam, te deranjează indi...
băiatul ăsta?
Joe observă cat de repede se schimbase „indian" în
„băiat" şi ridică din sprâncene. Pam se îmbujoră şi mai
tare şi se întoarse spre tatăl ei.
-N u , nu mă deranjează! De fapt, da, da, mă deran
jează! Mă deranjează fiindcă l-am rugat să iasă cu mine
şi m-a refuzat!
Toată lumea din magazin o auzise. Joe oftă. Avea să
iasă un mare scandal.
Ralph Hearst se înroşi puternic la faţa şi se opri brusc,
ca şi cum s-ar fi lovit de un zid.
-C e ai zis? îngăimă el, nevenindu-i să-şi creadă
urechilor.
Pam nu dădu înapoi, chiar dacă tatăl ei părea peste
măsură de şocat.
-A m spus că nu vrea să iasă cu mine! L-am invitat la
balul de sâmbătă seara.
Domnul Hearst scotea fum pe nări.
-T u du-te în casă! Vorbim despre asta mai târziu!
-N u vreau să vorbim mai târziu, vreau să vorbim
acum!
-A m spus să te duci în casă! urlă Hearst, întorcăn-
du-şi privirea mânioasă asupra lui Joe. Şi tu stai departe
de fiica mea...
-A stat departe de mine! strigă Pam. Este invers!
Eu nu vreau să stau departe de el! Nu e prima dată
când îl rog să ieşim. Şi tu, şi toţi ceilalţi greşiţi tratan-
du-i aşa pe el şi pe tatăl lui. M-am săturat! Domnişoara
Potter e singura dintre noi care a avut curaj să-şi susţi
nă convingerile!
- E numai vina ei, fir-ar ea...
176 Lxnda Qdoward
- Ei ce?
- O duci la bal?
-A şa se pare. Nu vrea să accepte un refuz. Mai cu-
nosc eu pe cineva.
Mary îl privi cu severitate şi nu răspunse provocării.
Apoi, când el îi deschise uşa de la maşină, îi trecu prin
minte un gând şi îl privi înspăimântată.
- O , nu, spuse ea încet. Joe, bărbatul acela atacă
femei care sunt amabile cu tine şi cu Wolf.
Trupul tânărului se crispă, şi Joe strânse din buze.
- La naiba, înjură el, apoi se gândi o clipă şi clătină
din cap. O să-i spun mâine că nu pot să merg.
- Degeaba. Cată lume a auzit ce-a spus? Mâine o să
ştie tot oraşul, indiferent dacă vă duceţi la bal sau nu.
Joe nu răspunse, ci doar îi închise uşa după ce ea se
urcă în maşină. Părea mâhnit, prea m âhnit pentru un
băiat de varsta lui.
Joe se simţea mâhnit, intr-adevăr, dar în minte ince-
puse să i se înfiripeze o idee. Avea s-o păzească pe Pam şi
avea s-o avertizeze, ca să fie cu ochii în patru, dar poate
că asta avea să-l atragă pe violator. Avea să folosească
planul lui Mary, însă cu o altă momeală: el însuşi. Avea
să se asigure că Pam era în siguranţă, însă avea să se
expună atunci când era singur. Poate, dacă tipul îşi dă'
dea seama că nu putea ajunge la o femeie neajutorată,
avea sa se enerveze atat de tare, încât să-şi urmărească
una dintre ţintele reale. Joe ştia ce risc îşi asuma, însă,
dacă Wolf nu găsea pista pe care o căuta, nu vedea
altă opţiune.
Mary se uită după W olf când ajunseră acasă, dar nu
îl găsi. Se schimbă în blugi şi ieşi în curte. îl găsi pe Joe
în şopron, ţesăland un cal.
- Wolf e pe aici?
Joe clătină din cap şi ţesălă în continuare coama stră
lucitoare a calului.
O inima neîmbfanzita 179
Pam negă.
-D a r ştiau ca te-am invitat. Presupun ca tot oraşul
ştia că te-am invitat. Te-ai distrat, nu-i aşa?
-M -am distrat, recunoscu el. Dar lucrurile ar fi pu
tut să meargă prost. Ştii asta, nu-i aşa? Dacă n-ar fi fost
băieţii...
- Si fetele! îl întrerupse ea.
-Ş i ele. Dacă n-ar fi fost ei, m-ar fi dat afara.
-N u te-a dat nimeni afară, iar data viitoare va fi şi
mai bine.
- O sa existe o dată viitoare?
Pam păru dintr-odată nesigură pe ea.
-Poţi... poţi să vii la petreceri în continuare, chiar
dacă nu vrei să mergi cu mine.
Joe râse şi deschise uşa maşinii. Se întoarse şi o susţi
nu de talie, apoi o ridică pe scaun.
- îmi place să fiu cu tine.
Pe la jumătatea drumului spre Ruth, Pam îsi aşeză
mana pe braţul lui.
-Joe?
-Da?
-V rei să... mmm... ştii vreun loc în care am putea
opri? bâigui ea.
Ştia că ar fi trebuit să reziste tentaţiei, dar nu putea.
O luă pe următorul drum lăturalnic pe care-1 întâlni
ră, apoi părăsi drumul şi străbătu o pajişte aproape doi
kilometri, după care parcă sub un pale de copaci.
Noaptea blândă de mai îi învălui cu totul. Lumina
lunii nu pătrundea printre coroanele copacilor, iar ma
şina de culoare închisa era ca o peşteră caldă, sigură.
Se apropie de silueta vagă, nedesluşită a lui Pam.
Ea era moale si caldă, trupul i se mlădia sub mâinile
lui, iar buzele ei se lipeau de ale lui. Făptura ei tânără şi
zveltă îl aducea la un pas de explozie. Fără sâ-si dea prea
bine seama ce făcea, Joe se mişcă şi se răsuci gană ajun
seră pe banchetă, cu Pam pe jumătate sub el. în curând
îi dezgoli sânii şi o auzi respirând întretăiat atunci când
188 Linda idowarcC
-N u mă prinzi, nu mă prinzi.
Wolf o privi, şi gura i se strâmbă intr-un zâmbet încet
ca de pe altă lume. Ea aproape că strălucea de fericire,
chipul îi era încadrat de părul şaten si mătăsos, iar el
o voia dureros de mult. Voia so ia în braţe şi sa facă
dragoste cu ea şi înjură în gând fiindcă nu putea faci
asta, nu chiar atunci. Mai întâi trebuia să termine ceea
ce începuse şi, deşi se declarase curajoasă, spera că avea
să îndure.
Se priveau de ceva timp şi, dintr-odată, ei i se păru
că Wolf arăta foarte sălbatic. Era excitat. Cunoştea pri
virea de pe chipul lui la fel cum şi-o cunoştea pe a ei, şi
simţi că i se taie răsuflarea. Nu se juca, lua totul foarte
în serios. Pentru prima dată, o cuprinse teama.
încercă să se relaxeze, fiindcă ştia că Wolf nu
i-ar fi făcut niciodată rău. Doar că... la naiba, ceva
chiar îi amintea de atac, oricât încerca să alunge gân
dul. îi dispăru cheful de joaca şi o cuprinse o panică
inexplicabilă.
-Wolf? Hai să ne oprim acum.
Wolf începu să respire greu, iar ochii i se înceţoşară.
-N u , răspunse el pe un ton răguşit. O să te prind.
Mary fugi în neştire, renunţând la siguranţa dubioa
să a maşinii. Paşii lui în urma ei răsunau ca tunetele,
estompând orice alt sunet, chiar şi respiraţia ei întretă
iata. De parcă era din nou pe aleea aceea, deşi o parte
din ea îi tot repeta că în spatele ei era Wolf şi că ea voia
ca el să facă asta. Nu reuşise să fugă de atacator, însă
fusese în spatele ei, îi auzise respiraţia aşa cum acum
o auzea pe a lui Wolf. Urlă puternic, îngrozită, chiar
înainte ca Wolf să o prindă şi să o trântească la pământ,
acoperindo cu trupul lui.
Se sprijini în coate ca să n-o strivească şi o necăji:
- Ha, te-am prins.
Se chinui să spună cuvintele cu blândeţe, dar era
un supliciu pentru el să vadă cât de greu îi era. Simţea
groaza care o cuprinsese, şi începu să-i vorbească blând,
să-i amintească de plăcerile fierbinţi, senzuale pe care
O inima neîmfcfanzita 199
- A s t a e g re u d e c re z u t. T o ţi lo c u i m a ic i d e c â n d n e
ş tim . S in g u r a p e r s o a n ă s t r ă in ă d i n z o n ă e p ro fe s o a ra .
D e c e a r în c e p e c in e v a , d i n s e n i n , s ă a ta c e fe m e i?
- C i n e v a a fă c u t-o . N u m a i a s ta m ă in te r e s e a z ă . Să-l
p rin d .
l i lă s ă p e b ă r b a ţ i ş u ş o t i n d î n t i m p c e îş i în c a r c a
m a rfa .
P a m se p lic tis e a . D e c â n d c u c e le d o u ă a ta c u r i , n ic i
m ă c a r n u m a i ie şise s in g u r ă d i n c a s ă . L a î n c e p u t , fu sese
d e s tu l d e s p e r ia tă , d a r z ile le tr e c u s e r ă f ă r ă n ic i u n a lt
i n c i d e n t şi ş o c u l s e e s to m p a s e . F e m e ile în c e p e a u să se
a v e n tu r e z e d i n n o u p e s tră z i, c h ia r şi s in g u r e .
S e d u c e a la a ltă p e tr e c e r e c u J o e ş i v o ia o r o c h ie n o u ă .
Ş tia c ă e l av ea s ă p le c e , ş tia c ă n u p u t e a să-l o p r e a s c ă , d a r
în c ă îi fă c e a in im a s ă b a t ă c u p u te r e . N u v o ia să-şi p e r m i
t ă să-l iu b e a s c ă , c h ia r d a c ă ş tia c ă a l t u i b ă i a t a v e a să-i fie
ta r e g r e u să-l în lo c u ia s c ă p e J o e . G r e u , d a r n u im p o s ib il.
N u a v e a d e g â n d s ă s e c ă lu g ă re a s c ă d u p ă p le c a r e a lu i.
A v e a să-şi c o n t i n u e v ia ţa , în s ă , p e m o m e n t , în c ă e r a aco
lo, aşa ca se b u c u r a d e fie c a r e c lip ă p e tr e c u t ă c u el.
C h i a r v o ia o r o c h ie n o u ă , d a r îi p r o m is e s e l u i J o e
c ă n u a v e a s ă m e a r g ă n i c i u n d e s i n g u r ă şi n u v o ia să-şi
în c a lc e p r o m i s i u n e a . M a m a e i e r a p le c a tă la c u m p ă r ă
t u r i c u o v e c in ă , d a r , c â n d a v e a s ă s e î n t o a r c ă , a v e a să
o r o a g e s ă m e a r g ă c u e a să-şi ia o r o c h i e . N u î n R u t h ,
d e s ig u r . V o ia s ă s e d u c ă î n t r - u n o r a ş a d e v ă r a t, c u m a
g a z in e a d e v ă r a te .
I n c e le d i n u r m ă , l u ă o c a r t e ş i ie ş i p e t e r a s a d i n s p a
te , la u m b r ă . E r a u v e c in i d e a m b e le p ă r ţ i, ş i se s im ţe a
î n s i g u r a n ţ ă . C i t i o v r e m e , a p o i i s e f ă c u s o m n şi se
î n t i n s e p e b a l a n s o a r , r i d i c â n d u - ş i p ic i o a r e le p e s p ă ta r .
A ţ i p i im e d ia t.
B a la n s o a r u l se o p r i b r u s c la u n m o m e n t d a t, c e e a ce
o fă c u s ă se tre z e a s c ă i n s t a n t a n e u . D e s c h is e o c h ii şi p riv i
c u s tu p o a r e o m a s c ă d e s c h i, p r i n c a re se u i t a u la e a c u
O inima neîmUfânzîta 209
L ovi c u p u m n u l , d a r P a m îşi d ă d u c a p u l p e s p a te , ia r
p u m n u l i se o p r i I n u m â r . Ţ ip ă d i n n o u şi în c e r c ă să-l
lo v ească, ia r b a la n s o a r u l in s ta b il îi r ă s t u r n ă p e te r a s ă .
L ovi d i n n o u c u p ic io r u l, n i m e r i n d î n s to m a c , ia r e l
in a ra i, p ă r â n d d i n c a le -a fa ră d e s u r p r in s .
R e u ş i s ă s e î n d e p ă r t e z e d e e l, d a r n u s e p u t e a o p r i
i l i n ţ i p a t . E r a m a i în g r o z it ă c a o r i c â n d , d a r , î n m o d
b izar, s e s i m ţ e a ş i d e ta ş a t ă , d e p a r c ă p r iv e a s c e n a d e la
d i s t a n ţ ă . P o d e a u a d e le m n a te r a s e i îi z g â ria m â i n i l e şi
b r a ţe le , d a r c o n t i n u a s ă s e d e a î n s p a t e . D i n t r - o d a t ă ,
ci ţâ ş n i s p r e e a , ia r f a ta îl lo v i d i n n o u , î n s ă e l o p r i n s e
d e g le z n ă . E a n u s e o p r i . L o v e a î n c o n t i n u a r e c u a m b e
le p ic io a r e , î n c e r c â n d să-l n im e r e a s c ă î n c a p s a u î n t r e
p ic io a re , ş i u r la .
D i n v e c in i s e a u z i u n s tr ig ă t. B ă r b a tu l îş i î n ă l ţ ă
c a p u l şi-i d ă d u d r u m u l la g le z n ă . S â n g e le s e p r e lin g e a p e
m a sc a d e s c h i m u ltic o lo r ă . R e u ş is e să-l lo v e a sc ă î n g u ră .
li a r u n c ă p r i n t r e d i n ţ i , c u v o c e a în g r o ş a tă d e u r ă , „ c u r v a
îm p u ţită a i n d i a n u l u i " , a p o i s ă r i d e p e te r a s ă şi o l u ă
la fu g ă .
P a m s e î n t i n s e p e te r a s ă , p lâ n g â n d c u d u r e r e , f ă r ă
la c rim i. C in e v a d i n v e c in i s trig ă d i n n o u , şi, c u m v a , f a ta
re u şi să-şi a d u n e p u te r il e şi să ţ i p e „ A ju to r ! " , î n a i n t e ca
g ro a z a s-o facă s ă se g h e m u ia s c ă ş i s ă s e v ă ic ă re a s c ă a se
m e n e a u n u i c o p il.
capitolul 12
Wolf nu fu surprins când văzu maşina lui Clay apro
piindu-se de casa. De când găsise urma în oraş, avea
un sentiment ciudat. Chipul obosit al lui Clay spunea
totul.
Mary văzu cine era musafirul şi lua automat încă o
ceaşcă de cafea. Clay voia cafea întotdeauna. îşi scoase
pălăria şi se aşeză, oftând prelung.
- Cine-a fost de data asta? întreba Wolf, cu vocea atat
de răguşită, încât părea un mormăit.
- Pam Hearst.
Joe sări ca ars şi se albi la faţă.
- S-a luptat cu el. Nu e rănită, doar speriată. A ata-
cato pe terasa din spate a propriei case. Doamna
Winston a auzit-o ţipând, şi tipul a fugit. Pam spune că
l-a lovit în gură. A văzut sânge pe masca de schi pe care
o purta.
- Locuieşte în oraş, spuse Wolf. Am găsit o altă urmă,
dar e greu să te descurci în oraş, fiindcă oamenii se în
vârt de colo-colo şi distrug puţinele urme pe care ne pu
tem baza. Cred că s-a furişat într-o casă de pe Bay Road,
dar poate nu locuieşte acolo.
-Bay Road, zise Clay şi se încruntă, gândindu-se cine
locuia acolo.
Majoritatea oamenilor din oraş locuiau pe strada
aceea, în grupul acela de case. Mai era un grup de case
pe Broad Street, unde locuia familia Hearst.
- Poate îl prindem de data asta, adăugă el. Orice băr
bat cu buza umflată va trebui să aibă un alibi beton.
- Dacă n-a făcut altceva decât să-i spargă buza, nu o
să-ţi dai seama. Umflătura va fi foarte mică. Ar fi trebuit
să-l rănească rău ca să se vadă mai mult de o zi.
O inima neîmfCânzita 211
M a r y se g a n d e a . T r e c u s e r ă p a tr u zile d e c â n d W o lf
îl îm p u ş c a s e p e B o b b y . P r im e le d o u ă zile şi le u m p lu s e
c u d e c la r a ţii şi p r o c e d u r i p o liţie n e ş ti, d a r şi c u in te r v i
u r i p e n t r u z ia re şi c h ia r c u o s o lic ita r e d i n p a r te a u n u i
p o s t d e te le v iz iu n e , p e c a re W o l f o re fu z a se . Ş e r if u l n u
e r a p r o s t, a ş a c ă îl lă u d a s e p e W o l f c a p e u n e r o u şi
îl a p re c ia s e p e n t r u c a t d e b i n e ţin tis e . S e a fla s e d e s p re
e x p e r ie n ţa m ilita r ă a lu i W o lf şi se s c ris e s e m u l t d e s p re
„ v e te r a n u l d i n V ie tn a m , p o s e s o r a n u m e r o a s e d e c o ra -
ţ i i “ c a re salv a se o p r o f e s o a r ă ş i p r in s e s e u n v io la to r.
B o b b y se v in d e c a î n t r - u n s p i ta l d i n C a s p e r . G l o n ţ u l
îi p e rfo r a s e p lă m â n u l d r e p t , d a r a v ea n o r o c că ră m ă s e s e
î n v ia ţă . E ra în g r o z it d e t o t ce s e în tâ m p la s e şi c e re a c o n
t i n u u să fie lă s a t să p le c e a c a să . D o t t i e îşi d ă d u s e d e m i
sia . T r e b u ia să-şi p e tr e a c ă t o t r e s tu l v ie ţii ş t i i n d că u r a ei
p r in s e s e r ă d ă c in i a d a n c i î n m i n t e a f iu lu i e i ş i p ro v o c a se
t o t c o ş m a r u l. Ş tia că a v e a u să-l ia p e B o b b y d e lâ n g ă e a ,
c e l p u ţ i n p e n t r u o v r e m e , ş i c ă n u m a i p u t e a u s ă lo c u
iască î n R u th , n ic i d u p ă c e a v e a u să-l e lib e re z e . D a r , o r i
u n d e l-ar fi tr im is p e B o b b y , v o ia să-i fie a p r o a p e . D u p ă
c u m îi s p u s e s e lu i R u t h , e l e r a t o t c e a v e a p e lu m e .
T o tu l se te r m in a s e , ia r M a r y ş tia c ă W o l f n u a v e a s ă
m a i fie t r a t a t n ic i o d a t ă ca u n p a ria . A m e n in ţ a r e a tr e
m u l t p e n t r u r e c u p e r a r e a l u i C a th y T e e le , d e ş i c e e a ce s e
în tâ m p la s e av ea s-o m a rc h e z e p e v ia ţa .
A ş a d a r, n u m a i e ra n ic i u n m o tiv p e n t r u c a M a r y s â
n u s e p o a tă în to a r c e a c a să .
L a a s ta se şi g a n d e a . I n a c e le p a t r u zile, W o l f n u -i
c e r u s e sa r a m a n a c u el. N u -i s p u s e s e u n c u v â n t d e d r a
g o ste , n ic i m ă c a r î n ti m p u l p a r t i d e i lo r n e b u n e , la s c u r t
ti m p d u p ă ce o sa lv a se . N u s p u s e s e a b s o l u t n im ic d e s p r e
s itu a ţia lo r.
E r a t i m p u l s ă se d u c ă a c a să . N u p u te a r ă m â n e c u el
p e n t r u to t d e a u n a , m a i a le s c a n u m a i av ea d e c e s ă se
te a m a . Ş tia c ă r e la ţia lo r a v ea s ă c o n t i n u e , c e l p u ţ i n p e n
t r u o v re m e , d a r to t u ş i g â n d u l că a v e a s a p le c e d i n c a s a
lu i o d e p r im a . Ii p lă c u s e fie c a re c lip ă p e tr e c u tă p e M u n
te le lu i M a c k e n z ie , a d o r a s e s ă î m p a r t ă c u e l lu c r u r ile
m ă r u n te . V ia ţa e r a f o r m a tă d i n lu c r u r i m ă r u n t e , p re s ă
r a te c u m o m e n t e in te n s e .
îş i fă c u b a g a je le î n lin iş te ş i îş i im p u s e s ă n u p l â n g ă .
T r e b u ia s ă se s tă p â n e a s c ă şi să n u fa c ă o s c e n ă . îş i p u s e
v a liz e le în m a ş in ă , a p o i îl a ş te p tă p e W o l f să se în to a r c ă
a c a să . A r fi fo s t c o p ilă r o s d i n p a r t e a e i să p le c e p e fu riş .
N u avea s-o fa c ă . A v ea d e g â n d să-i s p u n ă c ă se în to r c e a
ac asă, să-i m u lţu m e a s c ă p e n t r u p r o te c ţie ş i să p le c e . A ş a
se c u v e n e a .
W o l f se în t o a r s e s p r e s f â r ş itu l d u p ă -a m ie z ii. E r a t r a n
s p ir a t şi p l i n d e p ra f. Ş c h io p a tă p u ţ i n , f iin d c ă o v a c ă îl
c ălc a se p e p ic io r. N u e r a p r e a b in e d is p u s .
M a r y îi z â m b i.
- M -a m h o t ă r â t să n u v ă m a i s ta u p e c a p , f iin d c ă n u
m a i e x is tă n ic i u n m o tiv să -m i fie te a m ă s ă r ă m â n s in g u
ră. M i-a m f ă c u t b a g a je le şi a m p u s t o t u l î n m a ş in ă , d a r
a m v r u t s ă r ă m â n p a n ă te în to r c i, c a s ă î ţ i m u lţu m e s c
p e n t r u t o t ce a i fă c u t.
W o lt îş i a s ta m p ă r a s e te a şi se o p r i c u c a n a î n m â n ă .
Jo e r ă m a s e n e c lin tit, c ă c i n u v o ia ca e i să-l v a d ă . N u -i
v e n e a s ă c r e a d ă c ă W o lf o lă sa sa p le c e .
W o lf în to a r s e în c e t c a p u l şi se u i t ă la e a . O c h ii lu i
230 £ t nda (hfowarcf
A
-Şi eu te iubesc.
Wolf o privi şi văzu cat de bine arata în puloverul
moale, roz, care ii scotea în evidenţă obrajii trandafirii şi
ochii albaştri ca ardezia căre i priveau licărind. Adierea
vântului îi unduia părul mătăsos, maroniu-argintiu, şi
el îşi îngropă dintrodată chipul în şuviţele fine de pe
umărul ei.
-Dumnezeule, te iubesc, şopti el.
Nu crezuse niciodată că avea să iubească vreo femeie,
cu atat mai puţin o femeie albă, dar asta se întâmpla
înainte ca făptura aceasta firavă şi delicată să dea buzna
în viaţa lui şi să io schimbe pe de-aotregul. Acum nu
putea trăi fără ea, aşa cum nu putea trăi fără aer.
-Vreau copii, declară ea.
Wolf zâmbi.
-N-am nimic împotrivă.
Mary se mai gândi puţin.
- Cred că aş vrea patru.
Wolf se încruntă puţin şi o strânse la piept.
- O să vedem.
Era prea mică şi delicată pentru atat de multe sarcini.
Două ar fi fost mai bine. O ridică în braţe şi se îndreptă
spre casă, acolo unde era locul ei.
Joe îi privi pe fereastră şi zâmbi atunci când îl văzu pe
tatăl lui luando pe Mary în braţe.
epilog
Academia Forţelor Aeriene, Colorado Springs, Colorado
în n a s cu el p e o alee, pe în tu n e r ic sau p e lu m in ă .
Se u ita re p e d e la Jo e şi văzu a se m a n a re a .
D a r b e b e lu ş u l îşi în c le ştase p u m n iş o ru l p e d e g e tu l
u ria şu lu i şi ră d e a în tim p ce Jo e îl g ad ila p e gât. E ra
o im a g in e rev elato are şi, în m o d c iu d a t, tu lb u ră to a r e a
v ieţii p e rso n a le a lui M ack en zie, a fam iliei lu i u n ite .
S tolsky îşi d re se vocea.
- A c e s ta e cel m a i m ic?
- N u , poza asta e fă c u tă c â n d e ra m în u ltim u l a n d e
liceu. E l e M ic h a e l. A c u m are p a tru a n i, şi J o s h u a are
d o i a n i.
Jo e e ra fe ric it p e n tr u v e ştile p r im ite d e Ia M ary , d a r
şi p u ţ i n în g rijo ra t. A m â n d o i c o p iii se n ă sc u se ră p r in
c e z a ria n ă , fiin d c ă M a ry e ra p re a firav ă ca să-i p o a tă
n a ş te n a tu r a l. D u p ă n a ş te re a lu i J o s h u a , W o lf sp u se se
că n u aveau să m a i facă a lţi c o p ii, fiin d c ă M a ry avu*
sese o s a rc in ă ta r e grea. D a r M a ry câştig ase, ca d e o b i
cei. T re b u ia să-şi ia p e rm is ie p e n tr u c â n d avea să se
n a sc ă b e b e lu ş u l.
- M a m a ta v itreg ă n u e...
- In d ian că? N u .
- Iţi p lace d e ea?
Jo e zâm bi.
- O iu b esc. N -aş fi aici d a c ă n -a r fi fo st ea.
S e rid ic ă şi se a p r o p ie d e fe re a stră . Ş ase a n i d e m u n
că a s id u ă , şi e ra a p ro a p e de-a p r im i c eea ce-şi d o ris e
a ta t d e m u lt: u n a v io n d e lu p tă . M a i în tâ i tr e b u ia să
ia le c ţii de^ p ilo ta j, a p o i să u rm e z e Ş c o a la d e A v iaţie
d e L u p tă . îl a ş te p ta u a lţi a n i d e m u n c ă g rea, d a r era
n e ră b d ă to r . F o a rte p u ţ i n i a ju n g e a u să p ilo te z e a v io a n e
d e lu p tă , d a r e l avea d e g â n d să fie u n u l d in tr e ei.
C o le g ii lu i d e clasă ca re m e rg e a u la şco ala d e zb o r
îşi aleseseră d e ja n u m e d e c o d , c h ia r d a c ă ştia u că u n ii
d in tre ei av eau să r e n u n ţe la c u rs u ri şi m u lt m a i m u lţi
n u aveau să p ilo teze în v ia ţa lo r u n a v io n d e lu p tă .
D a r n im e n i n u g a n d e a astfel d e sp re p ro p ria p e rso a n ă .
234 Linda odoward