Sunteți pe pagina 1din 4

Doua loturi- argumentare

INTRODUCERE

 Nuvela este ……………… a genului……………….. în proză, cu un singur …………………………,


cu un număr relativ redus de ……………………………….. şi…………………….concentrat, în care se prezintă
o întâmplare ……………….........
acordându-se o mai mare importanţă caracterizării……………………….a personajului..
……………………………..decât acţiunii propriu-zise. Ca dimensiuni nuvela se situează între………………….
şi ………………….
 Nuvela „Două loturi” îl are ca autor pe …………………………………………….. şi a apărut în volumul
……………………. în anul …………..Primul titlu al operei a fost………………………………………..
 Titlul „Două loturi” sugerează……………………………………………….......
 Ca specie a genului ……………………această operă este scrisă în ……………şi prezintă o întâmplare
inedită……………………………………., tema nuvelei fiind……………………………………
 Evenimentele sunt prezentate din perspectiva unui narator………………………. Pentru că relatează la
persoana ………..şi ……………………………, el cunoscând şi făcându-ne cunoscute în
detaliu…………………………………………………………..
Naratorul are şi câteva intervenţii afective ce au rolul de a accentua stările de tensiune prin care trece personajul
principal, precum şi de a ..............
Scrieţi două citate care să ilustreze aceste intervenţii ale naratorului…………………….
………………………………

CUPRINS

 Ca moduri de expunere apar: predominant………………………….care are rolul de a ……….îmbinată cu


……………………….., în general constituit din replici scurte ce punctează
………………….precum şi……………………. Acest mod de expunere are şi rolul de a dinamiza acţiunea.
 Un alt mod de expunere este şi monologul . Scrieţi două citate care să-l ilustreze
…………………………………………………………………………
În nuvelă apar puţine pasaje descriptive. Transcrieţi un citat în care să apară descrierea.
………………………………………………………………………………………………
 Fiind operă epică, acţiunea se desfăşoară în …………………şi ………………………bine determinate.
Astfel, căutarea biletelor durează…………………………, timpul din momentul de maximă tensiune fiind şi mai
bine precizat: la ora…………………….., iar peste 10 minute ................................................................
……………………………………………………………………………
Acţiunea se desfăşoară în mai multe locuri: ……………………………………………….
………………………………………………………………………
 În nuvelă apare şi ……………….. care este atât………………….. cât şi……………
Conflictul ……………….cuprinde confruntarea dintre Lefter şi …………………… , culminând cu
……………………………………, conflict urmat de cel cu ……………..
încheiat cu alungarea acestuia. Alte două conflicte exterioare sunt cele cu …………
şi cu……………………. Scrieţi două citate care să le ilustreze: ………………………..........................................
 Conflictul interior este marcat de trăirile personajului care evoluează de la …………...........................
(înainte de a afla de faptul că a câştigat) până la ………………………(în finalul textului)
Personajul oscilează astfel între……………………..şi nervozitate, umilinţă şi aroganţă ironică , între speranţă
şi…………………..
 Fiind operă ……………., nuvela „Două loturi” are subiect structurat pe ……………...
…………………………. Debutul nuvelei cu………………………evidenţiază
starea…………………………………………căci acestea, împreună cu soţia caută……...
……………………………………………………………………………………………...............
 Expoziţiunea se poate reconstitui:
……………………………………………………….........................................
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………...........................
 Desfăşurarea acţiunii:
………………………………………………………………….................................................
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………...
............................................................................................................................................
 Punctul culminant este şi momentul de maximă tensiune, căci:………………………..............................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................
 Autorul ne propune două variante de deznodământ: prima: „…………………………...............................
..............................................................................................................................................”şi cea de-a doua, un
final deschis, mărturisind cu sinceritate: „…………………………....................................................
…………………………………………………………………………………………….” lăsând deci
deznodământul la latitudinea imaginaţiei cititorului.
Acest tip de final este un element de modernitate, rar întâlnit în perioada în care Caragiale îşi scria opera.

FIŞA 4 ……………………………………..
CUPRINS
 În nuvelă apar un număr relativ redus de personaje astfel: personajul principal este
…………………………..secundar………………………..şi mai multe personaje episodice .............................
……….
care toate au rolul de a evidenţia……………………………………………………….
 Acţiunea se concentrează în jurul personajului principal, care este caracterizat complex şi prezentat în
evoluţie. Astfel, de la tihna funcţionarului preocupat de scumpiri şi neîncrezător în propria
şansă(„…………………………………………............................………….”), la aflarea veştii că ar putea câştiga,
el devine activ:.caută………………………………………………………………………
Apoi devine violent
căci………………………………………………………………..........................................................
Când se întoarce la chivuţe, agresivitatea se transformă în………………………………...
În relaţiile cu şeful, evoluţia este inversă umilinţa şi servilismul („………………………..........…………………”)
se transformă, după găsirea biletelor în ............................................................... În momentul ridicării câştigului,
la bancă, siguranţa de sine a personajului devine adevărată nebunie
(„……………………………....................................................................................……”)
 Mijloacele de caracterizare folosite sunt diverse: astfel apare caracterizarea directă de către narator
(„……………………………………………………………………………”)
de către alte personaje („…………...………………………………………..……………”)
sau autocaracterizare („………...…………………………………………………………”)
 precum şi caracterizarea indirectă prin atitudini, comportament, gesturi, frământările interioare, relaţii cu alte
personaje („……………………………….………………............
……………………………………………………”)
dar şi prin mediul şi statutul social (……………………………………………………….)
Numele este un mijloc indirect foarte sugestiv de caracterizare a personajului:
Lefter …………………………………………………………………………………………….
iar Popescu………………………………………………………………………………..

FIŞĂ DE EVALUARE

 Puneţi-vă în locul personajului principal. Ce aţi fi făcut şi ce nu aţi fi făcut aşa ca Lefter Popescu ?
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
 Ce v-a plăcut şi ce nu v-a plăcut la acest personaj? Argumentaţi !
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………........................
TEMĂ PENTRU ACASĂ
Completaţi în tabelul următor caracteristicile corespunzătoare nuvelei şi schiţei ca specii ale genului
epic
SCHIŢA NUVELA

a. operă în proză de dimensiuni mai ample;


b. înfăţişează o înlănţuire de episoade în care apar mai multe personaje;
c. acţiunea se desfăşoară într-un timp scurt, foarte bine precizat;
d. acţiunea este prezentată într-o înlănţuire de episoade care marchează etapele conflictului;
e. acţiunea este mai complicată, desfăşurată pe un singur fir narativ, putând înregistra răsturnări ale
cronologiei obişnuite;
f. acţiunea este simplă, fără conflicte marcante;
g. acţiunea se desfăşoară într-un timp mai îndelungat, în mai multe episoade;
h. acţiunea este simplă, desfăşurată pe un singur fir narativ, neînregistrând răsturnări ale cronologiei ;
i. acţiunea se desfăşoară în mai multe spaţii;
j. operă în proză de dimensiuni reduse;
k. acţiunea se desfăşoară într-un singur spaţiu;
l. personajul principal este schematic, sumar prezentat doar cu trăsături caracteristice;
m. acţiunea surprinde mai multe episoade din existenţa personajelor;
n. personajul principal este prezentat complex, înfăţişat ca o personalitate în evoluţie
o. participarea afectivă a naratorului este redusă;
p. înfăţişează un singur episod semnificativ, în care apar puţine personaje;
q. naratorul este obiectiv, fără intervenţii subiective;