Elaborarea metodică Nr.

5
( anul II, semestrul IV )

A elaborat studenta : Ursu Alexandra , S1906

Profesor : Bajurea Nicolae
Obiect : Tehnologia confecționării
protezelor mobilizabile

Tema : Duplicarea modelului și realizarea

modelului refractar
Întrebări de control :
1) Indicați scopul pregătirii modelului pentru duplicare
In prezent tehnicile de confecţionare a scheletului metalic al protezei parţiale
mobilizabile scheletate prin metoda îndoirii şi lipirii elementelor prefabricate
practic sunt abandonate din odontotehnică fiind înlocuite prin turnarea integră a
scheletului din aliaje respective. In acest scop macheta scheletului până nu demult
se modela pe modelul de lucru, apoi fiind detaşată de pe el se realiza tiparul şi se
turna după tehnicile cunoscute. Insă la aplicarea acestei metode se pot comite
imprecizii în realizarea elementelor de ancorare, menţinere şi sprijin care după
turnare se adaptau la dinţii-stâlpi prin şlefuire, iar uneori şi prin îndoire. Din aceste
considerente metoda respectivă a fost înlocuită cu metoda de realizare a scheletului
metalic prin turnarea pe modelul duplicat.
SCOPUL pregatirii modelului catre dublare constă in favorizarea deretentizarii
zonelor retentive. Izolarea folierea tovusului sau proeminentelor palatine pentru
evitarea factorului de evadare ulterioara la viitoarea punte a protezei realizarea
unui spatiu pentru acrilat in cazul seilor (partial metalice) si realizarea modelului
din material,termorezistent pe care se va modela macheta scheletului metalic.

2) Utilajul necesar pentru pregătirea modelului duplicat

Utilajul folosit la pregătirea modelului duplicat este:

PARALELOGRAFUL - este un instrument deosebit de util în cabinetul

stomatologic, special studiat pentru determinarea liniei de contact între dinte, pe
de o parte şi un plan,vertical,
solidar instrumentului, pe de altă parte. Există mai multe 
tipuri paralelografe ce reflectă, fiecare în parte, concepţia inventatorilor lor, princi
piul de bază fiind acelaşi.

CONFORMATOARELE (Chiuveta) PENTRU DUPLICAT MODELE sunt

reprezentate de o cutie metalica sau din material plastic, de forma tronconica,
prevazuta cu un capac. Suprafețele bazale și conturul cutiei au forma de triunghi
echilateral, cu unghiurile rotunjite.  Suprafața superioara a cutiei prezinta 3 orificii
corespunzatoare unghiurilor, iar intre ele exista o zona concava.  Pe marginea
suprafeței deschise a cutiei exista 3 orificii care permit asamblarea capacului intr-
o poziție unica. Capacul are forma și dimensiunea suprafeței bazale a
conformatorului și este prevazut cu 3 tije mici de ghidaj, care patrund in orificiile
marginii cutiei.

VACUUM-MALAXOR aici se prepară pasta pentru turnarea modelului din

material specific aliajului solicitat la turnarea scheletului metalic.

MĂSUȚA VIBRATORIE- scopul acesteia este pătrunderea materialului în toate

imprimările amprentei pentru a exclude incluziile de aer.

VAS CU CEARĂ – impregnarea modelului și se realizează cu scopul măririi

durității materialului modelului .

CUPTOARE DE ÎNCĂLZIT (Soclar)

3) Instrumentele necesare pentru pregătirea modelului duplicat

• Cuțit de ghips
• Spatulă de mestecat
• Bisturiu ascuțit
• Spatulă electrică
• Colbă

4) Materialele utilizate pentru pregătirea modelului duplicat

Ca material amprentar duplicator sunt utilizate materialele elastice din grupa
hidrocoloizilor reversibili . Aceste materiale posedă fluiditate la temperatura de
40-45ºC și elasticitate la temperatura camerei. Pregătirea materialului duplicator
poate fi efectuată după tehnici clasice , conform cărora materialul materialul
utilizat se taie în fragmente mici și se introduc în vase din sticlă sau emailate.
Pe lîngă aceasta se folosesc:
1. Ceară calibrată (0,5mm) pentru foliere
2. Ceară de modelat
3. Ceară lipicioasă
4. Material termorezistent (pulbere ,lichid sau apa distilata)
5. Pastă silicon de dublare (masa de baza si catalizator ,ceara lipicioasa)

5) Tehnica pregătirii modelului funcțional pentru duplicare

Tehnica respectiva prevede ca modelul de lucru sa fie analizat initial de catre
medic si tehnicianul dentar in paralelograf, apoi modelul fiind fixat in axul de
insertie si dezinsertie al protezei se pregateste pentru duplicare. Pregatirea
modelului pentru duplicare prevede:
1. Deretentivizarea zonelor retentive;
2. Folierea supratelor mucozale.
Dupa analiza ei in seminarea ecuatorului protetic determinarea axului de
insertie si dezinsertie a protezei la paralelograf are loc develentivizare zonelor
retentive cu ceara si anume suprafetele, proximale retentive ale dintilor stilpi
limitrofi bresei versantul vestibular prea vestibularizat si retentiv.
Se face folierea care consta in aplicarea unei folii de ceara calibrate pe
procesele alveolare edentate unde se vor situa seile protezei scheletate si se
izoleaza torusul palatini, se aplica cauciucul sau elementul sistemului special si in
cazul fiecarei ulterioare ca reper de pozitionare a modelului in pozitia determinat a
axului de insertie si dezinsertie se aplica busca cu tot. Cu tija detectoare in orificiul
realizat pe model si mai apoi modelul se lipeste de capacul chiuvetei de dublare cu
ceara lipicioasa.

6) Tehnica deretentivizării zonelor retentive

Modelul poate reprezenta diverse zone retentive situate atat subecuatorial la nivelul
dintilor restanti, precum si in unele spatii mucozale oferite de culise, bare, punti
dentare, spatii interdentare (diasteme,treme) etc. Deretentivizarea acestor zone
urmareste scopul desprinerii modelului de lucru din masa amprentara duplicatoare
cu usurinta, fara a afecta amprenta , evitidu-se astfel aplicarea elementelor rigide
ale scheletului in aceste zone. Deretentivizarea se efectueaza prin picurare de ceara
in zonele retentive in asa mod incat stratul de ceara depus sa se situeze intre
festonul gingival al dintilor restanti si ecuatorul protetic sau intre suprafata
mucozala si polul inferior al culisei sau barei. Supraectratorial, atât pe suprafetele
culisei sau ale barei, cât si pe traseele din zonele retentive, marcate pentru plasarea
bratelor elastic ale crosetelor, nu se va picura ceara. In continuare cu tija razusa a
paralelografului se vor inlatura surplusurile de ceara prin razuire sau frezare.
Pentru aceasta lama tijei razuse se va adduce la fiecare zona pana cand va prezenta
contact intim cu suprafata cerii si cu linia ce marcheaza ecuatorul protetic,
realizand dejur Imprejurul dintelui suprafete paralele si netede. Razirea sau
frezarea cerii se efectueaza cu atentie pentru a nu modifica prin tocire integritatea
supraecuatoriala a dintilor restanți sau a suprfetelor barelor culiselor.

7) Tehnica de foliere a zonelor retentive

Folierea suprafetelor mucozale ale modelului se efectueaza cu scopul obtinerii
unui spatiu intre suprafetele mucozale ale scheletului metalic si fibromucoasa cam
pului protetic pentru a evita, infundarea componentelor mucozale in fibromucoasa
la actiunea presiunilor masticatoare, precum si pentru inglobarea ulterioara a seilor
metalice in acrilat . In unele situatii clinice cand pe campul protetic exista zone
sensibile, nefavorabile pentru receptia presiunilor masticatoare, reprezentate de
torusul palatinal, proeminente osoase acoperite de fibrormucoasa subtire, rugile
palatinale exprimate etc. Folierea acestor zone este obligatorie.
Folierea se efectueaza cu urmatoarele scopuri:
 Obtinerea spatiilor intre seile protezei si fibromucoasa cimpului protetic
(daca suprafetele mucozale ale seilor vor fi total metalice, folierea NU se va
realiza);
 Obtinerea spatiilor intre conectorii principali reprezentati de bare si
fibromucoasa (daca conectorii principali vor fi reprezentati de placute,
folierea, deasemenea, NU se va realiza );
 Obtinerea spatiilor intre conectorii secundari si fibromucoasa.
Folierea zonelor enumerate se face cu folii de ceara calibrata, cu grosimea de
0,5-1,0mm, care se ramoleste la sursa de caldura si se aplica pe suprafata
modelului adaptandu-se intim la el.
Surplusurile de ceara sunt inlaturate prin taiere conform limitelor desenului
elementelor respective, iar marginile sunt fixate la suprafata modelului prin lipire
cu ceara.
Amintim ca folierea poate fi realizata in dependent de situatia clinica si
particularitatile constructive ale protezei scheletate numai la nivelul zonelor de
extinderea conectorilor securidari sau si la nivelul zonelor de extindere a seilor,
precum si la nivelul zonelor de extindere a conectorilor principali.

8) Zonele care necesită folierea la maxilă

Zonele care necesită folierea la maxila sunt reprezentate de:
- parodonţiul marginal al dinţilor restanţi;
- torusul palatin acoperit de mucoasă subţire;
- papila interincisivă;
- rugi palatine;
- proeminenţe osoase acoperite de mucoasă subţire, apărute la nivelul crestelor
alveolare după extracţii dentare recente.
9) Zonele care necesită folierea la mandibulă
Zonele care necesită folierea la mandibula sunt reprezentate de:
- Crestele alveolare edentate ascuțite
- Torusul mandibular
- Plicile linguale
- Frenurile și bredele
- Parodonţiul marginal al dinţilor restanţi;
- Proeminenţe osoase acoperite de mucoasă subţire, apărute la nivelul crestelor
alveolare după extracţii dentare recente.
- Zona unde va fi amplasată bara (conectorul principal)

10) Metoda realizării modelului duplicat

Modelul duplicat prezintă copia fidelă a modelului de lucru, confecționat din
materiale termorezistente cu scopul modelării și turnării scheletului metalic. Se
execută după amprenta obținută de pe modelul de lucru pregătit în conformatoare
speciale de duplicare.
Modelul de lucru deretentivizat se fixează în centrul capacului
conformatorului cu plastilină sau silicon chit sau prin picurare de ceară lipicioasă,
acesta se introduce intr-un vas cu apă la tempereturaa camerei pentru izolarea
modelului. După 10-15 min la capac se atașează corpul conformatorului și prin
unul din orificiile de pe partea superioară a lui se toarnă materialul amprentar
duplicator preventiv pregătit (hidrocoloizi reversibili), pînă la umplerea
conformatorului.
Se lasă 30-45 min pentru răcire la temperatura camerei, apoi se introduce într-
un vas cu apă rece pentru 15-20 min. Ulterior se înlătura capacul și se îndepărtează
modelul din amprentă fiind prins cu o pensă, prin tracțiune sau luxații realizate cu
un instrument ascuțit. După aprecierea amprentei care trebuie să aibă pereții netezi
fără porozități, se poziționează și se fixează tija metalică reglabilă cu piesa anexă
utilizată pentru pîlnie. Vîrful pîlniei se aduce în contact cu materialul amprentar
din centru ampentei. În continuare prin vacuum-malaxor se prepară pasta pentru
turnarea modelului. Pasta pregătită se toarnă progresiv în interiorul amprentei –
coprul conformatorului este așezat pe măsuța vibratoare. După priza definitivă a
materialului – peste 30-45 min, se îndepărtează pîlnia și se scoate modelul
împreună cu amprenta. Modelul se eliberează prin tăierea în fragmente a
materialului amprentar cu un bisturiu ascuțit, apoi se prelucrează termic prin uscare
timp de 40-45 min în cuptor, ridicînd temperetura lent de la 20-40 C pînă la 160-
200 C. Fiind scos din cuptor, modelulse cufundă într-un vas cu ceară topită 30-45
sec – impregnarea modelului pentru mărirea durității materialului modelului și o
aderență mai bună a machetei scheletului de model.
 Modelul duplicat se fixează în paralelograf și se reproduce axul de inserție și
dezinserție, apoi se trasează ecuatorul protetic și se notează punctele retentive unde
vor fi plasate extremitățile brațelor elastice ale croșetelor.

Etapele tehnologice:
a) Analiza la paralelograf a modelului de lucru, determinarea axului de inserţie a
protezei, trasarea ecuatorului protetic
b) Desenul pe model al viitorului schelet protetic: şeile, elementele de legătură,
elementele de stabilizare.
c) Realizarea modelului duplicat din masa de ambalat.Folosirea şi
deretentivizarea modelului de lucru. Amprentarea cu material duplicator.
Turnarea modelului refractar, uscarea, impregnarea.
d) Modelarea machetei scheletului protetic din elemente prefabricate.
e) Confecţionarea tiparului: realizarea canalelor de scurgere, ambalare,
preîncălzirea pentru evacuarea cerii şi a apei.
f) Turnarea aliajului în tipar: încălzirea tiparului, dilatarea, topirea aliajului şi
centrifugarea. Defectele pieselor turnate -cauze.
g) Prelucrarea scheletelor protetice: dezambalarea, planarea, lustruirea.
h) Confecţionarea arcadelor artificiale dentare: montarea dinţilor, ambalarea,
polimerizarea acrilatului pentru bază, prelucrarea, lustruirea.

Surse bibliografice
1. „Protetică dentară–Chişinău 1993, I.Postolachi, G. Bîrsa,
V.Guţuţui...”
2. „Tehnici de confecţionare a protezelor dentar –G.Bîrsa, I.Postolachi,
Chişinău 1994.”

3. https://ro.scribd.com/doc/211708434/elaborarea-Nr12