Sunteți pe pagina 1din 4

Elementele de prozodie

Prozodia = parte a poeticii care se ocupa cu studiul versificatiei.

Versul (lat. "versus" = întorsătură) = unitatea de baza a prozodiei. Un grup de cuvinte cadentate
dupa anumite reguli, un rând al unei poezii. Sinonim: vers=stih

Strofa = un ansamblu unitar într-o poezie format dintr-unul sau mai multe versuri, în general
despartita printr-un spatiu grafic de alte unitati de acelasi fel.
= versurile într-o strofa sunt unite atât prin ideea pe care o exprima, cât si prin elementele de
versificatie (ritm, rima, masura).
Dupa numarul de versuri, strofa poate fi:
 Monostih (monovers) - (un vers)
 Distih (doua versuri)
 Tertina sau tertet (trei versuri)
 Catren (patru versuri)
 Cvintet (cinci versuri)
 Sextina (sase versuri)
 Strofe polimorfe (de sapte, opt, noua, zece, unsprezece sau douasprezece versuri): septet,
octava, nona, decima.

Refrenul = cuvânt, vers sau grupare de versuri repetate la anumite intervale (de obicei dupa
fiecare strofa) spre a întari o anumita idee sau un anumit efect artistic.

Rima = potrivirea sunetelor finale din doua sau mai multe versuri începând cu ultima vocala
accentuata.

Categorii de rime:
1. Monorima - alcatuita din succesiunea acelorasi sunete finale într-o întreaga poezie sau în
mai multe versuri dintr-o poezie. (foarte des în creatiile populare) (a, a, a, a)
"Voinicii se izbeau
si mai tare se-opinteau
si mai tare se-nvârteau
si mai tare se trânteau"
("Paunasul codrilor", colectia Vasile Alecsandri)

2. Rima împerecheată = în care, prin sunetele lor finale, versul 1 rimeaza cu 2, iar 3 cu 4.
Sunt întâlnite frecvent si în poezia populara si în poezia culta. (a, a, b, b)
a "Ca si eu trimite-voi
a Ce-I mai mândru pe la noi
b Oastea mea cu flamurile
b Codrul si cu ramurile."
("Ce te legeni", de M. Eminescu)

3. Rima încrucisată = versul 1 rimeaza cu 3, iar 2 cu 4. (a, b, a, b)


a "El tremura ca alte dati
b În codrii si pe dealuri
a Calauzind singuratati
b De miscatoare valuri."
("Luceafarul", de M. Eminescu)

4. Rima îmbratisată = versul 1 rimeaza cu 4, iar 2 cu 3. (a, b, b, a)


a "Stelele-n cer
b Deasupra marilor
b Ard departarilor
a Pâna ce pier"
("Stelele-n cer", de Mihai Eminescu)

5. Rima imperfectă sau semirima: alternanţa versurilor albe cu versuri rimate (încrucişat
etc) (a, b, c, b)
6. Rima interioara = rimeaza cuvintele din interiorul versului.
"Pentru ce e armonie o mânie fara scop"

7. Versurile fara rime se numesc versuri albe sau versuri libere. (în poezia moderna) (a, b,
c, d)

RITMUL
În versuri, silabele accentuate se succed regulat, dupa acelasi numar de silabe neaccentuate.
Ritm = armonia ce rezulta din asezarea simetrica a silabelor accentuate si neaccentuate în vers.
Cea mai simpla unitate ritmica în vers este silaba.

Un grup de silabe accentuate si neaccentuate care se repeta în vers formeaza o uniate ritmica
numita picior metric.
Picioare metrice:
 bisilabice: troheul, iambul
 trisilabice: anapest, amfibrah, dactil.
 tetrasilabic: coriamb
Troheul - unitate metrica formata din doua silabe, prima accentuata, a doua neaccentuata ,
specific poeziei populare
"Ne-guri al-be, stra-lu-ci-te” – ritm trohaic
Iambul - unitate metrica formata din doua silabe, prima silaba neaccentuata, a doua
accentuate
"A fost o-da-ta ca-n po-vesti"- ritm iambic

MASURA = numarul de silabe din care este alcatuit versul. Este mai mare în poezia culta decât
în cea populara.
- în poezia populara versurile au 5 - 6 sau 7 - 8 silabe.
- în poezia culta, numarul silabelor poate ajunge la 18.
"Soa-re-le si lu-na = 6 silabe
Mi-au ti-nut cu-nu-na" = 6 silabe
“La-cul co-dri-lor al-bas-tru = 8 silabe
Nu-feri gal-beni il in-car-ca” = 8 silabe