Ioan Luca Caragiale

-fișă biografică-
Dolca Diana-Alina
1852- La 30 februarie s-a născut la Haimanale-Prahova I.L. Caragiale, fiul lui Luca și al Ecaterinei
Caragiali. Astăzi satul poartă numele marelui dramaturg.
1870- La 18 ani este copist la Tribunalul Prahova, la dorința tatălui său.
1871-1872- este sufler și copist la Teatrul Național din București.
1873-1875- începe cariera de gazetar la revista „Ghimpele”.
1876-1877- Redactor al ,,Claponului”. Cu F Dame editează ziarul „Națiunea română”.
1878- Colaborează la „Timpul”, avându-i colegi pe Mihai Eminescu și Ioan Slavici. În luna mai participă
pentru prima oară la o întrunire a Societății Junimea. În toamnă, Titu Maiorescu îl ia la Iași pentru a citi
piesa „O noapte furtunoasă”.
1879- La 18 ianuarie are loc premiera comediei „O noapte furtunoasă” la Naționalul bucureștean, iar la
13 noiembrie 1884 are loc premiera capodoperei sale dramatice „O scrisoare pierdută”.
1885- Are loc premiera comediei „D-ale carnavalului”. În revista „Convorbiri literare” apare studiul
„Comediile d-lui Caragiale” al lui Titu Maiorescu.
1892- Intrând în conflict cu junimiștii, tine conferința „Gâște și gâști literare”.
1896- Publică volumul „Schișe ușoare”. Scoate pentru scurt timp „Epoca literară” alături de Ștefan Iosif.
În 1897 apar volumele sale „Schițe” și „Notițe și fragmente literare”.
1904- Aflat în conflicte cu mai multe persoane și respins de la premiul Academiei, Caragiale face o
călătorie cu familia în Franța, Italia și Germania, urmând ca în 1905 să se stabilească la Berlin. În 1910
publică volumul „Schițe nouă” care cuprinde schițe și povestiri scrise în ultimii săi ani de muncă literară.
1912- Împlinește 60 de ani și refuză să se întoarcă în România să sărbătorească. La 9 iunie moare subit
la Berlin. Astăzi este înmormântat la Cimitirul Bellu din București.