12.11.

2018
PROPUNĂTORI: BÎRCEAN CORINA – PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR – ŞCOALA PRIMARĂ CHITID

SĂCUI ELENA – PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR – ŞCOALA PRIMARĂ TÎRSA

 CUPRINS

e p t u l d e jo c didactic
I. Conc

u r a j o c ulu i didactic
II. Struct
d id a c tic e m atematice
. Cla s if ic a rea jocurilor
III
dida ct ic m a tematic
i
s i d e s f a su rarea joculu
izarea
IV. Organ i did act ic matematic
g ic e in fo lo sirea joculu
dag o
V. Avantaje pe
v ă ţ ăm â nt ul simultan
I . J o c u l didactic în în
V
m ple d e j oc uri didactice
VII. Exe
Motto :
☺ „Nu ne putem imagina copilăria fără
râsetele şi jocurile sale. Sufletul si
inteligenţa devin mari prin joc. Despre un copil
nu se poate spune că el creste si atât; trebuie
să spunem că el se dezvoltă prin joc.”
(Jean Chateau)
 I.Conceptul de joc didactic

Încorporat în activitatea didactică, elementul de

joc imprimă acesteia un caracter viu şi atrăgător, aduce
varietate şi o bună dispoziţie funcţională, de veselie şi
bucurie, de divertisment şi de destindere, ceea ce
previne apariţia monotoniei , a plictiselii şi a oboselii.
Jocul didactic este un tip specific de activitate
prin care profesorul consolidează, precizează şi chiar
verifică cunoştinţele elevilor, le îmbogăţeşte sfera lor de
cunoştinţe, pune în valoare şi antrenează capacităţile
creatoare ale acestora.
Aşadar, atunci când jocul este utilizat în procesul
de învăţământ, el dobândeşte funcţii psihopedagogice
semnificative, asigurând participarea activă a elevilor la
lecţii sporind interesul de cunoaştere faţă de conţinutul
lecţiilor.
II.Structura jocului didactic

 
• scopul jocului
•    continutul jocului
•    sarcina didactica
•    regulile jocului
• elementele de joc
 Scopul jocului

• reprezintă o finalitate generală spre care tinde jocul

respectiv si se formulează pe baza obiectivelor de
referinţă din programa activităţilor instructiv-
educative.
 Conţinutul jocului

• trebuie să fie bine dozat, în funcţie de

particularităţile de vârstă ale copiilor, să fie accesibil
si atractiv.
 Sarcina didactică

• trebuie sa fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare

al copilului, accesibilă şi, în acelaşi timp, să fie
atractivă.
 Regulile jocului
• concretizează sarcina didactică şi realizează legătura
dintre aceasta şi acţiunea jocului. Precizează care
sunt căile pe care trebuie să le urmeze copiii în
desfăşurarea acţiunii ludice pentru realizarea sarcinii
didactice.Sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi
participanţii la joc şi reglementează conduita şi
acţiunile acestora în funcţie de structura particulară
a jocului didactic.Ele trebuie să fie simple, uşor de
reţinut prin formulare şi posibil de respectat de către
toţi copiii, accesibile.
 Elementele de joc

• includ căile, mijloacele folosite pentru a da o

coloratura plăcută, atractivă şi distractivă activităţii
desfăşurate.
• Conceperea lor depinde în mare masură de
ingeniozitatea cadrului didactic. Câteva sugestii în
acest sens: folosirea unor elemente surpriză,
întrecerea individuală sau pe echipe, ghicirea,
recompensarea rezultatelor bune, penalizarea
greşelilor comise, s.a.
 III. CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE

cu senzoriale
senzoriale
material

fara
orale material de
de observare
observare

de
de dezvoltare
dezvoltare
a
a exprimarii
exprimarii
jocuri – orale
orale
cu ghicitori
intrebari
dupa
dupa
momentul
momentul aritmetice
aritmetice
utilizarii
utilizarii in
in
cadrul
cadrul
lectiei
lectiei
aplicative
aplicative

dupa
dupa
continutul
continutul de
de indrumare
indrumare
de
de insusit
insusit
 IV. Organizarea şi desfăşurarea jocului
didactic

• Reuşita jocului didactic este condiţionată de proiectarea,

organizarea şi desfăşurarea lui metodică, de modul în
care învăţătorul ştie să asigure o concordanţă deplină
între toate elementele ce-l definesc.
 Pentru reuşita jocului didactic profesorul va avea
următoarele cerinţe de bază:

• pregătirea jocului didactic;

• organizarea judicioasă a acestuia;
• respectarea momentelor jocului didactic;
• ritmul şi strategia conducerii lui;
• stimularea elevilor în vederea participării active la
joc;
• asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
• varietatea elementelor de joc – complicarea jocului,
introducerea altor variante etc .
 IV.Avantaje pedagogice în folosirea jocului didactic

• Folosirea jocului didactic în predare are numeroase avantaje

pedagogice, cum ar fi:
• constituie o tehnică atractivă de explicare a unor noţiuni ;
• angajează la lecţie şi copiii timizi şi pe cei slabi şi dezvoltă spiritul de
cooperare, ceea ce duce la creşterea gradului de coeziune a clasei de
elevi;
• constituie o admirabilă modalitate de a-i determina pe copii să participe
activ la lecţie;
• permite urmărirea progresului înregistrat de copil şi permite observaţii
prognostice privind ritmurile individuale de maturizare intelectuală şi
afectivă;
V. PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE ALE
UTILIZARII JOCULUI DIDACTIC
   VI. JOCUL DIDACTIC IN ACTIVITATILE DE INVATARE LA CLASE SIMULTANE

In activitatile de invatare la clase simultane, jocul didactic nu poate fi introdus

in orice moment al lectiei, ca in cazul predarii la o singura clasa, acest lucru fiind
posibil doar in anumite situatii.
Astfel, el poate fi valorificat cu succes in modalitati variate, ca de exemplu:
-ca exercitiu practic ( sub forma de exercitiu-joc)
-ca activitate de completare in cadrul unei lectii ( rezolvarea unei sarcini date sub
forma de joc; sarcina poate fi rezolvata in comun, in perechi sau independent ,
insumandu-se rezultatele tuturor participantilor)
-ca activitate independenta ( sarcina didactica poate sa fie data diferentiat, pentru a
preintampina ramaneri in urma la invatatura)
-ca activitate directa cu clasa ( clasa ca grup constituit din toate clasele)
- ca mijloc de evaluare al cunostintelor elevilor (mai ales acordarea calificativelor la
sfarsitul unui joc, fie pe echipe fie individual, incurajeaza elevii spre a progresa)
- ca activitate de asimilare, de fixare sau consolidare a cunostintelor
-ca mijloc de relaxare al intregului colectiv (cand copiii dau semne de oboseala)
 Organizarea activitatilor de invatare sub forma jocului didactic, la clase simultane ,
ofera o serie de avantaje de ordin metodologic, cum at fi:
aceeasi sarcina se exerseaza pe continuturi si materiale diferite, cu reguli noi;
acelasi continut se consolideaza, se poate repeta prin modificarea situatiilor de invatare si
a sarcinilor de lucru
jocul poate fi creat, transformat, adaptat de catre invatator in functie de obiectul de studiu,
de obiectivele lectiei, de materialele de care dispune, dar mai ales de particularitatile
individuale si de varsta ale elevilor cu care se lucreaza
In scopul realizarii obiectivelor prevazute in programele scolare, indiferent ca se utilizeaza
la o singura clasa sau in diferite situatii la clase simultane, in jocul didactic trebuie sa se
urmareasca permanent mentinerea unei unitati stranse intre laturile sale componente
(continut, sarcina didactica, reguli, elemente de joc) si materialul didactic folosit .
VII. Exemple de jocuri
 Calculează cu atenţie!

• Scopul didactic:
- consolidarea deprinderilor de calcul;
- dezvoltarea atenţiei şi a gândirii logice;
• Sarcina didactică:
- să efectueze exerciţii de adunare şi scădere, înmulţire şi împărţire.
• Desfăşurarea jocului:
Jocul se poate desfăşura individual sau pe echipe. Se porneşte de la un număr şi se
efectuează operaţiile date, succesiv, trecându-se rezultatele în cerculeţe.
Jocul se poate desfăşura şi pornindu-se de la rezultatul final, pe baza operaţiei
inverse pentru a descoperi numărul iniţial.

+5  10 :3 − 100 + 225
2
5

− 36 − 50 − 200 + 227 + 35
100
 Cine calculează mai rapid ?
• Vecinul meu v-a trimis nişte baloane colorate. Cu numerele scrise pe
fiecare balon şi folosind înmulţirea şi împărţirea, compuneţi diferite
exerciţii, astfel încât să obţineţi rezultatele date.

6
7 5
9 8
4

= 35

= 72

= 63

= 24

= 32

= 48
 Priveşte şi continuă singur drumul !

:3
X2 X5

X3
:2

:5

•Fiecare elev primeşte un cartonaş cu următorul desen şi singuri, conform

drumului arătat de săgeată, elevii trebuie să le completeze.
 SOARELE MAGIC
• Rezolvaţi împărţirile din razele Soarelui din desenul de mai jos şi
coloraţi corespunzător cerinţei:
7 → portocaliu ; 3 → galben ; 5 → roşu

21 : 7
63 : 9
15 : 3
25 : 5

35 : 5 28 : 4

18 : 6
12 : 4

42 : 6
40 : 8
 MINGEA ÎN POARTĂ
• Calculaţi împărţirile şi trasaţi drumul spre poartă de la mingile în care s-
a obţinut rezultatul 9.
9

27 : 3
90 : 10

63 : 7

9:1
18 : 6

54 : 6
36 : 4
45 : 5
32 : 8

12 : 6
 Adevărat sau fals?
• Completaţi pe frunze cu A (adevărat) sau F (fals).

8x8 9x3 7x6

21

42
64

24 : 2 72 : 8 369 : 3

12
3
9
9
 Descifrarea unui mister
Ajută-i pe Shaggy, Velma, Fred, Daphne şi Scooby să descifreze un nou
mister din Arizona, SUA, găsind multiplii şi submultiplii metrului.
Găseşte şi colorează în tabelul de mai jos metrul cu culoarea
roşie,multiplii lui cu culoarea galbenă, iar submultiplii cu culoarea
albastră.

A F M G R S S M C D I L I F R E C
M E I O J N R R E E R T L Z E A E
E N L P K E E S N C F E I R R S N
R T I R I D W D T A D S T E T D T
R R M D L D E C I M E T R U L F I
U I E S O W D T M E K F U S N G L
M E T R U L S D E T L Z L D B H I
I U R I L K A W T R O H R F V J T
O M U I I I X K R U P G R G C K R
O R L L T L Y I U L I F D D X L U
C D E F K I M F L L Z F F D X O L
H E C T O M E T R U L A E G R H I
C D U G R A M I L I L I T R U L E
E R T Z U I K I L O M E T R U L R
,,Şiragul de mărgele”
-se dă un şirag de biluţe pe fiecare fiind scris un număr,
sarcina didactică este să coloreze mărgelele cu numere
mai mari de 3 ori decât:2,4 .6, 8, 10.

,,Colierul”
- dintr-un şir de numere date să coloreze cu roşu
mărgelele cu numere mai mici decât 48 care se împart
exact la 7,şi cu galben cele mai mari decât20 care se
împart exact la 4, sarcinile putând fi modificate după
cerinţă.
 ZOO
ALFABET
 A
L
F
A
B
E
T
U
L
PLANTELOR
SI AL
FRUCTELOR
 JOC

A O
L B
F I
E
A
C
B T
E E
T L
U O
L R
REBUS
 VIII. CONCLUZII
MOTTO:
„ .... Jocul este puntea ce poate uni scoala cu viata, activitatea ce permite copilului sa se
manifeste conform naturii…. Jocurile copilariei sunt mugurii intregii vieti a omului, caci
acesta dezvoltandu-se prin ele, tot prin ele dezvaluie si insusirile cele mai ascunse ale
fiintei sale.... Jocul nu trebuie privit ca ceva neserios , ci ca o activitate care are o adanca
semnificatie” .
Frederich Froebel
Asadar, privind jocul ca o activitate serioasa si in acelasi timp ca o metoda ce
poate sprijini activitatea de invatare, in experimentul pe care l-am desfasurat , mi-am
propus sa demonstrez modul cum poate fi valorificat jocul didactic in activitatile de
invatare la clasele simultane.
Rezultatele obtinute de elevi prin aplicarea probelor, au condus la urmatoarele
constatari:
• jocul motiveaza copilul (elevii au fost motivati de recompensa ca factor extern, dar si de
dorinta de a ajuta personajele indragite sa depaseasca dificultatile: obstacolele, costruirea
casei
 • jocul i-a antrenat pe copii in activitatile de invatare, dezvoltandu-le stapanirea de sine,
curajul, perseverenta si mai ales deprinderea de a munci in colectiv si de a se comporta
civilizat
• jocul didactic poate sa completeze multe lacune ale elevilor, ajutandu-i sa le depaseasca
si sa le corecteze
• rezultatele copiilor obtinute la testele in care a fost utilizat jocul, sunt mult mai bune, in
comparatie cu cele anterioare
• orice notiune introdusa sau consolidata cu ajutorul jocului este mai usor accesibila (ceea
ce s-a observant prin progresul inregistrat de elevi)
Consider ca obiectivul propus si ipoteza lucrarii au fost confirmate si ca
importanta jocului nu sta in teorie, ci in modul in care acesta este integrat si valorificat in
activitatile copiilor, fie ca acestia invata intr-o clasa cu copii de aceeasi varsta cu ei, fie ca
invata intr-o clasa cu copii de varste diferite.
 JOCUL DIDACTIC

Îmi stimulează
atentia ceea ce îmi Mă motivează în
sustine energetic asimilarea
toată activitatea cunoştinţelor

Îmi dezvoltă voinţa Îmi îmbogăţeşte viaţa

ajutându-mă să înving afectivă deoarece în
greutăţile , să fiu mai cadrul jocului mă simt
perseverent şi să am acceptat aşa cum
stăpânire de sine. sunt.
„Cine nu ştie să se joace cu
copiii şi este destul de
nepriceput ca să creadă că
acest amuzament este mai
prejos de demnitatea sa, nu
trebuie să se facă educator“
(C.G. Salzmann)

 
 
Vă mulţumim pentru atenţie !